Studiu de Fezabilitate Romania

STUDIU DE FEZABILITATE
Reabilitare Amplasament Fosta Fabrică Chimică
Data: 30/12/2009
Elaborat:
Verificat:
Aprobat:
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti - UTCB

www.utcb.ro
STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică UTCB
CUPRINS
Pag.
REZUMAT EXECUTIV .................................................................................................................... v
1. DATE GENERALE ...................................................................................................................... 1
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII......................................................................1
1.2. AMPLASAMENTUL .............................................................................................................1
1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI.....................................................................................................1
1.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI ..............................................................................................1
1.5. ELABORATORUL STUDIULUI ............................................................................................1

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTULUI ................................................................... 2
2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI INFORMAŢII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI.............................................................................................2
2.2. SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE PRIN CARE OBIECTIVELE PROIECTULUI DE

INVESTIŢII POT FI ATINSE ......................................................................................................24
2.3. DESCRIEREA VARIANTEI TEHNOLOGICE DE REMEDIERE A SOLULUI ŞI APEI

SUBTERANE ............................................................................................................................31
3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI ........................................................................................... 37
3.1. ZONA ŞI AMPLASAMENTUL ............................................................................................37
3.2. STATUTUL JURITIC AL TERENULUI CE URMEAZĂ SĂ FIE OCUPAT...........................37
3.3. SITUAŢIA OCUPĂRII DEFINITIVE DE TEREN..................................................................37
3.4. STUDII DE TEREN .............................................................................................................37
3.5. SITUAŢIA EXISTENTĂ A UTILITĂŢILOR ŞI ANALIZA DE CONSUM...............................40
3.6. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .............................................................40

4. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE, GRAFICUL DE REALIZARE A
INVESTIŢIEI .................................................................................................................................. 45
5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI........................................................................... 46
6. ANALIZA COST-BENEFICIU .................................................................................................... 55
6.1. ANALIZA OPŢIUNILOR .....................................................................................................55
6.2. INVESTIŢIA DE CAPITAL ..................................................................................................57
6.3. STRATEGIA DE CONTRACTARE .....................................................................................58

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică ii UTCB
6.4. EŞALONAREA INVESTIŢIEI..............................................................................................58
6.5. CAPACITĂŢI FIZICE / INVESTIŢIA SPECIFICĂ ................................................................58
6.6. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A TARIFELOR ŞI A VENITURILOR .........................................58
6.7. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A COSTURILOR DE OPERARE...............................................59
6.8. ANALIZA COST-BENEFICIU .............................................................................................59
6.9. ANALIZA COST-BENEFICIU ECONOMICĂ ......................................................................62
6.10. INDICATORII DE EFICIENTA ECONOMICĂ....................................................................65
6.11. RISCURI ASUMATE.........................................................................................................65
6.12. ANALIZA DE SENSIBILITATE.........................................................................................66
6.13. INDICATORI RELEVANŢI PENTRU PROIECT ..............................................................67

7. SURSELE DE FINANŢARE ALE INVESTIŢIEI ......................................................................... 68
8. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI ........ 68
9. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI........................................ 68
TOTAL .......................................................................................................................................... 68
10. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU ..................................................................................... 69

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică iii UTCB
PIESE DESENATE:
PLANUL 1 – Plan de amplasare în zonă A4
PLANUL 2 – Plan de situaţie A3
PLANUL 3 – Plan cu zonele potenţial contaminate pe sit A3
PLANUL 4 – Model Conceptual de Sit A3
PLANUL 5 – Plan de amplasare foraje şi excavaţii de testare A3
PLANUL 6 – Plan de amplasare foraje şi excavatii de testare. Depăşiri ale concentraţiilor de
contaminanţi în sol A3
PLANUL 7 – Plan de amplasare puturi de monitorizare. Depăşiri ale concentraţiilor de contaminanţi
în apa subterană A3
PLANUL 8 – Plan de amplasare probe de apă subterană din fântâni A4
PLANUL 9 – Etapele planului de remediere A3
ANEXE:
ANEXA 1 – Formular identificare sit APMDB000 – Amplasament Fosta Fabrica Chimică XX,
judeţulXXX)
ANEXA 1bis – Sentinta judecatoreasca din XX.XX.2009 de retrocedare a terenului catre XXXXX,
Judecatoria XXXX, judetul XXXXXXX.
ANEXA 2 – Hotărârea de Consiliu Local nr. XX din XX.XX..2009
ANEXA 3 – Certificatul de Urbanism nr. XX din XX.XX.2009
ANEXA 4 – Raport Analiză APM XXX din 17 Februarie 2009
ANEXA 5 – Raport Analiză Inspectoratul de Protecţia Mediului XXX din 31 Iulie 2002
ANEXA 6 – Raport Analiză Inspectoratul de Protecţia Mediului XXXX din 11 Noiembrie 2002
ANEXA 7 – Raport de investigare geologic şi fişele forajelor - XXXX
ANEXA 8 – Rapoarte de analiză probe de sol şi apă - XXXX
ANEXA 9 – Graficul de eşalonare a investiţiei
ANEXA 10 – Analiza cost beneficiu
ANEXA 11 – Fotografii ale amplasamentului

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică iv UTCB
TERMENI SI ABREVIERI
Situl Tarlaua XX, Parcela XXXX, locaitatea XXXX,

comuna XXXXX, judetul XXXX, Romania
Beneficiar Primaria XXXXX, judetul XXXXX, Romania
ANPM Agentia National de Protectia Mediului, Romania
FEDR Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regionala
GHIDUL SOLICITANTULUI Ghidul Solicitantului Axa Prioritară 2 - POS Mediu “Dezvoltarea
sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea
siturilor contaminate istoric”-Domeniul Major de Intervenţie 2 “ -
Reabilitarea zonelor poluate istoric, Ministerul Mediului -
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional
Sectorial “Mediu” , Iulie 2009.
ISC Inventarul Siturilor Contaminate din Baza de date ANPM
MM Ministerul Mediului, Romania
POSM AP2 DMI2 POS Mediu Axa Prioritară 2 - Domeniul Major de Intervenţie 2
UTCB Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Romania
Ord. 756/1997 Ordinul 756 - “Reglementări privind Evaluarea Poluării
Mediului”, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
Noiembrie 3, 1997
Legea 458/2002, 311/2004 Legea 458/2002 şi 311/2004 privind calitatea apei potabile
(inclusiv din fântâni)” – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului.
Ord. 161/2006 Ordinul 161/2006 privind “Clasificarea Apelor de Suprafaţă în
Vederea Stabilirii Ecologice a Corpurilor de Apă”-Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor, 2006.
Crom VI crom hexavalent
BTEX benzen, toluen, ethyl benzen and xylen
TPH hidrocarburi totale
HAP hidrocarburi aromatice policiclice
COV compusi organici volatili
Prag de intervenţie Concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări,
la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor
de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi
din emisii/evacuări, conform Ord. 756/1997.

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică v UTCB
Poluare semnificativă Concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de
intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării
mediului, conform Ord. 756/1997.

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică vi UTCB
REZUMAT EXECUTIV
In cadrul proiectului PHARE XXXXXX s-au pregătit aplicaţii pentru trei proiecte pilot de
închidere/reabilitare a siturilor contaminate istoric – câte un proiect pilot pentru fiecare din
domeniile specificate în Pachetul de lucru 3 – în vederea obţinerii finanţării din FEDR.
Consorţiul selectat pentru elaborarea aplicaţiilor de finanţare pentru proiectele pilot
menţionate mai sus şi a documentelor suport este format din XXXX şi UTCB.
În acest context, în conformitate cu prevederile contractuale, a fost organizat un proces de
preselecţie. Scopul procesului de preselecţie a fost acela de a identifica proiectele eligibile
pentru finanţare din POSM AP2 DMI2, precum şi de a selecta, în final, 3 dintre acestea în
vederea pregătirii aplicaţiilor de finanţare.
Etapa de preselecţie a avut la bază ISC existent la nivelul ANPM.
MM prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial “Mediu” a
aprobat beneficiarul proiectului pilot de reabilitare a sitului poluat istoric „Amplasament fosta
Fabrică Chimică ” iar Nota privind rezultatul etapei de selecţie a beneficiarilor în cadrul POSM
AP2 DMI2 este postat pe website-ul Ministerului Mediului la adresa:
http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/01_integrare_europeana/02_POS_mediu/02_Axa_
2/nota-la-raportul-de-preselectie.doc).
Prin POSM AP2 DMI2 mentionat anterior „Amplasament Fosta Fabrică Chimică” aprobat
pentru finanţare a fost considerat prioritar ca proiect pilot pentru domeniul chimic la nivel
naţional din punct de vedere al impactului asupra sănătăţii umane şi de mediu.
Studiul de Fezabilitate pentru reabilitarea sitului poluat istoric „Amplasament Fosta Fabrică
Chimică” a fost întocmit de catre XXXX si UTCB conform cerintelor din Caietul de Sarcini
pentru Pachetul de Lucru nr. 3, în conformitate cu HG 28/2008 si GHIDUL SOLICITANTULUI.
Descrierea situaţiei actuale, istoricul amplasamentului şi activităţile istorice desfăşurate pe

acesta s-au făcut pe baza unor investigaţii prezentate mai jos:
Adresa sitului este localitatea XXX, comuna XXX, judetul XXX, România. Conform planului
de situatie suprafaţa sitului este de 2,0 hectare. La momentul inspecţiei pe amplasament a
experţilor UTCB o clădire uşoară metalică şi una de cărămidă erau prezente pe sit (vezi plan
nr. 2).
Investigaţia Preliminară şi Detaliata (Phase I and II Environmental Site Assessment–Phase I

and II ESA) au fost conduse si/sau supervizate de către experţii UTCBconform American
Society for Testing and Materials (“ASTM”) Standard Practice E 1527-05 respectiv ASTM
E1903 -97(2002), şi procedurilor de Evaluare de Mediu ale Sitului acceptate internaţional.
Investigaţia Preliminara (Phase I ESA) a amplasamentului localizat în localitatea XXX,

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică vii UTCB
comuna XXX, judetul XXX, România (“Situl”) a fost completată în mai multe rânduri în lunile
Aprilie, Mai şi Iunie 2009, iar Investigatia Detaliata (Phase II ESA) in perioada 7-15 August
2009.
Concluziile si Recomandarile ale Investigarii Preliminare (Phase I ESA) sunt urmatoarele:

Potenţial impact asupra sanatatii umane, solului, subsolului şi apei subterane datorită
potenţialei contaminări cu metale grele, pesticide şi hidrocarburi în zona fostei secţii de
oxid negru de fier, a fostei secţii de anhidridă cromică, zona adiacentă fostei secţii de oxid
galben, zona centrală şi zona depozitului necontrolat de reziduuri chimice (denumită şi
groapa de gunoi în rapoartele fostei fabricii chimice din vecinatate). Reprezentarea
grafică a zonelor potenţial contaminate de pe Sit este prezentată în planul nr. 3.
Datorită informaţiilor insuficiente privind manipularea şi stocarea transformatoarelor cu
uleiuri posibil conţinând PCB cât şi vechimii fostei fabrici există potenţial de contaminare
pe sit cu PCB cel mai probabil în zona depozitului necontrolat. Materiale posibil conţinând
azbest au fost identificate în zona fostei secţii de oxid negru de fier şi zona centrală a
sitului.
Având în vedere perioada de activitate a fostei fabrici chimice (adiacenta sitului la est) de
peste 40 de ani corelata cu practicile de depozitare ale reziduurilor chimice, şi rezultatele
buletinelor de analiză pentru probele de apă prelevate din fântânile rezidenţilor învecinaţi
cu situl există posibilitatea migrării contaminanţilor din apa subterană (crom, crom
hexavalent şi fier) în afara sitului catre zona rezidentiala invecinata. Studiile de toxicitate
pe oameni si animale au confirmat caracterul cancerigen al cromului VI iar concentraţia
maximă admisă în Statele Unite a cromului VI în apa potabilă este de 50 µg/L.
Având în vedere istoricul utilizării sitului şi caracterului activităţilor industriale desfăşurate
la fosta fabrică chimică din comuna XXX (adiacenta sitului) potenţialul de contaminare nu
este datorat activităţilor actualului propietar al sitului sau rezidenţilor învecinaţi cu situl ci
fostei fabrici chimice din comuna XXX, cunoscuta si ca SC CHIMICA SA.
Datorită riscului potenţial ridicat pentru populaţia rezidentă învecinată şi mediului
prezentat de posibila migrare a posibililor contaminanţi in afara amplasamantelui se
recomandă o Investigare Detaliată (Phase II ESA) prin care acest risc să fie dovedit pe
baza evaluării cantitative a contaminanţilor prezenţi în sol, subsol şi apa subterană de pe
Sit.
Concluziile si Recomandarile ale Investigatiei Detaliate (PHASE II ESA) sunt urmatoarele:

Pe zone cuprinzând aproximativ toată suprafaţa de sud şi centrală a sitului au fost
observate coloraţii brun-negre-verzi şi galben-verzui ale solului. Sol cu coloraţii şi miros a
fost identificat pe adâncimi între 0 şi 2,5 m în zonele unde au fost executate excavaţii

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică viii UTCB
E1 – E13. Probele analizate au indicat în principal contaminarea solului cu crom şi/sau
plumb în zonele menţionate anterior. Concentraţia maximă de crom total a fost obţinută la
adâncimea de 0 – 0,5 m în E5 (16419 mg/kg faţă de 300 mg/kg din Ord 756/1997).
Pe zone cuprinzând aproximativ toată suprafaţa depozitului de reziduuri chimice (fosta
groapă de gunoi a fabricii chimice din XXX) au fost observate coloraţii de verde şi galben-
verzui ale solului. Sol cu coloraţii şi miros a fost identificat pe adâncimi între 2-4, 5-6 şi 9-
10 m. Probele analizate au indicat în principal contaminarea solului cu crom total.
Depăşiri la crom total au fost văzute în u majoritatea probelor de sol prelevate şi analizate
din F1 –F12 la adâncimi de 0-0,5m. Concentraţia maximă de crom total a fost obţinută la
adâncimea de 0 – 0,5 m în F8 (11680 mg/kg faţă de 300 mg/kg din Ord 756/1997).
S-au identificat depăşiri ale concentraţiei TPH faţă de valoarea normată în Ordinul
756/1997 faţă de pragul de alertă pentru terenuri sensibile la adâncimea de 0,5 m în F1 şi
F8. Concentraţia maximă de TPH a fost obţinută la adâncimea de 0 – 0,5 m în F1 (4631
mg/kg faţă de 500 mg/kg din Ord 756/1997).
S-au identificat depăşiri ale concentraţiei de crom total faţă de valoarea normată în Legea
458/2002 şi 311/2004 în puţurile de monitorizare (MW3, MW4 şi MW5). Concentraţia
maximă de crom total a fost obţinută în MW3 (124 µg/L faţă de 50 µg/L).
S-au identificat depăşiri ale concentraţiei de plumb faţă de valoarea normată în Legea
458/2002 şi 311/2004 în puţurile de monitorizare (MW5, MW7 şi MW8). Concentraţia
maximă de plumb a fost obţinută în MW5 (20 µg/L faţă de 10 µg/L).
S-au identificat concentraţii de crom VI în probele prelevate din puţurile de monitorizare şi
fântâni ale rezidenţilor învecinati cu situl. Deşi nu este normat în standardele româneşti,
având în vedere caracterul cancerigen concentraţia maximă admisă în Statele Unite la
crom VI în apa potabilă este de 50 µg/L. Concentraţia maximă de crom VI a fost obţinută
în fântâna familiei Dumitru Niculina (2900 µg/L faţă de 50 µg/L).
Pe baza informatiilor din Investigatia Preliminara si Detaliata a fost elaborat un Model de Sit
Conceptual pentru a ilustra principalele tipuri de risc identificate pe amplasamentul de la XXX
(plan nr. 4).
Din analiza rezultatelor probelor de sol şi apă şi Modelul de Sit Conceptual descrise anterior
următoarele legături de poluare (sursa-cale-receptor) au fost considerate relevante pe
amplasamentul de la XXX:
1. Risc pentru sănătatea umană asociat prezenţei cromului şi plumbului în sol sau sub-
produse primare din procesele de producţie ale fostei fabrici chimice. Legatura cu
receptorul uman prin ingerarea şi/sau inhalarea prafului ridicat de vânt de pe depozit.
2. Risc pentru sănătatea umană asociat prezenţei hidrocarburilor (gama petrolului) în stratul
superior al solului. Legatura cu receptorul uman prin ingerare sau inhalare de vapori de
hidrocarburi (gaze din sol).

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică ix UTCB
3. Risc pentru apa subterană asociat cu potenţialul de infiltrare al metalelor grele din sol.
4. Risc (impact) confirmat – concentraţii ridicate de crom (VI) în apa subterană. Legatura
receptorului apă subterană cu sursele de contaminare cel mai probabil prin infiltraţi în sol.
5. Risc pentru sănătatea umană asociat contaminării apei subterane prin utilizarea acesteia
pentru băut, adăpare vite şi/sau irigaţii în gospodărie (legume, fructe).
6. Risc pentru structuri (clădiri) ca rezultat al condiţiilor de agresivitate din sol (pH scăzut şi
sulfaţi).
Conform cu observaţiile de teren, investigatiilor preliminare si detaliate, rezultatele analitice
ale probelor de sol/apă, MSC şi interviurilor cu rezidenţii din zona sitului contaminarea
terenului Amplasament fosta fabrică chimică (Primăria XXX) este contaminare istorica
datorata activitatilor istorice ale fostei fabrici chimice din XXXX, invecinata cu situl.
Conform cu observaţiile de teren, rezultatele analitice ale probelor de sol/apă, MSC şi
interviurilor cu rezidenţii din zona sitului elaboratorii acestui studiu (UTCB) recomandă
remedierea sitului cunoscut ca Amplasament fosta fabrică chimică (Primăria XXX) având
în vedere riscurile pe care contaminanţii identificaţi le prezintă asupra sănătăţii umane şi
mediului pentru întreruperea legăturilor de contaminare sursa-cale-receptor identificate
asociate riscului sănătăţi umane şi mediului.
O evaluare iniţială a tehnologiilor de remediere a fost făcută pe baza capacităţii de tratare a

grupurilor de contaminanţi iar obiectivul lucrărilor de remediere propuse in acest proiect
constau in curăţarea sitului până la un standard corespunzător pentru utilizarea lui ca spaţiu
public deschis, care să includă zone de recreere pentru populaţie, precum şi rezolvarea
problemelor de impact asupra mediului cauzate de activităţile istorice desfăşurate pe sit.
Prin evaluarea preliminară a opţiunilor de remediere s-au identificat două variante tehnologice
ce ar putea fi aplicate pentru acest sit, variante ce cuprind o combinaţie de cele mai bune
metode de remediere aplicate in domeniu, potrivite şi disponibile pentru acest sit.
Pe baza analizei tehnico-economice si atingerea obiectivului de remediere urmatoarea
varianta tehnologica a fost adoptata:
1. Demolarea construcţiilor existente pe amplasament şi eliminarea şi depozitarea
deşeurilor - materialelor de pe suprafaţa sitului în depozite existente conforme
2. Excavarea primului strat contaminat de 1 m (sub suprafaţa terenului) şi curăţarea
acestuia on-site utilizând tehnica de spălare a solului (necesită autorizare de tratare
mobilă).
3. Stabilizare şi/sau solidificarea in-situ prin amestecare continuă cu echipament de
execuţie a coloanelor de stabilizare pe o adâncime de circa 2-3 m.
4. Impermeabilizarea sitului şi realizarea sistemului de colectare a apei de ploaie
infiltrată de pe sit

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică x UTCB
5. Realizarea unui perete de bentonită pentru împiedicarea migrării poluanţilor, pe
latura dinspre fabrica CHIMICA – latura estică. Peretele are o lungime de circa
350m şi o înălţime de 6,0 m.
6. Reutilizarea solului spălat (curat) ca umplutură structurală şi aşternere de pământ
vegetal curat pe toată suprafaţa în grosime de circa 15 cm.
7. Monitorizarea calităţii apei subterane – monitorizarea atenuării naturale – MAN
Valoarea totală a investiţiei, în preţuri valabile la 31.10.2009 (1 EURO = 4,2955 RON) este
de:
inclusiv TVA
51.753,0 mii lei / 12.048,2 mii euro
din care: - C+M 41.961,4 mii lei / 9.768,7 mii euro
exclusiv TVA
43.596,2 mii lei / 10.149,3 mii euro
Durata totala a investitiei din momentul inceperii lucrarilor de remediere este de 18
luni.

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică xi UTCB
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

Reabilitarea sitului poluat istoric - Amplasament fosta fabrică chimică (Primăria XXX).
1.2. AMPLASAMENTUL
Situl care face obiectul proiectului de investitie este amplasat în intravilanul comunei XXXX,
localitatea XXX, judeţul XXX, în tarlaua 4, parcela 106 (Plan de încadrare în zonă – Plan nr.
1) cu vecinătăţile:
N-S Biserică
S- DN 7
E- SC CHIMICA SA
V- Marin Gheorghe+Cimitir XXXX
1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI

PRIMĂRIA XXX – comuna XXX, judeţul XXX, telefon/fax: 0245-714.015
1.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI

PRIMĂRIA XXX – comuna XXX, judeţul XXX, telefon/fax: 0245-714.015
1.5. ELABORATORUL STUDIULUI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI - UTCB
B-dul Lacul Tei nr. 124, Sector 2, Bucureşti, Cod 020396, telefon 021/242.12.08, fax
021/242.07.81

Reabilitare Amplasament Fosta Ffabrică Chimică 1 UTCB
2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTULUI
2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI INFORMAŢII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Entitatea responsabilă pentru implementarea proiectului este Consiliul Local al Comunei XXX.
Descrierea situaţiei actuale, istoricul amplasamentului şi activităţile istorice desfăşurate pe
acesta s-au făcut pe baza unor investigaţii prezentate mai jos:
2.1.1 INVESTIGAŢIA PRELIMINARĂ

Introducere
Investigaţia preliminară şi conţinutul acestui capitol (Phase I Environmental Site Assessment–
Phase I ESA) a fost condusă de către experţii UTCBconform American Society for Testing
and Materials (“ASTM”) Standard Practice E 1527-05, şi procedurilor de Evaluare de Mediu a
Sitului acceptate internaţional. Investigaţia vizuală a amplasamentului localizat în localitatea
XXX, comuna XXX, judetul XXX, România (“Situl”) a fost completată în mai multe rânduri în
lunile Aprilie, Mai şi Iunie 2009.
Scopul Investigaţiei Preliminare
Activităţile de investigare şi evaluare a sitului au constat în:
Revizuirea informaţiilor istorice disponibile pentru sit.
Revizuirea documentelor disponibile de conformitate cu mediul ale sitului.
Inspecţia vizuală a sitului pentru identificarea activităţilor trecute sau împrejurărilor care
pot prezenta impact asupra mediului.
Inspecţia vizuală a propietăţiilor pe o raza de 1 kilometru de la sit.
Interviuri cu persoane care au avut cunoştinţe relevante despre sit.
Elaborarea concluziilor evaluării preliminare a condiţiilor de mediu pe sit.
Evaluarea de mediu a amplasamaentului include investigarea pentru confirmarea
următoarelor elemente pe sit:
Surse potenţiale de contaminare pentru sol, subsol, apă de suprafaţă şi apă subterană.
Prezenţa puţurilor de apă subterană.
Anomalii de suprafaţă şi vegetaţie afectată.
Practici de stocare şi manipulare a chimicalelor şi/sau lichidelor.
Mirosuri deranjante şi zgomot.
Practici de depozitare a deşeurilor.
Zone cu umpluturi şi gunoaie aruncate.
Emisii în aer şi ape de suprafaţă.
Inspecţia pe amplasament comletată de experţii UTCBa inclus inspecţia vizuală a sitului şi
terenurilor învecinate cât şi interviuri cu autorităţi locale şi rezidenţi din zonă.
Limitări
Investigaţia preliminară prezentată în raport furnizează evaluarea problemelor de mediu,
provenite din activităţi trecute şi prezente, este limitată de informaţiile disponibile la momentul
acestei investigatii preliminare. Este posibil să apară activităţi neidentificate şi/sau neraportate
care pot afecta condiţiile de mediu ale sitului.
Chestionarul ANPM
Situl este înregistrat în baza de date “Inventarul Siturilor din România” aflat în gestiunea
ANPM având la bază Chestionarul de Identificare cu numărul de înregistrare APMDB000XX.
2.1.1.1 Descrierea Sitului

Adresa sitului este localitatea XXX, comuna XXX, judeţul XXX, România. Conform planului de
situatie suprafaţa sitului este de 2,0 hectare (Plan nr. 2). La momentul inspecţiei pe
amplasament a experţilor UTCB o clădire uşoară metalică şi una de cărămidă erau prezente
pe sit.
Localizare şi Descriere Legală

Conform Hotărârii de Consiliu Local a comunei XXX nr. 3 din 30.01.2009 (vezi anexa nr. 2)
descrierea legală a sitului este: “Teren intravilan 20000 mp situat în tarlaua 4 parcela 106”.
Situl este situat în localitatea XXX la nord de DN 7, vest de SC CHIMICA SA şi est de
propietatea lui Marin Gheorghe şi cimitirul XXX. Planul de încadrare în zonă este prezentat cu
nr. 1.
Caracteristicile Sitului şi Zonelor Adiacente

Suprafaţa sitului este în mare parte plană, cu pantă de-a lungul limitei de nord către râul
Potopu situat la aproximativ 100 m de amplasament. Raul Potopu care curge de la vest la est.
O biserică veche cu cimitir se învecinează cu partea de nord-vest a sitului. Accesul pe sit se
face cu uşurinţă pe poarta de acces dinspre drumul naţional DN 7. Construcţiile şi
echipamentele existente pe amplasament nu sunt operaţionale iar infrastructura şi mediul în
general se află într-o stare de neglijenţă şi condiţie precară.
Utilizarea Curentă a Sitului

În prezent situl constă într-un teren neutilizat cu zone de tufişuri şi copaci dezvoltaţi aleatoriu.
În zona centrală a sitului se află o groapă de gunoi de diferite provenienţe. În zona de nord a

sitului se află fosta zonă de depozitare a fostei fabrici chimice cu deşeuri industriale şi resturi
de betoane.
Utilitati Existente pe Sit

În prezent nu există utilităţi prezente pe sit.
2.1.1.2 Geografia şi Geologia Sitului

Situl este amplasat în localitatea XXX, comuna XXX, la aproximativ 8 km nord-est de XXX
având coordonatele geografice 44°45'46,51"N, 25°15'53,70"E. Din punct de vedere geografic
oraşul XXX este situat la extremitatea de sud-vest a judeţului XXX, la contactul dintre Câmpia
Româna (Găvanu-Burdea) cu Piemontul Cândeşti, între văile râurilor Argeş la sud-vest şi
Potopu, la nord-est.
Topografie şi Scurgere
Suprafaţa terenurilor învecinate cu situl este plană.
Suprafaţa sitului este în general plană situată la apoximativ cota 237 mdMN, cu o uşoară
pantă spre nord către râul Potopu.
Scurgerea apelor pluviale de pe suprafaţa sitului se face necontrolat şi foarte probabil spre
râul Potopu. Din informaţiile furnizate de către rezidenţii intervievaţi ultima inundaţie a sitului
de către râul Potopu a avut loc în anii ’70.
Geologie
Începând de la suprafaţă şi până la adâncimea de 20-25 m se găseşte un complex aluvionar
de vârstă cuaternară constituit din pietrişuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile
groase de argilă. De regulă, până la adâncimi de 6-8 m şi chiar 12 m, se găseşte un orizont
continuu de balast. Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite neuniform
cu grosimi de la 1-5 m, chiar 7-9 m. La adâncimea de 20 m au fost identificate formaţiuni de
argile, argile-prăfoase cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparţină unor formaţiuni de
vârstă precuaternară. Ca aspect şi caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din
complexul superior aluvionar. La suprafaţa terenului, stratul superficial de acoperire este
constituit din prafuri nisipoase cu grosimi de 1m până la 2 m.
Hidrogeologie
Râul Potopu prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândeşti pe care îl străbate de la
nord la sud printr-o vale mult adâncită. Vara, datorită secetei seacă. Are o lungime de 55 Km,
panta medie de 8‰, şi un coeficient de sinuozitate egal cu 1,41. Are un debit mediu
multianual de 0,84mc/s, dar această cantitate de apă este foarte neuniform repartizată în
timpul anului. Cele mai mari debite se înregistrează primăvara, iar cele mai scăzute vara. În
sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune şi transport.
Lăţimea albiei variază între 8 şi 20 m. Râul Potopu coboară din Piemontul Cândeşti, curge
la nord-est de sit şi se varsă în Sabar la sud-est de XXXX.
Acviferul se aşteaptă să aibă direcţia sud, sud-est către râul Argeş.
2.1.1.3 Istoria Sitului

Istoria activităţilor desfăşurate pe sit şi zonele învecinate s-a putut stabili pe baza consultării
documentelor găsite în incinta clădirii fostei staţii de epurare a fabricii chimice, documentelor
de la Agenţia Locală de Protecţia Mediului XXX, fotografiilor aeriene şi interviurilor cu
rezidenţi foşti angajaţi sau vecini cu amplasamentul investigat:
Raport Analize APM XXX din 17 Februarie 2009.
Raport Analize Inspectoratul de Protecţia Mediului XXXX, din 31 Iulie 2002.
Raport Analize Inspectoratul de Protecţia Mediului XXXX, din 11 Noiembrie 2002.
Rapoarte de inspecţie şi alte documente găsite pe sit.
Fotografii aeriene (2009).
Interviuri cu rezidenţi din zona de interes şi foşti angajaţi ai fostei fabrici chimice din
comuna XXX.
Rapoarte Anterioare
Raport Analiza APM XXX din 17 Februarie 2009
Pe data de 4 Februarie 2009 au fost recoltate şi analizate de către laboratorul APM Local
XXX probe de apă din fântânile următorilor rezidenţi care locuiesc în apropierea sitului:
Cojocaru Emil – Strada Principală nr 173, Dumitru Niculina – Strada Principală nr 46, Dumitru
Ion – Strada Principală nr. 273. Din analiza rezultatelor comparate cu concentraţiile maxime
admise conform Legii 458/2002 şi 311/2004 privind calitatea apei potabile (inclusiv din
fântâni), se pot concluziona următoarele:
S-au identificat depăşiri la crom total (1567 µg/L faţă de 50µg/L) la Dumitru Niculina.
S-au identificat depăşiri la fier (2397 µg/L faţă de 200 µg/L) la Dumitru Ion.
S-au identificat depăşiri la zinc (17, 70 şi 2021 µg/L faţă de 5 µg/L) la toţi rezidenţi de
unde au fost prelevate probe de apă din fântâni.
S-au identificat depăşiri la nichel (38 şi 75 µg/L faţă de 20 µg/L) la Dumitru Niculina şi
Dumitru Ion.
S-a identificat prezenţa cromului VI 9 µg/L la Cojocaru Emil, 1020 µg/L la Dumitru Niculina
şi 2 µg/L la Dumitru Ion.

Pe data de 4 Februarie 2009 au fost recoltate şi analizate de către laboratorul APM Local
XXX probe de sol de pe amplasament. S-au identificat depăşiri faţă de pragul de
intervenţie pentru tipurile de folosinţe sensibile la crom total şi/sau nichel, zinc în probele
de sol prelevate de pe sit. Concentraţia maximă obţinută la crom total a fost de 81168,54
mg/kg faţă de 300 mg/kg, la zinc 1952,168 mg/kg faţă de 600 mg/kg şi nichel 1237,234
mg/kg faţă de 150 mg/kg. Deşi fierul nu este normat concentraţia maximă obţinută a fost
de 55361,64 mg/kg.
Raportul Analiza APM XXX din 17 Februarie 2009 este ataşat ca Anexa nr. 4.
Raport Analize Inspectoratul de Protecţia Mediului XXXX din 31 Iulie 2002

Pe data de 29 Iulie 2002 au fost recoltate şi analizate probe de apă din fântânile următorilor
rezidenţi care locuiesc în apropierea sitului: Cojocaru Leo – Strada Principală nr 173, Dumitru
Niculina – Strada Principală nr 46, Mihai Niculina - nr. 297, pompa SC CHIMICA SA, Necula
Vasilica - nr. 289, Marin Gheorghe, Marin Constantin. Din analiza rezultatelor comparate cu
concentraţiile maxime admise conform Ordinului 756/1997 pentru praguri şi folosinţe ale
solului şi conform Legii 458/2002 şi 311/2004 privind calitatea apei potabile (inclusiv din
fântâni), se pot concluziona următoarele:
S-au identificat depăşiri la crom hexavalent (1780 µg/L vs 50 µg/l) la Dumitru Niculina.
Raportul Analize Inspectoratul de Protecţia Mediului XXXX din 31 Iulie 2002 este ataşat ca
anexa nr. 5.
Raport Analize Inspectoratul de Protectia Mediului Targoviste din 11 Noiembrie 2002

Pe data de 29 Octombrie 2009 au fost recoltate şi analizate probe de apă din fântânile
următorilor rezidenţi care locuiesc în apropierea sitului: Cojocaru Leo – Strada Principală nr
173, Eftimie Filofteia, Mihai Niculina şi Rădulescu Gheorghe. Din analiza rezultatelor
comparate cu concentraţiile maxime admise conform Legii 458/2002 şi 311/2004 privind
calitatea apei potabile (inclusiv din fântâni), se pot concluziona următoarele:
S-au identificat depăşiri la crom total (58 µg/L faţă de 50 µg/L) la Cojocaru Leo şi (750
µg/L faţă de 50 µg/L) la Eftimie Filofteia.
Raportul Analize Inspectoratul de Protecţia Mediului XXXX din 11 Noiembrie 2002 este ataşat
ca Anexa nr. 6.
Deşi cromul VI nu este normat în standardele româneşti de calitate a apei potabile, conform
Agenţiei pentru Substanţe toxice şi registru bolilor (ATSDR) al Departamentului de Servicii
Umane şi Sănătate al Institutului Naţional de Sănătate (NIEHS, http://www.niehs.nih.gov/)
cromul VI cauzează următoarele efecte asupra sănătaţii umane:

Probleme respiratorii cauzate de inhalare a aerului poluat cu crom VI (astm, tuse, senzaţii
de sufocare, alergii şi boli de piele);
Probleme de stomac şi intestin subţire (iritaţii şi ulcer);
Deteriorarea calităţii spermei;
Agenţia Naţională de Cercetări a Cancerului (IARC) a determinat caracterul cancerigen la
oameni, iar al 11-lea raport al Programului Toxicologic Naţional (NTP) clasifica crom VI ca
dovedit fiind cancerigen pentru oameni (cancer de plămâni prin inhalare şi cancer de
stomac prin consumul de apă potabilă conţinând crom VI);
Concentraţia maximă admisă în Statele Unite a cromului VI în apa potabilă este de 50
µg/L.
Rapoarte de inspectie si alte documente gasite pe Sit

Din analiza proceselor verbale, etichetelor de produse fabricate şi listei de producţie
observate în interiorul clădirii staţiei de epurare ape uzate a fostei fabrici chimice rezultă
caracterul toxic al substanţelor folosite în procesele de fabricaţie, al apelor reziduale şi
deşeurilor aruncate pe sit de-a lungul perioadei de funcţionare a fostei fabrici chimice din
comuna XXX. Astfel într-unul din procese verbale se specifică: “Rezidiile solide provenite din
procesele de fabricaţie sunt depozitate necorespunzător într-o groapă la marginea unităţii”,
adică pe actualul sit in zona depozitului de reziduuri chimice. Aceste documente se regăsesc
în anexa nr. 11.
Fotografii aeriene
Analiza fotografiilor aeriene (2009) disponibile arată că pe sit nu se desfăşoară nici o
activitate, iar fabrica SC CHIMICA SA, fosta fabrică chimică din XXX este în conservare fără
activităţi de producţie. Se pot observa pe sit în zona fostei gropi de reziduuri chimice zone de
culoare verde la suprafaţa solului datorate oxidării cromului, rezervoare de beton în afara
sitului în partea de est şi sud est.
Utilizarea Anterioară a Sitului

Majoritatea informaţiilor privind istoricul sitului şi activităţilor desfăşurate pe amplasament s-au
obţinut din interviuri cu rezidenţi din zona şi foşti angajaţi ai fostei fabrici chimice din comuna
XXX.
În trecut terenul (situl) avea ca destinaţie agricultura (teren de pasune comunala), iar după
anul 1958 când se înfinţează o industrie locală a fost utilizat ca groapă de gunoi a reziduurilor
rezultate din procesele de fabricaţie a fostei fabrici chimice care şi-a schimbat de mai multe
ori propietarii şi denumirea în timpul funcţionării astfel:
1958 – FLACĂRA CHIMICA

1969 – FEMIL CHIMICA
la mijlocul anilor ‘80 – FABRICA MIXTĂ CHIMICA
la începutul anilor ‘90 – VICTORIA CHIMCA
în 2001-2002 – SC CHIMICA SA
in 2007 terenul pe care este amplasata fosta fabrica chimica (cunoscuta ca SC CHIMICA
SA) a fost retrocedat in instanta conform sentintei din XXXXX. (Anexa 2 bis).
Pe amplasament s-au produs/manipulat o mare varietate de chimicale sub formă de materie
primă pentru activităţi de producţie din diverse colţuri ale României.
În fabrică de la începuturi ei în 1958 şi până în 2003 (2004) când a fost închisă s-au fabricat,
ambalat sau s-a manevrat următoarele substanţe/produse:
săpun de rufe (amestec de grăsime animală cu hidroxid de sodiu)
inhibatori de coroziune (trizin, polidurol, polidiazur, caldurin, dezinit, victolit)
vopsele
arome alimentare
oxizi pentru vopsele (negru, galben, verde şi auriu); anhidrida cromică şi reziduri au fost
depozitate pe site.
polisulfuri de sodiu pentru uz în agricultură ca insecticid şi funcigid
lichid de frâne
antigel pentru sisteme de răcit
otravă pentru rozătoare.
Activitate fostei fabrici chimice a fost oprita în anii 2002-2003. Producţia de anhidridă cromică
a fost oprită la începutul anilor ‘90.
După încetarea activităţii de producţie în fabrica chimică (cunoscuta prin ultima titulatura SC
CHIMICA SA), groapa de gunoi de reziduuri chimice de pe sit a fost abandonată, iar în anul
2007 Consiliul Local al comunei XXX preia zona sudică a sitului (circa 400 mp). Datorită
statutului de abandon, caracterului toxic şi periculos pentru populaţie restul sitului (20000 mp)
este preluat de Consililul Local al comunei XXX în scopul restricţionării accesului pe
amplasament al populaţiei şi animalelor.
Utilizări ale Terenurilor din Vecinatate

Următoarele observaţii privind utilizarea terenului adiacent sitului au fost făcute pe parcursul
inspecţiei vizuale:
la vest este învecinat cu o propietate rezidenţială (familia Marin Gheorghe), grădina de
legume aferentă şi cimitirul XXX;
la sud noua clădire a Primăriei XXX şi zona rezidenţială vis a vis de DN 7;

la est fosta fabrică chimică SC CHIMICA SA, în prezent fără activitate (abandonata), iar
după limita de propietate a fabricii la circa 200 metri de sit sunt zone rezidenţiale si scoala
din localitate ;
la nord râul Potop şi dealuri folosite pentru păşunat.
Inspecţia Vizuală pe Sit şi Interviuri

Inspecţia pe amplasament completată de experţii UTCB a inclus inspecţia vizuală a sitului şi
terenurilor învecinate pentru obţinerea informaţiilor vizuale care pot indica prezenţa pe
amplasament a unor surse potenţiale de contaminare a mediului.
Pe parcursul acestor inspecţii pe amplasament au fost intervievate persoane rezidente care
locuiesc in zona invecinata cu situl sau la distanta redusa de sit (circa 800 m), autorităţi locale
şi foşti angajaţi ai fabricii chimice de-a lungul anilor până la închiderea acesteia, după cum
urmează:
Iacobiţa Dan Eugen – fost inginer Şef fabrica chimică între anii 1982 - 1992;
Giurescu Dumitru – primar comuna XXX.
Fotografiile făcute pe sit pe durata investigaţiilor sunt ataşate ca anexa nr. 11.
În timpul inspecţiilor la faţa locului, s-au observat pe amplasamentul SC CHIMICA SA în
imediata vecinătate a sitului clădiri principale de producţie, zone de stocare a combustibilului
şi o instalaţie de tratare a apelor reziduale. Pe sit a fost identificată o construcţie metalică
uşoară tip şopron care adăpostea fosta instalaţie de obţinere a oxizilor de fier, o clădire cu
structură de cărămidă a cărei destinaţie nu este cunoscută şi deşeuri diverse (zguri de la
fabricarea oxizilor, recipienţi de plastic şi sticlă, vată minerală, azbest, anhidridă cromică,
resturi de structuri, răşină, echipamente diverse, etc).
Limitări ale Inspecţiei Vizuale pe Sit

La momentul vizitelor pe sit existau zone acoperite de arboreti, copaci şi vegetaţie deasă, prin
urmare nu toată suprafaţa sitului analizat a fost evaluată vizual.
Observaţii pe Sit
Rezervoare îngropate şi/sau supraterane
Nu au fost identificate rezervoare îngropate sau supraterane pe sit. La est de sit, în zona
clădirii de cărămidă, au fost observate două rezervoare de beton supraterane care conţineau
răşină (localizate pe propietatea SC CHIMICA SA).
La sud est de sit, în zona fostei secţii de oxizi galbeni (pe propietatea SC CHIMICA SA) a fost
identificat adiacent sitului un rezervor metalic suprateran (cisternă) conţinând gudron. Tot în
apropierea sitului la est faţă de fosta secţie de oxizi galbeni se află două rezervoare de beton
care stocau combustibil lichid pentru centrala termică a fostei fabricii chimice.

Deşeuri reglementate/periculoase/toxice
Cantităţi importante de deşeuri, sub formă de pulberi, plastic, recipienţi şi resturi de la
produse de vopsele, au fost aruncate peste site, sub formă de movile de material. Deşeuri de
tip industrial cu o coloraţie verde a fost observată pe depozitul de reziduuri chimice, cel mai
probabil de provenienţă de la secţia de anhidridă chimică a fostei fabrici chimice.
Au existat dovezi de săpături în cadrul sitului ceea ce implică faptul că anumite deşeuri sunt
îngropate.
Deşeuri Solide
În momentul de faţă propietarul actual al sitului Primaria XXXX nu generează deşeuri pe sit.
Manipularea şi depozitarea materialelor

În momentul de faţă propietarul actual al sitului Primaria XXXX nu manipulează sau
stochează materiale toxice sau periculoase pe sit.
Puţuri/Fântâni
La momentul vizitei nu s-au identificat puţuri/fântâni pe sit. În completare, rezidenţii din
vecinătatea sitului deţin puţuri/fântâni pe care le folosesc în scopul irigaţiei grădinilor si/sau
consum casnic.
Evacuare de ape uzate

La momentul vizitei pe sit nu rezulta apă uzată evacuată de pe sit.
Evacuarea apelor pluviale

Evacuarea apelor pluviale de pe sit se face necontrolat preponderent pe direcţia unei uşoare
pante către râul Potopu situat la circa 200m metri nord de sit.
Emisii de aer
La momentul vizitelor pe amplasament nu rezultau emisii în aer de pe sit. Este totuşi posibil
ca praful contaminat de pe depozitul cu reziduuri chimice ridicat de vânturi în timpul
perioadelor de vreme uscată să fie antrenat în zonele rezidenţiale învecinate.
Mirosuri şi zgomot
La momentul vizitei pe sit s-a observat un miros înţepător în zona depozitului de reziduuri
chimice.

Managementul PCB-ului
Datorită practicilor necontrolate şi în majoritate necunoscute de depozitare şi manipulare a
transformatorilor existenţi pe sit de-a lungul perioadei de funcţionare a fostei fabrici chimice,
est posibilă prezenţa substanţelor care conţin PCB pe sit.
Materiale Conţinând Azbest

Au fost identificate mai multe zone pe sit unde s-au observat resturi de plăci ondulate de
acoperiş care conţin fibre de azbest. De asemenea în zona fostei secţii de oxid negru de fier a
fost observată o izolaţie de conducte care poate conţine fibre de azbest.
Plumb
Având în vedere că fosta fabrică chimică producea vopseluri este probabil să existe zone pe
sit cu deseuri continand plumb rezultat din activitatea de productie.
Alte Condiţii
Zone cu sol pătat posibil contaminat au fost identificate pe toată suprafaţa sitului si sunt
prezentate grafic în planul nr. 3.
2.1.1.4. Concluzii şi Recomandări în cadrul investigaţiei preliminare

Concluziile au la bază informaţiile şi datele colectate pe timpul Investigării Preliminare (Phase
I ESA) de către experţii UTCB. Evaluarea de Mediu se bazează în întregime pe condiţiile
sitului întâlnite la momentul inspecţiei pe amplasament, istoricului sitului şi activităţilor
desfăşurate şi a surselor identificate în acest studiu.
În evaluarea sitului experţii UTCB s-au bazat cu bună credinţă pe informaţiile furnizate de
persoanele şi sursele de informaţii identificate şi nu acceptă nici o responsabilitate pentru
orice lipsă de acurateţe sau insuficienţă a datelor cauzate de omisiunea sau interpretarea
denaturată a informaţiilor deţinute de către persoanele contactate sau intervievate.
Investigaţia preliminară a fost condusă de către experţii UTCB conform American Society for
Testing and Materials (“ASTM”) Standard Practice E 1527-05, şi procedurilor de evaluare a
sitului acceptate internaţional.
Această Evaluare de Mediu a Sitului face cunoscute următoarele informaţii ale condiţiilor de
mediu în legătură cu situl:
Potenţial impact asupra solului, subsolului şi apei subterane datorită potenţialei
contaminări cu metale grele, pesticide şi hidrocarburi în zona fostei secţii de oxid negru
de fier, a fostei secţii de anhidridă cromică, zona adiacentă fostei secţii de oxid galben,
zona centrală şi zona depozitului necontrolat de reziduuri chimice (denumită şi groapa de

gunoi în rapoartele fabricii chimice). Reprezentarea grafică a zonelor potenţial
contaminate de pe Sit este prezentată în planul nr. 3.
Datorită informaţiilor insuficiente privind manipularea şi stocarea transformatoarelor cu

uleiuri posibil conţinând PCB cât şi vechimii fostei fabrici există potenţial de contaminare
pe sit cu PCB cel mai probabil în zona depozitului necontrolat. Materiale posibil conţinând
azbest au fost identificate în zona fostei secţii de oxid negru de fier şi zona centrală a
sitului.
Având în vedere perioada de activitate a fostei fabrici chimice (adiacenta sitului) de peste
40 de ani, şi rezultatele buletinelor de analiză pentru probele de apă prelevate din
fântânile rezidenţilor învecinaţi cu situl există posibilitatea migrării contaminanţilor din apa
subterană (crom, crom hexavalent şi fier) în afara sitului. Având în vedere caracterul
cancerigen concentraţia maximă admisă în Statele Unite a crom VI în apa potabilă este
de 50 µg/L.
Având în vedere istoricul utilizării sitului şi caracterului activităţilor industriale desfăşurate
la fosta fabrică chimică din comuna XXX (adiacenta sitului) potenţialul de contaminare nu
este datorat activităţilor actualului propietar al sitului sau rezidenţilor învecinaţi cu situl ci
fostei fabrici chimice din comuna XXX, cunoscuta si ca SC CHIMICA SA.
Datorită riscului potenţial ridicat pentru populaţia rezidentă învecinată cu situl şi mediului
prezentat de posibila migrare a posibililor contaminanţi se recomandă o Investigare
Detaliată (Phase II ESA) prin care acest risc să fie dovedit pe baza evaluării cantitative a
contaminanţilor prezenţi în sol, subsol şi apa subterană de pe Sit.
2.1.2 INVESTIGAŢIA DETALIATĂ
Introducere
Investigaţia preliminară şi conţinutul acestui capitol (Phase II Environmental Site
Assessment–Phase II ESA) a fost condusă de către experţii UTCBconform American Society
for Testing and Materials (“ASTM”) Standard Practice ASTM E1903 -97(2002), şi procedurilor
de Evaluare de Mediu a Sitului acceptate internaţional. Investigaţia detaliată a
amplasamentului localizat în localitatea XXX, comuna XXX, judetul XXX, România (“Situl”) a
fost desfăşurată în mai multe rânduri în perioada 7-15 August, 2009.
Scopul Investigaţiei Detaliate

Scopul acestei Investigaţii Detaliate (Phase II) este să certifice următoarele condiţii de mediu
identificate pe sit pe parcursul Investigaţiei Preliminare (Phase I) desfăşurată de experţii
UTCB:
Realizarea unui Plan de Investigare detaliată prin inspecţia pe sit pentru stabilirea
locaţiilor forajelor, puturilor de monitorizare/prelevare probe şi excavaţiilor (de testare).
Coordonarea şi supervizarea Contractorului specializat furnizat de Primaria XXX pentru:
o realizarea a 8 foraje până la aproximativ 15 metri şi 4 foraje până la 3 metri sub
suprafata terenului, realizării a 6 puţuri de monitorizare apă subterană şi a 16 excavări
de testare până la maxim 3 metri sub suprafaţa terenului.
o colectarea probelor “grab” şi compozite de sol din foraje şi excavaţi de testare;
o colectarea probelor de apă subterană din puţurile de monitorizare de pe sit şi din
fântânile rezidenţilor din vecinatatea sitului;
o colectarea a 2 probe din Râul Potopu de la circa 300 metri amonte şi aval de sit;
o selectarea probelor colectate reprezentative pe baza observaţiilor vizuale şi olfactive.
Analizarea probelor de sol şi apă subterană reprezentative pentru metale grele, pesticide,
hidrocarburi, PAH-uri, COV-uri şi PCB la un laborator de analize acreditat.
Evaluarea informaţiilor geologice, hidrogeologice şi rezultatelor pentru analizele de sol şi
apă.
Activităţile aferente Investigării Detaliate a sitului s-au desfăşurat sub supravegherea UTCB în
perioada 7-15 August, 2009 conform bunelor practice inginereşti.
2.1.2.1 Metodologia de Investigare

Metodologia Activităţii de Teren şi Proceduri de Decontaminare
Mănuşi noi de latex au fost utilizate în manipularea echipamentelor, materialelor şi probelor.
Toate echipamentele au fost curăţate între şi înainte de prelevarea probelor de sol/apă. Pe
timpul activităţilor de forare/excavare nu au fost utilizaţi solvenţi sau uleiuri pe bază de petrol
pentru curăţarea echipamentelor.
Utilităţi existente pe teren

Înainte de începerea activităţilor de forare/excavare propietarul terenului Primaria XXXX a fost
consultat despre posibila prezenţă a utilităţilor (apă, canal, electric, gaze, telefonie, etc.)
îngropate în zonele de investigare.
Foraje şi Puţuri de Monitorizare

Pe baza planului de investigare stabilit înaintea începerii activităţilor de teren, 12 foraje au fost
propuse pentru execuţie, după cum urmează:
8 foraje până la 15 metri sub suprafaţa terenului amplasate perimetral la limita de
propietate a sitului (inclusiv în zona perimetrală a depozitului de reziduuri chimice). Din
acestea 6 au fost executate ca puţuri de monitorizare apă subterană
4 foraje până la adâncimea de 3 m în zona depozitului de reziduuri chimice.

Activităţile de forare au fost executate conform procedurilor standard de forare utilizând
metoda “direct-push”. Această metodă constă în avansarea continuă a echipamentului de
prelevare probe în sol. Între 7-15 August, 2009 forajele au fust executate utilizând un
echipament GeoProbe 6620DT asamblat pe o platformă auto de către un Contractor
specializat în lucrări de mediu de acest fel furnizat de Primaria XXX.
Lucrările de foraj au fost realizate prin prelevare continuă în uscat în sistem percutant.
Prelevarea probelor de pământ s-a realizat continuu, în tuburi de plastic transparent cu
diametrul de 55 mm şi lungimea de 1,20 m pentru fiecare segment de forare.
Adâncimea maximă de forare a fost de 13,80 m (foraj-F6).
Planul cu locaţiile forajelor executate sunt prezentate în planul nr. 5.
Excavaţii de testare
Pe baza planului de investigare stabilit înaintea începerii activităţilor de teren, 16 locaţii cu
excavări de testare au fost propuse pentru execuţie astfel încât să fie investigată toată zona
sudică a sitului la limita cu clădirea nouă a Primariei XXX până la zona de începere a
depozitului de reziduuri chimice.
Excavările de testare au fost executate în perioada 11-12 August, 2009 cu excavator cu cupă
“backhoe” pana la adâncimea maxima de 3 m. După ce probele de sol au fost colectate
gropile au fost astupate cu solul excavat. Planul cu locaţiile excavaţiilor de testare executate
sunt prezentate în planul nr. 5.
Colectarea probelor de sol

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat direct din tuburile de plastic transparent cu diametrul
de 55 mm şi lungimea de 1,20 m, aferente instalaţiei de foraj tip Geoprobe 6620DT; în plus, s-
au mai utilizat: borcane curate etichetate din sticlă (400 ml) pentru stocarea probelor de sol;
cutii frigorifice pentru depozitarea şi transportul borcanelor cu probe. Probele de sol au fost
prelevate în conformitate cu prevederile OM 184/1997, pentru fiecare foraj optându-se pentru
3-5 adâncimi, în funcţie de tipul forajului realizat.
Pe întreaga durată a deplasărilor în teren, membrii echipei au respectat cerinţele generale
privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă (echipament de lucru şi de protecţie
adecvate).
Au fost prelevate un număr total de 108 probe sol, din care doar 60 probe sol au fost
analizate pentru indicatorii specificaţi în borderourile aferente fiecărui foraj – anexa nr. 7.
Puţuri de monitorizare
În 5 din 6 locaţii propuse au fost montate puţuri de monitorizare deoarece în forajul F6 stratul
de argilă a fost foarte compact şi nu a permis atingerea stratului acvifer. Puţurile de

monitorizare din ţevi de PVC 150 mm diametru interior au fost instalate astfel: 2 metri ţeavă
perforată plasată în zona acviferului şi continuată cu ţeavă neperforată până la nivelul
terenului. În jurul puţului de monitorizare a fost introdus pietriş pentru filtrarea apei înainte de
colectarea acesteia. Puţurile de monitorizare sunt prevăzute cu capace.
Colectarea probelor de apă subterană

Prelevarea probele de apă subterană s-a efectuat cu ajutorul unui Bailer (cate unul pentru
fiecare puţ de monitorizare). Au fost colectate un total de 5 probe apă subterană, după ce în
prealabil fiecare puţ de monitorizare în parte a fost purjat cu ajutorul unui pompe centrifuge
manuale de mică capacitate (500 W), fiind extras un volum de 3 ori mai mare decât cel
existent în puţ, conform prevederilor O 184/1997.
Colectarea probelor de apă din Râul Potopu şi Fântâni

Au fost colectate un total de 7 probe de apă din fântânile rezidenţilor învecinaţi cu situl
investigat pentru analiza de crom hexavalent şi/sau crom total. Colectarea probelor de apă
din puţuri de monitorizare/fântâni s-a făcut utilizând câte un Bailer pentru fiecare locaţie de
probare.
Deasemenea au mai fost prelevate şi 2 probe de apă de suprafaţă, din râul Potopu – de la
300 metri amonte şi aval de sit.
Toate probele colectate (sol şi apă) au fost colectate în recipienţi de sticlă curaţi, etichetati şi
transportate la un laborator specializat acreditat, pentru efectuarea analizelor fizico-chimice
aferente XXXXXX.
Criterii de evaluare
Rezultatele analizelor probelor de sol sunt comparate cu “Valori de referinţă pentru urme de
elemente chimice în sol” din Tabele 1-4 pentru terenuri sensibile din Ordinul 756/1997 al
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. “Reglementări privind Evaluarea Poluării
Mediului”, Noiembrie 3, 1997 (“Ordinul 756/1997”).
Rezultatele analizelor probelor de apă subterană din puţuri de monitorizare/fântâni sunt
comparate cu “Legea 458/2002 şi 311/2004 privind calitatea apei potabile (inclusiv din
fântâni)” – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
Rezultatele analizelor probelor de apă de suprafaţă (Râul Potopu) sunt comparate cu
“Elemente şi Standarde de Calitate Chimică şi Fizico-chimică în Apa de Suprafaţă” din
“Ordinul MMGA 161/2006 privind Clasificarea Apelor de Suprafaţă în Vederea Stabilirii
Ecologice a Corpurilor de Apă”.

2.1.2.2 Rezultate ale Investigării
Condiţii ale Sitului
O construcţie metalică uşoară şi resturi de echipamente în condiţii de abandon sunt localizate
în partea de sud-vest a sitului. În aceeaşi zonă sunt prezente resturi de zgură metalică
utilizate în procesul de obţinere a oxidului negru de fier.
O construcţie de cărămidă abandonată în care sunt depozitate echipamente aparţinând fostei
fabrici chimice este localizată în zona de est a sitului în vecinătatea unor rezervoare de răşini
(situate pe amplasamentul fabricii chimice).
Resturi de construcţie sunt ale fostei secţii de anhidridă cromică (betoane, cărămizi) sunt
localizate pe depozitul de reziduuri chimice ale fostei fabrici.
Cantităţi importante de deşeuri, de sticlă, hârtie, plăci de azbest, sub formă de pulberi, plastic,
recipienţi şi resturi de la produse de vopsele, au fost observate aproximativ pe toată suprafaţa
sitului, sub formă de movile de material. Deşeuri de tip industrial cu o coloraţie verde au fost
observate pe depozitul de reziduuri chimice, cel mai probabil de provenienţă de la fosta secţie
de anhidridă cromică.
Stratigrafie
Straturile de sol întâlnite până la adâncimea de 3 metri în timpul activităţilor de excavare
(pentru probare/testare) au constat în principal în sol vegetal, nisip fin galben şi pietriş.
Straturile de sol întâlnite în forajele executate au constat în principal în sol vegetal/pietriş/nisip
fin, urmat de straturi de argilă prăfoasă cu inserţii de nisip fin galben până la adâncimea totală
de forare. Adâncimea maximă de forare a fost de 13,80 metri.
Fişele forajelor executate sunt prezentate în anexa nr. 7.
Observaţii de teren
Apa subterană a fost interceptată la adâncimi între 12 – 13 m.
Coloraţie brun-neagră şi galben-verzuie a fost observată la suprafaţa solului în zona de sud a
sitului. Coloraţie verde a fost observată la suprafaţa solului în zona de centru nord a sitului
unde este localizat fostul depozit de reziduuri chimice (groapa de gunoi).
În excavările de testare executate (E1-E13) au fost observate între 0,5 până la 2,5 m sol
posibil contaminat de coloraţie neagră şi galben-verzuie şi miros organic.
În forajele executate a fost observat sol posibil contaminat de coloraţie cafenie şi verzuie cu
miros înţepător puternic în următoarele intervale de adâncimi 2-4, 5-6 şi 9-10 m.
Pe baza observatiilor vizuale şi olfactive a probelor de sol prelevate 108 probe au fost trimise
la un laborator autorizat pentru analize fizico-chimice din care 60 au fost selectate si
analizate.

Două probe de apă de suprafaţă şi 12 probe de apă subterană (puţuri de monitorizare şi
fântâni) au fost trimise la un laborator autorizat pentru analize fizico-chimice.
2.1.2.3 Rezultate Analitice de Laborator

Rapoartele de analiză pentru probele de apă şi sol sunt prezentate în anexa nr. 8.
Probele de sol:
Rezultatele analitice obţinute indică prezenţa solului contaminat cu depăşiri ale concentraţiilor
faţă de valorile normate în Ordinul 756/1997 faţă de pragul de interventie pentru terenuri
sensibile la adâncimi între 0 – 0,5 m şi 2-3 m pentru metale grele (crom total şi/sau plumb)
pentru majoritatea probelor de sol prelevate şi analizate din E1 –E16.
Rezultatele analitice obţinute indică prezenţa solului conţinând concentraţii de metale grele
(crom VI, zinc, arsenic, nichel, cupru), HAP, PCB, TPH, COV, BTEX, fenoli, cianuri faţă de
valorile normate în Ordinul 756/1997 între valoarea normală şi pragul de alertă pentru terenuri
sensibile pentru majoritatea probelor de sol prelevate şi analizate din E1 –E16.
Rezultatele analitice obţinute indică prezenţa solului contaminat cu depăşiri ale concentraţiilor
faţă de valorile normate în Ordinul 756/1997 faţă de pragul de interventie pentru terenuri
sensibile la adâncimi între 0 – 0,5 m pentru crom total pentru majoritatea probelor de sol
prelevate şi analizate din F1 –F12. S-au identificat depăşiri ale cromului total faţă de valorile
normate în Ordinul 756/1997 faţă de pragul de interventie pentru terenuri sensibile la
următoarele adâncimi: 3 m (în F10, F11 şi F12), 6 m (în F3, F4 şi F6), 7,2 m (în F2 şi F5), 10
m (în F1).
Rezultatele analitice obţinute indică prezenţa solului conţinând concentraţii de metale grele
(crom VI, plumb, zinc, arsenic, nichel, cupru), HAP, PCB, TPH, COV, BTEX, fenoli, cianuri
faţă de valorile normate în Ordinul 756/1997 între valoarea normală şi pragul de alertă pentru
terenuri sensibile pentru majoritatea probelor de sol prelevate şi analizate din F1 –F12.
S-au identificat depăşiri ale TPH faţă de valoarea normată în Ordinul 756/1997 faţă de pragul
de alertă pentru terenuri sensibile la adâncimea 0,5 m în F1 şi la adâncimea de 7 m în F8.
Probele de apă de suprafaţă (Râul Potopu):

Rezultatele obţinute pentru probele recoltate din Râul Potopu (amonte şi aval de sit) arată că
probele de apă de suprafaţă analizate se încadrează în clasa I de calitate conform Ordinului
MMGA nr. 161/2006-privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă, pentru majoritatea parametrilor analizaţi. Pentru parametrul
cloruri concentraţiile obţinute în urma analizelor depăşesc valoarea normată în categoria I de
calitate (165,2/152,8 µg/L faţă de 25 µg/L). Substanţele prioritar periculoase analizate (PAH,

PCB, pesticide organoclorurate) se încadrează în valorile admise de Ordinul MMGA nr.
161/2006.
Probele de apă subterană:

Puţuri de monitorizare
Rezultatele obţinute pentru probele recoltate din puţurile de monitorizare indică depăşiri ale
concentraţiilor de crom total faţă de concentratia maxima admisibila din Legea 458/2002 şi
Legea 311/2004 în puţurile MW3, MW4 şi MW5. De asemenea indică prezenţa cromului VI în
MW3.
Rezultatele obţinute pentru probele recoltate din puţurile de monitorizare (MW5, MW7 şi
MW8) indică depăşiri ale concentraţiilor de plumb faţă de concentratia maxima admisibila în
Legea 458/2002 şi Legea 311/2004 (20/13/17 µg/L faţă de 10 µg/L).
Fântâni
Rezultatele obţinute pentru probele recoltate din fântânile rezidenţilor învecinaţi cu situl indică
prezenţa cromului VI în apa recoltată de la familia Cojocaru Emil, familia Dumitru Niculina,
familia Stănciulescu Constantin şi familia Matei Aurel. Datorita caracterului cancerigen
concentraţia maximă admisă în Statele Unite la crom VI în apa potabilă este de 0,05 µg/L.
2.1.2.4 Concluzii şi Recomandări la Investigaţia Detaliată
Informaţiile prezentate în acest studiu au la bază investigările conduse/supervizate de experţii

UTCB proiectate să furnizeze datele necesare Evaluării de Mediu ale condiţiilor durente de
mediu pe Amplasament fosta fabrică chimică (Primăria XXX). Datele din acest studiu
reflecta condiţiile existente pe sit la momentul investigărilor (preliminară şi detaliată).
Rezultatele Investigaţiei Detaliate (Phase II ESA) au la bază rezultatele analitice ale probelor
de sol şi apă din locaţii specifice şi reprezintă condiţia solului la momentul probării.
Concentraţiile elementelor chimice din sol poate varia în timp de la o locaţie la alta. Aceste
rezultate nu vor fi utilizate pentru prezicerea condiţiilor din alte zone sau condiţiilor viitoare.
Mai multe informaţii specifice privind condiţiile solului între locaţiile de probare (deja efectuate)
sau extinderea laterală şi verticală a contaminării pot deveni aparente pe parcursul lucrărilor
efective de remediere.
Experţii UTCB nu dau asigurări privind schimbările condiţiilor de mediu ale sitului după
momentul investigărilor efectuate. Experţii sus menţionaţi garantează că Servicile furnizate au
fost conduse într-un mod competent şi profesionist în concordanţă cu cele mai bune practici şi
proceduri de consultanţă.

Datele obţinute în urma Investigării Preliminare (PHASE I ESA) şi Investigării Detaliate
(PHASE II ESA) au stau la baza Evaluării Riscului pe care amplasamentul studiat îl prezintă
pentru sănătatea umană şi mediu, descris mai jos.
2.1.3. EVALUAREA RISCULUI
INTRODUCERE
În continuare se va descrie evaluarea de risc etapa 1 pentru amplasamentul de la XXX pe

baza informaţiilor colectate în urma investigaţiilor descrise anterior (punctele 2.1.1 şi 2.1.2).
Evaluarea de risc şi stabilirea opţiunilor de remediere au fost schiţate având la bază
cunoaşterea şi înţelegerea Modelului de Sit Conceptual şi - unde a fost cazul – estimarea şi
evaluarea iteractivă a riscului. Toate informaţiile au fost utilizate pentru evaluarea legăturilor
sursă de contamimnare-cale de transmitere-receptor relevante pentru amplasament şi
acţiunea de remediere cel mai probabil necesară.
În Evaluarea de Risc au fost utilizate valorile limită din standared/ordine/normative din
Romania iar acolo unde nu au fost disponibile valori limită în normativele româneşti s-au
utilizat standarde alternative din UK Environment Quality Standards*, Lowest Effect
Concentrations**, USEPA+, Dutch (Mineral Oil)++, or WHO Drinking Water Standards+++.
Rezultatele complete ale analizelor efectuate sunt prezentate în anexa nr. 8. Depăşirile
contaminanţilor din sol şi apă sunt prezentate în planurile nr. 6 şi 7.
2.1.3.1 MODELUL DE SIT CONCEPTUAL
Un Model de Sit Conceptual (“MSC”)a fost elaborat pentru a ilustra principalele tipuri de risc
identificate pe amplasamentul de la XXX (plan nr. 4). Următoarele surse de contaminanţi au
fost observate în MSC preliminar:
Reziduuri de vopseluri/deşeuri chimice de producţie (S1)
Metale grele la/în apropierea suprafeţei terenului (S2)
Hidrocarburi grele/uleiuri, răşini (S3)
Praf produs în perioadele de vânt pe amplasament (S4)
Vapori/vapori chimici eliberaţi din depozit spre atmosfera (S5)
Gaze din sol (S6)
Materiale conţinând fibre de azbest (S7)
Principalele căi de transmitere ale contaminanţilor luate în considerare în MSC sunt:
Ingerare/contact epidermic (P1)
Inhalare de vapori/fibre (P2)

Infiltraţii prin profilul solului (P3)
dispersia/migraree apei subterane (P4)
scurgeri de pe suprafaţa amplasamentului (P5)
Având la bază datele actuale ale amplasamentului, conform cu experienţa practică receptorii
consideraţi au fost evaluaţi după cum urmează:
Ocupanţii amplasamentului/trecători neautorizaţi (R1)
Ocupanţii amplasamentului/trecatori neautorizati (R2)
Apa subterană (R3)
Folosinţe de apă subterană (R4)
Utilizatori de apă subterană (R5)
Apa de suprafaţă (R6)
Fundaţii de clădiri (R7)
Alţi receptori din afara amplasamentului (R8)
2.1.3.2 CHIMIA APEI DE SUPRAFAŢĂ, APEI SUBTERANE (INCLUSIV FÂNTÂNI) ŞI

SOLULUI
SOLUL
Rezultatele analizelor probelor de sol sunt comparate cu “Valori de referinţă pentru urme de
elemente chimice în sol” din Tabele 1-4 pentru terenuri sensibile din Ordinul 756/1997 al
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului “Reglementari privind Evaluare Poluarii
Mediului”, Noiembrie 3, 1997.
Pe zone cuprinzând aproximativ toată suprafaţa de sud şi centrală a sitului au fost observate
coloraţii brun-negre-verzi şi galben-verzui ale solului. Solul cu coloraţii şi miros a fost
identificat pe adâncimi între 0 şi 2,5 m în zonele unde au fost executate excavaţii E1 – E13.
Probele analizate au indicat în principal contaminarea solului cu crom şi/sau plumb în zonele
menţionate anterior. Concentraţia maximă de crom total a fost obţinută la adâncimea de 0 –
0,5 m în E5 (16419 mg/kg faţă de 300 mg/kg din Ord 756/1997).
Pe zone cuprinzând aproximativ toată suprafaţa depozitului de reziduuri chimice (fosta
groapă de gunoi a fabricii chimice din XXX) au fost observate coloraţii de verde şi galben-
verzui ale solului. Solul cu coloraţii şi miros a fost identificat pe adâncimi între 2-4, 5-6 şi 9-10
m. Probele analizate au indicat în principal contaminarea solului cu crom total. Pentru
majoritatea probelor de sol prelevate şi analizate din F1 –F12 depăşiri ale concentraţiei de
crom total au fost identificate pe adâncimea 0 – 0,5 m. Concentraţia maximă de crom total a

fost obţinută la adâncimea de 0 – 0,5 m în F8 (11680 mg/kg faţă de 300 mg/kg din Ord
756/1997).
Rezumatul concentraţiilor de metale grele (Sol)
Valori Numar
Contaminant Probe
Minim Maxim limită Probe cu
(Total) Analizate
(mg/kg) Depăşiri
Zinc 44 2.94 329 1,500 0
Cadmiu 51 <0.5 0.85 5 0
Plumb 32 1.4 9,491 100 11
Nichel 41 <1 36.1 150 0
Cupru 40 <0.5 119 200 0
Mercur 32 <0.1 <0.1 2 0
Arsenic 53 <0.5 13.3 25 0
Crom 55 19.1 16,419 300 38
Crom (VI) 55 <1 <1 10 0
Rezunatul concentraţiilor de substanţe organice (sol)

Valori Numar
Contaminant Probe
Minim Maxim limita Probe
(Total) Analizate
(mg/kg) Depasiri
TPH (C10-C40) 11 <25 4,631 500 2
Total VOC (C6 11 <25 52 500 0
– C10)
VOC (C6 – C7) 17 <0.005 <0.005 0.17* 0
Benzen 8 <0.001 <0.001 0.5 0
Ethylbenzen 8 <0.005 <0.005 10 0
Toluen 8 <0.005 <0.005 30 0
Xylen 8 <0.005 0.286 15 0
EPH - - - 2760* -
(C12 – C16)
EPH - - - 2060* -
(C16 – C20)
EPH - - - 2060* -
(C20 – C36)
Total PCB 15 <0.0002 0.1713 - -
Total PAH 16 0.04 3.37 - -
S-au identificat depăşiri ale concentraţiei TPH, faţă de pragul de alertă pentru terenuri
sensibile conform Ordinul 756/1997, la adâncimea de 0 – 0,5 m în F1 şi F8. Concentraţia
maximă de TPH a fost obţinută la adâncimea de 0 – 0,5 m în F1 (4631 mg/kg faţă de 500
mg/kg din Ord 756/1997).
Hidrocarburile prezente se încadrează în general în gama fracţiilor grele (C20 – C34), dar au
fost detectate şi în gama fracţiilor uşoare (C14 – C20). Urme de Xylene şi componenţi ai
hidrocarburilor volatile au fost de asemenea detectate (C6 – C10), dar toate sunt sub valorile
limită.

APA DE SUPRAFAŢĂ ŞI APA SUBTERANĂ (INCLUSIV FÂNTÂNI)
Rezultatele analizelor probelor de apă subterană din puţuri de monitorizare/fântâni sunt

comparate cu “Legea 458/2002 şi legea 311/2004 privind calitatea apei potabile (inclusiv din
fântâni)” – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
Rezultatele analizelor probelor de apă de suprafaţă (Râul Potopu) sunt comparate cu
“Elemente şi Standarde de Calitate Chimică şi Fizico-chimică în Apa de Suprafaţă” din
“Ordinul MMGA 161/2006 privind Clasificarea Apelor de Suprafaţă în Vederea Stabilirii
Ecologice a Corpurilor de Apa”.
Acolo unde nu au fost disponibile valori limită în normativele romaneşti s-au utilizat standarde
alternative din UK Environment Quality Standards*, Lowest Effect Concentrations**, USEPA+,
Dutch (Mineral Oil)++, or WHO Drinking Water Standards+++.
Rezumatul concentraţiilor de metale grele (Puţuri de Monitorizare şi Fântâni)

Valori Numar
Contaminant Probe
Minim Maxim limita Probe cu
(Total) Analizate
(µg/L) Depăşiri
Zinc 3 <1 138 75* 1
Cadmiu - - - 5* -
Plumb 8 <5 <5 25* 0
Nichel 3 <5 34 50* 0
Cupru 3 <1 7 1* 1
Crom 8 <1 124 5* 5
Crom (VI) 11 <1 2,900 11+ 5
Mercur 8 <1 <1 10* 0
Arsenic 7 <1 <1 50* 0
S-au identificat depăşiri ale concentraţiei de crom total faţă de valoarea normată în Legea
458/2002 şi 311/2004 în puţurile de monitorizare (MW3, MW4 şi MW5). Concentraţia maximă
de crom total a fost obţinută în MW3 (124 µg/L faţă de 50 µg/L).
S-au identificat depăşiri ale concentraţiei de plumb faţă de valoarea normată în Legea
458/2002 şi 311/2004 în puţurile de monitorizare (MW5, MW7 şi MW8). Concentraţia maximă
de plumb a fost obţinută în MW5 (20 µg/L faţă de 10 µg/L).
S-au identificat concentraţii de crom VI în probele prelevate din puţurile de monitorizare şi
fântânile rezidenţilor din vecinatea situl. Deşi, nu este normat în standardele româneşti,
având în vedere caracterul cancerigen al crom VI, concentraţia maximă admisă în Statele
Unite (USEPA) a crom VI în apa potabilă este de 50 µg/L. Concentraţia maximă de crom VI a
fost obţinută în fântâna familiei Dumitru Niculina (2900 µg/L faţă de 50 µg/L).

Rezultatele analizelor din apa de suprafaţă (Râul Potopu) şi puţurile de monitorizare de pe
amplasamentul XXX indică valori reduse privind grupul de contaminanţi organici.
Concentraţiile de BTEX şi COV-uri au valori sub limita de detecţie.
Analizele din Râul Potopu pentru compuşi PCB şi PAH au evidenţiat valori sub limita de
detecţie. Analiza pesticidelor din apa de suprafaţă a indicat valori mult sub limita maximă şi
doar prezenţa DDT la valori reduse (0.012 – 0.025 µg/L).
2.1.3.4 LEGĂTURI DE POLUARE CONFIRMATE (SURSĂ-CALE-RECEPTOR)
Din analiza rezultatelor probelor de sol şi apă şi MSC descrise anterior următoarele legături
de poluare au fost considerate relevante pe amplasamentul de la XXX:
1. Risc pentru sănătatea umană asociat prezenţei cromului şi plumbului în sol sau sub-
produse primare din procesele de producţie ale fostei fabrici chimice. Legatura cu
receptorul uman prin ingerarea şi/sau inhalarea prafului ridicat de vânt de pe depozit.
2. Risc pentru sănătatea umană asociat prezenţei hidrocarburilor (gama petrolului) în
stratul superior al solului. Legatura cu receptorul uman prin ingerare sau inhalare de
vapori de hidrocarburi (gaze din sol).
3. Risc pentru apa subterană asociat cu potenţialul de infiltrare al metalelor grele din sol.
4. Risc (impact) confirmat – concentraţii ridicate de crom (VI) în apa subterană. Legatura
receptorului apă subterană cu sursele de contaminare cel mai probabil prin infiltraţi în
sol.
5. Risc pentru sănătatea umană asociat contaminării apei subterane prin utilizarea
acesteia pentru băut, adăpare vite şi/sau irigaţii în gospodărie (legume, fructe).
6. Risc pentru structuri (clădiri) ca rezultat al condiţiilor de agresivitate din sol (pH scăzut
şi sulfaţi).
Pentru întreruperea legăturilor de contaminare sursa-cale-receptor identificate asociate
riscului sănătăţi umane şi mediului sunt necesare acţiuni de remediere ale amplasamentului
de la XXX. Opţiunile de remediere disponibile asociate cu utilizarea finală a terenului dar şi de
natura contaminanţilor sunt prezentate în capitolele următoare.

2.2. SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE PRIN CARE OBIECTIVELE PROIECTULUI DE
INVESTIŢII POT FI ATINSE
2.2.1. IDENTIFICAREA OPŢIUNILOR FEZABILE DE REMEDIERE
METODE DE REMEDIERE GENERAL ACCEPTATE
Ca urmare a identificării legăturilor de poluare, se au în vedere opţiunile de remediere

fezabile. Cele mai bune soluţii de reducere sau control a riscurilor inacceptabile au la baza
trei moduri principale de acţiune. Acestea sunt:
Eliminarea sau tratarea sursei de poluanţi;
Eliminarea sau modificarea căii(lor) de transmitere;
Eliminarea sau modificarea comportamentului receptorului(rilor).
OBIECTIVELE REMEDIEREII
Principalele obiective ale lucrărilor de remediere sunt curăţarea sitului până la un standard
corespunzător pentru utilizarea lui ca spaţiu public deschis, care să includă zone de recreere
pentru populaţie, precum şi rezolvarea problemelor de impact asupra mediului cauzate de
activităţile anterioare desfăşurate pe sit.
Riscurile asociate cu toate legaturile de poluare trebuie să fie eliminate sau reduse
corespunzător de cea mai practică opţiune de remediere dată de constrângerile de pe sit. Prin
urmare obiectivele de remediere trebuie să fie definite de criteriile specifice de acţiune impuse
de sit.
CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI ŞI CONSTRÂNGERI LUI
Înainte de evaluarea opţiunilor de remediere, au fost identificaţi factorii şi constrângerile

specifice sitului ce pot afecta selecţia opţiunii fezabile de remediere. Factorii şi constrângerile
sunt enumerate mai jos:
Durata Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu este posibil să fie
Proiectului cerute acorduri/avize/autorizaţii, care pot intra în conflict cu
durata dorită a proiectului.
Utilizare post Utilizarea post remediere propusă este de spaţiu public
remediere deschis. Tehnicile de remediere propuse sunt pentru acest
tip de utilizare şi nu pentru utilizare cu scop rezidenţial.
Probleme de Remedierea sitului va fi aplicată local (doar 2,0 ha).
propietate/ Existenţa propietăţilor rezidenţiale spre vest şi şcoala spre
operaţionale est.
Prezenta unei utilităţi activă pe suprafaţa sitului ce nu este
confirmată încă.

Autorizaţii Certificat de Urbanism şi Autorizaţie de Construcţie cerute
pentru lucrări de remediere.
Autorităţi Consiliul Local, Agenţii de Mediu, propietari învecinaţi cu
relevante situl, utilizatori/chiriaşi ai sitului.
Managementul Lucrările sunt planificate în vecinătatea imediată a
Sitului şi propietăţilor rezidenţiale. Rezidenţi locali şi propietari de
probleme de teren din vecinătate vor trebui să fie informaţi înaintea
Relaţii cu începerii lucrărilor de remediare.
Publicul
OPŢIUNI FEZABILE DE REMEDIERE
O evaluare iniţială a tehnologiilor de remediere a fost făcută pe baza capacităţii de tratare a

grupurilor de contaminanţi. Enumerarea tipurilor de tehnologii de remediare disponibile şi
capacitatea lor să trateze anumiţi contaminanţi, este sintetizată în tabelele de mai jos:
Tabel 1 – Substanţe Organice

MATRICEA OPŢIUNILOR APLICABILE DE REMEDIERE: SUBSTANŢE ORGANICE
Aplicabil la urmatoarele substante

Organici Volatili
Opţiuni de remediere
(sol sau apă)
ne-halogenate
Hidrocarburiu
Mediul de
Hidrocarburi
Hidrocarburi
aplicare
Pesticide şi
halogenate
Compouşi
Policiclice
şi Dioxine
Aromate
ierbicide
(COV)
Furan
PCB
METODE INGINEREŞTI
Limitare – sisteme de
S
închidere
Limitare – bariere hidraulice A
Limitare – bariere de izolare
S,A
în sol
Excavare şi depozitare S
METODE BIOLOGICE
Atenuare naturală A
Biopile S
Bioventilare S
Biodegradare prin injectare
S, A
de aer
Împrăştiere pe teren agricol S
Biotratare cu faza de nămol S ?
Degradare biologică S
METODE CHIMICE
Oxidare chimică S, A
Dehalogenare chimică S

Spălarea solului cu jet S
Extracţia cu solvenţi S
Îmbunătăţiri funciare S
METODE FIZICE
Faza duala EVS S, A
Injectare de aer A
Extragerea vaporilor din sol
S
(EVS)
Bariere permeabile reactive
A
(BPR)
Spălare sol S
METODE DE STABILIZARE SI SOLIDIFICARE
Lianţi hidraulici
S ? ?
(de exemplu: ciment)
Vitrificare S
METODE TERMICE
Incinerare S
Desorbţie termică S
Tabel 2 – Substanţe Anorganice

MATRICEA OPŢIUNILOR APLICABILE DE REMEDIERE: SUBSTANŢE
ANORGANICE ŞI EXPLOZIVE
Aplicabil la urmatoarele substante
Mediul de aplicare
Optiuni de
(sol sau apa)
Metale grele
Remediere
Non-metale
Explozivi
Cianuri
Azbest
METODE INGINERESTI
Limitare – sisteme de
S
închidere
Limitare – bariere
A
hidraulice
Limitare – bariere de
S,A
izolare în sol
Excavare şi depozitare A
METODE BIOLOGICE
Atenuare naturală A
Biopile S
Bioventilare S
Biodegradare prin injectare
S, A
de aer
Împrăştiere pe teren agricol S
Biotratare cu faza de nămol S

Degradare biologică S
METODE CHIMICE
Oxidare chimică S, A
Dehalogenare chimică S
Spălarea solului cu jet S
Extracţia cu solvenţi S
Îmbunătăţiri funciare S
METODE FIZICE
Faza duala EVS S, A
Injectare de aer A
Extragerea vaporilor din sol
S
(EVS)
Bariere permeabile reactive
A
(BPR)
Spălare sol S
METODE DE STABILIZARE SI SOLIDIFICARE
Lianţi hidraulici
S ?
(de exemplu: ciment)
Vitrificare S
METODE TERMICE
Incinerare S
Desorbţie termică S
2.2.2. CELE MAI FEZABILE OPŢIUNI DE REMEDIERE PENTRU SITUL INVESTIGAT ÎN ACEST
STUDIU
SOLURI
Tipurile de contaminanţi din sol întâlnite pe acest sit se încadrează aproape în întregime în
grupul de contaminanţi anorganici (tabel 2). Solul de pe acest sit este în principal afectat de
niveluri ridicate de crom şi plumb (metale grele), delimitate în adâncime până la 4m, ocazional
fiind identificate şi la adâncimi mai mari de 4 m.
Distribuţia depăşiri concentraţiilor din sol faţă de valorile normate (conform Ordinului nr.
756/1997) identificate pe baza analizelor sunt prezentate în planul nr. 6.
Conform celor de mai sus pentru selecţia tehnologiilor de remediere a solului rămân fezabile
următoarele metode:
Metode inginereşti (eliminarea şi/sau soluţii de limitare a poluării);
Metoda chimică constând în spălarea sub jet a solului;
Metoda fizică - spălarea solului (avantajul soluţiei este refolosirea solului ca umplutură);
Metode de stabilizare cum ar fi izolare hidraulică sau vitrificare (metode in-situ).
În afară de contaminanţii anorganici s-au mai întâlnit şi hidrocarburi organice din gama
petrolului (vezi planul nr. 6). Totodată, se aşteaptă şi ar putea fi întânite la adâncimi mici

hidrocarburi în fază liberă şi contaminare organică. Orice zonă de acest tip din cadrul sitului,
se va trata prin eliminarea sursei unde este posibil (până la 1 m adâncime).
Opţiunile de abordare a remedierii calităţii solului, conform celor de mai sus, sunt
următoarele:
1. Nu se face nimic (atenuare naturala în totalitate şi monitorizare)
2. Eliminarea şi depozitarea deşeurilor materiale de pe suprafaţa sitului şi închiderea
(acoperirea) sitului.
3. Eliminarea şi depozitarea deşeurilor - materialelor de pe suprafaţa sitului şi a primului
strat contaminat de 1 m (sub suprafata terenului). Înlocuirea materialului excavat cu
material curat (granular) şi închiderea (acoprirea) sitului.
4. Eliminarea şi depozitarea deşeurilor - materialelor de pe suprafaţa sitului. Excavarea
primului strat contaminat de 1 m (sub suprafaţa terenului) şi curăţarea acestuia on-site
utilizând tehnica de spălare a solului (necesită autorizare de tratare mobilă). Depozitarea
reziduurilor (turtelor de filtrare) şi reutilizarea solului spălat (curat) ca umplutură
structurală. Aducere de sol curat pentru diferenţa de umplutură şi închiderea (acoperirea)
pentru reducerea infiltraţiilor.
5. Idem pct. 4 dar în plus stabilizare/solidificare in-situ prin amestecare continuă cu
echipament de execuţie a coloanelor de stabilizare la 3-4 m adâncime. Pozarea unui strat
de impermeabilizare şi a unui strat drenant la interfaţa dintre umplutura structurală şi
coloanele de stabilizare pentru transportul apei de infiltraţie într-un şanţ de scurgere.
APE DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE
Analizele de apă subterană provenită din puţurile executate pe sit şi din fântânile rezidenţilor
învecinaţi cu situl au confirmat depăşiri la crom total, cât la cromului VI cunoscut ca fiind
cancerigen.
Apele subterane prezintă semne de impact din activităţi istorice desfăşurate pe sit. Din
analizele probelor de apă subterană, atât pe şi în afara site-ului, au rezultat concentraţii
ridicate de crom total şi crom (VI) (cunoscut ca fiind cancerigen).
Aşa cum s-a menţionat mai sus, din analizele de laborator s-au observat depăşiri mari ale
limitelor maxime de concentraţie pentru crom total şi crom (VI). Depăşiri ale concentraţiei
cromului total au fost înregistrate în toate puţurile de observaţie a apelor subterane (MW3-5,
MW7 şi MW8). Depăşiri ale concentraţiei cromului (VI) au fost înregistrate în puţul de
observaţie MW3 şi în 60 % din puţurile existente pe amplasamentele rezidenţiale din jurul
sitului.
Aceste consideraţii împreună cu datele despre calitatea solului susţin ipoteza că contaminanţi
din grupa metalelor grele (crom total şi plumb până la adancimi de 7 m) se infiltrează în apa

subterană şi migrează în afara amplasamentului afectând calitatatea de potabilitate a
acesteia.
În prezent, apa de suprafaţă Râul Potopu nu apare ca fiind afectată de activităţile istorice de
pe sit, respectiv zona de reziduuri chimice depozitate neconform.
Totuşi, urme de DDT au fost identificate în Râul Potopu. Monitorizarea continuă a acestuia şi
viitoare prelevări de probe (în perioade de debit scăzut) ar putea confirma sau infirma
îngrijorarea privind calitatea apei de suprafaţă cu care se învecinează amplasamantul din
XXX.
Conform celor de mai sus pentru selecţia tehnologiilor de remediere a stratului acvifer rămân
fezabile următoarele metode:
Metode inginereşti - bariere hidraulice, bariere de izolare în sol
Metoda fizică - bariere reactive permeabile
Metoda biologică - monitorizarea atenuarii naturale (abordare pasivă) - MAN
VARIANTE PROPUSE PENTRU REMEDIEREA SOLULUI ŞI APEI SUBTERANE
Prin evaluarea preliminară a opţiunilor de remediere s-au identificat două variante tehnologice
ce ar putea fi aplicate pentru acest sit, variante ce cuprind o combinaţie de cele mai bune
metode de remediere potrivite şi disponibile pentru acest sit.
Varianta 1:
1. Demolarea construcţiilor existente pe amplasament, eliminarea şi depozitarea
mobilă).
5. Realizarea unui perete de bentonită pentru împiedicarea migrării poluanţilor din afara
sitului, pe latura dinspre fabrica CHIMICA – latura estică. Peretele are o lungime de
circa 350m şi o înălţime de 6,0 m.
Varianta 2:

1. Eliminarea şi depozitarea deşeurilor - materialelor de pe suprafaţa sitului în depozite
existente conforme şi demolarea construcţiilor existente pe amplasament.
mobilă).
3. Realizarea unei bariere permeabile reactive de fier zero valent, pe direcţia de
curgere a apei subterane, spre fabrica CHIMICA, încastrată în roca de bază
4. Tratarea apei subterane prin pompare timp de 6 luni. Pentru studiu s-a luat în
considerare un debit de 4,5 l/s.
În varianta 1 s-a avut în vedere remedierea solului pe o adâncime de 1,0m (zona cea mai
contaminata) şi stabilizarea metalelor grele în subteran pe o adâncime de circa 4,0 m pentru
împiedicarea migrării contaminării. Pentru apa subterană s-a ales metoda pasivă de
monitorizare a atenuării naturale.
În varianta a 2-a s-a avut în vedere remedierea solului pe o adâncime de 1,0m şi tratarea
activă a apei subtarane prin pompare şi tratare şi instalarea unei bariere permeabile reactive
de fier zero valent.
În urma analizei comparative a celor două soluţii a rezultzat următoarele:
Varianta 2 este mai este mai scumpă decât varianta 1 (în preţuri constante, fără TVA:
varianta 1 – 10.149.300 euro şi varianta 2 – 11.710.100 euro).
Rezultatele analizelor de laborator identifica concentratii mai mari ale crom VI în apa
subterană la est de amplasament (în zona rezidenţială) decât cele din probele de apa
subterană prelevate din zona amplasamentului. Prin urmare varianta de remediere cu
barieră reactivă permeabilă ar rezolva doar parţial problema contaminării apei subterane.
Abordarea MAN împreună cu soluţia de eliminare a sursei de contaminare de pe
amplasament este cea mai potrivită cale de acţiune pentru amplasamentul din XXX,
datorită extinderii contaminării apei subterane şi în afara amplasamentului.
În conformitate cu cele menţionate mai sus, se recomandă aplicarea pentru remedierea
amplasamentului de la XXX varianta 1.

2.3. DESCRIEREA VARIANTEI TEHNOLOGICE DE REMEDIERE A SOLULUI ŞI APEI
SUBTERANE
După adjudecarea contractului de lucrări din prezentul studiu, se vor face studii pentru
completarea datelor de teren funcţie de tehnologia de execuţie a contractorului.
ETAPA 1 - DEMOLAREA CONSTRUCŢIILOR EXISTENTE PE AMPLASAMENT ŞI

ELIMINAREA DEŞEURILOR DE PE SUPRAFAŢA AMPLASAMENTULUI
În prezent, pe amplasament există o construcţie uşoară metalică tip şopron ce adăposteşte
instalaţia de oxid de fier, o construcţie din cărămidă şi platforme betonate. Construcţiile sunt
abandonate.
Pentru reabilitarea sitului este necesar demolarea construcţiilor existente.
Se propune demolarea următoarelor obiecte de construcţii:
Şopron metalic cu dimensiunile în plan de 5m x 20m
Construcţie supraterană din carămidă cu dimensiunile în plan de 5m x 30m
Platforme betonate în suprafaţă de 260mp
Demolarea se va realiza cu mijloace manuale în proporţie de 10 % şi cu mijloace mecanizate

în proporţie de 90%.
După efectuarea lucrărilor de demolare, spaţiul ocupat, sub cota terenului, se va amenaja
astfel:
se va executa umplutură cu materialul obţinut din demolare (betonul concasat - curat) şi
cu sol spălat
umplutura se va compacta mecanizat cu rulou compresor
În cazul în care materialele rezultate de la demolarea construcţiilor existente pe amplasament

de dovedesc a fi contaminate, acestea vor fi transportate şi depozitate într-un depozit conform
existent în conformitate cu categoria de deşeu.
Totodată, pe sit există cantităţi importante de deşeuri, sub formă de pulberi, plastic, recipienţi,
resturi de la produsele de vopsele şi resturi de construcţii, etc. sub formă de movile de
material.
Având în vedere caracterul activităţilor istorice desfăşurate pe amplasament dar şi rezultatele
analizelor probelor din sol/apă subterană aceste deşeuri au fost considerate în această etapă
a studiului că acestea se încadreaza în categoria deşeurilor periculoase.
Deşeurile existente pe amplasament vor fi încărcate, transportate la depozite de deşeuri
conforme existente în zonă funcţie de încadrarea în tipuri de deşeuri periculoase sau
nepericuloase.

ETAPA 2 – SPĂLAREA PRIMULUI METRU DE PĂMÂNT
Pentru remedierea primul strat de un metru de pământ contaminat de pe toată suprafaţa
amplasamentului, se va aplica metoda de spălare a acestuia într-o instalaţie on-site.
Tratamentul materialului cunoscut ca spălarea pământului are la bază tehnica utilizată în
industria minieră de separare a impurităţilor. Prin acest tratament poate fi eliminată o gamă
largă de contaminanţi din materialul tratat, cum ar fi: metale grele, componenţi anorganici,
uleiuri minerale, cianuri, PAHs şi compuşi halogenaţi.
Principalele tehnici de spălare pot fi clasificate în trei clase, funcţie de forma contaminanţilor
prezenţi în structura solului, şi anume:
sortare – presupune separarea diferitelor tipuri de sol funcţie de dimensiunea particulei
flotaţie – presupune utilizarea de aditivi activi care absorb particulele de contaminanţi. Se
obţin particule mai uşoare decât apa ce se pot separa prin inducţie de aer.
separare gravimetrică – presupune utilizarea diferenţei de densitate dintre particulele de
contaminanţi şi particulele de sol.
Suprafaţa necesară instalaţiei de tratare este de aproximativ 1000 mp.
Pe măsură ce pământul contaminat este excavat va fi transportat şi depozitat în apropierea
instalaţia de spălare montată pe amplasament. După analizarea probelor de sol acesta se vor
împărţi în material ce nu necesită nici un tratament – va fi separata de alte materiale pentru a
evita contaminarea lui şi reutilizarea lui pe site, material ce va fi încărcat şi depozitat în
depozite conforme şi material ce va fi spălat – ce se va încărca în instalaţia de spălare.
Materialul curat rezultat în urma tratării va fi depozitat temporar pe amplasament urmând a fi
reutilizat ca umplutură la finalizarea lucrărilor de remediere. Înainte de reutilizarea lui se vor
face încercări de laborator pentru determinarea valorilor concentraţiilor de contaminanţi astfel
încât acestea să se situeze sub valoarea pragului de intervenţie pentru folosinţe sensibile
conform Ordinului 756/1997. Numărul de probe de sol curat de analizat va fi determinat prin
consultarea contractorului cu agenţia de mediu locală (cel puţin o probă la fiecare 200 mc de
material tratat).
Volumul total de material supus tratamentului de spălare este de circa 20.000 mc.

Sol contaminat
Instalaţia de
spălare
Pietriş curat Nisip curat Turte de nămol Reziduu organic
Reziduul rezultat în urma procesului de spălare (lichid si solid) va fi descărcat şi stocat în

containere conforme şi apoi transportate în depozitate specializate pentru substanţe toxice şi
periculoase.
În principiu procesul de spălare a solului constă din următoarele etape:
1. Introducerea materialului în instalaţia de spălare şi separarea materialelor feroase.
Materialele feroase vor fi colectate într-un container şi transportate de pe
amplasament la un centru de colectare.
2. Separarea materialului funcţie de dimensiunea particulelor, separând fracţia de
pietriş (>3mm) de fracţiile de nisip şi cele fine şi separarea materialelor feroase ce nu
au fost separate în prima etapă. Materialele feroase sunt colectate într-un container
şi transportate de pe amplasament la un centru de colectare.
3. Spălare pietrişului care se realizează printr-un proces de spălare şi abraziune; apoi
pietrişul este uscat şi transportat din instalaţie. Sistemul de spălare pietriş reţine
materialul organic şi nedorit de pe pietriş (ex fragmente de plastic prin diferenţa de
densitate, care apoi este scos din instalaţie). Mai departe, materialul fin de pe pietriş
retinut sub formă de nămol este transportat în a doua fază de filtrare pentru a fi
tratat în fazele următoare şi pentru a furniza apa suplimentară în procesul de tratare.
4. Fracţiile de sol <3mm (de la etapa 2), sunt colectate într-un rezervor tampon situat
sub site. Din acest nămol se reţine fracţia de particule <50µm, fracţia fină, iar apoi
este pompată către unitatea de amestec cu polimeri a filtrului presă cu bandă.
Fracţia mai grea separată de fracţia fină este transportată în separatorul de nisip
amonte pentru maximizarea separării/recuperării fracţiilor fine din nisip.
5. În separatorul de nisip fracţia mai grea (de la etapa 4) intră în faza a doua de filtrare
în care este reţinut nisipul, apoi uscat şi transportat din instalaţie. Amestecul de
nămolul şi fracţia fină de nisip care nu este reţinut în separator este transferat în
decantorul lamelar.
6. Polimeri sunt adăugaţi înainte de intrarea amestecului de nămol şi fracţia fină de la
etapa 4 şi 5 în decantorul lamelar pentru îmbunătăţirea procesului de sedimentare,

înainte de transferarea acestuia către filtru presă cu bandă. În urma procesului de
deshidratare din filtru-presa cu bandă turtele rezultate sunt evacuate din instalaţie iar
fracţia umedă (lichid şi particule fine) este reintrodusă în decantorul lamelar. În acest
proces se urmăreşte reţinerea metalelor grele (plumb şi crom total).
Produsul secundar din instalaţia de tratare a solului, turtele uscate rezultate de la filtru presă
se vor testa şi apoi transporta în depozite conforme.
Alt produs secundar al instalaţiei de spălare a solului este nămolul de la tratarea apei care va
fi testat şi transportat în depozite conforme (circa 14m³ la 6 luni, dar poate varia funcţie de
programul de funcţionare al instalaţiei).
La terminarea tratării solului pe adâncimea de 1 m, apa din istalaţie va fi depozitată în
recipienţi speciali şi transportată la o instalaţie de tratare.
ETAPA 3 – STABILIZAREA ŞI/SAU SOLIDIFICAREA IN-SITU

În acest proiect este necesară tehnica de stabilizare şi solidificare pentru imobilizarea
metalelor din sol pentru atingerea obiectivului de reducere a infiltraţiilor.
Tehnologia de stabilizare/solidificare se bazează pe reacţia dintre un liant şi sol necesară
pentru reducerea mobilităţii contaminanţilor.
Lianţii hidraulici utilizaţi în tehnica de solidificare reacţionează cu apa şi realizează
încapsularea fizică a contaminanţilor (metale grele) în structura solului.
Eficienţa tehnologiei de remediere prin stabilizare/solidificare (“S/S”) depinde atât de tipul şi
propietăţile contaminanţilor cât şi de prezenţa compuşilor inhibitori (sulfaţi, uleiuri), propietăţile
fizice ale materialului de tratat, caracteristicile amplasamentului şi folosinţa viitoare.
Este o tehnică ce utilizează un jet fluid (aer, apă şi lapte de ciment) pentru a eroda şi a
amesteca pământul moale sau afânat de la fata locului cu laptele de ciment. Rezultatul este
creşterea semnificativă a rezistenţei la forfecare şi a rigidităţii, precum şi reducerea
permeabilităţii acestuia. În pământuri nisipoase, permeabilitatea poate fi redusă pentru a
controla fluxul de apă.
Lianţi folosiţi în procesul de stabilizare/solidificare sunt nepoluanţi.
Procesul poate fi rezumat după cum urmează:
1. Săparea-afânarea terenului. Echipamente de săpat dotate cu orificii de propagare a
jetului şi burghiuri pentru săpare sunt folosite pentru a afâna terenul până la
adâncimea medie necesară de 4m.
2. Folosirea jetului. Descompunerea texturii granulare se face cu ajutorul puternicului
jet fluid care începe de la partea inferioară a elementului de săpat.
3. Cimentarea. Pentru toate tipurile de Soilcrete (amestec de pământ şi lapte de
ciment), suspensia de ciment este injectată sub presiune concomitent cu afânarea

pământului. Turbulenţele provocate de folosirea jetului provoaca amestecarea
uniformp a laptelui de ciment cu pământul din zona tratată.
ETAPA 4 – IMPERMEABILIZAREA SITULUI ŞI REALIZAREA SISTEMULUI DE

COLECTARE A APEI DE PLOAIE INFILTRATĂ DE PE SIT
Pentru împiedicarea pătrunderii apei de ploaie în teren şi migrarea contaminanţilor de pe sit,în
completarea tehnicii de stabilizarii/solidificării, se va aplica şi impermeabiliza sitului cu
material geosintetic.
Impermeabilizarea se va realiza prin pozarea unei geomembrane PEHD de 2 mm grosime la
interfaţa dintre umplutura structurală şi coloanele de stabilizare, pe toată suprafaţa sitului,
circa 20.000 mp.
Pentru colectarea apei de ploaie ce se va infiltra prin solul curat (aşternut peste
geomembrană) se va poza un geocompozit drenant cu o singură faţă de geotextil. Geotextilul
va fi pozat la interfaţa cu solul curat.
Descărcarea apei colectate de geocompozitul drenant se va realiza într-o tranşee de formă
trapezoidală cu lăţimea la bază de 0,3m şi înălţimea maximă de circa 0,5m. Tranşeea se va
executa pe latura de N, N-E a amplasamentului pe o lungime de circa 260m.
Apa colectată de tranşee este considerată convenţional curată şi va fi evacuată în pârâul
Potopu existent în imediata vecinătate a amplasamentului, printr-o conductă metalică
Dn 80mm.
ETAPA 5 - REALIZAREA UNUI PERETE DE BENTONITĂ PENTRU ÎMPIEDICAREA

MIGRĂRII POLUANŢILOR
Pentru impiedicarea migrarii poluantilor de pe terenul fostei fabrici chimice CHIMICA (zonă ce
nu a fost ecologizată şi nu face parte din această investiţie) suplimentar fata de măsurile de
remediere anterioare se va executa o barieră de bentonită.
Bariera de bentonită se va executa pe latura de N-E, E, la limita dintre situl studiat şi fabrica
chimică CHIMICA, pe o lungime de circa 350m şi o adâncime de 6m.
ETAPA 6 – FINALIZAREA REMEDIERII

După realizarea impermeabilizării cu geomembrană PEHD şi realizarea sistemului de
drenarea a apei de ploaie se va trece la reutilizarea solului spălat ce a fost testat (valorile
concentraţiilor de contaminanţi să se situeze sub valoarea pragului de intervenţie pentru
folosinţe sensibile conform Ordinului 756/1997), ca umplutură pentru refacerea geometriei
terenului.
Peste solul spălat se va aşterne un strat de circa 15 cm grosime de pământ vegetal ce sa fi
înierbat. Pământul vegetal trebuie testat şi valorile concentraţiilor de contaminanţi să se

situeze sub valoarea pragului de intervenţie pentru folosinţe sensibile conform Ordinului
756/1997, pentru a fi folosit pe acest sit.
Stratul de pământ vegetal va fi plantat complet şi uniform cu gazon. Nu se va planta tufişuri şi
copaci, deoarece rădăcinile acestora pot afecta stratul de drenaj şi de impermeabilizare
pozate la interfaţa dintre umplutura structurală şi coloanele de stabilizare.
ETAPA 7 – REALIZAREA INSTALAŢIILOR DE MONITORIZAREA CALITĂŢII APEI

SUBTERANE ŞI MONITORIZAREA CALITĂŢII APEI SUBTERANE
Având în vedere că, din probele de apă subterană luate de pe amplasament şi din jurul
acestuia, se observă migrarea foarte mult în afata sitului (pana la aproximativ 800m este de
sit) a contaminanţii, tratarea apei prin metode active nu este considerată acceptabilă la acest
moment.
Privind problematica calităţii apei subterane din zona amplasamentului şi cea învecinată,
abordarea MAN împreună cu soluţia de eliminare a sursei de contaminare de pe
amplasament este cea mai potrivită cale de acţiune pentru amplasamentul din XXX.
Pentru monitorizarea calităţii apei subterane se va executa o reţea perimetrală de puţuri.
Puţurile vor avea adâncimea minimă de 15m pentru interceptarea apei subterane.
Puţurile vor fi executate cu ţeavă din polietilenă de înaltă densitate, perforată pe zona de
interceptare a acviferului.
Pentru urmărirea calităţii apei subterane şi a apei de suprafaţă (rîul Potopu) se va stabili un
program de monitorizare pe o perioadă minimă de 5 ani de zile, cu două campanii de
prelevare/analizare probe pe fiecare an.

3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
3.1. ZONA ŞI AMPLASAMENTUL
Situl este amplasat în intravilan comuna XXX, localitatea XXX, judeţul XXX, în tarlaua 4,
parcela 106 cu vecinătăţile:
N-S Biserică
S- Dn 7
E- SC CHIMICA SA
V- Marin Gheorghe+Cimitir XXXX
Situl are o suprafaţă de 2 hectare.
Situl este situat la aproximativ 8 km Nord-Est de XXXX, judeţul XXX, la coordonatele
44o45’46.51’’N, 25o15’53.70’’E.
3.2. STATUTUL JURITIC AL TERENULUI CE URMEAZĂ SĂ FIE OCUPAT
Situl este în propietatea Primăriei XXX prin Hotărârea de Consiliu Local nr. XX din XXX.2007
(vezi anexa nr. 2).
3.3. SITUAŢIA OCUPĂRII DEFINITIVE DE TEREN
Suprafaţa totală de teren pentru această investiţie este de 20000 mp, suprafaţă ce va fi
afectată în totalitate de lucrările de reabilitare.
3.4. STUDII DE TEREN
3.4.1. STUDII TOPOGRAFICE
Studiul topografic a fost întocmit de XXXX în septembrie 2009, în sistem de coordonate

STEREOGRAFIC 1970, cu sistem de referinţă MAREA NEAGRĂ. Studiul a fost contractat de
Primăria XXX.
Terenul este în general plat cu cote în jurul valorilor de 233-237 mdMN, cu pantă mică spre
cursul de apă – râul Potopu aflat în partea nordică a sitului, în apropierea cursului cotele
terenului coboară cu circa 3m.

3.4.2. STUDIU GEOTEHNIC
Forajele geotehnice au fost executate de firma XXXXXX.

Perimetrul studiat se situiază din punct de vedere geologic într-o zonă de depozite cu vârsta
Holocen inferior (qh1) aparţinând în baza formaţiunilor ce se dezvoltă pe râul Argeş
constituite din bolovăniş, pietrişuri şi nisipuri cu grosimi variabile între 5-8m şi depozite cu
vârsta Holocen superioar (qh2) constituite din depozite leossoide dispuse peste acumulările
aluvionare ale terasei Argeşului, constituite din depozite nisipoase şi argiloase de tip leossoid
cu fregvente concreţiuni calacaroase.
Din punct de vedere morfologic depozitele aparţinând Holocenului inferior (qh1) sunt :
Depozitele terasei joase – acumulari aluvionare constituite din bolovănişuri, pietrişuri,
nisipuri
Depozite loessoide de terasă inferioară – peste acumulările aluvionare ale terasei a
Argeşului, constituite din nisipuri, prafuri argiloase, argile prăfoase, cu concreţiuni
calcaroase, de tip loessoid
Din punct de vedere morfologic depozitele aparţinând Holocenului superior (qh2) sunt:

Depozite aluvionare ale terasei joase constituite din pietrişuri, nisipuri, argile nisipoase
aparţinând luncii
Depozite loessoide aparţinând acumulărilor de luncă
Zona XXX este caracterizată morfologic de formele de eroziune – acumulare, reprezentate

prin terasele: inferioară şi joasă şi lunca Argeşului:
Terasa inferioara are altititudinre relative de 15 si 20 m
Taerasa joasa are o altitudine relative de 5 si 10 m
Din punct de vedere litologic, terenul din zona studiată este constituit, mai ales la suprafaţă,
din nisipuri fine, galbene şi pietrişuri mici mărgăritar (vezi fişele de foraj anexa nr. 7).
Conform Normativului P 100 – 1/2006 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor, terenul
cercetat are acceleraţia terenului pentru proiectare ag=0,24g şi perioada de colţ Ts=1,0s.
În timpul investigaţiilor ce s-au desfăşurat în luna August 2009, s-au realizat 12 foraje
geologice de către firma DEKONTA, firmă furnizata de Primăria XXX.
Forajele au următoarele adâncimi:
4 foraje cu adâncimea de circa 3 m
2 foraje cu adâncimea de circa 10 m
6 foraje cu adâncimea de circa 13 m (vezi fişele de foraj anexa nr. 7).
3.4.3. STUDIU DE CHIMISM

Studiul aferent zonei studiate a fost elaborat de către XXXX, iar analizele fizico-chimice de
laborator de către XXXXX.
Studiul a fost realizat în luna August 2009. În cadrul studiului s-au analizat următoarele probe:
2 probe de apă de suprafaţă din râul Potopu (3028 şi 3029)
10 probe de apă subterană (3173÷3177, 3030÷3034)
60 probe de sol din foraje si excavatii de testare.

Chimismul solului, apei de suprafata si apei subterane a fost tratat detaliat la sectiunea de
Evaluare Risc de la punctul 2.1.3.
3.5. SITUAŢIA EXISTENTĂ A UTILITĂŢILOR ŞI ANALIZA DE CONSUM

Energia electrică se asigură prin racorduri la reţelele existente în zona sitului.
Apa tehnologică necesară la compactarea materialului necontaminat se va asigura din
reţeaua de alimentare existentă în zonă.
Telefoanele utilizate vor fi cele portabile din dotarea executantului.
Atât punctele de lucru cât şi organizarea de şantier la obiect vor fi asigurate cu utilităţi prin
branşamente provizorii din reţelele existente în zonă. Branşarea acestor reţele se va face de
executant la începerea lucrărilor de execuţie, dar numai cu acordul beneficiarului, acesta fiind
singurul în măsură să indice locul de branşare.
Fondurile necesare realizării reţelelor provizorii şi branşamentelor aferente vor fi asigurate din
valoarea fondului de organizare şantier, fonduri ce vor fi incluse în nomenclatorul cheltuielilor
şi obiectelor de şantier prezentat în proiectul executantului ce a fost anexat la ofertă.
Pentru accesul pe amplasament se va utiliza drumul existent - D.N. 7.
3.6. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Protecţia mediului este un obiectiv de interes major menit să conducă la o dezvoltare durabilă
a societăţii pe principii şi elemente strategice reglementate prin legislaţie.
Protecţia mediului poate şi trebuie să fie un criteriu important în luarea deciziilor privind
varianta optimă de echipare, deoarece este necesară respectarea legislaţiei de mediu, iar
efectele economice care decurg din această analiză pot fi majore.
Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător trebuie analizată în acord cu regulile şi
normele impuse în România armonizate cu normele şi recomandările europene referitoare la
protecţia mediului.
Lucrările necesare a fi efectuate pentru reabilitarea sit-urilor contaminate istoric din comuna
XXX, localitatea XXX, judeţul XXX, se vor încadra în prevederile şi reglementările din
legislaţia de mediu în vigoare la această dată în ţara noastră şi anume:
Ordonanţa de urgenţă nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului care abrogă Legea Protecţiei
Mediului, nr. 137/1995 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006;
Legea nr. 84/2006, care aprobă cu modificări Ordonanţă de urgenţă nr. 152/2005 privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării;

Hotărâre nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, art. 15 alin. (4) din Legea apelor nr.
107/1996;
Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 426/2001, modificată de OUG 61/2006, aprobată prin Legea nr.
27/2007;
HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor.
3.6.1. PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

Alimentarea cu apă a instalaţiei de spălare a solurilor, se va face printr-un racord la reţeaua
de alimentare cu apă potabilă din zonă.
Instalaţia de spălare a solurilor va avea în permanenţă în proces, o cantitate totală de 3 mc
de apă. În urma procesului de spălare, din instalaţie vor rezulta turte de sol contaminat (sol ce
nu a putut fi spălat), iar apa utilizată pentru formarea acestora, înainte de a fi recirculată, va fi
epurată de către instalaţia de spălare. Apa scoasă din sistem ce a fost folosită la formarea
turtelor, va fi continuu completată cu noi volume din reţeaua de alimentare.
La finalizarea procesului de spălare, apa rămasă va fi colectată în recipiente speciale de
retenţie şi transportată, conform contractului beneficiarului cu firmele specializate, către staţii
speciale de tratare.
Pentru împiedicarea pătrunderii apei de ploaie în teren şi migrarea contaminanţilor de pe sit,
în completarea tehnologiei de stabilizare/ solidificăre, se va aplica şi impermeabiliza sitului cu
Impermeabilizarea se va realiza prin pozarea unei geomembrane PEHD de 2 mm grosime la
interfaţa dintre umplutura structurală şi coloanele de stabilizare, pe toată suprafaţa sitului,
circa 20.000 mp.
Pentru colectarea apei de ploaie ce se va infiltra prin solul curat (aşternut peste
geomembrană) se va poza un geocompozit drenant cu o singură faţă de geotextil. Geotextilul
va fi pozat la interfaţa cu solul curat.
Descărcarea apei colectate de geocompozitul drenant se va realiza într-o tranşee de formă
trapezoidală cu lăţimea la bază de 0,3m şi înălţimea maximă de circa 0,5m. Tranşeea se va
executa pe latura de N, N-E a amplasamentului pe o lungime de circa 260m.
Apa colectată de tranşee este considerată convenţional curată şi va fi evacuată în pârâul
Potopu existent în imediata vecinătate a amplasamentului, printr-o conductă metalică Dn
80mm.
acestuia, se observă migrarea foarte mult în afata sitului a contaminanţii, precum şi
vecinătatea sitului cu fosta fabrică chimică CHIMICA (zonă ce nu a fost ecologizată şi nu face

parte din această investiţie) suplimentar de măsurile de remediere se va executa o barieră de
bentonită pentru împiedicarea migrării contaminanţilor existenţi în afara zonei studiate pe
amplasament.
Bariera de bentonită se va executa pe latura de N-E, E, la limita dintre situl studiat şi fabrica
chimică CHIMICA, pe o lungime de circa 350m şi o adâncime de 6m.
3.6.2. PROTECŢIA CALITĂŢII AERULUI

Un posibil factor care poate diminua calitatea aerului, în prezent pe sit-ul de la XXX îl
reprezintă spulberarea contaminanţilor de către vânt, şi de către acţiunile ce vor avea loc pe
sit (instalarea echipamentelor de spălare, circulaţia echipei de muncitori şi a autovehiculelor,
lucrările de afânare şi săpături, excavaţie).
Se va avea în vedere ca înainte de demararea cât şi în timpul lucrărilor, suprafaţa sit-ului să
se stropească periodic pentru a se preveni spulberarea.
Autovehiculele şi muncitorii care vor părăsi sit-ul, înainte de ieşire vor trece prin procese de
decontaminare.
Instalaţia de spălare a solurilor va fi alimentată electric, deci nu va avea emisii rezultate din
arderea combustibililor.
3.6.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

În timpul instalării echipamentelor de spălare, al lucrărilor de afânare şi săpături, excavaţie şi
procesului de spălare a solului, zgomotul va proveni de la utilajele de construcţie (ex.
camioane, betoniere, excavatoare), cât şi de la instalaţia de spălare.
Nivelul de zgomot produs de aceste echipamente va respecta prevederile din Legea
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006. Limita maximă admisă pentru zgomot la locurile
de muncă, în vederea securităţii şi sănătăţii în muncă este de 87 dB la 1 m de echipament (cu
măsuri de precauţie atunci când se atinge valoarea de 85 dB).
După terminarea lucrărilor, inclusiv cele de refacere ale amplasamentului, utilajele folosite vor
fi transportate înafara sit-ului aşadar nu vor mai exista surse de zgomot şi vibraţii.
3.6.4. PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

În acest proiect se utilizeaza tehnologia spalare a solului superficial si stabilizare/solidificare
pana la adancimea medie de 4m pentru imobilizarea metalelor din sol si atingerea obiectivului
de reducere a infiltraţiilor.
Tehnologia de stabilizare/solidificare se bazează pe reacţia dintre un liant şi sol necesară
pentru reducerea mobilităţii contaminanţilor.
Lianţii hidraulici utilizaţi în tehnica de solidificare reacţionează cu apa şi realizează
încapsularea fizică a contaminanţilor (metale grele) în structura solului.
Eficienţa tehnologiei de remediere prin stabilizare/ solidificare (“S/S”) depinde atât de tipul şi
proprietăţile contaminanţilor, cât şi de prezenţa compuşilor inhibitori (sulfaţi, uleiuri),
propietăţile fizice ale materialului de tratat, caracteristicile amplasamentului şi folosinţa
viitoare.
Aceasta este o tehnică ce utilizează un jet fluid (aer, apă şi lapte de ciment) pentru a eroda şi
a amesteca pământul moale sau afânat de la fata locului cu laptele de ciment. Rezultatul este
creşterea semnificativă a rezistenţei la forfecare şi a rigidităţii, precum şi reducerea
permeabilităţii acestuia. În pământuri nisipoase, permeabilitatea poate fi redusă pentru a
controla fluxul de apă.
Lianţi folosiţi în procesul de stabilizare/solidificare sunt nepoluanţi.
Pentru împiedicarea pătrunderii apei de ploaie în teren şi migrarea contaminanţilor de pe sit,în
completarea tehnicii de stabilizarii/solidificării, se va aplica şi impermeabiliza sitului cu
Datorită terenului din vecinătate asupra căruia nu au fost luate măsuri de remediere - fabrica
chimică CHIMICA – a fost prevăzută o barieră de bentonită pentru a diminua şansele de
recontaminare ale solului.
3.6.5. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

Deşeurile ce vor rezulta de pe acest sit sunt turtele de sol contaminat şi materialele de altă
natură ce se pot găsi în şi pe sol (plastic, deşeuri de hârtie etc.). Instalaţia de spălare este
prevăzută cu un sistem de separare a acestor materiale de altă natură.
Deşeurile aflate pe suprafaţa sitului vor fi încărcate şi transportate la depozite ecologice
existente.
În urma finalizării procesului de spălare, aceste deşeuri (turtele de sol contaminat şi
materialele de altă natură) vor fi preluate de către firme specializate şi transportate şi
depozitate în locuri special amenajate, conform contractelor închise dintre acestea şi
beneficiar.
3.6.6. LUCRĂRI DE REFACERE/ RESTAURARE AMPLASAMENT

După terminarea lucrărilor de spălare a solurilor, instalaţiile şi utilajele utilizate vor fi
transportate înafara sit-ului.
După realizarea peretelui de bentonită şi a coloanelor din lapte de ciment, acestea vor fi
acoperite pentru protecţie cu un strat de geomembrană. Peste stratul de gomembrană, pentru
a reface geometria terenului, se va aplica stratul de pământ spălat şi decontaminat. Peste
solul spălat se va aşterne un strat de circa 15 cm grosime de pământ vegetal ce sa fi înierbat.

Pământul vegetal trebuie testat şi valorile concentraţiilor de contaminanţi să se situeze sub
valoarea pragului de intervenţie pentru folosinţe sensibile conform Ordinului 756/1997, pentru
a fi folosit pe acest sit.
Înainte de reutilizarea solului spălat, se vor face încercări de laborator pentru determinarea
valorilor concentraţiilor de contaminanţi, astfel încât acestea să se situeze sub valoarea
pragului de intervenţie pentru folosinţe sensibile conform Ordinului 756/1997.
3.6.7. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

acestuia, s-a observat migrarea foarte mult în afara sitului a substanţelor contaminante.
Pentru monitorizarea calităţii apei subterane se va executa o reţea perimetrală de puţuri.
Puţurile vor avea adâncimea minimă de 15m pentru interceptarea apei subterane.
Puţurile vor fi executate cu ţeavă din polietilenă de înaltă densitate, perforată pe zona de
interceptare a acviferului.
Pentru urmărirea calităţii apei subterane şi a apei de suprafaţă (râul Potopu) se va stabili un
program de monitorizare pe o perioadă minimă de 5 ani de zile, cu două campanii de
prelevare/ analizare probe pe fiecare an.

4. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE, GRAFICUL DE
REALIZARE A INVESTIŢIEI
Durata de realizare a investitiei, etapele principale si graficul de realizare a investiţiei este

redat în anexa 9.

5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI
Prezentul capitol cuprinde devizul general aferent obiectivului de investiţie: “Reabilitarea

sitului poluat istoric - Amplasament fosta fabrică chimică (Primăria XXX)’’, întocmit la
faza studiu de fezabilitate, în conformitate cu prevederile HGR nr. 28/09.01.2008 privind
aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice,
precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiţii şi lucrări de intervenţii.
Valoarea totală a investiţiei, în preţuri valabile la 31.10.2009 (1 EURO = 4,2955 RON) este
de:
inclusiv TVA
51.753,0 mii lei / 12.048,2 mii euro
exclusiv TVA
43.596,2 mii lei / 10.149,3 mii euro

DEVIZ GENERAL
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE
Reabilitarea Amplasament Fosta Fabrică Chimică
(Primăria XXX)
În mii lei/mii euro la cursul de 4,2955 lei/euro din data de 31.10.2009
Nr. Denumirea capitolelor şi Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Crt. subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului 59,3 13,8 11,3 70,5 16,4
Amenajări pentru protecţia
1.3 mediului
TOTAL CAPITOL 1 59,3 13,8 11,3 70,5 16,4
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren 343,6 80,0 65,3 408,9 95,2
Taxe pentru obţinerea de avize,
3.2 acorduri şi autorizaţii 176,3 41,0 0,0 176,3 41,0
3.3 Proiectare şi inginerie 698,3 162,6 132,7 830,9 193,4
Organizarea procedurilor de
3.4 achiziţie publică 12,9 3,0 2,4 15,3 3,6
3.5 Consultanţă 309,3 72,0 58,8 368,0 85,7
3.6 Asistenţă tehnică 262,0 61,0 49,8 311,8 72,6
TOTAL CAPITOL 3 1.802,4 419,6 309,0 2.111,3 491,5
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii
Reabilitarea siturilor poluate
istoric-amplasament fosta fabrică
chimică (Primăria XXX) 34.853,3 8.113,9 6.622,1 41.475,4 9.655,5
Total subcapitol 4.1 34.853,3 8.113,9 6.622,1 41.475,4 9.655,5
4.2 Montaj utilaj tehnologic
Total subcapitol 4.2

Utilaje, echipamente tehnologice
4.3 şi funcţionale cu montaj
Utilaje fără montaj şi
4.4 echipamente de transport
4.5 Dotări
4.6 Active necorporale
TOTAL CAPITOL 4 34.853,3 8.113,9 6.622,1 41.475,4 9.655,5
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier
5.1.1. Lucrări de construcţii 349,1 81,3 66,3 415,5 96,7
Cheltuieli conexe organizării
5.1.2. şantierului 174,6 40,6 33,2 207,7 48,4
Comisioane, cote , taxe,costul
5.2 creditului
5.2.1 Comisioane, cote , taxe 2.235,1 520,3 331,7 2.566,8 597,5
5.2.2 Costul creditului
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăz. 3.671,5 854,7 697,6 4.369,1 1.017,1
TOTAL CAPITOL 5 6.430,3 1.497,0 1.128,8 7.559,0 1.759,8
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
Pregătirea personalului de
6.1. exploatare
6.2. Probe tehnologice 107,4 25,0 20,4 127,8 29,8
Cheltuieli pentru informare şi
6.3. publicitate 79,0 18,4 15,0 94,1 21,9
Cheltuieli aferente serviciilor de
6.4. audit independent pentru proiect 77,3 18,0 14,7 92,0 21,4
Cheltuieli aferente procurării de
6.5. bunuri necesare funcţionării UIP 17,2 4,0 3,3 20,4 4,8
Cheltuieli cu salariilepentru
personalul beneficiarului implicat
6.6. in managementul proiectului 170,1 39,6 32,3 202,4 47,1
TOTAL CAPITOL 6 451,0 105,0 85,7 536,7 125,0
TOTAL 43.596,2 10.149,3 8.156,8 51.753,0 12.048,2

din care C+M 35.261,7 8.209,0 6.699,7 41.961,4 9.768,7

Cap.3. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
Subcapitolul 3.1 Studii de teren
în mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009
Denumirea capitolelor Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)

şi subcapitolelor de
Nr crt cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro
1 2 3 4 5 6 7
1 Studii de teren specifice 343,6 80,0 65,3 408,9 95,2
Total subcapitol 3.1 343,6 80,0 65,3 408,9 95,2

Subcapitolul 3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii
În mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009

1 2 3 4 5 6 7
Taxe pentru obţinerea de
avize, acorduri şi
1 autorizaţii 176,3 41,0 176,3 41,0
Total subcapitol 3.2 176,3 41,0 176,3 41,0

Subcapitolul 3.3 Proiectare şi inginerie

1 2 3 4 5 6 7
1 Proiectare şi inginerie 698,3 162,6 132,7 830,9 193,4

Subcapitolul 3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie
Denumirea capitolelor Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

Nr. şi subcapitolelor de
crt. cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro
1 2 3 4 5 6 7
Organizarea procedurilor
1 de achiziţie 12,9 3,0 2,4 15,3 3,6

Subcapitolul 3.5 Consultanţă

1 2 3 4 5 6 7
1 Consultanta 309,3 72,0 58,8 368,0 85,7

Subcapitolul 3.6 Asistenţă tehnică
Denumirea capitolelor Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

1 2 3 4 5 6 7
Asistenţă tehnică din
3.6.1 partea proiectantului 193,3 45,0 36,7 230,0 53,6
Supraveghere execuţie
3.6.2 prin diriginti de şantier 68,7 16,0 13,1 81,8 19,0

Cap.4. Cheltuieli pentru investiţia de bază
Devizul pe obiect 01: Reabilitarea siturilor poluate istoric -
amplasament fosta fabrică chimică (Primăria XXX )
1 2 3 4 5 6 7
I LUCRARI DE CONSTRUCTII
Îndepărtarea deşeurilor
de pe suprafaţa şi
depozitarea lor in depozit
01 ecologic 6.185,5 1.440,0 1.175,2 7.360,8 1.713,6
Spălarea solului pe o
02 adancime de 1,0 m 8.161,5 1.900,0 1.550,7 9.712,1 2.261,0
Stabilizare/solidificare pe
03 o adancime de 1-4 m 18.556,6 4.320,0 3.525,7 22.082,3 5.140,8
04 Materiale geosintetice 765,5 178,2 145,4 910,9 212,1
05 Perete de bentonită 902,1 210,0 171,4 1.073,4 249,9
Sistem de colectare apă
06 de ploaie 30,9 7,2 5,9 36,8 8,6
Sistem de monitorizare a
07 apei subterane 128,9 30,0 24,5 153,3 35,7
08 Sol vegetal 122,4 28,5 23,3 145,7 33,9
TOTAL I 34.853,3 8.113,9 6.622,1 41.475,4 9.655,5
Cap.5. Alte cheltuieli

Subcapitolul 5.1 Organizare de şantier
1 2 3 4 5 6 7
1 Lucrări de construcţii 349,1 81,3 66,3 415,5 96,7
Cheltuieli conexe
2 organizării şantierului 174,6 40,6 33,2 207,7 48,4
Total subcapitol 523,7 121,9 99,5 623,2 145,1

Subcapitolul 5.2 Comisioane,cote,taxe,costul creditului
1 2 3 4 5 6 7
5.2.1 Comisioane, cote, taxe
Cota aferentă
Inspectoratului de Stat în
Construcţii pentru
controlul calităţii lucrărilor
1 de construcţii 244,4 56,9 244,4 56,9
Cota aferentă “Casei
2 Sociale a Constructorilor“ 209,8 48,8 209,8 48,8
Cota pentru controlul
statului în amenajarea
teritoriului, urbanism şi
pentru autorizarea
execuţiei lucrărilor de
3 construcţii 35,3 8,2 35,3 8,2
Cotă de administrare a
4 proiectelor 1.745,6 406,4 331,7 2.077,3 483,6
Total subcapitol 5.2.1 2.235,1 520,3 331,7 2.566,8 597,5
5.2.2 Costul creditului
Total subcapitol 5.2. 2.235,1 520,3 331,7 2.566,8 597,5

Subcapitolul 5.3 Cheltuieli diverse şi neprevazute
1 2 3 4 5 6 7
Cheltuieli diverse si
1 neprevăzute 3.671,5 854,7 697,6 4.369,1 1.017,1
Total subcapitol 3.671,5 854,7 697,6 4.369,1 1.017,1

Cap.6. Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar
Subcapitolul 6.2 Probe tehnologice şi teste
1 2 3 4 5 6 7
Cheltuieli pentru
monitorizare (probe
1 privind calitatea apei) 107,4 25,0 20,4 127,8 29,8

Subcapitolul 6.3 Cheltuieli pentru informare şi publicitate
1 2 3 4 5 6 7
Cheltuieli pentru
1 informare şi publicitate 79,0 18,4 15,0 94,1 21,9

Subcapitolul 6.4Cheltuieli aferente achiziţiei serviciilor de audit independent pentru
proiect
1 2 3 4 5 6 7
Cheltuieli aferente
serviciilor de audit
independent pentru
1 proiect 77,3 18,0 14,7 92,0 21,4

Subcapitolul 6.5Cheltuieli aferente procurării de bunuri necesare funcţionării UIP
1 2 3 4 5 6 7
Cheltuieli aferente
procurării de bunuri
1 necesare funcţionării UIP 17,2 4,0 3,3 20,4 4,8

Subcapitolul 6.6Cheltuieli cu salariilepentru personalul beneficiarului implicat in
managementul proiectului
1 2 3 4 5 6 7
Cheltuieli cu
salariilepentru personalul
beneficiarului implicat in
managementul
1 proiectului 170,1 39,6 32,3 202,4 47,1

6. ANALIZA COST-BENEFICIU
6.1. ANALIZA OPŢIUNILOR
Analiza comparativă a opţiunilor se va realiza pe baza valorii maxime a VNA.

Venitul Net Actualizat (VNA) exprimǎ excedentul cumulat actualizat al fluxului de venituri şi
cheltuieli, respectiv de intrări şi ieşiri de numerar pe durata de analiză.
În vederea realizării investiţiei s-au analizat două opţiuni, astfel:
Opţiunea 1 – a nu realiza investiţia, respectiv:
a menţine cele 2 ha de teren contaminat,
a menţine riscul crescut de îmbolnăvire, pentru populaţia ce locuieşte permanent în zonă
datorită consumului de apă contaminată,
a menţine riscul crescut de îmbolnăvire, pentru populaţia ce locuieşte permanent în zonă
şi pentru cei ce trec accidental prin localitate datorită pulberilor de praf contaminate,
existente în atmosferă
Opţiunea 2 – a realiza investiţia, respectiv:
a curăţa şi spăla solul contaminat aferent fostei SC CHIMICA SA din localitatea XXX XXX
a elimina riscul de îmbolnăvire a populaţiei datorat consumului de apă poluată şi inhalării
de pulberi contaminate
a oferi populaţiei ce locuieşte în zona XXX un mediu de viaţă şi dezvoltare sănatos
Opţiunea 2 – “a realiza investiţia” este opţiunea ce se va analiza în Studiul de Fezabilitate, în
cadrul căreia s-au analizat următoarele două variante de realizare a investiţiei:
Varianta 1: În varianta 1 s-au propus următoarele lucrări:

mobilă).
4. Impermeabilizarea sitului şi realizarea sistemului de colectare a apei de ploaie infiltrată
de pe sit
5. Realizarea unui perete de bentonită pentru împiedicarea migrării poluanţilor, pe latura
dinspre fabrica CHIMICA – latura estică. Peretele are o lungime de circa 350m şi o
înălţime de 6,0 m.

În varianta 1 s-a avut în vedere remedierea solului pe o adâncime de 1,0m (zona cea mai
contaminata) şi stabilizarea metalelor grele în subteran pe o adâncime de circa 4,0 m pentru
împiedicarea migrării contaminării. Pentru apa subterană s-a ales metoda pasivă de
monitorizare a atenuării naturale.
Rezultatele analizei:
Specidicaţie U.M. Indicatori
Valoare investiţie Mii Euro 10149,3
Perioadă de analiză ani 30
Rată de actualizare % 5
Venit Net Actualizat Mii Euro -9326
Varianta 2: În varianta 2 s-au propus următoarele lucrări:

1. Eliminarea şi depozitarea deşeurilor - materialelor de pe suprafaţa sitului în depozite
existente conforme şi demolarea construcţiilor existente pe amplasament.
mobilă).
4. Realizarea unei bariere permeabile reactive de fier zero valent, pe direcţia de curgere a
apei subterane, spre fabrica CHIMICA, încastrată în roca de bază
5. Tratarea apei subterane prin pompare timp de 6 luni. Pentru studiu s-a luat în
considerare un debit de 4,5 l/s.
În varianta a 2-a s-a avut în vedere remedierea solului pe o adâncime de 1,0m şi tratarea
activă a apei subtarane prin pompare şi tratare şi instalarea unei bariere permeabile reactive
de fier zero valent.
Rezultatele analizeizultatele analizei:
Specidicaţie U.M. Indicatori
Valoare investiţie Mii Euro 11710,1
Perioadă de analiză ani 30
Rată de actualizare % 5
Venit Net Actualizat Mii Euro -10741,8
În urma analizei, varianta rezultată optimă este varianta 1 unde sunt propuse următoarele
lucrări de reabilitare:

mobilă).
5. Realizarea unui perete de bentonită pentru împiedicarea migrării poluanţilor, pe
latura dinspre fabrica CHIMICA – latura estică. Peretele are o lungime de circa 350m
şi o înălţime de 6,0 m.
iar valoarea de investiţie fără TVA este de: 10149,3 mii Euro.
6.2. INVESTIŢIA DE CAPITAL
Valoarea totală a investiţiei determinatã de lucrările de decontaminare a sitului XXX, conform

Devizului General, este următoarea:
Valoarea totalã a investiţiei cu TVA
Valoare totalã (mii LEI) / lucrãri de C+M (mii LEI) 51753 / 41961,4
Valoare totalã (mii EURO) / lucrãri de C+M (mii EURO) 12048 / 9768,7
Valoarea investiţiei fără TVA
Valoare totalã (mii LEI) / lucrãri de C+M (mii LEI) 43596,2 / 35261,7
Valoare totalã (mii EURO) / lucrãri de C+M (mii EURO) 10149,3 / 8209,0
Valoarea de investiţie în EURO a fost stabilitã la cursul valutar din data de 31.10.2009
(1EURO = 4,2955 LEI).

6.3. STRATEGIA DE CONTRACTARE
Contractarea lucrărilor necesare a se realiza în cadrul investiţiei propuse se va face cu

respectarea cadrului legal respectiv OG 34/2006 cu completările şi modificările în vigoare şi a
normelor de aplicare a acesteia.
Riscurile legate de contractarea lucrărilor vor fi eliminate prin contracte ferme cu beneficiarii
iar riscurile legate de resursele umane vor fi eliminate prin încheierea de contracte colective şi
individuale de muncă. Riscurile legate de calitatea materialelor vor fi acoperite de garanţiile ce
le vor da furnizorii. Eventualele riscuri ce ar mai putea apare, altele decât cele enumerate mai
sus, vor fi acoperite prin încheierea unor contracte de asigurare.
6.4. EŞALONAREA INVESTIŢIEI
Eşalonarea pe ani a investiţiei totale (exclusiv TVA) aferente lucrărilor de reabilitare a, este
următoarea:
Anul Investiţia / lucrãri C+M
(mii EURO / mii EURO)
Anul 1 2700 / 2233
Anul 2 7429,3 / 5976,0
Anul 3 5/0
Anul 4 5/0
Anul 5 5/0
Anul 6 5/0
TOTAL 10149,3 / 8209,0
6.5. CAPACITĂŢI FIZICE / INVESTIŢIA SPECIFICĂ
Suprafaţa desfăşurată terenului propus a se decontamina la situl XXX XXX este de 20000
m.p..
Investiţia specifică pentru decontaminarea sitului este de 2,1798 mii RON / mp (exclusiv
TVA), respectiv 0,6024 mii EURO/ mp (exclusiv TVA ).
6.6. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A TARIFELOR ŞI A VENITURILOR
În cadrul analizei se consideră că decontaminarea solului afrent fabricii chimice din localitatea
XXXX nu este un proiect generator de venituri şi nu produce plus valoare.

6.7. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A COSTURILOR DE OPERARE
În cadrul analizei se consideră că decontaminarea solului afrent fabricii chimice din localitatea
XXXX nu produce cheltuieli de operare pe perioada de analiză, cheltuielile cu realizarea
evectivă a lucrărilor şi cheltuielile de monitorizare fiind singurele costuri prinse integral în
investiţie.
6.8. ANALIZA COST-BENEFICIU
Analiza cost beneficiu cuprinde două tipuri de analize:

Analiza cost-beneficiu financiară
Analiza cost-beneficiu economică
6.8.1. PREMISE DE ELABORARE A ANALIZEI COST - BENEFICIU
Analiza cost - beneficiu se elaborează în baza următoarelor premise:

Analiza se efectuează în Euro, pe baza structurii Documentului de lucru nr. 4 al Comisiei
Europene (Direcţia Generală pentru Politica Regională) – îndrumar pentru elaborarea
analizei cost beneficiu pentru proiectele ce urmează a fi finanţate din fonduri publice.
Durata de analiză este de 30 de ani, din care 2 ani pentru execuţie efectivă a lucrărilor, 4
ani monitorizare şi măsurare a calităţii solului şi apei şi 24 ani pentru exploatare.
Pe durata de realizare a investiţiei nu se înregistrază nici intrări de numerar asimilate ca
venituri şi nici costuri de operare.
Finanţarea proiectului se consideră a se realiza astfel:
8119,44 mii Euro (exclusiv TVA) – respectiv 80% din total cheltuieli eligibile
finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)
1826,87 mii Euro (exclusiv TVA) – respectiv 18% din total cheltuieli eligibile
finanţare de la Bugetul de Stat
202,98 mii Euro (exclusiv TVA) – respectiv 2% din total cheltuieli eligibile finanţare
de la bugetul local (surse proprii ale Consiliului Local XXX).
6.8.2. ANALIZA COST-BENEFICIU FINANCIARĂ
Analiza se efectuează din punctul de vedere al proprietarului investiţiei, prin metoda cost
beneficiu, cu luarea în considerare a tehnicii actualizării. În cadrul analizei sunt determinate
cheltuielile şi veniturile pe întreaga perioadă de analiză.

Analiza cost-beneficiu financiară are ca scop:
1) evaluarea rentabilităţii financiare
a investitiei
a capitalului propriu investit in proiect
2) verificarea sustenabilitatii financiare a proiectului
Fluxul de venituri şi cheltuieli ( flux de numerar - cash-flow) exprimă soldul anual al veniturilor
şi cheltuielilor pe perioada de analizǎ consideratǎ; fluxul de venituri şi cheltuieli, constă deci
într-o eşalonare pe durata de analizǎ, a costurilor şi veniturilor previzionate cu evidenţierea
veniturilor anuale nete. FVC ţine seama de evoluţia în timp a valorilor prin mecanismul
actualizării, punând în evidenţă pe ansamblul duratei de analizǎ efectele totale ale activităţii.
Venitul Net Actualizat (VNA) exprimǎ excedentul cumulat actualizat al FVC pe durata de
analiză.
Raportul Beneficiu-Cost (R b/c) exprimă măsura în care costurile totale actualizate pot fi
acoperite din veniturile totale actualizate.
Analiza cuprinde următoarele etape:
Determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli (flux de numerar) pe perioada de analiză
Determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli cumulat (flux de numerar cumulat) pe
perioada de analiză
Determinarea indicatorilor financiari specifici, respectiv:
VNAF/C (Venitul Net Actualizat al investiţiei)
R b/cF/C (Raportul beneficii/costuri al investitiei
Indicatorii financiari VNAF/C şi RIRF/C arată capacitatea veniturilor nete de a sustine
costurile investitiei, indiferent de modul în care au fost finanţate.
Pentru investiţia analizată nu s-au luat în considerare nici venituri şi nici costuri de operare.
6.8.3. IPOTEZE DE BAZA PENTRU ANALIZA COST BENEFICIU
A) Orizontul de timp
Orizontul de timp este de 30 de ani.
Alegerea acestei durate de previziune este bazata pe practica internatională pentru proiectele
sociale din sectorul “mediu”, în care se încadrează investiţia.
Durata de previziune include atat perioada de realizare a investiţiei, cât şi perioada de
exploatare.
B) Preturi utilizate pe orizontul de timp

Nu este cazul.

C) Rata de actualizare financiara
Rata de actualizare financiară corelată cu costul de oportunitate al capitalului pe termen lung,
este de 5%.
Aceasta rata este recomandata de Comisia Europeana pentru perioada 2007-2013, pentru
tarile de coeziune in care este inclusa si Romania.
6.8.4. INDICATORII DE EFICIENŢĂ FINANCIARĂ A CONTRIBUŢIEI PROPRII
Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza Fluxului de numerar al investiţiei

prezintă următoarele valori:
VNAF/C (Venitul Net Actualizat al Investiţiei) -9326 mii Euro
RIR - %
În baza rezultatelor obţinute se pot spune următoarele:
Venitul Net Actualizat este negativ pentru rata de actualizare considerată rezultat din faptul că
proiectul nu este generator de venituri prin urmare costurile cu investiţia nu pot fi acoperite;
Faţă de rezultatele obţinute în baza analizei cost beneficiu financiară se pot spune
următoarele:
Finanţarea proiectului numai din surse proprii ale proiectului, conduce la obţinerea unor
indicatori de eficienţă financiară aflaţi sub limitele minime acceptabile pentru un proiect de
investiţii.
Este necesară finanţarea investitiei din fonduri nerambursabile.
6.8.5. INDICATORII DE EFICIENŢĂ FINANCIARĂ ŢINÂND CONT DE CANTITATEA DE

INTERVENŢIE FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR STRUCTURALE
Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza Fluxului de numerar al investiţiei

prezintă următoarele valori:
VNAF/K (Venitul Net Actualizat ) 0 mii Euro
RIR 1
În baza rezultatelor obţinute se pot spune următoarele:
Venitul Net Actualizat este la limita de rentabilitate pentru rata de actualizare considerată
ceea ce arată că realizarea proiectului din surse atrase acoperă cheltuielile aferente acestuia
fără a determina plusvaloare;
Faţă de rezultatele obţinute în baza analizei cost beneficiu financiară se pot spune
următoarele:

Finanţarea proiectului din surse proprii ale beneficiarului şi fonduri structurale, conduce la
obţinerea unor indicatori de eficienţă financiară aflaţi la limitele acceptabile pentru un
proiect de investiţii.
Este necesară finanţarea investitiei din fonduri nerambursabile.
6.9. ANALIZA COST-BENEFICIU ECONOMICĂ
Comparativ cu analiza financiară, în cazul analizei cost beneficiu economice sunt luate în
considerare urmatoarele elemente:
introducerea externalităţilor care conduc la costuri şi beneficii sociale, care nu au fost
considerate în analiza financiară deoarece nu generează la momentul actual cheltuieli
sau venituri banesti)
Analiza Cost - Beneficiu economică cuprinde următoarele etape:
Determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli (flux de numerar - FVC) pe perioada de
analiză
Determinarea, pe baza FVC, a indicatorilor de eficienţă:
Venit Net Actualizat (VNAE)
RIR
Fluxul de venituri şi de cheltuieli (fluxul de numerar - cash-flow) exprimă soldul anual al
veniturilor şi cheltuielilor pe perioada de analizǎ consideratǎ; fluxul de venituri şi de cheltuieli
(FVC), constă deci într-o eşalonare pe durata de analizǎ, a costurilor şi veniturilor
previzionate cu evidenţierea veniturile anuale nete. FVC ţine seama de evoluţia în timp a
valorilor prin mecanismul actualizării, punând în evidenţă pe ansamblul duratei de analizǎ
efectele totale ale activităţii.
Venitul Net Actualizat (VNAE) exprimǎ excedentul cumulat actualizat al FVC pe durata de
analiză.
6.9.1. UNITATEA DE CONTABILIZARE SI DE ACTUALIZARE PENTRU ANALIZA COST-

BENEFICIU ECONOMICA
Analiza cost-beneficiu economică se efectuează în Euro.

Rata de actualizare utilizată în analiza economică, denumită rata socială de actualizare, este
de 5,5%.
Această rată este recomandată de Comisia Europeană pentru perioada 2007-2013, pentru
ţările de coeziune în care este inclusă şi România.

6.9.2. ANALIZA COSTULUI ECONOMIC, SOCIAL ŞI DE MEDIU
a) Distorsionarea salariilor
Numărul de personal angajat necesar pe perioada realizării proiectului este de 7 persoane,
reprezentată de forţa calificată de muncă necesară realizării lucrărilor de realizare a
investiţiei.
Având în vedere că piaţa forţei de muncă calificate nu este distorsionată (oferta nu este mai
mare decat cererea), salariul reflecta costul de oportunitate pentru economie.
b) Aspecte fiscale
În cadrul analizei economice, preţurile utilizate pentru intrări şi ieşiri sunt considerate astfel:
preţurile intrărilor nu includ TVA sau alte impozite indirecte
preţurile ieşirilor nu includ TVA sau alte impozitele directe
c) Costuri externe ne-monetare incluzând aspecte de mediu

În cadrul analizei economice s-au evidentiat costuri externe care nu au putut fi cuantificate,
generate de implementarea proiectului:
costuri generate de lipsa producţiei agricole aferente celor 2 ha de sol contaminate;
costul penalităţilor pentru nerespectarea legislaţiei de mediu .
c) Beneficii externe cuantificate

În cadrul analizei economice se iau în considerare beneficiile sociale rezultate din:
suplimentarea veniturilor la bugetul de stat şi bugetului local aferent creşterii contribuţiilor
lunare pentru cele 7 persoane nou angajate pentru realizarea investiţiei cu un salariu de
400 Euro/om şi lună,
economii de cheltuieli înregistrate la bugetul de asigurărilor de şomaj şi a bugetului
asigurărilor sociale datorate neplăţii ajutorului de şomaj şi a ajutorului social pentru cele 7
de persoane nou angajate pentru realizarea investiţiei,
contribuţia suplimentară la bugetul de stat cu impozitul pe profit aferent contractorului
general ce contribuie la realizarea investiţiei,
economii cu scăderea numărului zilelor de îmbolnăviri pentru populaţia din zonă, datorate
consumului îndelugat de apă poluată cu crom şi alte substanţe. Calculul acestor economii
a avut la bază numărul de persoane ce au necesitat consult medical fară a fi nevoie de
internare considerat a fi în procent de 20% din totalul populaţiei (respectiv 3399
persoane), un şi un cost de 250 Euro/pacient şi an. Astfel, valoarea economiilor anuale
este de 170 mii Euro/an.

economii cu scăderea numărului zilelor de spitalizare pentru pacienţii cabinetului de
urologie. Calculul acestor economii a avut la bază numărul de persoane considerat a fi în
procent de 10% din totalul populaţiei din localitate, un număr mediu de 5 zile de
spitalizare şi un cost al zilei de spitalizare de 61 Euro/pacient şi zi de spitalizare. Astfel,
valoarea economiilor anuale este de 103 mii Euro/an.
economii cu scăderea cheltuielilor implicate de persoanele dializate, calculate pe baza
unui procent de 1% aplicat la numărul de pacienţi din zonă ce au necesitat consult la
cabinetul de urologie şi a unui cost al dializei de 400 lei/om şi lună. Astfel, valoarea
economiilor anuale este de 38 mii Euro/an.
economii cu scăderea numărului zilelor de spitalizare pentru pacienţii din zonă internaţi la
secţiile de boli interne ale spitalelor. Calculul acestor economii a avut la bază numărul de
persoane considerat a fi în procent de 15% din totalul populaţiei din localitate, un număr
mediu de 5 zile de spitalizare şi un cost al zilei de spitalizare de 61 Euro/pacient şi zi de
spitalizare. Astfel, valoarea economiilor anuale este de 154 mii Euro/an.
economii cu reducerea ajutoarelor pentru persoanele cu handicap din naştere cunoscut
fiind faptul că apa poluată cu crom şi aerul poluat cu reziduuri din zona sitului contaminat
poate produce efecte negative asupra femeilor însărcinate cu risc de naştere de copii cu
deficienţe de auz. Calculul acestor economii a avut la bază un procent de 1% din numărul
de locuitori din zonă şi un cuantum al ajutorului de handicap de 300 euro/om şi lună.
Astfel, valoarea economiilor anuale este de 122 mii Euro/an.
economii cu evitarea pierderii productivităţii muncii, calculate pe baza numărului de
persoane cu handicap din naştere şi a salariului mediu lunar de 1379 lei/om. Astfel,
valoarea economiilor anuale este de 131 mii Euro/an.

6.10. INDICATORII DE EFICIENTA ECONOMICĂ
Fluxului de Venituri şi Cheltuieli este prezentat grafic mai jos:
Analiza economica
15000,00
10000,00
5000,00
0,00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
-5000,00
-10000,00
-15000,00
Fluxul financiar Fluxul financiar cumulat
Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza Fluxului de Venituri şi Cheltuieli prezintă

următoarele valori:
Venit Net Actualizat (VNAE) 346,71 Euro
RIR 5,86 %
Analizând valoarea acestor indicatori constatăm că proiectul este rentabil (VNA>0, RIR>
decât rata de actualizare luată în calcul).
În urma analizei rezultatelor economice a investiţiei putem spune că efectele realizării
investiţiei duc la recuperarea costurilor din beneficiile sociale generate ceea ce recomandă
implementarea acesteia.
6.11. RISCURI ASUMATE
Riscuri tehnice:
Riscurile tehnice ar putea consta în obţinerea unor performanţe ale echipamentelor inferioare
celor considerate în analiză, ca urmare a unor deficienţe ascunse de fabricaţie sau a
exploatării necorespunzătoare.

Datorită utilizării de tehnologii moderne, calitative, care au dovedit performanţe bune în
exploatare, precum şi datorită instruirii adecvate a personalului, se consideră aceste riscuri ca
fiind minime.
Riscuri financiare
Riscurile financiare pot consta în:
Depăşirea bugetului proiectului din cauza cresterii costurilor echipamentelor şi serviciilor.
Depăşirea perioadei de realizare din cauza executantului.
Riscuri instituţionale
Prin grija societatii, structurile pentru operare şi întreţinere se vor menţine şi după încetarea
finanţării. Neimplementarea investiţiei conduce la nerespectarea condiţiilor de mediu.
Riscuri legale
Nu se întrevăd riscuri legislative majore.
6.12. ANALIZA DE SENSIBILITATE
În cadrul analizei riscului se determină modul de variaţie a VNA (economic) la modificarea

valorii de investiţie determinată a fi variabilă critică.
Analiza de sensibilitate se efectueaza pentru următoarea variaţie a parametrilor consideraţi :
valoarea de investitie : modificare cu ± 10%
Parametru VNAE (mii Euro)
Situaţia de bază Variaţia cu +10% Variaţia cu -10%
Valoarea de 346,71 -578,28 1271,69
investitie
Se constată că la o creştere cu 10% a valorii de investiţie indicatorii proiectului se înrăutăţesc,

proiectul nemaifiind rentabil.
Rezultatele analizei de sensibilitate sunt prezentate în graficul următor:

Modificarea valorii VNAE la variatia investitiei
1500
1271,69
1000
500
Mii Euro
346,71
0
9134,37 10149,3 11164,23
-500 -578,28
-1000
Mii Euro
VNAE (mii Euro)
6.13. INDICATORI RELEVANŢI PENTRU PROIECT
Proiectele ce au drept obiectiv protecţia mediului, respectiv sunt evaluate pe baza

următoarelor tipuri de indicatori:
Indicatori de monitorizare:
Indicatori de rezultat:
Reducerea emisiilor poluante din depozitul de reziduuri chimice in subsol si apa
subterana din zonă
reducerea emisiilor poluante de pe depozit in aer
Indicatori de impact:
creşterea ratei de satisfacţie a utilizatorilor, respectiv a grupului ţintă – locuitorii
localităţii XXX cu satele componente: XXX, XXX de Jos, XXX de Sus, XXXX Deal,
XXXXX Vale, XXXX şi XXXXX.
crearea unui mediu adecvat de viaţă prin asigurarea unei calităţi corespunzătoare
a aerului şi a apei potabile (singura sursă de apă de consum/irigatii din zonă),
condiţie estenţială pentru populaţia din zonă.
Indicatori calitativi
Venitul Net Actualizat pe perioada de analiză: 346,71 Euro
RIR: 5,86%
Indicatori cantitativi
Număr persoane aferente grupului ţintă: 3399 persoane
Valoarea de investiţie fără TVA: 10149,3 mii Euro
Valoarea de C+M fără TVA : 8209,0 mii Euro
Investiţia specifică: 1,24 Euro/mp fără TVA
Suprafaţa de sol total reabilitată : 20000 mp.

7. SURSELE DE FINANŢARE ALE INVESTIŢIEI
Finanţarea investiţiei se va realiza astfel:

80% din cheltuielile de investiţie eligibile, din Fondul European pentru Dezvoltare
Regională (FDER)
18% din cheltuielile de investiţie eligibile, vor fi suportate de la bugetul de stat
2% din cheltuielile de investiţie eligibile, şi partea de cheltuieli de investiţie neeligibile, din
fonduri puse la dispoziţie de Consiliul Local XXX.
8. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI
Contractorul va asigura forţa de muncă - 7 oameni - pe perioada de execuţie efectivă a

lucrărilor, iar beneficiarul investitiei va încheia un contract de prestări servicii cu o firmă
specializată pentru monitorizarea apei subterane pe o perioadă de 4 ani.
9. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei sunt:

VALOAREA TOTALÃ A INVESTIŢIEI CU TVA
Valoare totalã (mii LEI) / lucrãri de C+M (mii LEI) 51753 / 41961,4
Valoare totalã (mii EURO) / lucrãri de C+M (mii EURO) 12048 / 9768,7
VALOAREA INVESTIŢIEI FĂRĂ TVA

Valoare totalã (mii LEI) / lucrãri de C+M (mii LEI) 43596,2 / 35261,7
Valoare totalã (mii EURO) / lucrãri de C+M (mii EURO) 10149,3 / 8209,0
Eşalonarea investiţiei (fără TVA):
Anul Investiţia / lucrãri C+M

(mii EURO / mii EURO)
Anul 1 2700 / 2233
Anul 2 7429,3 / 5976,0
Anul 3 5/0
Anul 4 5/0
Anul 5 5/0
Anul 6 5/0
TOTAL 10149,3 / 8209,0
Durata de execuţie efectivă a lucrărilor: 18 luni

Durata de monitorizare: 48 luni

Durata totală a investiţiei: 72 luni
Capacităţi propuse a se realiza: decontaminarea a 20000 mp de sol
10. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU
La faza Studiu de Fezabilitate s-a obţinut Certificatul de Urbanism nr. XX din XXXXX.2009.
Conform celor stipulate prin Certificatul de Urbanism s-a întocmit “Documentaţia pentru
obţinerea acordului de mediu”.


Studiu de Fezabilitate Romania

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

Reabilitare Amplasament Fosta Fabrică Chimică

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti - UTCB

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII......................................................................1

1.2. AMPLASAMENTUL .............................................................................................................1

1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI.....................................................................................................1

1.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI ..............................................................................................1

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI ............................................................................................1

2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI INFORMAŢII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU

2.2. SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE PRIN CARE OBIECTIVELE PROIECTULUI DE

2.3. DESCRIEREA VARIANTEI TEHNOLOGICE DE REMEDIERE A SOLULUI ŞI APEI

3.1. ZONA ŞI AMPLASAMENTUL ............................................................................................37

3.2. STATUTUL JURITIC AL TERENULUI CE URMEAZĂ SĂ FIE OCUPAT...........................37

3.3. SITUAŢIA OCUPĂRII DEFINITIVE DE TEREN..................................................................37

3.4. STUDII DE TEREN .............................................................................................................37

3.5. SITUAŢIA EXISTENTĂ A UTILITĂŢILOR ŞI ANALIZA DE CONSUM...............................40

3.6. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .............................................................40

6.1. ANALIZA OPŢIUNILOR .....................................................................................................55

6.2. INVESTIŢIA DE CAPITAL ..................................................................................................57

6.3. STRATEGIA DE CONTRACTARE .....................................................................................58

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

6.5. CAPACITĂŢI FIZICE / INVESTIŢIA SPECIFICĂ ................................................................58

6.6. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A TARIFELOR ŞI A VENITURILOR .........................................58

6.7. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A COSTURILOR DE OPERARE...............................................59

6.8. ANALIZA COST-BENEFICIU .............................................................................................59

6.9. ANALIZA COST-BENEFICIU ECONOMICĂ ......................................................................62

6.10. INDICATORII DE EFICIENTA ECONOMICĂ....................................................................65

6.11. RISCURI ASUMATE.........................................................................................................65

6.12. ANALIZA DE SENSIBILITATE.........................................................................................66

6.13. INDICATORI RELEVANŢI PENTRU PROIECT ..............................................................67

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

Situl Tarlaua XX, Parcela XXXX, locaitatea XXXX,

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

Descrierea situaţiei actuale, istoricul amplasamentului şi activităţile istorice desfăşurate pe

Investigaţia Preliminară şi Detaliata (Phase I and II Environmental Site Assessment–Phase I

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

Concluziile si Recomandarile ale Investigarii Preliminare (Phase I ESA) sunt urmatoarele:

Concluziile si Recomandarile ale Investigatiei Detaliate (PHASE II ESA) sunt urmatoarele:

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

O evaluare iniţială a tehnologiilor de remediere a fost făcută pe baza capacităţii de tratare a

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI

1.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI INFORMAŢII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU

2.1.1 INVESTIGAŢIA PRELIMINARĂ

2.1.1.1 Descrierea Sitului

Localizare şi Descriere Legală

Caracteristicile Sitului şi Zonelor Adiacente

Utilizarea Curentă a Sitului

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

Utilitati Existente pe Sit

2.1.1.2 Geografia şi Geologia Sitului

2.1.1.3 Istoria Sitului

STUDIU DE FEZABILITATE Elaborat de:

Raport Analize Inspectoratul de Protecţia Mediului XXXX din 31 Iulie 2002

Raport Analize Inspectoratul de Protectia Mediului Targoviste din 11 Noiembrie 2002