Tehnici de construcție Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinsecu

Ion(1920):
 Tehnica circularității și simetriei(hora)
o Tehnica circularității se ilustrează prin inițierea lectorului în
universul rural român în incipitul romanului precum și ieșirea
din acesta în finalul romanului, după exitusul protagonistului.
Împleticirea drumului cu apa Someșului reprezintă cele 2
personaje simbolice ale romanului, țăranul(Ion) și
intelectualul(Titu)
o Tehnica simetriei este ilustrată de hora la care participă
locuitorii satului Pripas în expozițiunea romanului prin care se
realizează ierarhia socială precum și pretextul auctorial de
ilustrare a conflictelor de natură exterioară și interioară a
firului epic, prin intermediul personajelor Florica și Ana
 Tehnica polifonică(glasul pământului/iubirii)
o Tehnica polifonică surprinde drumul sinusoidal al personajului
Ion pe parcursul evoluției acțiunii și conflictul de natură
interioară a acestuia ilustrat prin Glasul Iubirii(sentimentele
pentru Florica) și Glasul pământului(nevoia de redobândire a
demnității umane, singura modalitate fiind căsătoria cu Ana
primind astfel terenul familiei ei). Acest conflict interior
provoacă dezechilibrul în lumea satului, rezolvat la sfârșitul
romanului prin exitusul lui Ion.
Tehnica analizei psihologice
Tehnica analizei psihologică urmărește evoluția personajului
pe parcursul firului epic, aceasta fiind realizată din perspectiva
naratorului obiectiv, specific curentului realist
 Tehnica secvenței cinematografice(revendicarea demnității prin
obținerea pământului)
o Tehnica secvenței cinematografice este redată prin descrierea
din incipitul romanului a elementelor prefigurative pentru
condițiile personajelor(drumul către Pripas, crucea de la
 marginea satului, satul toropit de căldură, casele familiei
Herdelea și a Glanetașilor, cârciuma și locul unde se defașoară
hora)
Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război:
 Tehnica memoriei involuntare
o Tehnica memoriei involuntare este prezentată în momentul în care
tânărul Ștefan Gheorghidiu asistă la o discuție referitoare la
infidelitatea unei femei, care declanșează o serie de trăiri în planul
conștiinței acestuia, fiind urmate de efectele patologice a geloziei
față de libertatea Elei
 Tehnica retrospecției
o Estetica romanului camil-petrescian poate fi creionată de lipsa unei
semnificații „profunde” a banalelor întâmplări din parcursul firului
epic, după cum afirmă Nicolae Manolescu în „Arca lui Noe”, datorită
naratorului-personaj care pune accent pe valoarea sentimentală a
interpretărilor evenimentelor marcante pe care le trăiește precum și
a relației acestuia cu Ela, pornind de la iubire în prima parte a
romanului, la patologia geloziei provocate de cochetăria acesteia din
a doua parte „Eram atat de patimas, iubit de una din cele mai
frumoase student si cred ca acest orgoliu a constituit baza viitoarei
mele iubiri” „Femeia mea se înstrăina”.
 Tehnica jurnalului
o Autorul romanului a participat în luptele de pe Valea Prahovei, iar
toate trăirile acestuia au fost înregistrate într-un jurnal de campanie
pe care apoi l-a împrumutat protagonistului; prin folosirea acestei
tehnici, opera dobândește autenticitate, trăsătură specifică
romanului modernist
 Tehnica introspecției
o
Enigma Otiliei:
 Tehnica personajului reflector(abordarea balzaciană)
o Balzacianismul valorificat pentru caracterizarea personajelor și
încadrarea lor în anumite tipologii este însoțit de caragialism datorită
 clasei sociale din care fac parte, burghezia din București.(descrierea
din expozițiunea romanului, casa familiei Giurgiuveanu și starea
degradantă a acesteia ce anunță „prăbușirea” condiției personajului
Moș Costache)
 Tehnica analizei psihologice(relația cu Otilia, Pascalopol, Costache)
o Despre protagonistul romanului se poate spune că impresia generală,
redată de toate instanțele narative, este una bună datorită
seriozității și valorilor morale pe care le posedă, el fiind în momentul
de trecere dintre adolescență și maturitate, mânat de dorința de
succes și de a avea resurse proprii devenind focusat pe studiile lui în
medicină „să-mi fac o educație de om. Voi fi ambițios, nu orgolios”.
 Tehnica mozaicării(societatea burgheză a Bucureștiului din perioada
interbelică în care tânărul poate deveni o victimă)(Destabilizarea evoluției
lor în viață)
o În roman, destabilizarea evoluției tinerilor în viață implică factori
externi, adică interesele personale ale instanțelor narative pentru
resursa financiară reprezentată de moștenirile din familia
Giurgiuveanu, avariția personajelor