Sunteți pe pagina 1din 618

IMPORTANT!

Este interzisa sub orice forma shararea acestor informatii pe retelele locale sau pe internet fara acordul MAGIC-RO si fara a respecta instructiunile de colaborare. Este interzisa trimiterea infomatiilor prin orice metoda (download, forward etc...) fara a prezenta pagina de promovare catre MAGIC-RO Orice caz descoperit va fi sanctionat conform legilor in vigoare. Acest produs informativ se poate comercializa numai la pretul 29 Euro. Daca ati comandat acest produs la un alt pret, MAGIC-RO va achita diferenta pe care ati platit-o cu conditia de a raporta detaliat sursa de la care ati cumparat catalogul. Catalogul se poate comercializa in sistem MLM (multi level marketing) insa fiecare nou comerciant va trebui sa trimita adresa url de prezentare a produsului catre MAGIC-RO la: Magic_romania@yahoo.com / office@magic-ro.com Va rugam sa raportati orice abuz descoperit ! Multumim!

Adevarul despre metodele de imbogatire rapida! pe internet si nu numai... (veti fi surprinsi sa aflati ca unele merg si aduc intr-adevar un profit URIAS, iar altele nu sunt decat minciuni si inselaciuni pe fata!) Care sunt cele indicate si care sunt cele mai mari plase pe baza carora unii se imbogatesc rapid iar altii pierd banii pe vise.. va recomandam sa cititi cu toata increderea acest capitol deoarece este construit pe baza marturiilor unor oameni care au trecut prin asta. Metode si strategii de a face o reclama fulger, cu un impact ULUITOR la potentialii clienti (COSTURI 0 (ZERO) Atentie ! Ceea ce veti citi in acest capitol se adreseaza intr-adevar celor care doresc o promovare adevarata si nu doua trei anunturi prin ziare si bannere publicitare pe internet! Cum stii cu certitudine daca o afacere va merge sau nu - din start ? De cele mai multe ori micul patron visator ia plasa desi are o idee exceptionala ! Sunt cazuri in care unele persoane au incercat pana acum 4 5 idei de afaceri ! Pe toate le-au inceput insa pe toate le-au ratat. Acestia continua sa se intrebe si astazi ...de ce, si de ce altii reusesc si se imbogatesc de la prima incercare? Multi gasesc cel mai stupid raspuns la aceasta intrebare: Cei care au reusit , fie au trisat din start , fie au prea mult tupeu, fie au avut destui bani incat sa isi permita sa riste oricat... Cum pornesc o afacere cu adevarat sigura, si serioasa? In acest capitol sunt incluse toate etapele care trebuie facute : autorizarea, PF, SC, AF S.A inregistrarea, drumuri, taxe, sfaturi, consultanta, planuri etc.. Asemenea informatii va ajuta doar daca vreti intradevar sa incepeti ceva serios si uitati definitiv ideile de facut bani, piramidele de imbogatire rapida, cataloagele minune care iti aduc profit in x zile. Veti fi uimiti sa aflati cat de USOR poate fi sa va autorizati ca persoana fizica, sau ca SC pe orice activitate doriti si cat de mici pot fi taxele. (ex: P.F. APROX. 2 MIL TOTAL) Va recomandam cu toata increderea acest capitol ! Va veti convinge ca merita fiecare cuvant citit. Aflati ce patesc cei care se grabesc in afaceri chiar din gura lor!!! Dezvaluiri care va vor pune pe ganduri si va vor face sa va mai ganditi odata inainte de a incepe orice afacere in graba! Povestile sunt reale si persoanele care le dezvaluie au date de contact!!! Nu este o gluma ! VREAU SA DESCHID O FIRMA! Dar nu am sediu , nu am bani, nu am idei nu am nimic...dar vreau... ceva doar pentru mine, fara colaborari in sisteme MLM , piramidale, de intermediere sau altele ... vreau ideea mea, vreau afacerea mea, vreau siguranta, profit, legalitate, vreau sa fiu si printre cei intervievati Cum ati pornit? Cum ati reusit?

Lista cu peste 600 de importatori din toata lumea!!! Date de contact +detalii.

Planuri de afacere pentru orice domeniu de activitate,sfaturi, idei, taxe... Infiintarea unei agentii de transport interurban, Afacere de web-design , Plan de afacere pentru infiintarea unei agentii imobiliare, Realizare de programe pentru calculator (soft), Infiintarea unui birou de traduceri:, Infiintarea unei patiserii:, Infiintarea unei pizzerii cu livrare la domiciliu:, Infiintarea unui INTERNET-CAFE!, Salon pentru infrumusetare:, Magazin de papetrie-birotic, Baz sportiv , Spltorie auto , Servicii de Transport marf etc... Toate modelele de contracte si conventii din Romania care se folosesc de catre firme si persoane fizice la incheierea oricarei intelegeri ! Va sunt oferite 135 de modele de contracte pe care le veti putea folosi in orice situatie si pe baza carora aveti toata siguranta ca din punct de vedere legal sunteti in regula si nu luati plasa in nici un fel de la partener!

Surse de promovare, liste de site-uri, ziare prin care va puteti promova afacerea fara nici o investitie, practic cu 0 (zero) lei ! Totul despre S.A.P.A.R.D.!

Adevarul despre metodele de imbogatire rapida! pe internet si nu numai... Daca indrazniti sa spuneti ca nu ati auzit niciodata si nu ati vazut o oferta de catalog care ofera informatia succesului in x zile, atunci nu va credem ! Mai mult de jumatate din populatia Romaniei a avut contact cu o asemenea oferta de ghid de imbogatire rapida si foarte multi au crezut in acele idei si au ramas fara bani si cu buza umflata. Si totusi daca va ganditi ca tot ce se numeste ghid si catalog al succesului este o inselaciune va anuntam ca gresiti! Veti fi surprinsi sa aflati ca exista in realitate ghiduri din acest fel care intr-adevar aduc bani. Din pacate multi vad oferta de prezentare a ghidului, cumpara ghidul, il citesc dupa care asteapta ca banii sa se faca de la sine. Stimati mici afaceristi BANII INSEAMNA MUNCA, SI BATAIE DE CAP. O fi intr-adevar ideia descrisa in acele ghiduri buna si functionala insa daca va imaginati ca totul se face de la sine gresiti si mai mult pierdeti si banii investiti. Daca ati cumparat un asemenea ghid apucati-va de treaba si urmati-l cu strictete . E drept unele informatii au lacune mari , insa nu va lasati doar in baza lor . Completati-le cu noi strategii si idei si puneti-le cap la cap . In fiecare zi apar noi si noi oferte de ghiduri , prezentate sub forma unei pagini de internet, ce e drept din ce in ce mai colorate si animate, dar v-ati pus vre-odata problema : ca acei oameni, autori, mici comercianti isi promoveaza prin acele ghiduri propria afacere? Practic in prezentarea web a ghidului se arata in clar dovada castigului, fie prin screenshot-ul unei pagini cu adresa de email pozitionata pe ultimile comenzi online, fie prin imaginea ultimei chitante, prin care sa platit impozitul la stat din ultimile incasari . Pe scurt : o persoana are o idee, o testeaza , vede ca functioneaza perfect, o descrie in paginile unui ghid si apoi o vinde.

Ne veti intreba : si daca aceste ghiduri sunt adevarate si folositoare , atunci care mai sunt tepele in acest domeniu? - In primul rand faptul ca omul cumpara un asemenea ghid si nu stie sa puna in practica ideile corect, este o plasa pe care si-o ia singur. Desi in acest catalog toata streategia este pusa la punct, oamenii nu o aplica in mod corect si acesta este principalul motiv pentru care se revolta a doua zi pe forum-uri si degradeaza imaginea produselor informative online, influentand la randul lor opinia publica. E foarte usor sa critici ceva doar pentru ca tie nu iti iese. - Am surprins o discutie pe un forum legata de o afacere extraordinara, care avea la baza o idee in premiera (carti personalizate pentru copii). Ei bine va anuntam ca in strainatate aceasta afacere da roade si lumea se arata extrem de multumita de acele carti. Insa daca ne intoarcem in Romania vom vedea ca , desi cineva a avut initiativa de a lansa ideea si de a o pune in practica, nu putini au fost cei care au criticat afacerea si au incercat sa strice imaginea autorului . Motiv? Probabil daca dati un simplu search pe Google pe cheia: carti+personalizate+forum+afacere veti descoperi cele mai puerile si stupide motive pe baza carora oamenii sustin ca au esuat in aceasta afacere: Nu merge taietorul de foi, nu merge capsatorul, se pot inlocui textele, nu se poate salva lucrarea - Daca va imaginati ca o afacere de acest gen, si in premiera se blocheaza intr-un capsator sau in faptul ca exista greseli gramaticale in cartile respective ... va inselati amarnic. Oricum...pe baza acestor motive oamenii au inceput sa jigneasca si sa strice imaginea unei vitoare afaceri prospere. O greseala gramaticala se poate corecta, un capsator se poate schimba, o foaie se poate lista din nou dar sa te plangi lumii ca ideea e proasta si autorul ei a mintit si a inselat lumea este o aberatie. Acestea par a fi tepe pe care oamenii si le-au facut cu mana lor , insa care sunt inselaciunile facute de altii si de care trebuie sa ne ferim? - Prima si cea mai periculoasa , pe care nu o recomandam la nimeni: A circulat mult timp un sistem piramidal, si cu siguranta mai este si acum in Romania! Este posibil sa fi auzit de el, prin anunturi publicitare, scrisori, etc... Ei bine daca v-am recomandat unele ghiduri cu idei de afaceri , acest sistem piramidal nu il recomandam nimanui. Iata de ce: In primul rand ideea care sta la baza acestei piramide a castigurilor in lant este circulatia unor sume de bani prin cutiile postale si in acelasi timp circulatia unei liste cu nume si adrese. Daca ati intrat si dumneavoastra intr-un asemenea sistem ...credeti-ne IESITI CAT MAI REPEDE POSIBIL !!! In primul rand este complet ilegal , si va vom demonstra si de ce , si in al doilea rand faceti o mare greseala lasandu-va numele si adresa pe acele liste. Imaginati-va ca daca acest sistem deranjeaza pe cineva, si se pare ca incepe sa se auda de el prin presa, cine sunt primii pe care legea ii IA IN VIZOR??? Cei 4 inscrisi pe foaia cu nume si adrese!!! Care e motivul pentru care este ilegal un asemenea lant de scrisori si email-uri. Vom enumera si explica doar cateva dar va asiguram ca un avocat sau jurist priceput gaseste inca pe atatea incalcari ale legii , pe cate am gasit noi.

Evaziune fiscala (nu exista acte de nici un fel prin care sa se justifice sumele incasate . ..Macar de-ar fi acele sume fabuloase de care se vorbeste in oferta de prezentare a acestei piramide. ) Metoda ilegala de primire a banilor (stiti ca in aceste sisteme toti banii pe care ii primiti si ii trimiteti , circula in plicuri postale, inveliti cu o foaie de hartie A4 pentru a nu bate la ochi) Nu sunteti autorizati , nu aveti firma conform legii sa faceti acest serviciu. In material se spune ca totul este legal deoarece se vinde un produs virtual. Multi creduli au plecat cu aceasta idee si au considerat ca totul este legal. Aflati ca pentru acest tip de activitate este necesara autorizarea dupa domeniul 5261 conform codului CAEN (comert cu produse nealimentare , neefectuat prin magazine) ALEX TONI (BRAILA) POVESTESTE: (ALEXANDRU_TONY_2000@K.RO) Am intrat in acest joc fiind atras de ideile si de sumele uriase pe care le puteam castiga. Am investit 400 mii, cate o suta de mii la fiecare persoana din cele patru de pe lista . Am trimis banii in plicuri exact asa cum scria in indrumar , si m-am apucat sa fac reclama respectiva. M-am adaugat si eu in lista respectiva, deplasandu-i pe ceilalti cu un rand mai jos, urmand sa imi trimita si mie , urmatorii cate o suta de mii. Primul lucru care a inceput sa mi se para suspect a fost din start ideea de promovare. SPAM TOTAL. Trebuia sa imi gasesc o mie de adrese de email si sa trimit la toti acesle materiale. Stiam ca SPAM-ul este ilegal si incetul cu incetul mam descurajat. Intr-o saptamana primisem aproximativ 800 mii lei in plicuri insa riscul mi se parea prea mare. Intr-o zi , stateam la o terasa cu un amic si i-am povestit tot acest sir piramidal. Stiti ce mi-a spus prima data? Ca in primele 7 nivele ale piramidei se termina populatia Romaniei. Am facut calculul si intr-adevar asa era. Deci m-am convins ca in aceasta piramida castigau doar primii intrati in joc. Ce castigau??? BANII DE LA ultimii intrati. Un fel de fni, caritas nu stiu... era o teapa grosolana si ilegala. Problema era acum , ce fac ca sa dispar de pe listele deja trimise la altii cu numele si adresa mea pe ele. Nu puteam sa opresc acest joc iar banii continuau sa ajunga pe casuta mea postala...ma rog cam 600 700 mii pe saptamana. Ce e drept sistemul a mers , adica... in sensul ca ideea era interesanta si functionala... insa nu merita riscul... Sper sa dati in catalogul dvs si aceste cuvinte: SFAT : FRATILOR nu riscati niciodata cu acest joc piramidal , si in general .. orice e piramidal ..miroase urat! Succes! Daca ai de adaugat o experienta legata de acest subiect , te rugam sa ne scrii pe office@magic-ro.com.

Mai nou : acest sistem incepe sa fie aplicat si in mod real, in sensul ca piramida nu se mai mareste prin internet ci prin scrisori reale care circula prin cutiile postale Ce afaceri gasim pe internet care sa ofere siguranta? Mai exista o metoda foarte interesanta si , credem noi destul de sigura: intermedierea si vanzarea unor produse prin anumite programe de afiliere. Pe scurt si pe romaneste: cineva are produsele iar tu le vinzi pe piata internationala. Nu investesti nimic , ci intermediezi tranzactiile respective online cu ajutorul unui site. Haideti sa fim sinceri!!! In Romania , oamenii inca nu s-au acomodat cu magazinele, si platile online! De ce? SIMPLU pentru ca aici este raiul tepelor si toata Europa stie asta!

Asta e realitatea si din pacate e cruda! Insa piata din America spre exemplu devine pe zi ce trece un adevarat bazar online. Se gasesc usor sursele acestui tip de afacere , iar noi o recomandam, cu conditia sa va implicati total , altfel veti pierde timp. Exista unele afaceri online care functioneaza doar o singura data! Acestea sunt asociate de catre experti cu EXPLOZII SAU TUNURI ONLINE Exemple: Cineva din New Mexico a lansat o oferta foarte tentanta de genul: Trimite-mi un dolar si iti voi arata cum poti castiga un milion de dolari in 30 zile Va dati seama ca un dolar pentru americani e ca o mie de lei pentru romani . Zis si facut. Au inceput sa curga banii la New Mexico. Ce primeau clientii pe email pentru un dolar? Simplu un raspuns de genul: Iata cum castigi un milion de dolari intr-o luna: Dai anunturi pe cateva site-uri cu textul :trimite-mi un dolar si iti voi arata cum castigi.... Va imaginati ca nu a mai incercat nimeni aceasta metoda? Ei bine da au incercat multi insa nu au ajuns la aceleasi rezultate. Un alt exempu de Tun online ar fi cel cu o pagina de web de un milion de dolari. Acea pagina se vindea pe pixeli , mai exact fiecare pixel de publicitate costa 1 dolar . Cu siguranta stiti despre ce vorbim aici. Dar va intrebati de ce nu mai functioneaza aceasta idee si la altii? Multi au incercat sa lanseze o pagina asemanatoare de internet insa au esuat. Simplu lipseste originalitatea. Este clar ca oamenii nu au platit efectiv acel pixel ci au platit ingeniozitatea si ambitia de care a dat dovada primul autor al paginii. ... Ca au mai fost 1000 dupa el ...nu a mai interesat pe nimeni. VREAU SI EU SA DAU UN TUN ONLINE! CE IMI SUGERATI SA FAC? Daca intr-adevar aveti puterea sa puneti o asemenea intrebare , iata ca noi o vom accepta si va vom da si solutia!!! Dar atentie! cine o face primul castiga. Cei care o vor pune in practica prea tarziu vor pierde! Acesta este riscul. In urmatoarele randuri va vom da o idee in premiera care ar functiona cu siguranta in Romania. Garantam ca ideea este in premiera si garantam de asemenea ca se ridica la nivelul unor idei de exceptie aplicate in Romania de genul: cutia neagra a postului de radio binecunoscut, sau altele din acelasi rang. - Bine dar de unde stiu eu ca, la cati au cumparat acest catalog , nu a pus-o nimeni in aplicare pana acum? Va asiguram ca daca inca nu ati auzit nimic prin ziare de acest lucru inseamna ca ori nu sau vandut prea multe cataloage de-ale noastre si nu stie lumea de ea, ori nu a indraznit nimeni sa o puna in aplicare pana acum! Atentie ! Ideea e foarte indrazneata , insa necesita parteneri sau doi trei sponsori care sa se implice alaturi de dvs. Iat-o pe scurt! Va lasam sa o construiti singuri si sa o modelati dupa dorintele dvs. ! Ideea a fost pusa in aplicare in S.U.A. si a facut o explozie in presa! O persoana a reusit sa vanda in 14 zile un tiraj de 3 milioane de carti la un pret extrem de mare : 350 dolari / buc . Imaginati-va ce profit a scos in 14 zile. Ce carti a vandut este intrebarea pe care cu siguranta o veti pune acum. Iata ce a facut: A cumparat 7 medalioane , bijuterii de aur scumpe, pe care le-a ascuns in 7 locuri diferite de pe teritoriul Statelor Unite. . Apoi a facut o harta , in asa fel incat sa nu se ajunga la situatia

in care sa se intalneasca doua persoane in acelasi loc si sa intre in conflict. Practic a ascuns 7 comori si a vandut 3 milioane de carti cu harta comorilor codificata. Sa ne intoarcem acum in Romania, unde oamenii sunt inca foarte atrasi de reduceri, bonusuri si cadouri la promotie: Imaginati-va un site web cu harta codificata a unei comori ascunse undeva in muntii Carpati. Imaginati-va ce trafic ar avea site-ul in primul rand si ce mult ar vui presa de aceasta idee! Noi ii dam sanse de reusita 100%. De aici in colo va
Daca doriti sa completati acest capitol cu noi informatii va rugam sa va adresati la office@magic-ro.com . Beneficiati de publicitate gratuita in cadrul site-ului www.magicro.com si de o pagina de publicitate in cadrul acestui catalog. Se va specifica autorul si date de contact. Deasemenea , daca doriti sa povestiti o intamplare prin care ati trecut sau la care ati fost martor, si are legatura cu acest capitol, va rugam sa folositi aceeasi adresa de contact, si noi o vom publica in catalogul Consult Expert in 24 de ore. Multumim! Asteptam opiniile dvs. Pe adresa de email: office@magic-ro.com

descurcati. Va gasiti sponsori care vor reclama pe acel site, va ganditi la un tip de comoara si o ascundeti in cel mai sigur loc. Bineintees comoara nu trebuie sa fie neaparat o cutie de bijuterii scumpe ci poate fi orice: de la un apartament mobilat pana la o masina frumoasa. Puneti-va imaginatia la contributie si debitati o idee indrazneata. Romanilor le va placea cu siguranta. Insa nu uitati un lucru deosebit de important! Asigurati-va ca dati intr-adevar acea comoara si nu doar o inventati sub pretextul ca nu o va fi gasita niciodata! Nu va jucati asa deoarece intrati in latura cealalta numita inselaciune. Postati o dovada concreta ca acea comoara exista intradevar, eventual postati-i pe internet pozele si dati date de contact ale dvs sau ale firmei dvs. altfel lumea ar deveni suspicioasa. Succes!

Infiintarea unei firme, PF, SC, AF etc... drumuri , taxe, acte necesare, sfaturi, intamplari povestite de unii care nu au dat toata atentia cuvenita acestui proces.

AICI vom sari peste orice fel de introducere deoare ce toata lumea stie de ce cum cand si mai ales pentru ce iti trebuie aceste acte. Pe de alta parte o autorizatie este mai mult decat necesara in orice activitate. Sa luam un exemplu: imaginati-va un afacerist care incarca butelii cu gaz (ne referim la o persoana fizica si in nici un caz la o firma) si nu este autorizat pentru asa ceva, sau un mester care repara televizoare la domiciliu deasemenea , fara autorizatie, cine si de ce si-ar da televizorul pe mana lui??? Sau ganditi-va la un cabinet stomatologic in care lucreaza persoane neautorizate si fara experienta Sa trecem la subiect: Indiferent ca va veti deschide o societate comerciala(s.c), o asociatie familiala(a.f.), sau veti porni ca persoana fizica autorizata(p.f.) veti urma in mare cam aceiasi pasi pentru intocmirea actelor necesare. Puteti face comert ca persoana fizica si va puteti deschide chiar un magazin, insa veti face singur vanzarea deoarece nu veti putea sa aveti angajati, .- insa puteti sa aveti persoane

care va ajuta la mica intelegere . Ca asociatie familiala veti duce afacerea impreuna cu membrii din familia dvs. Ca persoana fizica nu este indicat sa faceti import sau export, in rest puteti fece toate activitatile legale din codul caen, bineinteles cele care pot fi demarate de o dingura persoana: comert, diferite servicii etc vom discuta mai tarziu despre activitatile legale din codul CAEN. Prin urmare ne vom axa pe intocmirea actelor pentru p.f. intrucat pentru celelalte tipuri(a.f. , s.c ) se procedeaza la fel cu mici modificari despre care veti fi informati la oficiile respective. Sa incepem: Obtinerea autorizatiei pentru activitatea pe care o veti presta ( Primarie) Vizarea acesteia Inmatricularea si inregistrarea(Oficiul Comertului) Ultimul pas : inregistrarea la Directia Finantelor Publice. Detalii : Obtinerea autorizatiei se face la Primaria din raza careia sunteti astfel: Va veti prezenta cu un dosar care va trebui sa contina urmatoarele acte: (mentionam ca aceste acte, si taxele cerute pot varia foarte putin de la modelul nostru, in functie de zona si de modificarile locale): -cazier judiciar se obtine de la politie completand un formular , alaturi de care se va achita (in general la posta) un timbru fiscal de trei mii lei. Pentru eliberarea in regim de urgenta a cazierului judiciar este necesara plata unei taxe de urgenta(50-100 mii) -copii de pe acte de identitate Buletin certificat de nastere (va sfatuim sa faceti mai multe copii pentru ca va vor mai trebui pe parcurs, astfel sa va mai scutiti de drumuri ) -certificatul medical pentru persoana fizica, respectiv pentru membrii asociatiei familiale, prevazut la art. 4 alin. (1) lit.b Acesta se va obtine de la medicul de familie ca o adeverinta in care sa se specifice apt pentru desfasurarea activitatii comert sau dupa caz o alta activitate - documentele care atesta calificarea profesionala si, dupa caz, autorizatia speciala prevazuta la art. 4 alin. (1) lit. d) Diploma de liceu sau diploma de studii pe care o aveti. Poate fi si atestatul profesional , in fine orice diploma sau document care sa ateste pregatirea dvs profesionala. Va dati seama ca nu poate face comert o persoana care nu are macar o diploma de 8 clase. -doua poze tip buletin -(daca este nevoie) - acordurile si avizele eliberate de institutiile abilitate, potrivit dispozitiilor legale, necesare desfasurarii activitatilor pentru care se solicita autorizarea de ex: vanzarea de produse alimentare etc.. -actele doveditoare sediului de ex: un contract de inchiriere a unui apartament(daca vreti sa aveti ca sediu un apartament) fie ea si pe o suma simbolica(1 euro/luna) acest contract se intocmeste la directia finantelor si necesita achitarea a 8 timbre de 5.000 lei. Contractul de inchiriere trebuie sa fie insotit de contractul de cumparator al proprietarului apartamentului, cel care va inchiriaza dvs locul. Cel mai simplu se poate face direct cu contractul dpe apartament al parintilor(in cazul in care locuiti cu acestia) sau daca locuiti intr-un apartament separat veti duce contractul pe apartament. ATENTIE acest lucru se poate face

in cazul in care activitatea dvs nu necesita un sediu secundar(punct de lucru) de ex activitatea de cod 5261 caen (comert prin corespondenta)

cerere-tip (in cazul asociatiei familiale aceasta trebuie sa contina semnaturile tuturor membrilor asociatiei); - Pentru efectuarea altor operatiuni decat cele decurgand din desfasurarea activitatilor economice autorizate potrivit prevederilor prezentei legi, persoanele fizice prevazute la alin. (1), in masura in care nu si-au stabilit domiciliul in Romania, pot deschide si pot mentine conturi in lei si in valuta, cu respectarea regimului valutar aplicabil nerezidentilor, si au dreptul de a converti in valuta veniturile obtinute din activitatile economice desfasurate si de a transfera fara restrictii in strainatate disponibilitatile valutare rezultate din activitatea desfasurata, din investitia efectuata si din lichidarea acesteia. Art. 12. - (1) Anularea autorizatiei se realizeaza in baza cererii de renuntare sau cand una dintre conditiile de acordare nu mai este indeplinita. (2) Cererea de renuntare la autorizatie se adreseaza in scris autoritatii administratiei publice locale emitente de catre persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent sau de catre reprezentantul asociatiei familiale si se solutioneaza in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.

Deci pe scurt: Dosarul cu actele necesare trebuie sa cuprinda: o cerere-tip (in cazul unei asociatii familiale aceasta trebuie sa fie semnata de toti membrii asociatiei); cazier judiciar; copii de pe actele de identitate; certificat medical pentru persoana fizica, respectiv pentru membrii asociatiei familiale, care sa ateste ca aceasta/acestia sunt apti sa desfasoare activitatea respectiva; documente care atesta calificarea profesionala; copii de pe documentele care atesta dreptul de folosinta al persoanei fizice/membrilor asociatiei familiale asupra spatiului/spatiilor in care se vor desfasura aceste activitati; dupa caz, declaratii pe propria raspundere, autorizatii speciale, acorduri si avize necesare desfasurarii activitatilor pentru care se solicita autorizarea (sanitare, sanitar-veterinare, protectia muncii, protectia mediului, prevenirea si stingerea incendiilor) sau documentele necesare pentru obtinerea lor; Plus o taxa de aprox 500.000 lei Dupa ce ati obtinut autorizatia de la primarie(in maxim 15 zile de la depunerea dosarului) veti trece la pasul urmator: - Vizarea autorizatiei pe anul respectiv (taxa-aprox. 400.000) care se abtine in aceiasi zi de cand se depune autorizatia . - Pasul urmator : inmatricularea la Registrul comertului. ATENTIE ACEST LUCRU SE FACE IN TERMEN DE MAX .15 ZILE DE LA OBTINEREA AUTORIZATIEI DE LA PRIMARIE. In caz contrar se anuleaza autorizatia. La Registrul comertului va veti prezenta cu un dosar cu sine care va include: Autorizatia vizata+ copie

Bulletin de identitate + copie Certificat de nastere + copie Certificat de casatorie+ copie(dupa caz) Diploma de studii + copie Cazier judiciar(politie-vezi mai sus) valabil 3 luni de ladata eliberarii Cazier fiscal de la directia finantelor puplice valabil 15 zile- original (se obtine in termen de 10zile de la completarea cererii tip. Sau in regim de urgenta 1- 3 zile) Dovada sediului: Titlu de proprietate sau contract de inchiriere sau adeverinta de la Primarie ca figurati in Registrul agricol etc (dupa caz) Taxa de timbru in valoare de 68.000 lei(de la trezorerie) Timbru judiciar (3.000 lei de la posta) + taxa de aprox 400.000 lei Dupa aprox 10 zile veti ridica certificatul de inmatriculare de la Registrul comertului CU CARE VA INREGISTRARE. TREBUI SA VA PREZENTATI LA FINANTE PENTRU

La Directia Finantelor Publice veti fi indrumati si ajutati in domeniul activitatii dvs. Veti obtine registrele pe care v-a trebui sa le numerotati pentru sigilarea lor: Mult succes !!!

Pentru infiintarea si inmatricularea unei societati comerciale sunt necesare urmatoarele documente si etape:
Copie dupa actul de proprietate al viitorului asociat sau a persoanei fizice sau juridice care doreste sa-si puna la dispozitie imobilul in vederea stabilirii sediului social al firmei Prima etapa la infiintarea unei societati comerciale este stabilirea locului/spatiului unde societatea va avea sediul social si, daca este cazul, a sediilor secundare. sediul social al firmei se poate stabili intr-un spatiu proprietatea unuia sau a mai multor asociati ori aflat in folosinta acestora; se pregatesc/obtin acte doveditoare pentru spatiu: extras de carte funciara de la proprietari; contract de inchiriere, subinchiriere, comodat; avizul favorabil al proprietarilor sau chiriasilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul in cauza (pe orizontala si verticala). Trebuie sa aveti pregatite trei variante de nume de firma, in vederea rezervarii numelui societatii ( un cuvant din denumirea firmei trebuie sa fie in limba romana, sau este posibil, pe raspunderea clientului, sa se faca rezervarea denumirii fara nici un cuvant in limba romana, urmand ca judecatorul delegat la Registrul Comertului sa se pronunte asupra legalitatii denumirii in sedinta de judecata); Se stabileste denumirea noii societati (firme) si, daca este cazul, emblema societatii.firma si emblema se stabileste de asociati si trebuie sa se deosebeasca de firma si emblema altor societati; firma si emblema trebuie sa fie scrise in primul rand in limba romana; Se semneaza actul constitutiv de infiintare al noii firme, sub forma autentica, la un birou notarial public. Semnarea actului constitutiv al noii firme (societati comerciale) se poate face direct de catre toti asociatii sau prin imputernicit cu procura speciala autentica;

cetatenii straini care nu cunosc limba romana semneaza actul constitutiv in prezenta unui interpret autorizat. - copie dupa actul de identitate al viitorului asociat (cel care infiinteaza societatea ); - copie dupa dupa actul de identitate (sau o copie dupa certificatul de inregistrare de la Registrul Comertului, daca cel care pune la dispozitie imobilul este o persoana juridica) al celui care pune la dispozitie imobilul in vederea stabilirii sediului social al societatii, pentru a redacta un contract de comodat sau de inchiriere pentru stabilirea sediului social al firmei ( aceste contracte vor putea fi incheiate ulterior venirii dumneavoastra la cabinetul nostru, deoarece trebuie parcursa o anumita procedura inainte de depunerea actelor la Registrul Comertului);

IMPORTANT!!! Trebuie sa va stabiliti din timp optiunea privind plata TVA-ului si a impozitului pe profit ( microintreprindere - 3% din cifra totala de afaceri sau impozit normal - 16% din profit).

Urmatorul pas este intocmirea actului constitutiv corespunzator formei juridice de societate pe care asociatii au ales-o. a. pentru intocmirea actului constitutiv al noii societati comerciale asociatii pot contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului de consultanta din cadrul Camerelor de Comert si Industrie Judetene; b. la intocmirea actului constitutiv sunt necesare: a. acte de identificare a asociatilor, administratorilor sau reprezentantilor persoane fizice: pasaport, carte de identitate; b. acte de identificare a asociatilor, administratorilor sau reprezentantilor persoane juridice: statut, certificat de inmatriculare/inregistrare fiscala, certificat de bonitate bancara; c. certificat de cazier judiciar pentru fondatorii, administratorii si reprezentantii cetateni straini. c. sediul firmei, eliberandu-se dovada inregistrarii si rezervarii acestora pe o perioada de 3 luni;

FOARTE IMPORTANT !!!


In statutul firmei la un moment dat se precizeaza modul de hotarare a adunarii generale ! Acesta este unul din subpunctele cele mai importante si pe care multi il ignora, si ajung sa se certe , ca asociati din cauza unor decizii luate in contradictoriu. In primul rand Adunarea Generala reprezinta toti asociatii care detin drepturi de hotarare si parti sociale, actiuni etc.. dintr-o societate. In cadrul Adunarii generale se pot lua decizii fie in unanimitate fie in majoritate. Exact despre acest lucru vorbeam cu cateva randuri mai sus. Tineti cont de articolul din statutul firmei prin care se hotaraste modul de luare a deciziilor in firma dvs. Deci daca in statutul firmei s-a optat pentru decizia in majoritate , atunci toate deciziile se vor lua in majoritate de asociati. Daca in statutul firmei scrie ca deciziile se iau in unanimitate , atunci este de ajuns ca doar o singura persoana dintre asociati , indiferent cate parti din firma detine, sa se opuna ,

si decizia se anuleaza. Va rugam sa nu neglijati acest lucru niciodata, deoarece ...iata ce se poate intampla: Laurentiu Cazacu Florian (laur22cazacuflorian@gmail.com) Am infiintat o firma de sonorizari, filmari, conversii etc.. si eram 3 asociati. Unul din noi contribuise cu bani, altul cu sculele, si eu cu ideile. La un moment dat cel care contribuise cu sculele (nu-i dau numele ) s-a suparat din motive cu totul si cu totul paralele cu firma. Deci l-a apucat ceva total fara legatura cu firma noastra. Si asa au inceput micile discutii pe la spate si certurile deveneau din ce in ce mai mari. Vorba unui unchi de-al meu afacerile se fac celmai bine cu mai putin de 2 asociati in firma. Firma incepea sa aiba incasari din ce in ce mai mari si primea comenzi chiar peste asteptarile noastre. Spectacole, lumini, confeti si alte comenzi . Eu ..cam iesisem din discutiile aprinse ale lor ca ...vorba aia ..eu ma ocupam de activitatile firmei si nu aveam timp de pierdut pe barfe si prostii . Intr-o zi omul cu sculele a retras o parte din aparatura pe motiv ca expirase termenul de comodat pe care il facuse intre el si firma. Deci practic imprumutase firma cu apareatele alea (4 camere, 2 statii boxe si alte cateva...) Din acel moment orice discutie era contradictorie si persoana cu pricina era total impotriva noastra si a ideilor care ne veneau. Niciodata nu mai puteam hotara in firma aia nimic,deoarece pe statutul nostru pe care il facuseram la infiintarea firmei scria mare DECIZII IN UNANIMITATE. Practic s-a intamplat asa cum ne promisese el. S-a opus la fiecare decizie luata de noi doi si nu a semnat nimic. In DOAR o luna s jumatate a picat firma de tot din cauza proastelor decizii luate si faptului ca unul dintre asociati si-a batut joc de tot. Mai mult nici nu puteam sa il scoatem din firma fara acordul lui. Acum firma a ramas cu datorii mari si fara angajati, fara activitate si nu stim cum sa mai iesim din asta. Urmatoarele etape necesare la infiintarea firmei sunt: Se depun aporturile in numerar, la o banca sau C.E.C. si se pregatesc actele de proprietate pentru aporturile in natura. Se achita taxa judiciara si taxa de timbru pentru inmatricularea societatii comerciale. Se pregateste dosarul de infiintare a firmei cu toate actele necesare si se depune la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde s-a stabilit sediul firmei. La Oficiul Registrului Comertului are loc:

verificarea dosarului de infiintare a societatii comerciale; controlul legalitatii actelor si autorizarea inmatricularii societatii, de catre judecatorul delegat de Tribunalul teritorial; transmiterea spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a incheierii judecatorului delegat; inmatricularea societatii; eliberarea certificatului de inmatriculare si a incheierii judecatorului delegat.

Inregistrarea fiscala a societatii si obtinerea codului fiscal de la Administratia Financiara teritoriala. Ultimul pas inaintea de inceperea activitatii firmei il constituie obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare functionarii societatii. Cu aceasta infiintarea firmei a luat sfarsit.

Suma totala care cuprinde toate taxele necesare si alte cheltuieli , inclusiv facturierul stampila, registrii de casa etc... se ridica la aprox 8 milioane. Timpul total estimat pentru infiintarea unei firme, inmatricularea, comanda stampilei, drumurile, cumparearea registrelor necesare etc... este de aproximativ 3 saptamani.

C.A.E.N. = Codul Activitatilor Economice Nationale


CAEN cuprinde toate activitatile economice legale care se pot desfasura pe teritoriul Romaniei. Alegerea unei activitati din codul CAEN in vederea desfasurarii ei sub forma legala reprezinta primul pas care trebuie parcurs in drumul catre infiinterea unei s.c. , a.f. sau p.f.. Activitatile sunt codificate in numere de patru cifre si ramificate prin numere de trei cifre. Ex: dorim sa facem o activitate de comert care sa nu se desfasoare prin magazine. Comertul va avea loc prin corespondenta iar reclama se va face in mod direct(pliante, internet, la domiciliul clientului etc..). vom cauta ramura comert(50), apoi vom merge pe subramura comert cu amanuntul (52)mai departe cautam ramificarea neefectuat prin magazine(526) si in sfarsit am gasit activitatea comert cu amanuntul prin corespondenta(5261). Codul caen poate fi studiat pe internet in din cele mai amanuntite unghiuri sau in carti de specialitate. Iata in continuare , foarte pe larg cateva exemple de activitati din codul caen:
. .

DM INDUSTRIA MIJLOACELOR DE TRANSPORT 34 Industria mijloacelor de transport rutier 341 Producia de autovehicule 3410 Productia de autovehicule 342 Producia de caroserii, remorci i semiremorci 3543 Productia de vehicule pentru invalizi 355 Producia altor mijloace de transport n.c.a. 3550 Productia altor mijloace de transport, n.c.a. . . . DN ALTE ACTIVITI INDUSTRIALE 36 Producia de mobilier i alte activiti industriale n.c.a. 361 Producia de mobilier 3611 Productia de scaune

3612 Productia mobilierului pentru birou si magazine 3613 Productia mobilierului pentru bucatarii 3614 Productia altor tipuri de mobilier 3615 Productia de saltele si somiere

50 Comer cu ridicata i cu amnuntul, ntreinerea i repararea autovehiculelor i a motocicletelor 501 Comer cu autovehicule . . . . 5010 Comert cu autovehicule 502 ntreinerea i repararea autovehiculelor 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 5225 Comert cu amanuntul al bauturilor 5226 Comert cu amanuntul al produselor din tutun 5227 Comert cu amanuntul in magazine specializate al pr 526 Comer cu amnuntul neefectuat prin magazine 5261 Comert cu amanuntul prin corespondenta 5262 Comert cu amanuntul prin standuri si piete 5263 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin mag 527 Reparaii de articole personale i gospodreti 5271 Reparatii de incaltaminte si ale altor articole di 5272 Reparatii de articole electrice de uz gospodaresc 5273 Reparatii de ceasuri si bijuterii . . . HA HOTELURI I RESTAURANTE 55 Hoteluri i restaurante 551 Hoteluri

5510 Hoteluri 552 Campinguri i alte faciliti pentru cazare de scurt durat 5521 Tabere de tineret si refugii montane 5522 Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote 5523 Alte mijloace de cazare 553 Restaurante . IA TRANSPORT, DEPOZITARE I COMUNICAII 60 Transporturi terestre 601 Transportul pe calea ferat 6010 Transporturi pe calea ferata 602 Alte transporturi terestre . . . 621 Transporturi aeriene, dup grafic 6210 Transporturi aeriene dupa grafic 622 Transporturi aeriene, ocazionale 6220 Transporturi aeriene ocazionale 623 Transport spaial 6230 Transporturi spatiale 63 Activiti anexe i auxiliare de transport, activiti ale ageniilor de turism 631 Manipulri i depozitri 6311 Manipulari 6312 Depozitari 632 Alte activiti anexe transporturilor

KA TRANZACII IMOBILIARE, NCHIRIERI I ACTIVITI DE SERVICII PRESTATE N PRINCIPAL NTREPRINDERILOR 70 Tranzacii imobiliare 701 Activiti imobiliare cu bunuri proprii 7011 Dezvoltare (promovare) imobiliara

7012 Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare propri 702 nchirierea i subnchirierea bunurilor imobiliare, proprii sau nchiriate 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare 703 Activiti imobiliare pe baz de tarife sau contract 7031 Agentii imobiliare

7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si manage . . .

PA ACTIVITI ALE PERSONALULUI ANGAJAT N GOSPODRII PARTICULARE 95 Activiti ale personalului angajat n gospodrii personale 950 Activiti ale personalului angajat n gospodrii particulare 9500 Activitati ale personalului angajat in gospodarii 96 Activiti desfurate n gospodrii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu 960 Activiti desfurate n gospodrii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu 9600 Activitati desfasurate in gospodarii private, de p 97 Activiti ale gospodriilor private, de servicii pentru scopuri proprii 970 Activiti ale gospodriilor private, de servicii pentru scopuri proprii

si foarte multe alte activitati care pot fi prestate in mod legal in Romania(aprox. 9.700 activitati)
Nu va descurajati!!! Codificarea activitatii nu este treaba dvs. Acest lucru il face Primaria in momentul in care completati dosarul de inscriere.(vezi mai sus). Oricum daca sunteti interesati sa studiati codul c.a.e.n. noi va dam cateva link-uri pe care le veti accesa pe internet si care va vor pune la dispozitie intregul caen: http://ecsoreea.online.fr/Legislatie/caen.php http://forum.softpedia.com/showthread.php?threadid=12095 http://www.veganet.ro/caen/caen.php?link=526

Ce este T.V.A. ?
Ne-am gandit sa dam o explicatie la modul copilaresc a TVA-ului deoarece exista dovada clara de confuzie la foarte multi oameni. Peste tot se gasesc explicatii legislative si de orice alta natura a taxei pe valoare adaugata insa nicaiari nu se explica acest fenomen pe intelesul tuturor

In primul rand sa fie clar: Toate persoanele si firmele indiferent ca sunt sau nu platitoare de TVA, platesc TVA-ul furniazorului , daca acesta este platitor de TVA.
Cumparam un produs de 100 lei pentru care mai platim in plus 19 lei (tva=19% valoarea produsului). Apoi vindem mai departe produsul cu 150 lei pentru care (daca suntem platitori de tva) mai cerem de la client 19% din valoarea lui(150) deci il vindem cu 150+ 29 = aprox.180 lei si am platit pe el 119 lei. Diferenta dintre cele doua tva-uri noi o achitam la stat. Prin urmare am recuperat si tva-ul 19 lei pe care I-am dat in plus la cumpararea produsului si am cerut mai departe tva:19% din noul prt cu care am pus produsul in vanzare. DECI: daca nu eram platitori de TVA pierdeam TVA-ul (19lei) la cumpararea produsului ne mai avand cum sa cerem TVA clientului nostru mai departe. Dvs puteti alege la infiintarea firmei(mai exact la directia finante) daca doriti sa fiti platitor de tva sau nu. SFAT: daca aveti de gand sa lucrati cu firme si nu cu persoane fizice(ex distribuitor de produse en gross) este de preferat sa optati pentru plata tva-ului, altfel veti pierde o multime de clienti, deoarece toti urmaresc sa isi deduca tva-ul. LOGIC: daca firma nu va plateste dvs tva(dvs nefiind platitor) va iesi in pierdere. Daca aveti de gand sa lucrati cu clienti persoane fizice atunci va puteti scuti de grija tva-ului(ex:vanzator de casetofoane sau dentist). Ce inseamna antetul unei oferte? Antetul unei oferte reprezinta partea de sus a foii unde se incadreaza un text cuprinzand datele de contact ale firmei care lanseaza oferta respectiva. In antet se pot scrie si datele de identificare ale firmei cum ar fi cod fiscal, cont etc. Cu ce ma ajuta antetul dintr-o oferta? Daca nu esti pe deplin convins de legalitatea firmei sau doresti sa afli mai multe detalii despre aceasta firma poti folosi datele din antet pentru a ajunge la aceste informatii. Spre exemplu se poate afla codul de activitate la Registrul comertului al oricarei fierme, sau pe in ternet gasiti site-uri care in functie de o variabila data (ex: numele firmei si orasul) va afiseaza toate informatiile despre acea firma

Cum te feresti de: Afacerea in piramida , firmele fantoma etc Ce inseamna Sisteme de marketing in nivele multiple(M.L.M.)..

Toata lumea stie ca o afacere in sistem piramida nu este indicata. De ce? Simplu : Nu aduce profit, nu este legala, si nu ofera credibilitate si seriozitate nimanui. Imaginati-va o schema piramidala de genul: 1:5, adica primul nivel are 5 indivizi, al doilea 25 indivizi, fiecare colaboreaza cu 5 oameni => niv 3 = 125, niv 4= 625 , niv 6 = 3.125, niv 7: 21.875, niv 8: 110.000, niv 10 : 546.000, niv 10: 2.750.000. inca doua nivele ar insemna sa se depaseasca populatia Romaniei. => concluzia: Nici o afacere piramida nu dureaza la nesfarsit. Atentie: nu confundati sistemul MLM cu sistemul piramida!!! Nu este nici pe departe acelasi lucru! De ce spunem ca un sistem piramida nu aduce profit? O exprimare mai clara ar fi aceea ca nu aduce profit decat primelor 2 nivele, celelalte fiind defavorizate de numarul foarte mare de indivizi. Deci , pe romaneste: intr-un sistem piramidal au de castigat persoanele care au initiat sistemul si foarte rar cativa indivizi de dupa ei. Sistemul de marketing M.L.M. are foarte multe avantaje si prezinta un foarte mare potential de clienti datorita extinderii sale foarte rapide. Cunoasteti foarte multe sisteme M.L.M.(multi-levelmarketing) de la domeniul cosmetice pana la domeniul servicii. Ca sa intri intr-o asemenea afacere iti trebuie putina vointa si curaj dar de cele mai multe ori se obtine un profit frumusel chiar din prima luna. Conditia generala pentru a fi acceptat in schema de afacere este o garantie din partea celui nou venit (de cele mai multe ori recuperabila chiar din prima luna de activitate) . Garantia poate fi o suma de bani sau chiar intocmirea unui dosar de acte . La ce se refera mai exact acest sistem MLM? Un sistem MLM ofera un avantaj UNIC , si anume castigul rezidual. Acesta se obtine pe parcursul activitatii si este direct proportional cu numarul de colaboratori pe care si-I face fiecare individ. ADICA: individul X se inscrie in sistem(sa presupunem ca activitatea este comert cu jocuri si jucarii). Individului nou venit (niv 1) I se ofera un procent de 30%din profitul rezultat din vanzarile pe care le face. Acesta gaseste intr-o luna 10 colaboratori (care se inscriu in afacere pe numele lui). De aici incepe distractia tipul nostru , X , va primi un comision pe langa profitul lui , care sa zicem ca ar fi de 10% din vanzarile celor 10 inscrisi de el in sistem. Va intrebati daca poate tine la nesfarsit un asemenea sistem. Raspuns: DA. Pentru ca ofera posibilitatea colaborarii pe plan international, si pentru ca aceasta retea de comercianti formata are o foarte mare stabilitate in structura sa. Ganditi-va ca pentru a proiecta un asemenea sistem M.L.M. este nevoie de un adevarat plan de afacere si de o minte foarte stralucita in domeniu. Exista oameni care ating venituri extraordinare doar pe urma colaboratorilor pe care I-au introdus in sistem. DAR! Nu credeti ca odata ce ati intrat in acest sistem MLM, banii sunt asigurati a doua zi. In ciuda reclamei care se face acestui sistem, este nevoie de o foarte mare seriozitate, munca(cel putin la inceput), o ambitie si o motivare foarte buna. ALTFEL nu exista nici un fel de castig.

ZIARELE DIN Romania care preiau anunturi gratuit prin telefon


ANEXA PUBLICITATE
BUCURESTI:

ANUNTUL PUBLICITAR P-ta Pache Protopopescu, nr.15 , sector2, tel.315652 ANUNTUL TELEFONIC Bd. Magheru, nr 32-36, sector 1 sau bd Republicii, nr.35 sector 2. Pentru anunturi urgente telefonati la : 2422362, 2421199, intre 8-20 de luni pana vineri. BURSA preia anunturi gratuite prin telefon : 2106620, sau prin talonul din ziar. Numar maxim de cuvinte 20. IMPACT PUBLICITAR se primesc gratuit anunturi la numerele de telefon 2119501 sau 2106367 sau prin talonul din ziar. ( prefixul telefonic la Bucuresti este: 021/ )

PROVINCIE:

JURNALUL DE CONSTANTA saptamanal ce face parte din reteaua nationala a publicatiilor Jurnalul . Preia anunturi gratuit prin talon. Adresa redactiei: Str.General Manu, nr. 18, Constanta, cod 8700, tel./fax:0241/691515 DELTA cotidian de Tulcea: p-ta Civica, nr. 1, Tulcea, cod 8800, tel:512652, fax:516616 RAID saptamanal prahovean de informatii, reclama si publicitate. Se primesc gratuiut anunturi telefonice de luni pana vineri intre orele 8 si 16 la numarul: 0244/113343 sau la adresa : OP1-CP42, PLOIESTI, COD 2000 GAZETA DE TRANSILVANIA str. Mihail Sadoveanu nr.3, Brasov, 2200, tel: 0268/142651, orele 8-19 de luni pana vineri TRANSILVANIA EXPRES str. Traian Grozavescu nr. 7, Brasov,cod 2200, tel: 0268/411475 PIATA DE LA A LA Z Cluj- Napoca, OP1-CP1200. Puteti trimite saptamanal cate un anunt. DE TOATE PENTRU TOTI bisaptamanal de anunturi si publicitate strada Nicolae Balcescu, nr.12, Sibiu, cod 2400. Pentru persoanele particulare, anunturile sunt gratuite. Se pot da anunturi si telefonic la: 891234 non stop (2950 lei/30 sec.). PRETUL apare pe raza Moldovei : IASI , SUCEAVA, BACAU, NEAMT, VASLUI, BOTOSANI, VRANCEA, GALATI, accepta anunturi gratuite prin talonul din ziar, sau telefonic la : 0232 / 206873 de marti pana sambata , orele : 10 17(tarif normal) PUBLISTAR OLTENIA saptamanal, apare in judetul Dolj, Valcea, Gorj, Mehedinti. Sunati la tel:0251/413589 (Craiova) luni si anuntul va apare vinerea urmatoare. MONITORUL - 9 editii color: Iasi-str. Smardan, nr.5, tel:0232/271333; BucurestiBd.Burebista nr.3, tel:021/3228888; Bacau- tel:0234/118611; Botosani-tel:0231/515053; Roman-tel:0233/721258; Suceava-tel:0230/521119; Braila-tel:0239/611053; NeamtTel:0233/233257; Vaslui- tel:0235/361022; Vrancea-tel:0237/237777. Monitorul este editat de Grupul de presa Nord-Est si este un cotidian de informatii. Nu raspundem de eventualele schimbari aparute. Link-uri utile pentru obtinerea unui loc de munca, in orice domeniu , strainatate, in tara, pentru toate meseriile!!!
http://www.locuridemunca.ro/ http://www.myjob.ro/ http://www.hit.ro/ http://www.projobs.ro/ http://bestjobs.neogen.ro/ http://www.rojobs.com/ http://www.anuntultau.ro/anunturi/locuri-de-munca/ http://jobtin.infotin.ro/ http://www.roportal.ro/anunturi/anunturi-13.htm http://myjob.apropo.ro/ http://primplan.ro/ http://portal.xirincs.com/?lang=english&cat=122&Locuri%20de%20munca http://www.resurse.net/locuri_de_munca.shtml http://www.italiajob.netfirms.com/ http://www.cere.ro/anunturi/rezultat_cautare.php?c0=106 http://www.joblinks.3x.ro/

la domiciliu, in

Linkuri care ofera oportunitati de afaceri in diverse domenii, si care ofera multiple avantaje si un coeficient de siguranta foarte ridicat!!!
http://www.marketingtradingservice.ro/ http://pjar.ro/index.php?cat=60 http://www.stocuri.com/oportunitati.php http://www.rolink.ro/afaceri.htm http://op.falr.ro/

http://www.clubafaceri.ro/index.php http://www.eanunt.ro/afaceri.php http://webdirectory.rol.ro/WebDir.aspx?ct=A:2-11 http://www.bizsupport.go.ro/oportunitati.htm http://bursadeidei.20m.com/fsguestbook.html http://www.microsoft.com/Romania/Office/solutions/teaming.mspx---

Colaborare eficace n cadrul echipei cu

Microsoft Office System


http://www.afaceri-online.net/internet-pentru-afaceri-oferta.htm

---

lucru pe Internet - Afaceri

Online - Profit din Site-uri Web


Link-uri cautate pentru oferte de colaborare, idei de afaceri , legislatie, consultanta :
www.infocompanies.com/ www.paginialbastre.ro/oportunitati.php www.market-online.ro/propaf.php www.probiz.ro/ www.infotravelromania.ro/anunturi/ anunturi_afaceri.html www.ase.md/Inside/info/a2004012101.php www.araco.org/ classifieds/subAds.asp?cat_id=6&sub_id=8 www.mediana.ro/despre.htm www.stocuri.com/oportunitati.php www.chiarpoti.ro/home.html

Linkuri care va ofera consultanta , sfaturi, statistici in ce priveste modul cum se desfasoara o afacere in Romania!

http://www.electronica.ro/cgibin/contacteaza.pl?categorie=JoburiOferte&emailto=8913636381 http://www.locuridemunca.ro/index.php?z=detalii-anunt&a=5834&t=0 www.121.ro

2. Metode si strategii de a face o reclama fulger, cu un impact ULUITOR la potentialii clienti (COSTURI 0 (ZERO) Atentie ! Ceea ce veti citi in acest capitol se
adreseaza intr-adevar celor care doresc o promovare adevarata si nu doua trei anunturi prin ziare si bannere publicitare pe internet!

Chestiuni generale introductive RECLAMA: cum se face reclama(ieftin si eficient), pretul psihologic, gasirea grupului tinta de clienti, concurenta, statistici, detalii sfaturi RECLAMA ESTE MAMA COMERTULUI dar din pacate este cea mai mare problema a oricarui comerciant si da cele mai mari batai de cap.

Reclama trebuie sa fie inclusa printre primele prioritati in planul de afacere. Niciodata nu veti putea sa vindeti ceva daca nu faceti reclama acelui ceva. S-au facut experimente si s-a demonstrat ca, in functie de cum este facuta reclama unui produs , se obtin vanzari . Se poate ca un produs sa fie extraordinar, de o calitate ireprosabila si sa aiba un tiraj in vanzari de 100 buc/luna, iar un produs de zece ori mai slab, si de 2 ori mai scump , dacat primul dar care beneficiaza de o reclama puternica, rapida, tinta, sa se vande in tiraj de 30.000 buc/luna. Sunt specialisti care au demonstrat practic ca se pot vinde lanterne defecte la pretul de pe piata fara sa triseze in nici un fel, fara sa minta in nici un fel. Textul a fost formulat astfel incat sa spuna adevarul despre acele lanterne dar sa il spuna intr-un mod atat de subtil si comercial incat nimeni nu a mai bagat de seama ca lanterna nu mai are sticla de protectie sau ca nu are bec. VOM STUDIA RECLAMA STANDARD: chestiuni generale ZIARE;(tipuri de reclame , locul perfect pentru reclama, preturi) INTERNET;(bannere publicitare, anunturi online, preturi agentii publicitate, banner exchange, Google si alte motoare de cautare) PLIANTELE PUBLICITARE;(impactul pliantelor , modul de conceptie a unui pliant, mesajul transmis , modul de distributie al pliantului) RADIO;(preturile si impactul reclamelor Radio VS restul massmediei) RECLAMA VORBITA; (detalii generale) O campanie publicitara cu rezultate foarte bune necesita intotdeauna un plan bine structurat si pus la punct. Inainte de a decide lansarea unei campanii publicitare, trebuie lamurit contextul in care aceasta se desfasoara, in raport cu interesele firmei si cu posibilitatile acesteia. Astfel, ar trebui determinate urmatoarele chestiuni: - Care este grupul-tinta? Care este structura clientelei cuprinse in teritoriul comercial al companiei? - Care sunt mijloacele de informare fata de care grupurile-tinta sunt mai sensibile? - Care sunt mijloacele disponibile pentru a sustine mesajul publicitar? - Dintre acestea, care pot acoperi cel mai bine grupurile-tinta, asa incat mesajul sa nu fie transmis si publicului care nu poate influenta vanzarile? - Care sunt mijloacele de informare care raspund cel mai bine acestor intrebari, dar cu cele mai mici costuri? Ajungem astfel la reliefarea a doua adevaruri importante, si anume: Pretul publicitatii este dat, in primul rind, de aria de acoperire a mijloacelor folosite pentru informarea publicului. Si 0 buna campanie publicitara, dincoIo de calitatea mesajului, este aceea care tinteste cel mai putin "pe alaturi" de teritoriul comercial vizat, de grupurile- tinta si care,deci,

iroseste cit mai putin din mesajul publicitar (si din buget) pentru un public dezinteresat sau greu de acrosat. Asimilarea primului dintre aceste doua enunturi in strategia promotionala poate fi realizata destul de usor. Din vanzari va puteti da seama, de pilda, ca peste 70% dintre clienti se afla in raza comerciala a magazinului (pe teritoriul sau comercial, discutat in primul capitol), iar restul - in afara acesteia. Date fiind tarifele de publicitate ale unui jurnal sau post de radio local fata de cele practicate de mediile centrale, ramine de vazut prin care dintre acestea este mai rentabil sa lansati actiunile publicitare, in functie de particularitatile teritoriului comercial. Ar fi lipsit de sens sa va lansati intr-un asalt propagandistic disproportionat si inadecvat in raport cu aria de raspindire a clientelei.In ceea ce priveste a doua regula, trebuie sa mentionam ca este foarle dificila proiectarea unui mesaj care sa vizeze "la fix" grupurile-tinta cuprinse intr-un teritoriu comercial anume. Asa de pilda, reclama unui magazin de articole sportive, in ziarul local si la postul de radio local - care acopera impreuna, sa zicem, 20.000 de persoane -, se va adresa, inevitabil, si persoanelor de varsta a treia, deficientilor fizici etc., care nu constituie o clientela de interes pentru astfel de produse. Asadar: Costurile publicitatii se pot restrange daca publicitatea va fi facuta in cadrul unei pagini sau al unei emisiuni cu o audienta mai restrinsa (care se adreseaza anumitor virste) si care, din acest motiv, sunt mai ieftine. Aria desfasurarii reclamei poate coincide cu teritoriul comercial, in cazul folosirii unor panouri publicitare montate pe automobile ce parcurg zona locuita de dientela, sau prin plasarea acestora in locurile publice frecventate cu predilectie de grupurile dvs. tinta. Situatia ariei publicitare se schimba in cazul altui tip de societate, sa zicem - o intreprindere chimica. Cu o cifra de afaceri mai mare decat aceea a unui simplu magazin de provincie si cu un ciclu de productie mai sofisticat, o astfel de companie are nevoie sa fie cunoscuta nu numai pe plan local, ci si la nivel regional, daca nu chiar national. Daca intreprinderea nu poate supravietui doar din vanzarile realizate pe plan local, este important ca reclama sa se foloseasca de mijloace de informare in masa mai puternice, cu arie de audienta mai mare decat aceea la care poate aspira un jurnal sau un radio local. Riscul de a cheltui mai mult decat este necesar este mai mare pentru o intreprindere industriala decat in cazul unui magazin specializat. De aceea, gasirea unor modalitati de adresare directa potentialilor beneficiari se impune cu mai mare acuitate in acest caz. O solutie ar putea fi corespondenta de afaceri, mailing-uI, care tinteste direct acele persoane sau companii care ar putea fi interesate de produsele intreprinderii. Corespondenta comerciala s-ar putea dovedi mai costisitoare decat reclama in jurnale, insa posibilitatea de a gresi adresantul este minima: clientela vizata de mailing este chiar grupul-tinta. Mailingul trebuie completat de activitatea de teren a unor lucratori specializati in vanzari, care sa convinga clientela, pe terenul pregatit inainte prin publicitate si scrisorile

co-merciale. Cele spuse panaaici pot parea complicate, insa, in realitate, lucrurile sunt mai simple. Mai intii de toate ca numarul ziarelor, al posturilor de radio si de televiziune este destul de limitat, mai ales in plan local. Asa ca nu este prea greu de aflat care le sunt audienta si tarifele. Problemele care ar putea aparea tin de negocierea contractelor de publicitate, in sensul ca acestea din urma pot umfla preturile, convinse fiind ca au o audienta mai mare decat in realitate. De aceea este bine sa fiti la curent cu studiile de audienta media, care se dau periodic publicitatii. Ati putea comanda dvs. insiva asemenea studii daca pretul lor n-ar fi destul de piperat. Pe de alta parte, nici nu e nevoie sa va complicati prea mult, intrucat o piata de anvergura locala este mai putin pretentioasa. Incercati eficienta publicitatii folosind, pe rind, serviciile media existente pe plan local. Bugetul publicitar Majoritatea firmelor mici nu au un buget special destinat promovarii propriilor produse. Este de la sine inteles ca va fi foarte greu de promovat o imagine eficienta in absenta unui buget special destinat acestui scop. Daca se intimpla cumva sa nu aveti o planificare financiara, aceasta se datoreaza lipsei unor cunostinte elementare in acest domeniu si, in consecinta, faptului ca proprietarul nu stie criteriile dupa care se constituie un astfel de buget. Ajungem astfel la o regula foarte importanta: Pentru a evita acumularea masiva a unor cheltuieli de publicitate este bine sa aveti un buget special destinat acestei activitati. Si, de asemenea: Bugetul pentru publicitate trebuie calculat ca procent din cifra de afaceri, si nu din profit, deoarece reclama este o investitie in imagine care nu aduce neaparat profit pe termen scurt. Deci: Pentru a reusi lansarea unei afaceri sau a unui produs, se obisnuieste constituirea unui buget pentru publicitate de 8% din cifra de afaceri care trebuie realizata. Acest buget, destinat publicitatii de start, este indispensabil pentru surmontarea rezistentei naturale pe care piata o are fata de orice nou produs sau serviciu. Nu ne putem permite sa lasam publicul sa-si schimbe "de la sine" obiceiurile in materie de cumparaturi, trebuie sa-1 influentam in acest sens si chiar s-o facem in mod profitabil. lar daca bugetul de 8% pentru reclama va fi concentrat mai cu seama pe primele luni ale anului, rezultatele ar putea fi chiar spectaculoase. In cazul in care lansarea s-a facut deja, mentinerea atractiei fata de un produs sau fata de un serviciu presupune cheltuieli pentru reclama care se pot situa in jurul a 2% din cifra de afaceri. Aceasta a doua forma de buget este, ca si cealalta, relativa. Cu ocazii speciale, cum ar fi aniversarea firmei, puteti iesi din rutina publicitara oferind cadouri, bonusuri etc. Tot o ocazie speciala, in care ar trebui sa va revizuiti rutina publicitara, este atunci cand concurenta reuseste o strapungere semnificativa in teritoriul dvs. comercial. Capacitatea de a raspunde provocarilor pietei, inclusiv prin modificarea corespunzatoare a mesajului publicitar si, in consecinta, a bugetului firmei, constituie atuuri pe care o companie de talie

mica ar trebui sa le stie a minui. In concluzie: 0 firma mica are nevoie de un buget special pentru publicitate, proiectat intre niste limite clare, in functie de logica pietei. Un buget astfel gindit elimina riscul deciziilor haotice si, implicit, al cheltuielilor inutile. Un buget clar definit pentru reclama, alaturi de un marketing adecvat vor putea reduce, deci, riscurile unor cheltuieli neprevazute, generate, de pilda, de ofertele numeroase si tentante ale diverselor agentii de publicitate. De exemplu, magazinul de articole sportive de care am vorbit nu are de ce sa se faca cunoscut in mediul veteranilor de razboi prin spon-sorizarea unor aniversari si lansarea de pliante luxos tiparite. Banii ar fi, in acest caz, aruncati pur si simplu pe fereastra! Cadenta vanzarillor si publicitatea Nu totdeauna nivelul vanzarilor ramine acelasi. Inevitabil, exista, si in aceasta privinta, perioade de declin si perioade de varf. In cele ce urmeaza, vom incerca sa aratam care este corelatia dintre momentul publicitar si ciclul comercial, cautind sa raspundem la intrebarea: cand este mai bine sa fie lansat sau intarit mesajul publicitar, in pehoada de recul sau in cea de avint al afacerilor? Cel mai bun moment pentru reclama este momentul de varf al vanzarilor. Este mai simplu sa convingi o clientela sa cumpere mai mult decat sa o convingi sa inceapa sa cumpere. Cu alte cuvinte, este mult mai usor de condus decat de urnit - aceasta este prima regula. lar lucrul acesta se vede cel rnai bine intr-o situatie-limita, atunci cand imprejurarile sunt cu totul potrivnice. Asa de pilda, este nepotrivit sa incercati sa convingeti clientela rnagazinului dvs. sa cumpere patine de gheata in toiul verii. Comportamentul de cumparare se va declansa destul de greu si cu costuri publicitare foarte mari. Mai simplu, fireste, ar fi sa cautati sa orientati cumparatorii catre noi tipuri de costume de baie. In concluzie, este mult mai eficient sa declansati efortul publicitar cu putin inainte de momentul presupus maxim al vanzarilor. De altfel, majoritatea companiilor procedeaza in aceasta maniera, chiar daca nu o exprima clar printr-o strategie de vinzare. Dar atunci cand te bazezi doar pe intuitie si nu ai un plan de actiune, apar riscurile unui comportament promotional inoportun in raport cu situatia si dinamica vanzarilor. Aceasta nu inseamna ca in partea inferioara a curbei vanzarilor trebuie sa lasati clientela sa uite de produsele sau serviciile oferite de firma dvs. Publicitatea nu trebuie stopata nici un moment.

Ajungem astfel, la cea de-a doua regula a relatiei dintre curba vanzarilor si publicitate: BugetuI pentru publicitate se imparte in doua componente: cea pentru perioada de varf a vanzarilor si cea pentru perioada mai slaba a acestora (circa 25%). Prima sectiune a

cheltuielilor este destinata cresterii rapide a vanzarilor in perioada cea mai buna a acestora, iar a doua are menirea de a intretine atentia dientelei asupra ofertei in perioada mai slaba a adivitatii comerciale. Prin respectarea acestor reguli, se vor putea atinge principalele obiective ale actiunii de publicitate: primul -mentinerea atentiei clientelei in priza; al doilea - cresterea puternica a volumului vanzarilor pe termen imediat. Cele doua reguli prezentate mai sus va ajuta sa fiti in concordanta cu aceste obiective generale ale publicitatii, cu costuri cit mai mici si rezultate cit mai bune in desfacere. Veti reusi sa evitati astfel perioadele in care cererea este foarte mare, dar nu aveti marfa suficienta in stoc. Tinind cont de faptul ca fiecare produs vandut isi are ciclul sau de vinzare, va puteti proiecta oferta in asa fel incat sa aveti tot timpul o cifra de afaceri relativ constanta, indiferent de sezon. Astfel, distribuitorul de antigel nu ar trebui sa astepte iarna pentru a-si relua vanzarile, putind sa-si rezolve problema continuitatii afacerilor prin introducerea in magazinul sau a unor noi categorii de produse auto. Revenind la chestiunea impartirii bugetului pentru reclama, este important sa avem in vedere ca aceste reguli nu trebuie interpretate in sens absolut. Esenta acestor reguli este aceea care conteaza, anume faptul ca efortul publicitar trebuie sa tinteasca la intretinerea si intarirea deciziei clientului de a cumpara. Precum am observat, lansarea reclamei nu se face oricand, ci inaintea varfului vanzarilor, fenomen care, supravegheat atent, poate conduce la o crestere substantiala a vanzarilor peste nivelul obisnuit. Asadar: Reclama este eficienta atunci cand preceda decizia de cumparare a masei de clienti. Aspectul relativ al regulilor enuntate aici este foarte bine relevat de situatia unei agentii de turism. Precum se stie, nu toata lumea calatoreste in acelasi timp la mare si nici la munte. Fiecare directie de calatorie si fiecare perioada a anului are, cu mici exceptii, grupurile sale tinta. Astfel: Un marketing inteligent ar trebui sa aleaga forma reclamei si momentuI lansarii acesteia pentru fiecare dintre grupurile-tinta. In acest caz, se va tine cont de compozitia grupurilor-tinta si de preferintele acestora, aspect ce va contribui substantial la obtinerea unor venituri ridicate. Cu alte cuvinte: Capacitatea de a utiliza optim publicitatea in scopul cresterii vanzarilor este conditionata de capacitatea de a percepe nevoile reale existente pe piata, de a identifica in mod corect tendintele si ciclurile de interes pentru un produs sau altul. Dar nu intotdeauna publicitatea este cheia succesului. Daca vanzarile continua sa scada, puternic si constant, indiferent de perioada, atunci problema nu este a bugetului de publicitate, ci a ofertei in sine, ea trebuind sa fie modificata. Astfel, nici cea mai buna publicitate, nici cel mai mare buget acordat reclamei nu vor reusi sa determine schimbarea ciclurilor de vinzare, sa determine schimbarea unui moment prost pentru vinzarea

costumelor de baie intr-unul foarte bun, dupa cum nici nu pot inversa iarna cu vara. Dar: O buna publicitate insa, corelata cu un marketing de calitate si cu un buget corespunzator, poate conduce la mentinerea unei activitati comerciale ridicate, permanente, prin inlocuirea ciclului slab pentru un produs cu ciclul bun pentru un altul. Tehnici promotionale Unui mic intreprinzator, modul de a se adresa clientelei ii poate conditiona decisiv succesul in afaceri. Cea mai mare parte a acestei categorii de patroni are probleme, precum se vede in viata noastra de zi cu zi, in raporturile cu clientela, comitind uneori erori grosolane in tratamentul aplicat acesteia si, implicit, propriilor vanzari. In cele ce urmeaza, vom prezenta citeva dintre ideile care pot conduce la eliminarea unor astfel de erori si care pot constitui baza unei bune reclame. Vom stabili, insa, de la bun inceput ca: Alegerea mesajului nu trebuie sa tina cont numai de cicluI de vanzari sau de susceptibilitatile clientelei, d si de mijlocul ales pentru comunicare. Intr-un fel se proiecteaza publicitatea pentru televiziune si in altul pentru presa scrisa. In continuare, vom trece in revista citeva dintre principiile generale ale constituirii unui mesaj publicitar. Prezentati oferta ca pe o promisiune. Structurati mesajul asa incat acesta sa vizeze direct oferta dumneavoastra, iar nu sa fie la fel de utila si pentru a promova produsele concurentei. Mesajul trebuie sa faca referire la trebuintele ce pot fi satisfacute si mai putin la dumneavoastra. Mesajul sa fie structurat in asa fel incat sa atraga atentia, sa declanseze interesul, dorinta si sa-l determine pe consumator sa treaca la actiune. Si acum sa discutam amanuntit cele patru porunci ale alcatuirii unui mesaj publicitar. o Oferta ca promisiune Intr-un mesaj publicitar, promisiunea este cuprinsa la inceput (in titlu sau in fraza initiala) si este explicitata in corpul textului, care nu trebuie sa se limiteze la generalitati. Promisiunea in mesajul publicitar poate primi o forma directa daca este de genul: "noi suntem cei ce...", "aici puteti gasi..." Astfel, putem intilni o reclama care contine o afirmatie de genul: "1,000 de magazine intr-unul singur"- care poate suna a fanfaronada, dar care este, in acelasi timp, o promisiune direct legata de amploarea ofertei din respectivul magazin. In acelasi timp, o astfel de prornisiune, ridicata la ordinul miilor, este menita sa spuna potentialilor clienti ca magazinul are o arie larga de adresare, ca are, cu alte cuvinte, un teritoriu comercial foarte Intins. Un enunt de tipul: "cine va mai aduce toatapresa de dimineata?"este, dimpotriva, un mesaj indirect, care avertizeaza potenti-alul client nu numai ca nu are paite de cele mai calde stiri si co-mentarii la prima ora, dar ii si comunica In ce fel ar putea sa-si satisfaca aceasta dorinta. Oricum, este mult mai sugestiv decat ceva de genul: "noi suntem number one in difuzarea presei". Promisiunea poate imbraca forme si mai subtile, cand distanta dintre obiectul publicitatii si clientela este acoperita de un adevarat

scenariu pe care consumatorul este invitat sa si-1 ima-gineze. Astfel, se poate face reclama unui film foto folosind in cadrul mesajului publicitar afirmatii precum: "prin culorile noastre, va pastrati amintirile", in cadrul unei imagini ce reprezinta o familie fericita Intr-o situatie nostima. Un mesaj cu impact poate dura si douazeci de ani, fara a necesita vreo modificare. Este mai bine sa nu schimbati formula de adresare la public daca aveti succes, altminteri riscati sa pierdeti totuI fara sa obtineti nimic in schimb. Mesajul publicitar trebuie sa vizeze direct oferta dvs. Nu este indeajuns sa convingeti clientela sa-si intretina masina. Ea trebuie convinsa sa vina la dvs. pentru aceasta, nu sa se duca la orice service. Publicitatea axata pe generalitati face reclama gratuita concurentei, ceea ce, mai ales in conditiile unui buget limitat, este cu totul lipsit de sens. Se poate observa cu destula usurinta ca mai cu seama reclama pe care micii intreprinzatori si-o fac este dominata de caracteristicile generale ale produselor oferite, continind foarte putine elemente de identificare a initiatorului reclamei. Trimiterea la propria firma se poate face fie prin relevarea directa a punctului forte, fie prin utilizarea unui discurs indirect in indicarea acestuia. Un exemplu ar fi un mesaj de genul urmator: "cum sa obtineti un alb stralucitor si mai durabil cu vopseaua X" -enunt ce poate determina clientul sa ceara informatii suplimentare si, in acelasi timp, sa-si formeze o buna parere despre firma care ofera astfel de produse superioare. Pentru a atrage cit mai mult atentia asupra ofertei dvs. in raport cu produsele similare ale concurentei, cautati, de asemenea, sa adoptati o modalitate grafica de prezentare aparte, pe care sa o mentineti tot timpul campaniei publicitare. De asemenea: Atit cit legea o permite, puteti incerca sa iesiti in evidenta facand o comparatie intre oferta dvs. si cea a concurentei. Dar nu uitati ca nu este permisa mentionarea explicita a firmei sau a produsului concurent in raport cu care faceti comparatia. Astfel, se pot include in reclama enunturi de genul: "fata de detergentii obisnuiti, Axiel curata ireprosabil, la orice temperatura". Un alt mod de a iesi in evidenta prin comparatie este acela de a spune indirect ca ceilalti nu poseda punctul dvs. forte: "timplarie din aluminiu. Peste 40 de tipodimensiuni, numai aici..." - desigur, cu conditia sa aveti dreptate, altfel riscati sa fiti acuzat de concurenta neloiala. Daca nu aveti ia Indemina vre-unul dintre mijloacele de mai Sus, puteti sa va remarcati dintre ceilalti prin oferirea unor avantaje momentane: cadouri, reduceri de preturi etc. - elemente ce fac parte din arsenalul promotional. Desigur ca puteti apela la acest gen de reclama in paralel cu sublinierea punctelor forte permanente sau a altor elemente ce pun firma intr-o lumina favorabila. Referiti-va la trebuintele pe care le satisface produsul dvs. Mesajul publicitar trebuie sa arate clientului ca despre el este vorba, despre el si despre trebuintele sale. Din aceasta perspectiva trebuie gindita reclama. Ginditi-va ca nu dumneavoastra

sunteti obiect de preocupare pentru individul care trece pe linga vitrina sau panoul dvs. publicitar, ci nevoile si problemele sale. Numai in virtutea acestora magazinul dvs. poate fi interesant. Odata ce ati acceptat ca scopul activitatii dvs. este sa serviti clientul, veti admite de ce nu este indicat sa incepeti o reclama prin a vorbi despre dvs., ca ofertant. Iata, de pilda, un gen de reclama care tine seama de principiul discutat aici. Atentia privitorului este atrasa de imaginea unui potential beneficiar al achizitionarii produsului. Sub aceasta, se afla un logo cunoscut, menit a atrage atentia asupra reclamei. Mai jos de logo-ul marcii, un mic text explicativ detaliaza felul in care trebuintele clientelei pot fi mai bine satisfacute de produsul respectiv. Marca firmei se reveleaza in final potentialului cumparator, in coltul din dreapta jos al afisului publicitar, ca raspuns la problemele ridicate cititorului de inceputul reclamei. Spre deosebire de acest tip de solutie promotionala, putem constata ca cea mai mare parte a reclamelor pe care micile companii si le fac in presa incep cu ceea ce intereseaza cel mai putin publicul: cu numele magazinului, cu tot felul de generalitati ori chiar cu numele patronului. Chiar daca numarul de telefon si adresa sunt scrise cu caractere mari, acest fapt nu este de ajuns pentru stimularea interesului clientelei. 0 reclama potrivita unei firme mici ar putea incepe cu un titlu care sa faca referire directa la trebuintele unui grup-tinta, iar textul ulterior sa fie tot atit de explicit in privinta serviciuIui sau produsului oferit in raport cu preferintele dientelei. Anuntul se va termina cu sigla firmei, un numar de telefon pentru contact si va contine, eventual, adresa si o mica schema cu amplasarea magazinului. Din acest punct de vedere, o scrisoare comerciala, un mailing precum cel de mai jos, nu este deloc cea mai potrivita formula, Intrucat vorbeste excesiv de mult despre firma si despre succesele ei trecute: Stimata doamna (Stimate domnule), Avem onoarea sa va informam pe aceasta cale ca in Piata Decebal se va deschide foarte curind un nou magazin din seria Cris. Dupa cum stiti, firma noastra a fost fondata in anul 1965 de catre actualul dtiector, George Barbulescu, si de atunci a reusit sa-si atraga un numar foarte mare de cumparatori, facandu-ne o deosebita placere daca ati incerca si dvs. sa va convingeti de calitatea deosebita a produselor noastre. Cosmeticele pe care le oferim m aceasta toamna sunt cele care au reusit cistigarea unor premii substantiale la ultimul tirg de specialitate de la Bucuresti, despre acest lucru scriinduse in reviste de larga audienta precum "Familia noastra" si "Universul nostru". Cu ocazia prezentei dvs. la deschiderea noului magazin, vom fi incintati sa va inscriem pe o lista a primilor clienti, asa incat veti putea fi permanent tinut la curent cu ultimele noutati in cosmetice prin intermediul unor mostre gratuite si al unor bonmi speciale, care vapot asigura un discount de panala 25% din valoarea unor produse. Nu uitati, va asteptam! Iata si formula cu adevarat comerciala a unei astfel de scrisori, unde accentui este mutat de la firma spre nevoile potentiale ale grupului-tinta: Stimata doamna (Stimate domnule) X, Ne face o deosebita placere sa va anuntim ca, foaite curand, veti avea, mai aproape de gusturile dumneavoastra si de disponibilitalile financiare personale, un nou magazin de produse cosmetice. Veti putea alege dintre cunoscutde marci Naveea, Goblette, Umasino si altele indragite de dvs. la preturi foarte convenabile. Si asta chiar in cartierul dvs.! Cu acest prilej, va invitam sa luati cunostinta de o noua modalitate de vinzai'e a acestor produse, care va scuteste de aglomeratia obisnuita din restuI magazinelor. Cumpai'aturile pot deveni, astfel, chiar o placere!* In plus, mci nu

este nevoie sa cumparati, puteti doar sane vizitati. Oricum, vetiprimiun bon special din partea magazinului, care va va permite sa cumpai'ati la preturi cu 25% mai icftin unele produse, alaturi de mostre gratuite pentru paifumurile, sapunurile sau cremele care va plac cel mai mult. De asemenea, participind la inaugurarea noului magazin din lanful Cris, vetiputea fi inscrisi pe o lista a primilor clienti, beneficiind de o informare regulata, chiar in cutia dvs. postala, cu privire la ultimele noutati in domeniu, $i, nu uitati, nu ratati o invitatie lansata de magazinele Cns! Experienta noastra de peste patruzeci de ani in comercializarea cosmeticehr a iostpremiata la ultimul tirg de cosmetice de la Bucuresti. Atrageti atentia, acrosati interesul, indemnati la actiune! Acest principiu al construirii mesajului publicitar tine cont de procesul psihic de baza prin care indivizii trec de la observatie la actiune si pe care ar fi foarte util sa-1 exploatati In elaborarea si lansarea mesajelor dvs. publicitare. Asa de pilda, cum va imaginati ca agentia de turism I.T.T. ar putea sa va determine sa calatoriti la mare in luna ianuarie? Mai intii de toate, ar trebui sa identifice grupul-tinta, care este dispus, adica, sa se relaxeze la mare, iarna. Dupa identificarea acestuia, serviciul de marketing-publicitate al firmei ar trebui sa fie capabil sa atraga atentia si sa amplifice interesul respectivului segment de piata, prezentind, de exemplu, peisajele deosebite, linistea si cadrul foarte confortabil, alaturi de niste preturi atractive. Pentru a determina actiunea - luarea hotaririi de a merge la mare iarna prin I.T.T -, firma poate trimite potentialei clientele scrisori cu raspuns platit, cu informatii detaliate. Desigur, clientii pot fi impinsi la actiune si oferindu-li-se cadouri, bonusuri, discounturi etc. Mesajul publicitar al unei astfel de oferte ar putea consta dintr-o fotografie infatisind o familie foarte stresata de conditiile de calatorie din Gara de Nord (unde se vad o multime de oameni carind patine, schiuri, cu ochelari de zapada si multe altele asernenea), deci o imagine care exprima descumpanire si dezamagire, alaturi de interogatia sotiei: "Vasile, n-am putea sa ne petrecem vacanta intr-un loc mult mai linistit, mai confortabil, mai romantic?" Desigur, urmeaza solutia, respectiv oferta. In legatura cu principiul discutat aici, nu are nici un rost sa va faceti iluzii ca printr-o reclama de genul: "Number One in telefonie mobila, Bdul Magheru nr. 560" veti putea deveni atractivi. Un astfel de anunt nu are nimic special, veridic, cu care sa atraga atentia; mai ales pe o piata in care exista deja marci consacrate in domeniu si care sunt mai modeste in anunturile lor. Faptul ca patronul firmei respective pretinde ca este numarul unu In telefonie mobila este treaba lui; in afara oricarui argument care sa sustina aceasta pretentie, mesajul nu are cum sa impuna, intr-adevar, un "number one". Asadar: Formula

magica

pentru

acrosa si atrageti treziti stimulati

convinge

potentialul

client

este: atentia! atentia! dorinta!

incatati la actiune! Dar, in nici un caz, nu confundati suscitarea dorintei cu trezirea interesului. Chiar daca exista destule persoane interesate sa achizitioneze un telefon mobil, acest lucru nu garanteaza faptul ca anuntul dvs. va si declansa dorinta lor de a cumpara de la dvs. acest serviciu. Nu este de nici un folos sa sperati ca veti obtine cresterea vanzarilor doar vorbind despre cit de buni sunteti si cit de occidentale va sunt produsele. Dimpotriva: Este foarte important ce cuvinte folositi in reclama dvs. Acestea vor trebui sa aiba suficienta forta de atractie: locul lor este cel mai adesea in introducerea mesajului publicitar, chiar daca ar fi sa le folositi foarte des. Insa, atentie, nu este suficienta forta acestor cuvinte vrajite pentru a stimula cererea; este foarte important ca si textul ce este insotit de aceste cuvinte sa fie la fel de bine ales si construit. Daca nu reusiti sa atrageti atentia, cu atit mai greu va fi sa stimulati interesul asupra produselor dvs. Este cu totul lipsit de utilitate sa folositi in redama cuvinte uzate si expresii comune, fara forta de sugestie, bune pentru orice alt produs, mai ales daca si concurenta foloseste aceleasi cuvinte puternic semnificative in raport cu produse deja celebre. Rostul cuvintelorcheie din textul publicitar este acela de a sugera clientelei o promisiune. Astfel, o firma de transporturi auto pe distante lungi ar putea sa se foloseasca de cuvintul sfirsit m felul urmator: "Prin noi, iau sfirsitneplacerile transportului cu trenul". Insa acelasi cuvint, folosit de o mica intreprindere de mobila: "Prin noi, sfirsitul meselor din PAL", suna putin deplasat. Iata mai jos o lista de cuvinte-cheie sau cuvinte magice, cu valoare promotionala deosebita si sensul in care pot fi folosite. Atrageti atentia prin noutate Nou! Pentru Primul/prima Doar aici intilniti/vedeti... In prima (produsul) sfirsit... oara... care banilor dvs.... inapoi mult... pentru... pentru... excIusivitatii adevarat...

Atrageti atentia prin intermediul Un cadou pentm Gratuit... Daca nu veti fi multumit va puteti primi banii De ce sa platesti mai Doar... lei Garantie dubla Nu trebuie sa platiti pe loc... Atrageti Singurul atentia prin cu sublinierea

Doar Singura marca ce garanteaza. Atrageti atentia De ce Economisiti... Descoperiti... Imaginati-va ca putcti sa sa

aici prin nu caracterul va

gasiti... comenzii oferiti...

Mai departe: Pentru a atrage atentia, incercati sa: o anuntati o noutate o anuntati regimuI promotional al unui produs o incepeti cu o fraza interogativa o introduceti un element insolit in ilustratia reclamei, in raport cu titluI sau in raport cu restul ilustratiei. Pentru a determina trecerea la actiune, cautati sa: o introduceti un element care sa oblige la raspuns: carte postala cu raspuns platit, bon de comanda etc. o va prezentati numarul de telefon, eventual numele, sau creati posibilitatea de a primi gratuit (din punctul de vedere al clientelei) apeluri telefonice o organizati seminarii sau conferinte pe marginea ofertei dvs., explicand astfel necesitatea de a cumpara si modul de utilizare a unui anumit produs o oferiti un pretext, un motiv pentru care clientul potential sa cumpere: lansati o tombola, premii, preturi promotionale, o oferta limitata, cadouri, produse pe care numai dvs. le aveti, facilitati de plata etc. Pentm a argumenta cit mai bine, mai plauzibil, este bine sa: o va rezumati la citeva argumente forte (trei-cinci), formulate foarte concis si convingator o va intrebati care sunt principalele retineri ale grupului-tinta si o cautati sa le eliminati fara patima, in asa fel incat textul principal al reclamei sa ia forma unui dialog in care dvs. va prezencltati punctele forte (doua-trei argumente forte) si raspundeti obiectiunilor care pot conta cu adevarat. Mesajul publicitar, Despre logo, slogan si jingle Ce este logo? Este un simbol, semnul grafic al marcii, ce permite identificarea rapida a acesteia si a firmei de care apartine. Este obligatoriu sa aveti un logo? Ei bine, nu este obligatoriu ca firma dvs. sa fie cunoscuta printr-un simbol grafic. Exista firme cu vanzari de sute de milioane fara sa fi avut vreodata pe piata un semn de identificare care sa se poata numi logo. Si aceasta pentru ca: Nu in a avea un logo sta reusita afacerilor, ci in amplasarea firmei, in tipul de produse si servicii, mai precis in calitatea acestora.Totusi: Desi nu poate declansa gestul de a intra in magazin si de a cumpara, un logo este un

instrument foarte bun pentru a va face cunoscuti si de a patrunde in memoria oamenilor. Un logo bun inspira incredere clientelei tocmai prin faptuI ca va face mai cunoscut. In acest fel, numarul comenzilor poate creste pentru simplul motiv ca celor interesati in produsele dvs. le vine in minte numele firmei. Deci repetitia unui astfel de simbol este de dorit, In acest mod clientela se poate familiariza cu numele firmei si, in consecinta, cresc sansele formarii unei clientele daca nu loiale, atunci cel putin mai bine informate. Cel mai simplu mod de a reprezenta grafic o marca este acela de a va alege un tip de litera cu care sa scrieti marca, in orice imprejurare, si pe care sa nu il schimbati niciodata. Un astfel de logo poate fi transcris pe benzi autoadezive sau pe plicurile corespondentei dvs. comerciale, pe pungile magazinului. Pentru realizarea lui puteti apela la o firma specializata In design.Ca sa fiti mai original, puteti scrie prima litera cu un caracter mai deosebit, de pilda italic. Sau poate fi mai spatiata In raport cu celelalte. De asemenea, logo-ul se poate scrie explicit sau prescurtat doar cu initiale. Aceasta ultima forma este cel mai putin recomandabila pentru firmele mici. Motivul este acela ca prescurtarile reduc la maximum intelesul mesajului, iar o firma mica, care oricum are o adresare comerciala redusa, nu trebuie sa faca economii de intelesuri in publicitate. Daca lungimea logo-ului este prea mare, atunci este mai bine sa aveti in vedere sa reduceti din alte cuvinte, precum "telefon" sau altele. Forta de impact poate fi considerabil marita daca cuvintelor li se adauga un desen adecvat. Un bun exemplu In acest sens ar fi cochilia pe care o foloseste Shell sau cele trei dungi ale firmei Adidas. In acest caz este neaparata nevoie sa apelati la serviciile unui designer specializat. Altfel, exista riscul sa promovati un logo excesiv de complicat, ilizibil. Daca va decideti sa comandati unui serviciu specializat elaborarea marcii dvs., nu este nevoie sa achizitionati citeva zeci de astfel de logo-uri. Aveti nevoie de unul singur si bun. De altfel, in functie de cit comandati, veti si avea de platit. Cel mai indicat ar fi sa stabiliti de la bun inceput pretul in care ar trebui sa se incadreze logo-ul comandat.Cit priveste utilitatea unei marci tip logo, trebuie retinut ca in absenta unui sprijin financiar adecvat, care sa permita impunerea marcii ca logo pe piata, nu are rost sa incercati sa lansati unul. Banii ar fi irositi, iar logo-ul nu si-ar atinge singurul scop pentru care exista, acela de a intretine memoria clientelei cu serviciile dvs.Intr-o maniera similara stau lucrurile si in ceea ce priveste sloganurile, cintate sau nu la TV si la radio. Un jingle este un slogan muzical.Daca nu exista suficienti bani pentru a sustine in mod curent un slogan, pentru a asigura repetitia necesara memorarii sale, atunci nu are rost sa-1 mai lansati. Dar ce este un slogan? Este o asamblare de cuvinte, de sonoritati care se pot memora, cu conditia de a fi repetate. Tot ca si logo-ul, un bun slogan nu este de ajuns pentru sustinerea unei afaceri, el nu este nici pe departe cheia succesului sperat si cu atit mai putin o formula

magica in acest sens. De asemenea, nu toate firmele de succes au avut un slogan veritabil de pe urma carora sa le fi crescut semnificativ vanzarile. Cel mai bine pentru o firma mica este sa-si constituie un slogan in concordanta cu dimensiunile, amplasarea, marfurile si cu clientela cu care se afla in strinse legaturi. Nu este indicat sa imitati sloganurile firmelor mari si puternice.Imitatia, daca va aduceti aminte, sugereaza ca urmati invingatorul. Odata identificata formula sloganului, cautati sa profitati la maximum de aceasta, strecurindu-va printre sloganurile celor mari. Sloganurile cintate la radio si la televiziune trebuie concepute special in acest sens. Este putin probabil ca versurile de la reclama pentru vodca ruseasca de la televizor sa inspire seriozitate daca vor fi citite intr-un ziar de mare tiraj.Un jingle confera un atu suplimentar in efortul dvs. de a va diferentia de concurenta, mai ales in conditiile in care astazi, mai mult ca oricand, produsele sunt puternic standatdizate. Tot in scopul unei mai bune diferentieri puteti folosi, la radio si mai cu seama la TV, serviciile unor actori foarte cunoscuti, al caror talent si prestigiu pot contribui semnificativ la fixarea marcii in mintea publicului. Sa vedem Insa care sunt regulile dupa care se poate construi un bun slogan: o Nu cauitati sa argumentati neaparat. Marcile deja cunoscute, precum BP sau Shell, nu se straduiesc in acest sens si nu au probleme. Este de ajuns ca sloganul sa aminteasca marca firmei intr-o maniera placuta auzului. Folositi in elaborarea unui slogan tot ce poate fi placut urechilor: cuvinte opuse, rimate, repetitii etc. o Asociati sloganul cu o idee placuta, interesanta, apta sa fie acceptata de public. Altfel, oricit de bun ar fi sloganul, nu-si va atinge tinta. Publicul nu va veni la o piesa de teatru numai pentru ca inginerul de lumini isi face meseria exemplar. o Nu confundati propozitia de final a mesajuIui publicitar cu sloganul. Propozitia de sfirsit este o concluzie si se modifica de la un mesaj la altul, spre deosebire de slogan, care nu trebuie sa se modifice prea des. SloganuI isi poate pastra forma ani de-a rindul, iar modificarea acestuia se va face odata cu schimbarea marcii.Ca si in cazul logo-ului, este bine sa apelati la specialist pentru elaborarea sloganului, Nu-i cereti sa va prezinte zeci de variante, intrucat, cu siguranta ca, daca nu va plac citeva, nu or sa va placa nici celelalte. Si, apoi, de ce sa platiti atit? Patru sau cinci variante sunt suficiente. Testati-le Incercand sa le pronuntati chiar dumneavoastra. Alegeti-1 pe acela care suna cel mai bine, care se pronunta cel mai usor, care "vine cel mai bine". Fixati un pret in care sa se incadreze designul sloganului comandat. Si nu uitati: Principala virtute a sloganului este repetitia. Ca si in cazul logo-ului? nu supraestimati memoria concetatenilor.

De reclama se ia act, cel mai adesea, la intimplare si, deci, mesajele trebuie sa poata capta rapid atentia indivizilor. Memoria publicului poate fi, de altfel, jenata si de bombardamentul publicitar al concurentei, ceea ce va va sili, cu atit mai mult, sa construiti un slogan mai bun, mai placut, mai usor de repetat si de retinut. Resursele publicitare ale micului intreprinzator In lansarea publicitatii trebuie sa tineti seama de faptul ca fiecare mijloc de a va face cunoscut publicului are propriile caracteristici, pe care trebuie sa le luati in calcul pentru a putea extrage maximum de profit. Lucrul cel mai important care trebuie avut in vedere in folosirea presei scrise si vorbite este acoperirea cit mai stricta a teritoriului comercial la un pret cit mai scazut. De asemenea, tineti seama in alegerea dvs. de posibilitatile existente in plan local: nu toate zonele dispun de radio sau de jurnale locale.Vom prezenta mai jos citeva reguli siniple legate de lansarea reclamei in functie de posibilitatile existente pe plan local, pornind de la principiul ca, cel mai adesea, micul intre-prinzator isi organizeaza singur publicitatea, fara sa apeleze la serviciile unor firme specializate - pretentioase si situate la mari distante. Daca insa va decideti sa va lansati prin intermediul unor agentii de publicitate, aceste reguli va vor permite un minim de control asupra serviciilor furnizate de acestea. Vom aborda chestiunea in functie de posibllitattie dereclama: o prin vitrina; la locul de vinzare o prin panouri publicitare o prin mailing si prin prospecte periodice ale firmei o in cadrul relatiilor cu publicul o in jurnalul local o la postul local de radio o prin fluturasi si foi volante in cutiile postale o la televiziune si cinema. Vitrina Nu asteptati ca aspectuI extferior al firmei, fatada, alte inscrisuri si mesaje la vedere sa se deterioreze. Altfel, riscati ca imaginea de marca sa se degradeze tot atit de lent, dar si tot atit de sigur. Este cu atit mai indicat sa acordati o parte importanta din buget intretinerii aspectului exterior al firmei cu cit amplasamentul acesteia este mai costisitor. Reclama care se obtine printr-un aspect ingrijit al fatadei, al vitrinei este cea mai importanta forma de a va face cunoscuti si respectati in domeniul comertului cu amanuntul. Exista doua tehnici de a va expune marfa. Prima, clasica, se refera la punerea unor cantitati si sortimente reduse de produse in cutii, lazi - cazul magazinelor vechi, care nu au un spatiu suficient de mare pentru o vitrina adecvata. Cea de-a doua tehnica vizeaza expunerea ofertei in vitrine largi, la strada. Nu este deloc indicat sa amestecati cele doua tehnici. Daca aglomerati o vitrina ingusta cu tot soiul de anunturi, preturi si cu esantioane din intreaga dvs. oferta riscati sa faceti mica dvs. vitrina o adevarata harababura. Cautati, in cazul unei vitrine mici, sa expuneti doar marfurile cu cea mai mare atractivitate, cu scopul de a determina publicul sa intre in magazin. Lumina are rol fundamental in calitatea unei vitrine. Daca geamul vitrinei este luminat puternic din fata, acesta va actiona ca o oglinda si nu va spune nimic trecatorilor despre marfa. Solutia pentru aceasta problema este iluminarea magazinului, a vitrinei in special, mai puternic decat lumina de afara.

Cu cit soarele este mai puternic cu atit va trebui sa folositi mai multe becuri! Cite becuri trebuie (sau, mai exact, de ce putere, culoare etc.), veti stabili constatind dvs. insiva cit de puternica este reflectarea luminii de afara in geamul vitrinei. Puteti folosi becuri spot pentru a pune in evidenta anumite produse sau un anumit aspect interior al magazinului. Cel mai adesea, becurile spot sunt folosite pentru a pune in evidenta marfurile de mare atractie.Un alt element foarte important in etalerea unei vitrine este curatenia dublata de ordine. Nu acceptati afisele invechite, decolorate sau murdare in magazinul dvs.! Nu lasati sa se adune praful pe marfurile expuse, spoturi arse etc. De asemenea, aveti grija ca diversele anunturi sau inscrisuri din vitrina sa nu se puna in umbra reciproc si sa fie in concordanta cu produsele pe care le oferiti. Cand trebuie schimbat aranjamentul din vitrina? Cit de des se impune, asa incat sa va asigurati ca tot timpul puteti atrage macar o parte din trecatorii care trec zilnic pe linga ea. Este mai ieftin sa pastrati cadrul general al vitrinei pentru o perioada mai lunga de timp si sa schimbati saptaminal una sau doua elemente. Va fi de ajuns, in acest caz, sa schimbati formula unor panouri de reclama, de preturi, care sa fie bine puse in evidenta. Puteti asocia aceste schimbari cu o oferta limitata sau periodic Este imporatnt ca vizitatorii dvs. sa nu se simta intr-o atmosfera glaciala cand intra in magazin. De aceea, o lumina calda poate atrage clientela.Din trei magazine mici, alaturate, toate fara o vitrina adecvata, este foarte probabil ca cele mai burie vanzari sa le aiba magazinul cu mai multa lumina in interior. Pentru a atrage atentia asupra unor produse, apelati la expunerea masiva, in ambalajul original al acestora, in vitrina sau la intrarea in magazin. Aranjamentul poate lua forma unei piramide, insa nu excesiv de regulata, intrucat clientul s-ar putea simti stinjenit, creindu-i-se sentimentul ca ar putea "sa deranjeze". In varf, se pune o pancarta cu pretul, eventuat cu cel vechi, scris mare si taiat, alaturi de altul, scris mic, reprezentind pretul nou, redus. Daca autoritatile locale permit, organizati o mica expunere a marfii pe trotuar, in calea trecatorilor. Un aspect mai placut este conferit de amplasarea acesteia sub o copertina speciala, destinata unor astfel de scopuri. Metoda poate fi folosita cu succes nu numai pentru vinzarea de legume, dar si pentru a atrage atentia asupra unor produse mai greu vandabile (desigur, cu conditia sa va puteti pazi de furturi). Un alt mijloc eficient de atragere a atentiei clientelei este introducerea unui element mobil in vitrina. Jocul de lumini, o placa rotativa, o reclama electronica etc. sunt instrumente foarte bune pentru a atrage privirea trecatorilor distrati.o Spatiul comercial Orice spatiu neimplicat dired in vanzari poate fi folosit in sens promotional: linga casa de marcaj, pe marginea tejghelei, la capetele rafturilor, sub plafon etc. Toate aceste locuri suporta pancarte, anunturi, afise, mostre de natura publicitara. Nu trebuie Insa sa expuneti haotic aceste obiecte, sa stresati clientela. Riscati ca mesajele

respective sa devina inutile.Puteti popula spatiile libere din magazinul dvs. cu panourile publicitare ale furnizorilor. Acestia vor fi foarte bucurosi daca vor putea sa-si faca reclama chiar la locul de vinzare. Pentru a nu genera o intreaga harababura imagistica si pentru a obtine si un profit, este bine sa conduceti aceasta afacere dupa principiul ca spatiul comercial este in intregime al dumneavoastra. In acest fel, puteti sa negociati amplasarea acestor reclame, in conditii financiare stabilite prin contract, tinind cont de faptul ca fiecare amplasament are o anumita valoare. In situatia in care aveti de ales intre mai multe solicitari de a gazdui reclame in magazinul dvs., alegeti-o pe aceea care respecta principiul avantajului de marketing maximal (cele mai mari vanzari cu cele mai mici cheltuieli), adica: - este cel mai bine sustinuta finandar, logistic - se refera la un produs cu ciclu rapid de innoire - lanseaza noutati interesante. Adevarul este ca forta de negociere a unui mic intreprinzator este destul de redusa, ceea ce insa nu va anuleaza dreptul de a alege sau de a refuza. Alegeti reclama care va poate aduce cel mai bun profit, avind tot timpul in minte faptul ca mai pot exista si alti furnizori care ar putea sa-si faca reclama in magazinul dvs. 0 solutie reciproc acceptabila si avantajoasa ar fi aceea de a stabili acord cu furnizorii dvs. ca plata acestui serviciu sa fie in natura, adica sa faca si ei reclama magazinului dvs. 0 alta modalitate de a face reclama la locuI de vinzare este aceea de a introduce pliante cu privire la unele produse in cutiile altor produse.Astfel, clientului i se va atrage atentia asupra unei palete mai largi de bunuri pe care le poate achizitiona de la magazinul dumneavoastra. In acest caz, este foarte probabil ca furnizorul sa va ceara sa contribuiti la cheltuieli, la fel ca si in cazul esantioanelor-reclama, care pot fi foarte costisitoare. Justificarea furnizorului in ceea ce priveste necesitatea par-ticiparii dvs. la cheltuieli ar putea fi ca, in astfel de cazuri, fara el nu ati fi dispus de aceste mijloace promotionale, spre deosebire de celelalte mijloace de reclama mentionate mai sus. Daca va simtiti obligat sa-i acceptati argumentele, puteti include cheltuielile in cadrul propriului buget de publicitate. Mica publicitate la locul de vinzare, daca este bine facuta, poate impulsiona considerabil vanzarile la vedere, adica acelea la care cumparatorii nu s-au gindit de acasa si pe care nu le-au inclus pe lista de cumparaturi. o Panourile publicitare Este un mijloc mai dificil de a face reclama pentru o firma mica, de interes local. Aceasta, intrucat costurile de tiparire si proiectare pentru un numar mic de afise (potrivit cu un te-ritoriu comercial relativ redus) sunt foarte mari. Apelul la instrumente mai putin profesionale de tiparire si de proiectare nu este cea mai indicata solutie. O problema este si aceea a amplasamentului lor. In statele civilizate, plasarea haotica a afiselor in orase se pedepseste drastic, dar panourile special destinate sunt inchiriate de ma-rile firme cu citeva luni inainte, iar cele disponibile sunt cel mai adesea rau plasate. Concluzia: Afisul, in general, nu este cea mai feridta solutie pentru promovarea micilor afaceri.

Nu trebuie sa renuntati insa asa de usor: Se poate folosi afisajul mobil, cu ajutorul unor panouri montate pe masini sau remorcate de acestea. Acesta este un mijloc de publicitate foarte la indemina. Astfel, aceasta modalitate poate fi extrem de eficienta la orele la care circulatia publicului este foarte intensa si daca se desfasoara pe un traseu bine ales. Totodata, pentru realizarea panourilor, puteti apela la serviciile unui pictor-desenator de afise, convenind cu el asupra unui aspect potrivit si elevat. De ce nu, puteti folosi serviciile unor oameni-sandvis, care sa poarte prin oras panourile publicitare.Punind imaginatia sa lucreze, puteti realiza foarte multe in aceasta privinta. Este de ajuns sa va ghidati dupa regulile minimale expuse in aceasta carte! Mailingul Mailingul este o forma de corespondenta comerciala in care este prezentata o oferta si care presupune sau nu un raspuns scris din partea destinatarului, adica a clientului potential. Scopul esential al mailingului este insi stimularea achizitionarii de produse si servicii de la firma care le lanseaza. O scrisoare comerciala, un mailing, se compune, de regula, dintr-o scrisoare de prezentare la care se adauga componenta principala: prospectul sau ofeita. Scrisoarea de prezentare are rostul de a sugera cititorului aspectul natural, uman ai acestui mod de adresare promotionala si deci de a ne asigura de disponibilitatea lui, incepind cu lecturarea ofertei. Scrisoarea isi propune, totodata, sa-1 faca pe individ sa treaca la actiune ("completati rapid acest cupon de raspuns...", "comandati inainte de Craciun si veti obtine..."etc.) De multe ori, o scrisoare de prezentare bine facuta are mai mult succes in determinarea comportamentului de cumparare decat oferta propriu-zisa cuprinsa in anexa. Pentru a reusi sa va faceti cunoscut prin intermediul mailing-ului, este absolut necesar sa dispuneti de o buna agenda cu adresele clientelei deja existente sau ale celei potentiale. Puteti folosi, in acest sens, capacitatea computerului de a gestiona baze largi de date. De fapt, aceasta baza de date permite cunoasterea permanenta a dimensiunilor grupului-tinta, fara de care este foarte dificil de pornit o afacere si despre care am mai vorbit in cuprinsul acestei carti. Puteti sa obtineti, foarte usor, adresele clientelei deja cistigate prin completarea bonurilor de livrare, prin intermediuI deschiderii unei condici a celor mai fideli dintre clienti, cu ocazia obtinerii datelor necesare inscrierii la tombole si la alte concursuri cu premii etc. Agenda dientelei potentiale o puteti constitui astfel: o cu ajutorul unor firme spedalizate o consultind diverse anuare, carti de telefon o prin schimb de informatii cu alti comercianti, cu care nu concurati, dar cu care aveti in comun grupul-tinta o prin propriul efort de trimitere a unor carti postale cu raspuns platit (cu cupon de raspuns) o prin preluarea bazei de date de la un comerciant care si-a inchis afacerea. De asemenea, ar trebui sa aveti pus la punct un sistem prin care puteti reface periodic baza de date, dat fiind ca publicul caruia va adresati nu este perfect stabil: se muta, isi schimba preocuparile etc. Si mai important este sa aveti o lista corecta cu responsabilii altor firme cu care aveti interes sa intrati in afaceri. Intretinerea bazei de date poate fi destul de costisitoare, ca timp si bani. Dar fara o buna cunoastere a clientelei, nu puteti spera In rezultate foarte bune. Va puteti actualiza fisierul cu clienti, actuali sau potentiali, prin

inregistrarea cupoanelor-raspuns din cadrul mailingului. In aceasta rezida si una dintre cele mai importante calitati ale acestei modalitati de a va face cunoscut: permite masurarea directa a impactului reclamei prin numararea raspunsurilor. De regula, numarul de raspunsuri nu depaseste 5% din totalul trimiterilor. Procentul acesta nu inseamna ca doar cinci din o suta de scrisori sunt citite, ci ca doar cinci din o suta sunt de interes, in medie, pentru destinatari. Modalitatea de adresare este bine sa ramina cea clasica, la persoana a doua plural, iar scrisoarea poate incepe cu "Domnule/Doamna/numele/functia". Cel mai bine ar fi insa sa apelati la un serviciu specializat pentru elaborarea mailing-ului dvs., desi solutia poate fi destul de costisitoare, mai ales ca acesta nu este disponibil decat In marile orase. In lipsa aces-tuia, puteti revedea cu incredere cele spuse mai inainte despre modul cum se alcatuieste mesajul publicitar. Mailingul este un instrument foarte indicat pentru a pregati terenul agentilor de vanzari, in special in cazul intreprinderilor industriale sau al celor prestatoare de servicii. In acest fel, veti cheltui mai putin cu agentii de vanzari, iar acestia vor sti de la inceput care sunt usile la care merita incercata perfectarea tranzactiei. Actiunea agentilor comerciali trebuie sa aiba loc la scurt timp dupa lansarea mailingului, ceea ce presupune ca nu vor fi expediate foarte multe scrisori comerciale odata, ci acest lucru se va face in functie de posibilitatile de atac al echipei de vanzari. Acest fapt presupune existenta unui plan de trimiteri, esalonat in timp si spatiu. Trimiterile postale de acest gen pot fi exploatate si prin apelarea telefonica a destinatarilor la scurt timp dupa expedierea mailingului, pentru a fixa, eventual, intilniri de afaceri. Telefonul, in acest caz, reduce posibilitatea non-raspunsurilor din neglijenta sau din neatentie. Mailingul poate fi folosit si pentru efectuarea unor ministudii de piata. Raspunsurile pe care le obtineti pot servi foarte bine acestui scop, aratindu-va care este orientarea clientelei, preferintele acesteia si unele tendinte ale pietei in raport cu serviciile pe care le oferiti. Raspunsurile vor veni cu atit mai repede cu cit destinatarul este ajutat sa inteleaga ca in acest fel ii pot fi mai usor satisfacute dorintele. Continutul unei scrisori comerciale nu poate fi ales ia intimplare, dupa curn nici nu poate fi scris oricum. lata care sunt principalele reguli in acest sens: Spre deosebire de publicitatea obisnuita, mailingul redama apelarea personala a clientului si, deci, presupune cunoasterea preferinlelor individuale. Adresarea si continutul scrisorii trebuie sa fie in concordanta cu interesele clientelei, altfel este foarte putin probabil ca va fi citita, nicidecum ca se va raspunde. Nu fiti prea expeditiv in conceperea textului. Riscati sa trimiteti o scrisoare lipsita de inteles. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa eliminati concizia. Scrieti fraze scurte, fiecare centrata pe cite o idee. Spuneti tot ce aveti de spus interesant, dupa care opriti-va. Nu va fie teama sa repetati argumentul principal, insa faceti acest lucru in diverse

variante,de fiecare data altfel.Ideal ar fi ca frazele sa decurga una din cealalta, lectura uneia sa invite la parcurgerea celeilalte. Este putin probabil ca destinatarii scrisorilor comerciale sa acorde timp pentru textele care: o nu au nici o sunt o sunt scrise neclar sau plat. o legatura cu lipsite preocuparile de lor imediate sens

Veti constata cu surprindere sa aflati ca mai degraba se bucura de atentie un text lung, dar de interes, decat unul foarte scurt, dar caracterizat de cele trei lipsuri enumerate mai sus. Cu cit veti reusi sa captati mai bine atentia grupului-tinta asupra dvs., cu atit dispozitia de a citi mailingul devine mai pronuntata, iar timpul pe care clientela este dispusa sa il acorde lecturilor de acest gen pentru a se lasa convinsa este mai mare. Dar: Inainte de a ajunge sa convingeti prin oferta, va trebui sa stiti sa va faceti ascultat! Prospectele reprezinta tot o forma de mailing. Oferta firmei, reactualizata la citeva saptamini si imprimata pe un suport care sa atraga atentia, este trimisa, de regula, prin posta, clientelei. Prin intermediul acestor prospecte, grupul-tinta este tinut mereu la curent cu oferta, asa Incat interesul acestuia fata de firma sa fie constant. Costurile prospectului le puteti eventual imparti cu furnizorii marfurilor pentru care faceti reclama si chiar cu clientela (incluzind cheltuielile in pretul produselor). Este de preferat ca imprimarea unui astfel de mijloc publicitar sa se faca profesional, la o tipografie specializata. Desigur, il puteti face si dumneavoastra, folosindu-va de un copiator. Dar, daca nu puteti asigura o calitate satisfacatoare si constanta, e mai bine pentru imaginea marcii dvs. sa renuntati la a realiza artizanal un astfel de prospect. Cit priveste conceptia, puteti sa-1 ginditi si sa-1 proiectati chiar dumneavoastra sau puteti apela la serviciile unor redactori de presa specializati in publicitate. Prin urmare, un mic magazin alimentar poate tine la curent clientela din cartier cu ultimele sortimente de produse, preturi, reduceri de preturi etc. printr-un astfel de prospect, plasat saptaminal in cutiile postale. Tot asa, un post local de televiziune prin cablu isi poate sustine programele proprii in fata concurentei marilor televiziuni prin'expedierea regulata catre abonati a prospectului cu programele sale, de exemplu, saptaminal. Relatiile cu publicul: Desi nu constituie un mijloc propriu-zis de reclama, relatia cu publicul constituie un element important In promovarea imaginii firmei, a "bunei impresii". Cel mai ieftin mod de a va face cunoscuti este chiar cultivarea relatiilor personale pe care le aveti in cadrul diverselor cercuri din societate. Puteti antrena In aceasta activitate si sotia ori

prieteni care ar putea avea relatii in cercurile frecventate de comercianti, jurnalisti etc. O alta cale de dezvoltare a relatiilor cu publicul este organizarea sau participarea la organizarea unor evenimente de importanta publica, cum ar fi concursuri sportive, diverse sarbatori, care se pot fixa foarte bine in memoria concetatenilor, clienti actuali sau potentiali ai serviciilor si produselor dumneavoastra. Daca bugetuI va permite, sponsorizarile pot contribui la crearea unui renume usor de retinut. Incercati sa sustineti acele activitati care va atrag, din orice domeniu, de la fotbal la scoli de muzica, case de copii sau azile si spitale. Puteti organiza manifestari mult mai aproape de interesul dvs. imediat, cum ar fi concursurile de biciclete, daca vindeti biciclete, sau de fotografii pentru amatori, daca distribuiti aparatura fotografica. Presa - Daca aveti la indemina posibilitatea lansarii mesajului publicitar intr-un ziar local, acesta poate deveni cel mai serios suport al efortului de lansare si de intretinere a imaginii firmei. Insa nu toate ziarele sunt potrivite pentru aceasta, unele dintre ele nefiind altceva decat ferpare ingramadite unul in celalalt, destinate nu sa atraga atentia, ci sa umple spatiul tipografic. Nu de un astfel de tratament are nevoie imaginea marcii dumneavoastra! Chiar daca va costa mai mult, cautati sa va plasati anunturile publicitare pe prima pagina, intrucat aceasta se citeste, de reguIa, cu mult mai mult interes decat oricare din celelalte pagini. In orice caz, este preferabil sa nu va plasati anunturile laolalta cu insiruirea de anunturi de la mica publicitate. Acolo iesiti ceva mai greu in evidenta. Daca nu reusiti sa va plasati anuntul pe prima pagina, atunci cautati neaparat sa realizati unul care sa iasa in evidenta. Acest lucru se poate realiza printr-un format mai deosebit, de pilda, sau printr-un format mai mare, aceasta fiind cea mai simpla si mai scumpa dintre solutii. Punind imaginatia la treaba, obtineti rezultate categoric superioare, operind nu la nivelul dimensiunilor, ci al compozitiei titlului, textului, al tipului de litera, culorilor si al ilustratiei. 0 cale simpla de a prezenta o publicitate relativ ieftina si de calitate este aceea de a prelua reclama furnizorilor dvs., cu acordul lor, operind eventual mici modificari. Costurile acestei publicitati le puteti imparti foarte bine impreuna cu furnizorul, intrucat este vorba de a vinde produsele lor si serviciile dumneavoastra. Contributia fiecaruia poate fi chiar jumatate-jumatate. Daca reclama furnizorilor este deja consacrata si daca reusiti sa ajungeti la un acord convenabil asupra drepturilor de utilizare a reclamei acestora, nu aveti de facut decat sa adaugati adresa magazinului dvs. sub reclama imprumutata. Esenta unui astfel de mesaj este ca dvs. sunteti distribuitorii furnizorului respectiv, atit de cunoscut.Dar puteti depasi acest nivel daca, in cadrul reclamei de imprumut, adaugati ceva mai mult decat adresa, si anume un alt mesaj. Acesta ar putea fi de genul: "... Patru ani garantie la televizoarele... asigura...", urmat de numele firmei dvs. si adresa acesteia.Daca nu reusiti amplasarea reclamei in prima pagina, incercati sa o faceti in paginile cele mai citite din interior.Un excelent amplasament este pagina programelor TV sau cea dedicata sportului. Este de dorit ca tipul produsului la care faceti reclama sa se poata armoniza cu tematica paginii. In acest caz, veti avea numai de cistigat. Asa de pilda, reclama pentru un medicament este foarte potrivita in pagina medicala a ziarului sau, daca aceasta nu exista, linga articolele care trateaza probleme sociale. Atentia poate fi captata si plasind pe

prima pagina o trimitere la o reclama, situata intr-o pagina de interior. Un exemplu: "Intel la preturi fara concurenta. Vezi pagina a3-a!" Foile volante si fluturasii Prima varianta are o arie de cuprindere probabil cu mult mai mare decat este teritoriul dvs. comercial local si, in consecinta, veti plati pentru un mesaj care se va risipi In cea mai mare parte. Cea de-a doua varianta se refera la posibilitatea de a crea, prin posibilitatile pe care le aveti, foi volante pe care sa le distribuiti in cutiile postale de pe raza de actiune comerciala a firmei dum-neavoastra. Principalul avantaj al foii volante este acela ca, de data aceasta, publicitatea dvs. poate iesi in evidenta singura, fara sa fie inghesuita sau uitata intr-o pagina de ziar. Dezavantajul este ca, daca nu reusiti sa cointeresati si alti patroni (cu care nu concurati, bineinteles) sa se asocieze unui astfel de demers, va trebui sa suportati in intregime costurile afacerii (conceptie, imprimare, distributie).In ceea ce priveste distributia, cea mai ieftina solutie este sa apelati la studenti, insa increderea pe care o puteti avea in seriozitatea lor este foarte limitata. Depinde si de modul cum Ii platiti. Serviciile postei sunt foarte scumpe, iar oferta privata in acest sens, desi poate fi mai ieftina, probabil ca nu este destul de dezvoltata in orasul dumneavoastra. Cit despre ideea asocierii, trebuie mentionat faptul ca aceasta nu poate fi, cel mai adesea, o solutie durabila, fie pentru ca sezonul dvs. de vanzari nu coincide cu al celorlalti, fie pentru ca unul dintre asociati poate avea oricand impresia ca da mai multi bani decat scoate din aceasta afacere. Clipurile TV Avind cel mai mare impact la public si cea mai mare acoperire, aceste mijloace vizuale sunt si cele mai costisitoare prin care va puteti promova imaginea. Un film publicitar, un clip de citeva zeci de secunde pot costa enorm si nu se pot amortiza prea rapid. Daca insa va decideti sa apelati la ele, cel mai bine ar fi sa nu va lasati furati de efectele spectaculoase care se pot genera pe ecran. Cinematograful, de pilda, este o cale ideala de a va adresa tineretului, insa, avind in vedere ca spatiul publicitar se vinde pentru intreaga retea de vizionare, costurile lansarii aici a unui mesaj publicitar ar putea fi foarte mari. In ceea ce priveste televiziunea, puteti apela mai degraba la posturile locaie. Clipurile realizate aici vor fi mai putin pretentioase, dar si mai putin costisitoare. In acelasi timp, audienta acestor posturi este mult mai aproape de teritoriul dvs. comercial. Important este sa va convingeti ca fac treaba buna! Cea mai mare audienta a reclamei este in preajma stirilor de seara.Maiile televiziuni, desi pot manifesta o oarecare intelegere in legatura cu dificultatile financiare ale fiimelor mici, nu vor reusi sa se limiteze strict la aria clientelei care prezinta interes pentru dvs., acesta fiind si unul dintre motiveie pentru care tarifele lor ramin, in orice situatie, extrem de piperate. La cite mijlace de informare apelam? Dupa ce am vazut cit de diverse sunt instrumentele prin care va puteti promova imaginea pe piata, apare firesc intrebarea: cum apelam la ele? La toate deodata?Un buget limitat trebuie sa nu fi risipit in mai mule directii deodata. Riscati nu numai risipirea banilor, ci si risipirea imagini firmei. Sprijiniti-va efortul de a va face cunoscuti pe un singur mijloc de informare, caruia ii alocati cea mai mare parte din bugetul destinat publicitatii.Canalul respectiv de informare va trebui sa poata acoperi cel mai bine grupul-tinta. Daca exista goluri in aceasta privinta, atunci cautati sa rezolvati problema cu ajutorul altui mijloc de informare. Partea din buget acordata fiecarui mijloc publicitar folosit trebuie sa fie proportionala cu insemnatatea grupului-tinta vizat in cifra de afaceri.Daca nu va puteti

permite sa atacati mai multe grupuri-tinta deodata, cu mai multe mijloace de informare in masa, atunci incercati sa tratati fiecare grup, succesiv, prin intermediul canalului care va este accesibil. Regula dupa care trebuie sa va ghidati in alegerea mesajului si a mijlocului de difuzare este cunoscuta sub denumirea de efectul beta, care se refera la cresterea nivelului de memorare a grupului vizat de reclama cu fiecare difuzare a acesteia.Nu exista un prag optim de memorare si, in consecinta, nici un prag al banilor investiti in reclama. Acelasi spot, chiar fara modificari, poate dura si douazeci de ani, in conditiile in care produsul este acelasi, singurul element nou fiind clientela. In cazul in care produsul se schimba intr-un ritm mai rapid decat grupul-tinta, atunci trebuie operate modificari in reclama, la nivelul stilului, insa nu si la nivelul ideilor, al mesajului. Ar fi o mare eroare, intr-o atare situatie, sa schimbati esenta mesajului. Aceasta ar insemna ca schimbati marca, identitatea firmei! Meseriasii reclamei: In cele ce urmeaza vom cauta sa stabilim care sunt prestatorii la care puteti apela pentru popularizarea imaginii dvs., in functie de greutatea ofertei publicitare. Cand spunem greutate ne referim la creatorii de publicitate, care sunt de .calibre diferite, nu numai dupa valoarea profesionala, ci si dupa anvergura, unii oferind servicii complete (de la studii de marketing la lansarea mesajului publicitar), altii - servicii specializate, mai restrinse. Veti putea alege astfel dintre ofertele unor producatori independenti (liber-profesionisti), ale unor agentii cu o cuprindere modesta, ale ceJor puternic specializate sau, daca va puteti permite, ale marilor agentii de publicitate. o Liber-profesionistii din domeniul publicitatii pot fi fotografi, redactori de publicitate (copywriters) sau redactori artistici (art directors). Ne aflam Intr-o zona unde puteti da peste mari specialisti care, spre deosebire de confratii inregimentati in agentii, prefera sa lucreze singuri, si nu in echipa. De cele mai multe ori, acestia colaboreaza cu marile agentii de publicitate, ceea ce nu inseamna ca nu pot sa-si faca timp si pentru mici comenzi suplimentare, avind ca obiect un desen sau un text pentru o mica firma. In aceasta situatie, ati putea iesi si mai ieftin daca va veti deplasa personal la ei, si nu invers, in special pentru a-i cunoaste per-sonal. In rest, puteti pastra legatura prin fax sau prin telefon. Nu obisnuiesc sa se aventureze in provincie decat atunci cand spera sa obtina comenzi suficient de bine platite de la micile firme locale.In general, tarifele lor sunt considerabil mai scazute decat pentru comenzile realizate prin intermediul agentiilor. Isi pot scoate banii datorita faptului ca lucreaza pe cont propriu si, deci, nu sunt in situatia sa plateasca personal suplimentar. Nu va faceti probleme daca lucreaza pentru concurenta, pentru ca obisnuiesc sa pastreze secretul profesional. In cele din urma, aceasta imprejurare este un avantaj, intrucat le largeste experienta, ceea ce nu va strica nici dvs., care aveti nevoie de o reclama de calitate. o Micile agentii de publicitate. Acestea stiu mai multe decat marile agentii internationale despre reclama de care au nevoie micile afaceri. Ele pot oferi, fara prea mari probleme, servicii complete de publicitate. Problema micilor agentii este ca nu toate ofera prestatii de calitate. Pentru a evita neplacerile de acest fel, este bine sa va informati in prealabil la clientii lor pentru a vedea cit de satisfacuti sunt si, eventual, puteti incerca sa aflati cite ceva despre calitatea personalului, pregatirea sa. Insa pot aparea si probleme de alt gen, precum faptul ca unele agentii nu accepta sa se implice in gestionarea unei reclame sub un anumit

nivel de buget (deci refuza comenzile mici) sau nu accepta sa lucreze pentru doua firme concurente. Serviciile micilor agentii pot fi platite in doua variante: fie in cadrul bugetului dvs., fie punctual, in functie de serviciul realizat.a) Plata m cadrul bugetuIui dvs. de publicitate. In acest caz, este vorba despre gestionarea completa a bugetului firmei dvs. destinat publicitatii. Nu trebuie sa va mai ocupati de nimic in privinta imaginii firmei, insa va trebui sa acceptati plata unui comision de aproximativ 15% din buget pentru acest serviciu. Separat, de regula, va trebui sa platiti efortul de creatie a tex-telor, ilustratiilor. Aceste firme se ocupa de marketingul publicitar (studiul pietei, segmentele comerciale sensibile la reclama etc.), elaboreaza un plan anual de reclama pe care tot ele il duc la bun sfirsit. Executarea planului publicitar se refera la contacte cu furnizorii, lansarea contractelor cu media, urmarirea calitatii promovarii mesajelor etc. b) Plata punctuala, in functie de serviciile fumizate. Aceasta este solutia pentru cazul in care agentia de publicitate nu este dispusa sa preia toate sarcinile publicitare pentru un procent de 15% din buget. In acest caz, puteti negocia punctual actiunile pentru care solicitati sprijinul agentiei. Vor trebui definite foarte precis in contract acele prestatii pe care firma dvs. nu le poate duce de una singura la capat, fixind in consecinta onorariile agentiei de publicitate. In ceea ce priveste comisioanele, acestea vor fi considerate parte a onorariilor. In conditiile unui buget limitat, servidile de care aveti cel mai probabil nevoie si la care puteti sa va restrangeti cooperarea cu agentiile publicitare sunt cele legate de crearea mesajului. Agentiile specializate constituie o buna solutie in situatia in care doriti sa evitati costurile ridicate ce pot deriva din slaba calitate a managementului reclamei de catre firmele mici de publicitate. Agentiile specializate intr-unul din aspectele procesului publicitar au insa tarife destul de piperate si nu se gasesc, de regula, decat in marile orase. Specializarea lor deriva din aceea ca preiau unele sarcini ale marilor agentii in schimbul unor comisioane foarte grase.Daca va decideti sa apelati la serviciile unei astfel de agentii, este bine sa stiti foarte bine ceea ce doriti sa le cereti: sa va organizeze un stand, lansarea promotionala a unui produs sau o campanie de relatii cu publicul.Plata agentiilor specializate se face, de regula, pe baza unui deviz. Pe de alta parte, este bine sa aveti in vedere faptul ca, in afara de cazul cand aveti obiectii foaite puternice si bine intemeiate, trebuie sa acceptati ca aceste.agentii pot lucra inclusiv pentru concurenta, in conditiile respectarii secretului profesional. o Marile agentii publicitare. Din capul locului trebuie spus ca nu are rost sa va ginditi sa apelati la ele daca sunteti proprietarul unei mici afaceri. Nu numai ca nu veti avea banii necesari pentru a le plati chiar si cel mai mic serviciu, dar este putin probabil ca isi vor face timp sa va asculte doleantele. O explicatie a costurilor exorbitante ar fi aceea ca marile agentii antreneaza in efortul lor publicitar importante resurse umane, logistice si financiare, nivelul de remunerare a artistilor si designerilor de renume fiind foarte ridicat. Dincolo de incompatibilitatile acestea, trebuie retinut ca, in fapt, marilor agentii le-ar fi si foarte greu sa gaseasca solutii pentru problemele micilor firme in domeniul promovarii imaginii, pentru simplul motiv ca nu au nici un fel de experienta in aceasta directie.De ce trebuie sa fiti prudenti si, mai ales, cum Dincolo de toate aceste informatii privind serviciile la care puteti apela in materie de reclama, este bine sa fiti permanent constienti de necesitatea asigurarii promovarii unei

imagini de calitate a firmei dvs. Precum am mai spus, deosebit de atenti trebuie sa fiti in privinta prestatiei micilor agentii. Interesati-va in aceasta privinta chiar la clientii lor.Daca va decideti sa apelati la serviciile unor liber-profesionisti, asigurati-va mai intii de profesionalismul acestora. Nu are sens sa investiti intr-o imagine nefericit proiectata, intr-o fotografie prost incadrata, rau tiparita sau intr-un text fara impact. Nu cadeti in capcana tipografiilor care pretind ca pot asigura toate serviciile de imprimare publicitara, "inclusiv creatia". Nu este exclus ca personalul care se ocupa cu "creatia", atita cit exista, sa nu dispuna nici de cele mai vagi cunostinte de specialitate in domeniul publicitatii. Maxima precautie se recomanda si cand intrati in contact cu agentii comerciali ai revistelor si ziarelor ce se ocupa de vinzarea spatiilor publicitare. Este bine sa fiti prudenti cu oferte de genul: "ziarul nostru va poate oferi nu numai spatii convenabile de publicitate, dar si crearea mesajului dvs.". Daca respectivul agent intentioneaza sa scrie chiar el reclama si nu are calificarea necesara, mai bine o concepeti dumneavoastra! Cu alte cuvinte: Serviciile oferite gratuit nu sunt neaparat si cele mai convenabile calitativ. Fiti foarte circumspect, mergind chiar panala a refuza serviciile publicitare care va ofera "rezultatul garantat". Finalitatea unei afaceri nu o poate garanta nimeni, iar publicitatea, ea singura, nu poate garanta cresterea vanzarilor dumneavoastra.Cand cooperati cu agentiile profesionale, dat fiind gradul mare de subiectivitate al procesului de elaborare a reclamei, este foarte important ca designerii respectivi sa va poata explica si convinge despre alegerea lor. Asa cum ei isi cunosc foarte bine meseria, tot asa si dumneavoastra va cunoasteti foarte bine scopurile. In definitiv, nu ei sunt cei care vin in contact permanent cu clientela dvs. Puteti alege intre doi profesionisti care va ofera serviciile publicitare urmarind urmatoarele criterii: o Care este mai explicit in argumentarea solutiei sale? Care este dispus sa sustina o discutie deschisa? Intotdeauna, o buna reclama are la baza cooperarea deschisa dintre cel care comanda si cel care primeste comanda. Specialistul trebuie sa fie deschis ideilor dvs. de fond in ceea ce priveste mesajul, intr-o discutie in care acesta sa va poata convinge de justetea solutiilor sale de transpunere in practica a acestora. Pur si simplu, va puteti orienta dupa simpatii. Un individ simpatic este cel mai adesea pe aceeasi lungime de unda cu dvs. Cu cit apropierea dintre designer si dvs. este mai puternica, cu atit posibilitatea de a fi inteles este mai mare.Concluzii, adica o suma de lucruri pe care merita sa le invatati pe dinafara Pentru ca imaginea dvs. sa aiba un impact semnificativ si de lunga durata, dar sa fie, totodata, realizata si promovata cu costuri cit mai reduse, puteti apela la o consultanta specializata care va inspira incredere, dupa cum puteti sa va ghidati, cel putin pentru inceput, si dupa ideile prezentate in acest volum. Vom relua mai jos cele mai importante dintre acestea, in speranta ca, prezentate astfel, vor fi mai usor de retinut si deci va vor fi de mare folos. Nu lansati mesajul publicitar in afara unui plan. Pentru a reusi o abordare coerenta a

problemei, nu va lasati tentat de multitudinea de oferte. Orice efort publicitar trebuie sa aiba un buget prestabilit. Aceasta face parte din plan. Bugetul este necesar pentru a putea sustine un efort publicitar constant. In absenta unei reclame constante, riscati sa fiti repede uitat.Cautati sa impartiti cheltuielile de publicitate cu distribuitorii sau, dupa caz, cu furnizorii, adica cu cei care au un interes ca un produs anume sa se vinda.0 buna reclama incepe cu o buna amplasare a firmei, a magazinului.Incercati sa intretineti relatii cordiale cu presa, mai ales cu cea profesionala. Aici puteti incerca sa publicati gratuit noutatile. Este si in interesul jurnalelor respective. Esential este ca articolele cu mesaj publicitar sa fie bine scrise (fara repetitii obsesive legate de firma) si sustinute corespunzator cu ilustratii.Nu uitati ca cel mai mare impact la publicul care citeste presa o are prima pagina a ziarelor.Pentru realizarea adecvata a anunturilor, in special in cazul celor care urmeaza a fi plasate la mica publicitate, apelati la serviciile unui profesionist. Anuntul dvs. va avea astfel sansa sa iasa, in primul rind vizual, in evidenta din multitudinea monotona a celorlalte anunturi.Odata anunturile lansate, verificati-le eficacitatea. Cel mai bine puteti vedea acest lucru prin cupoanele de raspuns. Cu acest prilej, puteti observa si care dintre mijloacele de comunicare va servesc cel mai bine interesele. Odata identificate, concentrati-va efortul investitional asupra acestora.Eficienta cupoanelor de raspuns poate fi imbunatatita daca imediat dupa primirea lor ii sunati pe cei care au parut interesati de oferta dvs. In cazul scrisorilor comerciale (mailing), este indicat sa va contactati destinatarii curind dupa trimiterea acestora.Nu va risipiti resursele utilizind o gama larga de mijloace de lansare a imaginii firmei.Odata campania publicitara lansata, nu este indicat sa modificati structura si aspectuI anunturilor. Puteti insa sa modificati cite un element disparat, pentru a observa care formula este mai eficienta.Profitati de evenimentele locale, cu larga partidpare publica, pentru a va lansa publicitatea. De regula, cu aceste ocazii, presa este prezenta si puteti fi remarcat gratuit in relatarile acesteia. Plasati-va reclama pe lucruri aflate tot timpul la vedere, cum ar fi obiecte de imbracaminte, autocolante, caiete si bloonotesuri etc.Cautati sa folositi la maximum serviciile de corespondenta cu tarife scazute, daca asa ceva exista si va e accesibil. Pentru corespondenta, de foarte mare utilitate va vor fi bazele de date ale clientelei actuale sau potentiale. Cautati sa le tineti mereu la zi, eventual procurind noi liste de la firme neconcurente. De asemenea, este bine sa profitati de prilejul oferit de falimentul vecinilor pentru a le prelua bazele de date, propunind clientelei acestora sa o serviti dumneavoastra.Pentru a reduce costurile publicitatii prin corespondenta, cautati sa va asociati eforturile cu alti intreprinzatori. Pentru a va extinde clientela, nu ezitati sa aplicati ideile pe care vi le sugereaza clientii multumiti de serviciile dvs. De asemenea, nu ezitati sa plasati prospectele promotionale ale unor produse in ambalajele altora. Nu uitati ca a copia metodele publicitare folosite de altii nu este cea mai fericita strategie. Originalitatea acoperita de realitate este cea mai buna solutie.Reduceti la strictul necesar deplasarile agentilor dvs. comerciali. Nu are rost sa luati in considerare decat clientela cu adevarat interesanta pentru firma dvs. 0 puteti decela cu ajutorul mailingului. Aveti grija ca efortul dumneavoastra publicitar sub forma cadourilor sau a altor gratuitati sa atinga cit mai exact grupul-tinta. Nu daruiti bomboane si bilete gratuite la "101 dalmatieni" studentilor sau altor categorti sociale fara un interes direct pentru asemenea

articole.Utilizati, cu grija, anunturile pentru accelerarea lichidarii stocurilor sau a unor produse care se vind mai greu.Pentru a reduce la minimum costurile cu tiparirea materialelor publicitare, este bine sa solicitati din timp si simultan oferte complete de la mai multe imprimerii. Cereti cit mai multe detalii, pentru a putea face o comparatie cit mai exacta. Veti putea alege cele mai ieftine servicii. Tot in acest sens, este bine sa urmariti care dintre respectivele tipografii traverseaza perioade mai putin productive, pentru a beneficia de o reducere de pret.Este bine sa stiti prevederile legislatiei in materie de publicitate, drepturile de autor etc., pentru evitarea eventualelor situatii neplacute legate de concurenta neloiala, amplasarea mesajelor publicitare, continutul lor si pentru a sti cum sa va aparati interesele.Evitati pe cit posibil sa scrieti cu caractere albe pe fond negru sau cu cractere prea mici. Nu uitati, de asemenea, sa mentionati intotdeauna adresa sau telefonu, insa nu tocmai in centrul reclamei: publicitatea o faceti pentru a stimula trebuintele indivizilor, si nu pentru a va etala datele personale. Nu uitati ca publicitatea care nu se poate citi, nu se poate auzi sau observa nu inseamna altceva decat bani irositi!

Afaceri pe internet: cum folosesc internetul pentru a face o reclama puternica pentru produsul sau serviciul meu. CHESTIUNI GENERALE Ce inseamna comert virtual (electronic)? Simplu : comertul care se desfasoara prin intermediul Internet-ului (ex. cod CAEN 5261). Nu necesita investitii materiale aproape deloc, si reprezinta una dintre cele mai usoare si avantajoase metode de promovare a unor produse pe piata. Reclama prin intermediul internet se realizeaza foarte usor prin lansarea unei pagini web, lansarea de anunturi in ziarele electronice (vezi mai jos lista) , prin lansarea anunturilor sau banner-elor publicitare , prin email etc. La fel ca i de pliantele publicitare pe care le trimiteam prin pot, e-mail-urile sunt tratate n aceai manier de cei ce le primesc. Cu alte cuvinte, o buna parte din cei ce le primesc le vor pune deoparte pentru a le citi mai trziu, alii, neinteresai le vor arunca chiar la gunoi. n schimb muli le vor citi imediat dndu-le toat atenia necesar. S nu uitm ca intrm n cotidianul acestor persoane care nu sunt ntotdeauna n msur s rspund la ce au primit. Sa vorbim despre lansarea de anunturi in ziarele electronice si siturile de specialitate: Avantaje: investitie nula (0 lei) potential de clienti foarte mare , foarte simplu de realizat reclama. Exista nenumarate sit-uri pe internet care dau posibilitatea vizitatorilor sa lansese anunturi si sa isi faca reclama la serviciile sau produsele lor. Sistemul este identic cu cel al ziarelor reale , diferenta fiind faptul ca ziarele virtuale nu costa nimic, si pot fi studiate non stop de toata lumea. Aceste situri afiseaza anuntul dat un timp pe care il specifica autorul anuntului (uneori timp de un an) si ofera rubrici corespunzatoare pentru toate tipurile de anunturi. Iata cateva situri care pot fi accesate in acest scop:

www.publionline.ro www.anunturi.biz anunturi.bizcity.ro www.fastnews.ro www.eanunturi.as.ro www.anunturipitesti.lx.ro www.anunturiiasi.lx.ro www.anunturibucuresti.lx.ro www.piata-az.ro www.anunturigalati.lx.ro www.anunturibrasov.lx.ro www.comertvirtual.ro www.anunturiarad.lx.ro www.sign.ro/anunturi www.anunturitimisoara.lx.ro www.anunturiconstanta.lx.ro www.anunturibacau.lx.ro www.anunturimures.lx.ro www.anunturisuceava.lx.ro www.anunturicluj.lx.ro www.pro-afaceri.net www.anunt-online.com www.oferta.ro admin.avizier.ro www.1a.ro www.anunturicraiova.lx.ro www.anunturioradea.lx.ro www.anunturiploiesti.lx.ro www.anunturi.ldmstudio.com www.anuntul.ro anunturi.cere.ro www.talcioc.net www.anuntu.ro www.realvirtual.ro www.anunturi.kappa.ro www.ofertacompleta.as.ro www.piataolteniei.ro www.anunta-ma.ro www.atac-online.ro anunturiiasi.ido.ro cont.orasultau.ro bursa.rol.ro www.dictionare.com www.anunturi.xro.ro www.roportal.ro www.anuntultau.ro

anunturi.neogen.ro anunturi.online.ro www.anuntul-tau.ro www.anunturipenet.ro www.ziua.net www.anunturi-gratis.ro www.anunturi.astazi.ro www.az.ro www.piatza.ro www.anunturigratuite.net www.publion.ro www.kilipir.ro anuntul-online.ro www.casa9.ro diverse.netanunt.ro www.topbiz.ro www.anunturionline.ro www.anul.ro www.eanunt.ro www.anuntul.ro www.anuntultau.ro www.anunturigratuite.com www.piata.millennium.ro www.electronica.ro www.kappa.ro www.home.ro www.ebdirectory.rol.ro www.anunturi.3x.ro www.evrika.ro www.anuntultau.ro www.anunturi.acasa.ro www.anunturi.clujeanul.ro www.piatza.ro www.anuntul.ro www.publisite.ro www.marfurisiservicii.ro www.kilipir.ro www.arad.ro www.cere.ro www.neamt.ro www.preturi-oferte.ro www24.brinkster.com/anunt/ase.asp www.anunturi.nettissimo.ro wwwafaceri.eanunt.ro www.vol.ro/_default.asp www.1a.ro/anunturi/index.php

www.piata.hypermart.net www.anunturi.bumerang.ro www.anunturi.xchange.ro www.sign.ro/anunturi www.neogen.ro www.piata.millennium.ro/cgi-bin/piata-net/piata.cgi www.iasi-netcenter.ro wwwanunturi.kappa.ro www.einforomania.com www.mehedinti.info/anunturi www.eanunturi.ro www.myjob.ro/servicii.php www.publisite.ro www.bursa.rol.ro www.anuntul.ro www.321.ro www.informatiicomerciale.ro www.valceaonline.ro/_default.asp www.oferta.ro www.craiova.ro/craiova/servlet/portal www.portalweb.3x.ro www.publitim.tm.ro/main/index.php www.anunturigratuite.com www.offline.ro www.afla.ro/?pid=279 www.anunturi.tol.ro/ www.e-anunturi.netfirms.com www.anunturi.vze.com www.anunturi.unet.ro www.members.lycos.co.uk/infomani/an/index.php?home www.casa9.ro/ www.pretulzilei.ro www.rolitoral.ro/classifieds/anunturi.htm www.anunturi.de-vis.ro www.anunturirapide.3x.ro www.stop.ro www.severin.hypermart.net/anunturi www.oradea.net www.home.ro/anunturi www.oltenia.ro/anunturi www.gethigh.as.ro/modules/news www.eclar.ro www.bursa-iasi.ro www.ipulsvl.com www.adresa.ro/home.asp www.1a.ro/anunturi

www.muresonline.ro/anunturi/index.asp www.dinbacau.ro www.cluj.info/general/anunturi.php www.publicitate.ionichost.com/index.php www.ebony.ro/anunturi www.micapublicitate.go.ro Cteva sfaturi n ceeea ce privete editarea micilor anunuri: *Dai-v osteneala de a compune mesajul publicitar de o manier atrgtoare, cu scopul de a trezi mereu curiozitatea cititorului. *Punei-v mereu n locul celui ce citete anunul. *Atragei cititorul cu un cuvnt antrenant i expresiv. *Urmrii alte anunuri. Dac le remarcai de mai multe ori asta nseamn c merg bine. *Utilizai cuvinte simple i scurte far s creeai confuzii. *Nu ncercai s vindei produsul de o manier a creea senzaia c-l vindei pe ascuns. *Utilizai o punctuaie energic, mai degrab semne de exclamaie dect virgule. Trei puncte interesante de care trebuie inut cont la creerea unui anun: (1) CEL MAI BUN LOC PENTRU TITLUL ANUNULUI (2) CUM TREBUIE SCRIS UN TITLU PUTERNIC I ATRGTOR (3) CUM TREBUIE FORAT CLIENTUL PENTRU A CERE INFORMAII SUPLIMENTARE. Pentru a edita anunuri Internet eficace, trebuie s tii mai nti care v este scopul. Spaiul disponibil pentru un anun trimis prin e-mail este deajuns de restrns, ceea ce implic o strategie care s determine clientul s cear el nsui informaii suplimentare. Nu ezitati sa rspundei celor ce v pun ntrebri sau cer explicaii. Avei rbdare cu ei ! n definitiv, sunt viitori parteneri cu care cldii acest mare succes. Cu ct vor nelege mai bine mecanismul, cu att ansele de reui sunt mai evidente. Cei cunosctori n informatic i vor construi o pagin Web. Este un instrument de lucru extrem de eficace cnd este bine construit i atrage suficient atenia navigatorilor de pe Internet. Puteti deasemeni gsi un partener care lucreaz deja pentru o companie de publicitate pe Internet. Este extrem de uor i eficace deoarece cunoate toate metodele si poseda toate instrumentele pentru publicarea la preuri rezonabile. Curierul electronic este un program extraordinar pentru cei ce tiu sa-l utilizeze. Este extrem de avantajos pentru cei ce posed propria lor companie deoarece nu cost nimic. Este deajuns o simpla inregistrare la unul din numeroi furnizori de servicii internet pentru a beneficia de o adres e-mail cu care putei contacta viitorii clieni. Numeroase site-uri Internet ofer, persoanelor care solicit, o adres e-mail gratuit.

Iata cateva strategii standard de publicitate pe internet cu ajutorul carora veti intelege metodele putin mai agresive ce vor urma , si care sunt indispensabile in cazul in care porniti la drum cu o afacere si cu o ambitie de a reusi. Nu putini sunt cei care esueaza din cauza lipsei de cunostinte generale si a detaliilor pe care le ignora de la inceput. Promovarea in media traditionala Cresterea expunerii. mai multe firme iti afiseaza adresa URL in sectiuni speciale ale ziarelor cotidiene, ale publicatiilor de afaceri si ale mediei comerciale. Anuntatorii variaza de la mici consultanti in taxe pana la mari firme producatoae de autoturisme. Chiar si anunturile TV contin adrese de web. Aproape fiecare film de la Hollyood are un site Web plin cu jocuri si materiale de presa. Studiourile dau un anunt publicitar tipic pentru film dar il incheie cu adresa URL. Firme ca MCI, Toyota si IBM isi listeaza adresele web si pe clipurile publicitare de la TV. In primul rand trebuie vorbit cu departamentul sau agentia publicitara pentru a include URL-ul pe toate anunturile din toata media, sau sa se cumpere publicitate intr-o publicatie care ajunge la publicul tinta. Promovarea in retea Anunturile publicitare expun mesajul unui nou public. Bannerele devin tot mai evidente pe Internet de la saptamina la saptamana. Plasind anunturi publicitare pe motoare de cautare sau pe siteuri care atrag publicul tinta ii pot convinge sa viziteze siteul. Prima etapa o constituie crearea bannerelor, apoi studierea aspectelor demografice ale variatelor siteuri pentru a fi gasite cele mai potrivite, dupa care se recurge la negocierea costurilor. Promovare incrucisata cu siteuri complementare Cresterea traficului catre ambele siteuri. Daca un site vinde un produs complementar unui produs furnizat de alt site, pot cadea de acord sa trimita cupoane cu discounturi care sa conduca oamenii catre siteul celuilalt. Aceasta se poate face in multe feluri: mentionarea siteul si se obtine un discount; cumpararea de pe siteul acesta si se obtine o reducere pe celalalt site. Platirea de comisioane altor siteuri pentru a oferi referinte vizitatorilor si a-i directiona spre siteul promovat. Determina cresterea traficului. Daca un site complementar a reusit sa atraga cumparatori de calitate, pot fi dirijati catre siteul respectiv daca se plateste pentru plasarea unei legaturi sau a unui anunt publicitar pe siteul complementar. Preturile pentru acest tip de serviciu sunt foarte elastice, asa ca se poate negocia cat mai mult. Strategii de promovare Tiparirea URL- ulului pe toate materialele de comunicatie de marketing Expunere catre persoanele care folosesc produsele siteului. Firmele isi tiparesc adresele Web pe materialele promotionale de marketing si alte lucruri care raman neschimbate, sau o relativitate redusa. Se tipareste adresa pe communicate de presa, brosuri, anunturi, antete, plicuri si carduri sau pe obiecte marunte ca stilouri, mouse-uri. Totul tine de creativitatea si experienta designerului sau artistului grafic ce realizeaza acest proces. Oferta de produse gratuite

Atragerea vizitatorilor si satisfacerea acestora se transmite informal si catre altii. Daca localizarea, localizarea, localizarea sunt trei cuvinte magice in cadrul real, atunci gratuit, gratuit, gratuit sunt trei cuvinte magice in marketingul online. Oamenii pot fi atrasi catre site prin faptul ca li se ofera mostre sau informatii gratuite. Firmele care se bazeaza pe informatii, cum sunt cele care tiparesc rapoarte, pot da un comunicat de presa prin care anunta un important produs informational. Firmele care nu activeaza in sectorul informational pot de asemnea sa transmita informatii care sa amelioreze viata consumatorilor si clientilorpotential. Cumparatorii si clientii potentiali pot citi aceste articole gratis, iar daca stiu ca siteul este modernizat in mod regulat, ei se vor intoarce periodic si vor raspandi vestea despre noutatea siteului. Crearea propriilor premii Permiterea expunerii pe siteuri complementare, firma pozitionandu-se ca o autoritate in domeniu. Aceasta inseamnma sa se caute siteuri, sa se clasifice, dupa anumite criterii stabilite dinainte, se creaza un logo inteligent, se desemneaza castigatorul si apoi se creaza un index al tuturor castigatorilor astfel incat lume sa se poata conecta la aceste siteuri in mod direct. Adaugarea elementelor de divertismentPentru ca lume sa-si aminteasca cu placere de site. Se recomanda crearea unei idei amuzante care sa fie adaugata siteului, insotind produsul sau serviciul oferit. Personalizarea siteului Construirea relatiilor cu clientii. Orice site trbuie sa includa acum stiripersonalizate, rezultate ale intrecerilor sportive, cursul actiunilor si chiar posta electronica pentru membrii sai - toate gratuite. Astfel de servicii incurajeaza vizitele repetate. Strategii de promovare a vizitelor de reintoarcere Crearea unui continut de mare interes si care sa atraga atentiaIncurajarea vizitelor repetate. Daca scopul siteului este de a crea o imagine de marca sau daca lumea cumpara produsele doar dupa numeroase impresii, este esential sa fie convinsi clientii potentiali sa se intoarca. Prin oferirea oamneilor de mari avantaje si satisfactii clareatunci cand viziteaza siteul, atunci ei se vor intoarce. O mare satisfactie poate rezulta si dinoferirea unor articole interesante si utile, asa cum LOreal ofera sfaturi despre machiajul potrivit la culoarea pielii, iar UPS permite verificarea starii unei incarcaturi,Wells Fargo Bank permite gasirea balantei contului cautat. Informarea persoanele prin e-mail, atunci cand se actualizeaza continutul Maximizarea vizitelor repetate si cresterea vanzarilor. Se recomanda instiintarea clientilor actuali de actualizarea siteului pentru ca vizita pe care au repetat-o sa capete valoare si sa rezulte in intr-o incurajare a venirii lor pe site. Adresele de e-mail se dobandesc de regula in momentul in care clientii subscriu la site. Utilizarea unei astfel de tactici ajuta la crearea unei baze de date care sa ajute la determinarea nevoilor si cerintelor clientilor, fapt ce va duce la cresterea vanzarilor.

Crearea unei zone doar pentru membri care necesita inregistrarea la site Crearea senzatiei de exclusivitate. Creind un domeniu cu parola pe site, oamenii au sentimentul ca apartin unei comunitati speciale. Se pot inregistra si informatii demografice de la acesti membrii. Deciderea continutului. Discutarea cu designerul site-ului web pentru a implementa parola de sistem, cu personalul de marketing pentru a determina materialele demografice de care este nevoie. Deoarece oamenii manifesta o oarecare reticenta in a completa astfel de informatii, se impune crearea unei liste de prioritati pentru a obtine cele mai importante informatii. Operarea unor anchete Incurajarea repetarii vizitelor. Oamenilor le place sa vada ce gindesc alti oameni. Acesta este motivul pentru care alegerile prezidentiale sint atit de populare. Paginile web pot cere opinia cititorilor lor asupra problemelor de ultim moment sau asupra unor probleme din domeniul in care lucreaza. Sondajele servesc scopului aditional de a culege statistici folositoare de la grupul tinta vizat utile in cercetarile de marketing. Daca informatia merita sa fie facuta publica puteti apela la presa scrisa pentru a anunta ceea ce s-a aflat. Mai multe motoare de cautare ofera sondaje de opinie zilnice. Cititorii isi pot face cunoscute opiniile asupra anumitor subiecte si pot vedea rezultatele imediat. Prin tabelarea imediata a rezultatelor oamenii sint recompensati pe loc. Organizarea unui sondaj de opinie care se leaga de mesajul care se doreste transmis sau care intareste misiunea firmei. Bunicul tuturor firmelor de cercetare, Gallup, intretine un site pentru sondaje pe Internet care da posibilitatea diferitelor persoane de a-si spune opiniile si de a citi rezultatele unor sondaje celebre. Excite si ESPN prezinta deasemenea multe sondaje de opinie. Dirijarea de concursuri Organizarea unor concursuri. Crearea unei atentii marite si repetarea vizitelor. In orice moment exista mai mult de 1000 de firme care organizeaza concursuri pentru a atrage persoane care sa le viziteze paginile. Premiile pot fi de la 1 milion dolari la CompuServes Hunt panala doua bilete gratuite la un joc de baseball minor sponsorizat de Banca Commonwealth din Virginia. Sunny Delight ofera studentilor la colegiu o vinatoare de gunoieri pe Internet si sansa de a cistiga o bursa de 10.000 dolari. Acest concurs s-a bucurat de atentie nationala in revista USA Today. Microsoft a creat un concurs pentru persoanele care foloseau programul Front Page pentru a crea pagini web. Aceasta este o idee foarte buna deoarece a determinat oamenii sa cumpere programul pentru a avea o sansa sa cistige. Concursurile sint cele mai indicate atunci cand intaresc misiunea sau valorile firmei care sponsorizeaza. De exemplu, Amazon.com, a organizat un concurs in care vizitatorii trebuiau sa scrie un segment dintr-o povestire scurta inceputa de figura literara John Updike. Compania a oferit 1000 de dolari in fiecare zi unui cistigator si a organizat o tombola de 100.000 de dolari pentru toti cistigatorii. S-au primit mai mult de 208.000 de intrari, ceea ce da o medie de aproximativ noua mii de intrari pe zi!

Crayola a organizat un concurs pentru adulti care trebuiau sa deseneze opere cu creioanele lor. Concursul a fost judecat de copii. Compania organizeaza in mod regulat concursuri pentru copii pentru a crea , de exemplu, felicitari de Ziua Mamei. Acest tip de concurs incurajeaza folosirea produselor companiei, o miscare de marketing foarte inteligenta. Concursurile pot fi simple, de exemplu, prin a cere oamenilor sa se identifice prin completarea unui formular cu numele, adresa, numarul de telefon si adresa de e-mail, pentru a putea cistiga la o tragere la sorti sau pot avea un caracter implicant ca o provocare sau o testare a abilitatilor, ca in concursurile de desenat de la Crayola, sau consursuri de eseuri si fotografii. O strategie inteligenta este de a crea un concurs care cere oamenilor sa explice motivul pentru care au neaparata nevoie de produsul pe care il vindeti. Un alt beneficiu al acestor concursuri este acela ca cistigatorii pot fi promovati in ziare locale si la televiziune. In cazul Amazon.com, care are cistigatori zilnic, exista numeroase posibilitati de publicitate in multe piete locale in mod constant. Cu cit concursul se leaga mai mult de produsele si misiunea firmei cu atit rezultatul general va fi mai eficient in a intari misiunea de marketing. De exemplu, concursurile de desenat de la Crayola cere copiilor sa foloseasca creioane. Acest fapt mareste vanzarile si utilizarea produselor companiei. Un concurs care ar cere copiilor sa crie un eseu despre folosirea creioanelor in arta populara nu ar fi la fel de eficient. Linkuri Daca un site vinde un produs complementar unui produs furnizat de alt site, pot cadea de acord sa trimita cupoane cu discounturi care sa conduca oamenii catre siteul celuilalt. Aceasta se poate face in multe feluri: mentionarea siteul si se obtine un discount; cumpararea de pe siteul acesta si se obtine o reducere pe celalalt site. Trebuie sa ai un plan zilnic pentru a construi cat mai mult trafic catre site-ul tau. Cu cat vei avea mai mult trafic, cu atat va fi mai bine... Pentru a dezvolta un trafic major catre site-ul tau va trebui sa folosesti multe mijloace ale e-marketingului. Prima dintre uneltele folosite este reprezentata de motoarele de cautare. Multe site-uri primesc peste 95% din trafic din partea motoarelor de cautare. Probabil acest procentaj este asa de mare pentru ca multi oameni nu au gasit un alt mod de a isi promova afacerile pe Internet. O tehnica importanta de promovare este in a avea in alte site-uri multiple link-uri catre site-ul tau. Este important pentru a fi bine pozitionat in marile motoare de cautare, dar nu numai atat. Legaturi bine plasate pot genera mai mult trafic decat motoarele de cautare. Cei mai multi oameni nu te vor trece in pagina lor de legaturi doar pentru ca o ceri. Cele mai multe site-uri au o pagina cu legaturi diverse. In schimb iti vor cere sa ai undeva in site-ul tau un link catre site-ul lor. Nu trebuie sa iti fie frica de a pierde oamenii care iti viziteaza site-ul. Acestia vin si pleaca. Nu poti schimba acest fapt. Daca continutul site-ului este atractiv, ei vor sta si se vor mai intoarce si alta data. Aceasta sectiune cu legaturi iti va oferi mai mult trafic decat vei pierde ca urmare a legaturilor reciproce. Ideal este de a contacta minim trei site-uri pe zi pentru a le cere sa schimbe legaturi. Daca vei urma acest sfat, nu va trece mult pana cand vei avea un numar mare de legaturi catre site-ul tau si un flux constant de vizitatori venind din partea lor. O alta varianta a acestei tehnici este sa folosesti serviciile unui Banner Exchange.

Banner Exchange Un asemenea serviciu intermediaza intre proprietarii multor site-uri afisarea pe baze de reciprocitate a bannerelor acestora. Un Banner Exchange va plasa in mod aleator bannerul tau pe o pagina a unui alt site membru al aceluiasi serviciu. In schimb pentru acest beneficiu va trebui sa afisezi bannerul serviciului in site-ul tau. Unele servicii au o rata de afisare a bannerului tau de 2:1 (pentru doua bannere ce se afiseaza in site-ul tau, bannerul tau este afisat o singura data), in timp ce exista servicii chiar si cu o rata de 1:1. Ce face ca aceste servicii sa fie atractive este posibilitatea ca site-ul tau sa inceapa sa primeasca trafic din partea lor imediat. De asemenea este atractiv faptul ca de detaliile referitoare la urmarirea numarului de afisari ale diverselor bannere se ocupa acelasi serviciu. Traficul Acesta este punctul in care multi oameni se opresc. Participa la un singur Banner Exchange. Creaza un banner frumos. Si apoi asteapta traficul. Sa faci doar atat este bine, dar nu va produce niciodata o multime de vizitatori. De exemplu, chiar daca ai un banner extraordinar si care aduce un vizitator la fiecare 10 afisari, totusi ai 1/10 din totalul traficului tau. Si nu este de ajuns. Pentru a produce mult mai multi vizitatori, trebuie sa te gandesti putin...

Iata secretul: participa la mai multe servicii Banner Exchange si in special la acelea care iti dau credit cand alti oameni participa la Banner Exchange plecand de la site-ul tau. Cele mai multe servicii de acest fel iti dau un credit de 10% din bannerele afisate de acesti oameni.. Deci, cand cineva care are 1.000 de vizitatori pe zi participa la un asemenea Banner Exchange plecand din pagina mea, voi primi credit pentru 100 de vizualizari pe zi ale bannerului meu... Si totul in mod automat! Daca ai 25 de oameni care participa la un Banner Exchange plecand din pagina ta si fiecare are o medie de 100 de vizitatori pe zi - aceasta inseamna 2.500 de bannere pe zi, dintre care 250 de bannere ale tale zilnic. In timp poti obtine mai multi vizitatori din partea acestor parteneri decat din partea site-ului tau. Email Aceasta este cea mai simpla si cea mai ieftina modalitate de a patrunde in lumea Internetului, permitand un cost de cca. 10 USD pe luna. Este utila in special in stabilirea unor contacte externe regulate, indiferent de aria geografica. Pentru clientii care folosesc deja in mod regulat e-mail-ul se pot utiliza servicii de autoraspuns la unele intrebari si contacte, iar posibilitatea de a transmite fisiere prin e-mail permite raspunsul rapid la unele intrebari tehnice, crescand calitatea serviciilor prestate. Una din metodele de promovare a unui site este aceea de a construi o baza de date cu adresele celor potentiali interesati de oferta ta. O conditie de baza pentru a fi respectat in lumea Internetului este ca inscrierea in aceasta baza de date sa se faca in mod voluntar, pe baza de optiune personala. Practica de a trimite e-mailuri comerciale nesolicitate (spam) este

nu numai daunatoare imaginii companiei, dar in anumite state poate fi considerata o incalcare a legii. Importanta este de asemenea forma in care mesajele tale trimise prin e-mail se prezinta. Se recomanda scrierea mesajelor intr-un editor simplu de texte, ca de exemplu Notapad sau UltraEdit. De asemenea, incearca ca un rand sa nu depaseasca 60 de caractere si foloseste tasta "Enter" la fiecare sfarsit de linie. Aceste precautii te vor asigura ca mesajul tau va arata identic in aproape orice program de e-mail. Altfel exista riscul ca sfarsitul de rand sa apara la intervale diferite de modul in care ai formatat respectivul mesaj. In cele din urma, asigura-te ca mesajul trimis este unul important. Nu trimite un mesaj in care sa spui doar "Ati vizitat site-ul meu (nostru) in ultima vreme?". Da potentialilor clienti un motiv sa se reintoarca la paginile tale. Liste de discutie O lista de discutii sau un newsletter pot constitui o cale excelenta de a va promova afacerea. Ai cunostinte speciale, sau o experienta deosebita intr-un anumit domeniu? Daca da, de ce sa nu editezi un buletin informativ saptamanal sau lunar, in care sa impartasesti si altora cate ceva din experienta ta? Un lucru important pentru afacerea ta este sa te faci cunoscut in domeniul in care activezi. O cale excelenta este de a emite un astfel de buletin informativ. Cel mai usor mod de a modera o asemenea lista de discutii sau newsletter este de a folosi serviciile unui server dedicat. De exemplu, pentru publicatia noastra electronica "Computere si Internet", noi folosim serviciile Topica.com. Un alt cunoscut furnizor de asemenea servicii este Egroups.com. Avantajul folosirii unui asemenea serviciu este usurinta managementului bazei de date. Respectivul furnizor tine evidenta celor inscrisi, evidenta pe care o poti consulta on-line. Indiferent de felul managementului listei, esential este ca potentialii abonati sa stie ca se pot dezabona in orice moment. In fiecare mesaj adresat abonatilor tai recomandam indicarea unui mod de parasire a listei. Folosirea unui furnizor de servicii va automatiza acest lucru . NewsGroupuri Grupurile de stiri sunt poate cele mai mari sisteme de comunicatie. In clipa de fata exista peste 40.000 de grupuri de stiri disponibile. E foarte posibil sa nu le poti accesa. Majoritatea furnizorilor romani de servicii de acces la Internet nu ofera si un asemenea serviciu. Cauza este costul extrem de ridicat pentru furnizarea accesului la serviciul de stiri. Solutia alternativa este sa folosesti un server public de acces la grupurile de stiri. Un asemenea server este news.uni-stuttgart.de, care poate fi accesat pe portul 119. De asemenea poti opta pentru folosirea serviciilor oferite pe web de DejaNews. Exista doua metode de a folosi grupurile de stiri pentru promovare, si amandoua sunt la fel de puternice. Poti posta pur si simplu mesaje publicitare sau poti dezvolta o baza de contacte on-line. Exista diferente si reguli specifice pentru fiecare din aceste doua metode. Anunturi publicitare Aceasta este metoda cea mai comuna de a promova un site cu ajutorul grupurilor de stiri. In principiu consta in a scrie un anunt publicitar, urmand ca acest anunt sa fie trimis

tuturor abonatilor grupului respectiv. Publicitate gratuita, nu este grozav? Nu, nu este chiar atat de simplu. In primul rand, cele mai multe din grupurile de stiri nu ageeaza aceasta metoda de promovare. Te poti trezi cu casuta postala invadata de mesaje de protest. Regulile generale spun ca intr-un grup de stiri se pot posta numai mesaje cu continut apropiat de tematica grupului respectiv. Totusi nu dispera! Exista si unele grupuri de stiri care sunt deschise unei astfel de publicitati. Cele mai multe din grupurile dedicate afacerilor intra in aceasta categorie. Daca ai indoieli referitoare la acest lucru despre un anumit grup, citeste mesajele care au fost postate in ultimele zile pentru a te obisnui cu atmosfera generala. Totusi, chiar daca vezi multe mesaje publicitare nu inseamna ca acest lucru este OK. Unii oameni vor posta asemenea mesaje indiferent de regulile grupului. Sfatul nostru este sa incerci sa ocolesti aceasta fortare a unei metode bune de promovare. Efectele negative pe termen mediu si lung vor fi in mod sigur mai mari decat efectele pozitive pe termen scurt. Contacte on-line O alta cale pentru a mari prezenta ta in cadrul grupurilor de stiri consta intr-o actiune indirecta, si anume in participarea activa la discutiile din cadrul grupurilor de stiri. Exista doua tehnici pentru a folosi aceasta metoda: folosirea semnaturilor si cautarea clientilor. Folosirea semnaturilor este o metoda simplu de folosit si eficienta in acelasi timp. La sfarsitul mesajului tau include o scurta descriere a afacerii tale. Nu uita sa incluzi adresa site-ului web, adresa de e-mail si un numar de telefon. Nu folosi o semnatura prea lunga, risti sa fie considerata drept anunt publicitar. De asemenea nu intrerupe o discutie doar pentru a spune "Da, si eu sunt de acord cu aceasta parere". Daca nu poti aduce informatii noi in discutie, incearca sa gasesti un alt grup de stiri. Implicandu-te in cat mai multe asemenea discutii, iti vei construi un nume in comunitatea on-line. Niciodata nu vei sti cand unul dintre oamenii care te-au cunoscut aici va avea nevoie de produsele sau serviciile tale. Cautarea clientilor potentiali este o tehnica extrem de puternica. In principiu, consta in cautarea in cadrul grupurilor de discutii a oamenilor care ar putea fi interesati in produsele pe care le oferi. De exemplu, sa presupunem ca vinzi bijuterii din argint. O cautare in grupurile de discutii dupa cuvintele "bijuterii+argint" te vor putea conduce la un mesaj in care autorul ar declara "sunt innebunit dupa bijuteriile din argint reprezentand animale". Bucuria ta pentru ca l-ai gasit, bucuria lui pentru ca l-ai gasit! In mesajul pe care il vei trimite nu uita sa incluzi adresa site-ului tau, adresa de e-mail, un numar de telefon si orice alte informatii pe care le consideri indispensabile. Tendinte

O componenta importanta in planificarea unui web site este intelegerea tendintelor care se inregistreaza pe Internet la momentul respectiv. Piata Internet din Romania se cifreaza la aprox. 6.000.000 USD pe an; o cifra relativ modesta in comparatie cu Ungaria 800.000.000 USD sau Cehia - 1.600.000.000 USD anual. Televiziunea versus Internet Asemanari: mijloace de informare in masa si TV si Internetul cistiga audienta prin rapiditatea transmisiei de informatie TV si Internetul supravietuiesc prin vinzarea de publicitate intre diferitele soiuri de informatie furnizata TV si Internetul furnizeaza consumatorului show in afara de informatie, deci au o componenta de entertainment bine definita TV si Internetul vind direct produse : TV prin teleshopping, Internetul prin magazine virtuale, ambele folosind servicii postale pentru livrari la domiciliu TV si Internetul sunt fundamentate electronic si folosesc imaginea pe ecran ca mijloc de comunicare TV si Internetul ocupa timp Deosebiri TV nu stocheaza informatie, Internetul stocheaza - mesajul Internet ajunge mai repede la destinatar, decat mesajul TV targetul Internet poate fi mult mai precis decat targetul TV calitatea imaginii TV este inferioara calitatii imaginii Internet: 4-500 de linii fata de 650 de linii (unitate de masura pentru claritaqtea ecranului) costurile TV sunt mult mai mari decat costurile Internet volumul de informatie Internet fata de volumul de informatie TV transmisibil pe unitate de timp este mai mare TV cultiva vedeta, Internetul nu initiativele comerciale Internet sunt mult mai productive decat cele TV unitatea de publicitatea este mult mai ieftina pe Internet decat pe TV http://www.referatele.com/referate/economie/online7

Daca doriti sa completati acest capitol cu noi informatii va rugam sa va adresati la office@magic-ro.com . Beneficiati de publicitate gratuita in cadrul site-ului www.magicro.com si de o pagina de publicitate in cadrul acestui catalog. Se va specifica autorul si date de contact. Deasemenea , daca doriti sa povestiti o intamplare prin care ati trecut sau la care ati fost martor, si are legatura cu acest capitol, va rugam sa folositi aceeasi adresa de contact, si noi o vom publica in catalogul Consult Expert in 24 de ore. Multumim! Asteptam opiniile dvs. Pe adresa de email: office@magic-ro.com

Tehnici promoionale la nivelul magazinului (standard) Etalarea mrfurilor n interiorul magazinului Adevarata art a vnzrii nu se limiteaz doar la obinerea de comenzi ci i la comunicarea cu clienii reali i poteniali. Comunicarea se face direct sau indirect. Tehnici de etalare Etalarea mrfurilor reprezint o component de baz a tehnologiei comerciale. Rolul etalrii mrfurilor: Pune n valoare articolul realiznd o legtur ntre massmedia i locul de vnzare a articolului Poate modifica dorina de cumprare a unui client Furnizeaz anumite informaii inedite despre utilizarea produsului. Scopul etalrii: atenionarea clientului atragerea i oprirea clientului naterea cererii de impuls materializarea impulsului

Etalarea mrfurilor n vitrine Pentru a realiza o etalare esenial se pot combina diverse elemente pentru obinerea de efecte ct mai placute, cum ar fi: -culorile calde vin n fa -culorile reci se duc n spate -Decorul prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ.Acest efect specific, obinut prin diferite combinaii pe o anumit tematic, creeaz ambiana necesar i dirijeaz privirea ctre articolele etalate. - Spaiul - dispunerea produselor se face utilizndu-se diferite. forme de linii : -linia vertical -subliniaz fora i soliditatea -linia orizontal - sinonim cu odihna, calmul mobilitatea -linia oblic - antreneaza micarea, viaa, mobilitatea -linia frnt - simbolul dinamismului -linia curb - simbolul eleganei, rafinamentului, - Culoarea

nobleei. - Lumina - iluminatul fluorescent, spoturi luminoase digitale Cerine urmrite: -selecionarea cu grij a produselor ce urmeaz a fi expuse -fiecare produs etalat s conin un punct de atracie -etalarea s fie echilibrat, logic, cu mesaj publicitar uor perceptibil -s formeze un punct de sprijin -etalarea pe grupe de uniti, pe orizontal a produselor grele sau pe vertical -produsele cu ambalaje care au aspect publicitar pronunat se pot etala ambalate, produsele cu accesorii se etaleaz mpreun cu acesta -perfecta stare de curenie Modaliti de realizare tehnic a etalrii mrfurilor *Etalarea catalog se caracterizeaz prin mulimea articolelor prezentate *Etalarea tem const n realizarea unei vitrine plecand de la o idee *Etalarea documentar are ca scop mai buna cunoatere a produselor Etalarea reprezint particulariti deosebite, n funcie de grupa de mrfuri i de niveluri vitrinelor Decorul i elementele publicitare sunt destinate ntregii vitrine, avnd un caracter general. Etalarea ncmintei * vitrine - strict specializate -generale -de sezon -de casa

* pe destinati de utilizare * Se grupeaz

*pe categori de cumprtori - de sezon - de casa * pe modele i culori pentru - o informare rapid asupra sortimentelor existente -compararea modelelor ntre ele Tematica compoziional este axat pe - redarea atmosferei de sezon - utilizarea elementelor grafice - cuburi Necesitatea utilizarii suportilor de etalare universali prisme -cilindri

Etalarea jucriilor Se realizeaz sugernd: - gradene ABUNDENTA - prin ridicarea expunerii pe vertical

- gratare - panouri

VARIETATE -gruparea jucriilor pe meserii i preocupaii. Ex: - ppui cu maini de cusut -tipare de rochie -truse pentru activiti practice cu aeromodele, etc. Elemente de ambiana i decor cu teme specifice - sezonului sau campaniei publicitare. - scene cu eroi din basme Tematica vitrinelor va cuprinde -povestiri -filme ndrgite de copii -scene evocnd * jocuri de copii *modul de folosire a unor jucrii *crearea unor scene reale de joac i din activitile copiilor folosind manechine puse n contextul unor situaii veridice de via. Etalarea mrfurilor n magazine Etalarea mrfurilor asigur O abunden de mrfuri O varietate ct mai mare Un flux raional O circulaie a clienilor, pentru a avea contact direct conform cu alte cerine mrfurile cu informaii suplimentare s fie prezentate prin panouri, afie, etichete, care s evidenieze caracteristicile i parametrii pentru mrfurile care necesit o prezentare direct se vor amenaja spaii speciale pentru demonstraii ( aparate electrocasnice i electronice) articole din cadrul unei grupe de mrfuri se expun mpreun Marfurile cu circulatie rapida vor fi expuse aproape de magazia de mana, dar si langa marfurile cu circulatie mai lenta, pentru a fi in atentia clientilor. In colturile magazinului pot fi expuse marfuri de cerere zilnica. Pe capetelede gandole sau standere se vor prezenta socitatie Amplasarea si expunerea marfurilor in raport cu ata zisul complex de condum: dupa varsta si sex ( totul pentru tineret, totul pentru sugari, etc) - dupa modul de viata (totul pentru menaj) - dupa evenimentele SI SARBATORI (CADOURI, JUCARII) SE VOR RESPECTA REGULILE DE ASOCIERE A MARFURILOR.

CONFECTIILE SI TRICOTAJELE SE VOR EXPUNE PE MARIMI IN CADRUL ACESTA PE MODELE, IAR IN CADRUL FIECARUI MODEL PE NUANTE COLORISTICE. INTERIORUL MAGAZINULUI REPREZINTA INFORMAREA CUMPARATORILOR INTR-O ATMOSFERA DE DESTINDERE, DE SERVIRE SI INCREDERE, CARE SA CONTRIBUE LA FORMAREA DECIZIEI DE CUMPARARE. Conservele - Se etaleaza pe sortimente: din legume: in saramura, in bulion, in ulei, in otet - fructe: compoturi, crme , gemuri, dulceturi. - Carne : in suc propriu, mixt, tip si pateuri - peste : in ulei, in sos tomate, cu legume, in suc propriu

Sunt expuse pe gonolele -pe grupe comerciale de consum -pe verticala, cu evidenta sortimentului pe orizontala -cu indicatoare de grupa -cu etichete. - Conserve de dimensiuni mici In vrac in navete in cosuri In raioane speciale, cu texte de folosire, si prescriptii medicale

- Conserve

pentru copii dietetice

Buturile - pe verticala -in rafturi -gondole -boxpalele etajate -europaleti cu elementele de dcor inspirate din activitati viticole cu indicatoare cu etichete cu texte evidentinprovienienta lro.

*Expuneri expozitie, insotite de elemente de prezentare ajutatoare: -embleme ale producatorilor. -mulaj de struguri si alte fructe -obiecte de artizanal: -mini-butoaie - ploasca - teasca

-ceramica popular. Produsele zaharoase datorit unei varieti de produse prezentate n ambalaje de mrimi, forme i culori diferite, expunerea acestora se va face n ambalaj sau n vrac, avndu-se n vedere gruparea pe sortimente (produse de caramelaj, drajeuri, jeleuri, caramele, produse de ciocolat), forme, dimensiuni i culori; dulciurile, fiind preferate mai ales de copii, raionul specializat va oferi o ambian plcut, vesel, cu elemente de decor pline de fantezie; pentru prezentarea estetic i atractiv se valorific decorul artistic al articolelor preambalate n cutii, casete sau a tabletelor de ciocolat; realizarea unei etalri artistice se va face prin folosirea unor compoziii de linii spirale, linii frnte n planuri i la nlimi diferite; se amplaseaz n prim plan produsele de dimensiuni mai mici (bomboane, drajeuri, caramele) expuse n vrac, n borcane, couri, cutii decorative volume transparente realizate din plci de sticl sau de material plastic; un numr de anumite cutii, cum sunt cele de bomboane de ciocolat sau de jeleuri, se expun cu capacul desfcut; produsele preambalate se pot etala i sub form de pachete cu cadouri; decorul va fi subordonat tematicii de sezon ( elemente florale, simboluri din srbtorile de iarn etc. ). Articole din sticl, porelan i faian - Se expun in rafturi si gondole cu fundalul din geam translucid pentru a permite penetrarea luminii in profunzimea mibilierului, grupate astfel Articdole din sticla comuna Articole din sticla cristal, Articole ceramice din portelan si faianta: 1 *articole de menaj sub forma de servicii si in pise detasate; *articole decorative, 2 * dezambalate, cu exceptia celor cu ambalaj publicitar care sunt partial dezambalate, insotite de etichete de pret; -articole decorative se expun cumult rafinament, echilibru de culoare si pe anumite teme; -la capetele gandolelor, pe podiumuri, se, prezinta articolele de cerere curenta in cantitati mari cum ar fi: *farfuriile, bilurile, platourile -se realizeaza si expozitii interioare cu mese aranjate pentru meniuri se expun, intr-un mod logic, intre ansamblul de produse in asociere cu tacamuri, articole textie: Fete de masa Servetele

si vase cu flori, mulaj de fructe,creandu-se un cadru scenagrafic autentic

Articole cosmetice : se expun n cadrul raionului, printr-o etalare direct, vizibil pentru cumprtor, cu posibilitatea citirii unor indicaii de utilizare; se expun: pe tipuri de produse: de igien cosmetice de parfumerie pe activiti complexe, referitoare la o anumit parte a corpului: toate produsele pentru fardare, toate produsele pentru ngrijirea minilor i unghiilor;pe mrci de produse i fabrici productoare; expunerea se realizeaz n fucie de modul de prezentare i ambalare a produselor, cu o grupare dup criterii coloristice sau dup asocierea lor n folosire, asigurndu-se o etalare pe vertical, pentru a sesiza mai uor sortimentele; n cadrul raionului se folosesc indicatoare de sortimente cu texte i simboluri grafice; pentru expunerea produselor cosmetice cu o gam sortimental deosebit de bogat: rujuri vopsele de pr lacuri fixative, se va folosi un mobilier comercial sub form de panou, asigurndu-se expunerea ntregului sortiment coloristic, uurnd cumprtorului alegerea; la unele grupe de produse expuse n ambalaje proprii se va evidenia cte unul sau mai multe exemplare dezambalate, aezate n parte frontal a mobilierului. Bijuteriile, gablonurile si ceasurile in contraste de culori in armonie de culori - pe suporti din plastic transparent din sarma nechelata sub forma de - console -grila - Se expun pe mobilierdin : lemn lustruit cristal metal nichel - in conbinatie textile colorate intens: mov, verde inchis grena. - se etaleaza pe verticala

-margelele -colierele -lantisoarele

pe verticala, in sus amfiteatru dupa momentul zilei (seara, zi)

-articole maruntein tonete vitrine -productia din chihlimbar, sticla, pierre semiprefioase in degredeuri de culoare forma o grupa distincta *ceasurile de mana - in toate - vitrine pe modele marci dimensiuni cu bratari oferente curele

vor

* ceasuri de masa - in rafturi deschise cu fundalul oglinda - panourile verticale vor fi imbracate in materiale de calitate in culoricontrastante cu produsele. - mobilier cu forme curbe, raioncu planinsular - produsele pot fi privite din mai multe unghiuri. Articolele electrotehnice Se expun pe grupe de unitati Articole pentru instalati electrice - conductori - prod electroizolante - apometree de joasa tensiune - pile si baterii electrice. II. Articole de iluminat -surse de iluminat - corpuri e iluminat Articole electrocasnice IV. in functie de - dimensiunea - model - culoare - accesoriile si in casete pe rafturi - piesele de schimb in tonete vitrine. -produsele se grupeaza pe verticala si orizontala, pentru a crea o atmosfera de varietate. pe podiumuri, cat mai vizibil din maimulte loturi si unghiuri Articole electronice

-masini de spalat -aragazele -frigiderele

- congelatoarele - prezentarea trebuie sa fie tehnic, cu o grafica publicitara : -afise -panouri cu caracter tehnic functionale. - embleme ale fabricilor producatoare - cu un spatiu pentru demonstratiile de functionare. -aplicele se monteaza pe panouri speciale. -lampadarele - pe podiumuri -lustrele - de pafon, pe o retea metalica speciala -abajuarurile - in rafturi deschise, pe gondole. Source: http://www.referatero.com/referate/marketing

Daca doriti sa completati acest capitol cu noi informatii va rugam sa va adresati la office@magic-ro.com . Beneficiati de publicitate gratuita in cadrul site-ului www.magicro.com si de o pagina de publicitate in cadrul acestui catalog. Se va specifica autorul si date de contact. Deasemenea , daca doriti sa povestiti o intamplare prin care ati trecut sau la care ati fost martor, si are legatura cu acest capitol, va rugam sa folositi aceeasi adresa de contact, si noi o vom publica in catalogul Consult Expert in 24 de ore. Multumim! Asteptam opiniile dvs. Pe adresa de email: office@magic-ro.com

INTERNET Detalii tehnice (important) Mai multe studii efectuate in domeniu Internetului si mai exact al promovarii in cadrul acestei retele mondiale, arata ca mai mult de 80% din traficul unui site este realizat prin intermediul motoarelor de cautare iar restul prin publicitate (anunturi on line, bannere publicitare, expediere de mesaje publicitare etc...). Este necesara in acest scop o optimizare a siteurilor pentru motoare de cautare. Acest lucru reprezinta in principiu interventia facuta in codul sursa al paginilor ce are ca scop dezvoltarea si concentrarea cuvintelor cheie reprezentative pentru obiectul de activitate al site-ului astfel incat sa acesta sa primeasca pozitii de top in rezultatele cautarilor si implicit mai multi vizitatori. Optimizarea siteului , o metoda ce reprezinta de cativa ani in webul international cea mai buna si eficienta cale de a-ti promova afacerea pe internet. Aceasta tinde sa devina si in webul romanesc cea mai de incredere metoda de a te face cunoscut pe internet. Romanii au din ce in ce mai multa incredere in site-urile web desi statisticile facute acum 3 ani sunt

dezastruase in ce priveste increderea lor in Internet si in comertul online.Optimizarea siteului va aduce un trafic continuu de vizitatori tinta de pe motoarele de cautare pentru perioade foarte lungi de timp sau chiar pentru totdeauna. Tineti cont de faptul ca un om cand cauta ceva primul lucru pe care il face este sa deschida un motor de cautare cunoscut si de incredere cum ar fi Google, Msn, Yahoo, si sa introduca cateva cuvinte cheie dorite pentru a vedea care sunt ofertele legate de contextul cuvintelor sale, si in nici un caz nu sta sa astepte un banner publicitar in acest domeniu. Al doilea lucru pe care il face pentru a-si satisface cererea este sa caute anunturi publicitare in acest sens si de asemenea aceasta metoda reprezinta un punct forte in ce priveste promovarea pe internet. Sa vorbim putin despre Google, Yahoo, Msn; cele mai des folosite motoare de cautare din lume. Informatii extrase, traduse si sintetizate de pe siteurile sursa respective Deoarece Google returneaza doar paginile de web care contin cuvintele din cautarea dvs., pentru a va asigura de o cautare cat mai eficienta trebuie sa mentionati cat mai multe cuvinte in cautarea dvs. Termenii cautati anterior sunt o functie a programului Internet Explorer 5.0. Pentru a opri aceasta functie, apasati pe "Internet Options" din meniul "Tools" si selectati tab-ul "Content". In zona de informatii personale, selectati 'AutoComplete'. Dati click pe butonul "Clear Forms". Puteti deasemenea sa deselectati optiunea "Forms" din aceeasi fereastra pentru a preveni cautarile anterioare sa mai apara in viitor. Mai puteti sa stergeti manual intrari din tabelul cu termenii cautati anterior utilizand tasta "Jos" pentru a selecta o cautare anterioara, si apoi apasand tasta "Delete" in timp ce termenul nedorit este selectat. Ordinea afisarii rezultatelor este determinata de mai multi factori, inclusiv "notarea" acestora de catre Google (PageRank). Google isi reinnoieste index-ul des, asa ca introduceri de link-uri noi sau vechi nu sunt necesare. Ar trebui sa reusim sa le culegem in timpul fiecarei parcurgeri. In functie de durata aplicarii sau de intarzierea noastra, intregul proces poate dura intre una si patru saptamani. Spre deosebire de alte motoare de cautare, motorul Google - Googlebot - poate intoarce rezultate chiar daca nu a indexat deja pagina. Paginile ce sunt cunoscute dar nu au fost indexate pot fi intoarse ca rezultate, dar din moment ce inca nu ne-am uitat la ele, titlurile nu vor aparea. In schimb va aparea URL-ul. Exista o proprietate a web-ului ca multe legaturi sa nu (mai) fie disponibile la o anumita data. Oricand cineva tasteaza o adresa incorecta ce face trimitere la situl dumneavoastra sau care nu poate sa actualizeze paginile pentru a reflecta schimbarile de pe serverul dumneavoastra, Googlebot va incerca sa descarce o legatura incorecta din situl dumneavoastra. De asemenea, din aceasta cauza s-ar putea ca sa inregistrati vizite pe o statie ce nu este deloc un server web. Este aproape imposibil sa pastrezi un server web secret prin nepublicarea nici unei legaturi catre el. Imediat ce o anumita persoana urmeaza o legatura de pe serverul dumneavoastra "secret" catre un alt server web, este probabil ca URL-ul "secret" sa existe in elementul "referrer" si sa poata fi pastrat si probabil publicat de alte servere web in fisierul

de LOGuri. Deci daca exista o legatura catre serverul dumneavoastra "secret" sau o pagina oriunde pe web, este probabil ca Googlebot si alte motoare de cautare sa il gaseasca. Cautarea imaginilor cu Google este cea mai cuprinzatoare din web, avand mai mult de 250 de milioane de imagini indexate si disponibile pentru vizualizare. Pentru a folosi motorul de cautare a imaginilor mergeti in pagina de cautare avansata si introduceti o formula in caseta de cautare imagini apoi faceti clic pe butonul "Cauta". In pagina de rezultate faceti clic pe pictograma pentru a vedea o versiune de dimensiuni marite a imaginii cat si pagina in care imaginea poate fi gasita. (Nota: pentru a putea accesa, limba interfetei dumneavoastra trebuie setata pe English din pagina de preferinte). Imaginile identificate de motorul de cautare a imaginilor - Google poate fi protejat de drepturile de autor. Desi puteti gasi si accesa imagini cu ajutorul serviciului nostru, nu va putem garanta drepturile de a le folosi in alt scop decat vizualizarea pe web. De asemeni, daca doriti sa folositi unele imagini gasite cu ajutorul serviciului nostru, va sfatuim sa contactati administratorul sitului pentru a optine permisiunea sa. ATENTIE: Rezultatele pe care le vedeti cu ajutorul acestei functii pot contine informatii destinate persoanelor adulte. Google ia in considerare un numar de factori cand determina daca o imagine este relevanta cautarii dumneavoastra. Deoarece aceste metode nu sunt functionabile in intregime, este posibil ca anumite imagini nepotrivite sa fie incluse printre imaginile pe care le vedeti. Rezulatele cautarii cu Google includ acum si fisiere Adobe Portable Document Format (PDF). Desi fisierele PDF nu sunt atat de dese cat fisierele HTML, ele contin frecvent informatii de calitate ce nu sunt disponibile in alta parte. Pentru a indica faptul ca un anumit rezultat este un fisier PDF si nu o pagina web, [PDF] apare cu text de culoare albastra inaintea titlului. Asta va va anunta ca programul Acrobat Reader se va lansa pentru a putea vizualiza fisierul. Faceti clic pe legatura din dreapta textului [PDF] pentru a accesa documentul PDF. (Daca nu aveti Adobe Acrobat pe calculatorul dumneavoastra, veti fi directionat catre o pagina web de unde il puteti lua gratuit.) Unele cuvinte, cand sunt urmate de doua puncte (:), au un inteles aparte pentru Google. Un astfel de cuvant este operatorul 'link:'.Cautarea link: url va rezulta o lista cu toate paginile care indica spre URL-ul mentionat. De exemplu, cautarea link:www.google.com va arata o lista cu toate paginile pe care exista o legatura spre pagina Google. Nu se poate combina o cautare link: cu o cautare obisnuita dupa un cuvant cheie.

Caracteristici tehnice si comparatii: (cititi cu atentie )

Motorul de Cautare

Google

Yahoo!

Marimea (numar de pagini indexate) Alte baze de date

Peste 8 Miliarde pagini web -din care 4 Miliarde Rezultate Suplimentare.

Aproximativ 3 Miliarde

Director site-uri - Cautare Stiri - Cautare Imagini - Grupuri de discutii - Froogle

Director de site-uri Stiri - Imagini - Harti - Oameni - Pagini Aurii - Calatorii Produse

Operatori Cautare de cuvinte multiple Pentru excludere And And

- ; de asemenea NOT sau AND NOT (cu litere mari de tipar) In ghilimele " " Nu

Cautare fraza In ghilimele " " Truncare Scrii Asterisk-uri * folosit pentru a inlocui cuvintele in frazele din ghilimele Trunchiul a unor cuvinte ( + pentru a dezactiva) OR (cu litere mari de tipar)

Boolean

AND, OR, AND NOT, NOT, ( ) (cu litere mari de tipar) Va ignora cuvintle comune, chiar aflate in ghilimele " " . Adaugand + le va cauta si pe acestea. Nu

Stop pentru unele cuvinte

Va ignora cuvintele comune. + pentru a le cauta si pe acestea, sau pentru a le ingradi " "

Capitalizare Nu (litere mari de tipar) Campuri de cautare intitle: inurl: allintitle: allinurl: filetype: link: site: cache: info: (mai multe informatii) Cauta si in Formularul de Cautare Avansata

intitle: inurl: link: site: url: hostname: Deasemenea mai Cauta si in Formularul de Cautare Avansata

Rubrici speciale

~ pentru cautarea sinonimelor. Limitat de limba; TLD (+gov, +org); tipul fisierelor (pdf, doc, etc.) Provizii ascunse (Caches) pentru paginile web indexate.

Referitor la (Related): sugereaza termeni de cautare. Cai scurte: acces rapid la dictionar, autorizatii, stocuri, trafic, harti, mai multe informatiie. Limiteaza in functie de data, limba, domeniu, tipul fisierului, tara. Face provizii ascunse (Caches) pentru paginile web La fel de larg ca si Google; are o relevanta buna in Rang (Rank); serviciile gratuite pe care le mai ofera (email, messenger, cautare prin harti, jocuri online etc.) Afisarea rezultatelor se face in ordinea alfabetica ceea ce dezavantajeaza pe cei care au un site foarte bun dar care incep cu litere de la sfarsitul alfabetului.

+ sau Plusuri majore Bun pentru rezultate in functie de Rangul paginii (PageRank), bazat pe numarul paginilor web care au legatura catre paginile de rezultate, stiri curente. Un avans mai mare luat de Google este si datorita posibilitatii ca poti alege sa-ti afiseze rezultatele in alte limbi, ex. limba romana.

Minusuri majore

Si daca afacerea mea nu necesita nici un fel de site si nu are legatura absolut deloc cu Internetul la ce ma ajuta aceasta tehnica pe mine? In acest caz va vom raspunde scurt: Nu va ajuta deloc! Insa avem si pentru dumneavoastra ceva cu adevarat exploziv!

MOTOR! Ceea ce urmeaza se incadreaza cu adevarat in capitolul RECLAMA AGRESIVA si nu are nici un punct comun cu Internetul sau in general cu computerul! Va prezentam o metoda de atac in premiera ,insa mai putin estetica si care a fost testata si s-a demonstrat ca poate depasi cu mult limitele de randament adus de reclamele in cadrul mass-mediei, afise , pliante, internet etc... ACTIUNE! Incercati sa va imaginati chiar acum urmatoarea actiune! (SCENA I ) Sunteti grabit , abia ati terminat de facut bagajele de drum si va pregatiti sa chemati un taxi pentru a va duce la gara ! Aveti bilet luat printr-o agentie de voiaj pentru un tren accelerat la ora 12.00. Veti calatori 6 ore si 30 minute! Sunteti constient ca va asteapta un drum lung si foarte plictisitor! Ajungeti in gara si primul lucru pe care il faceti este sa cumparati un ziar si o revista de integrame. Asteptati cateva minute in gara pana soseste trenul accelerat. Desi pare banala aceasta poveste , incercati sa va imaginati exact aceste detalii intrucat astfel veti intelege foarte bine ceea ce urmeaza. Trenul a ajuns in gara, ati urcat, v-ati gasit locul in compartiment va asezati bagajele scoateti din ele ziarul si o sticla de apa minerala! (55% din calatori fac acest lucru ) (SCENA II ) Trec 30 minute de drum si in acest timp descoperiti ca tocmai ati terminat de citit aproape tot ziarul. Scoateti revista de integrame! Completati integrame in urmatoparele 35-50 minute si deveniti obosit (70% din calatori) (SCENA III ) Daca sunteti fumator , iesiti la o tigara pe hol si in acest timp priviti peisajele care de foarte multe ori vi se par aceleasi , arhicunoscute, si incep sa va oboseasca campurile si padurile din peisaj. Va plictisiti si urmariti liniile stalpilor de telegraf sau casele care apar razlet in decor. (SCENA IV ) Va uitati la ceas si descoperiti cu dezamagire ca s-a scurs abia un sfert din drumul total si s-a consumat si ziarul, si tigara, si revista, si va doriti sa adormiti pe bancheta pentru a trece timpul mai repede! Prin urmare va intoarceti in compartiment si va asezati confortabil pe bancheta cu fata spre geam si nu spre oamenii din compartiment (90%) Admirati peisajul din partea cealalta a trenului si descoperiti aceeasi plictiseala! Totusi va uitati in continuare pe geam fara sa constietizati ceea ce vedeti. Va uitati la ceas din cand in cand pentru a masura scurgerea timpului si apoi iar pe geam. Este posibil sa atipiti pentru

cateva minute si cand va treziti primul lucru pe care il faceti in secunda imediat urmatoare este sa va uitati pe geam , iar apoi la oamenii din compartiment si apoi la ceas . (90%) (SCENA V ) Descoperiti ca nu mai puteti adormi si iesiti din nou la o tigara pe hol! Cat fumati aceasta tigara va uitati numai pe geam si cautati detalii in peisajul de afara pentru a va ocupa mintea cu ceva! Din intamplare intrati in discutie cu un om sub un pretext banal (ex: aveti un foc)Simtiti nevoia sa continuati discutia pentru a va ocupa mintea cu ceva insa descoperiti ca NU AVETI SUBIECTE DE CONVERSATIE ! In tot acest timp va uitati pe geam si gasiti sa aduceti in discutie un detaliu din peisaj (ex: laudati o livada sau criticati un camp nearat) continuarea povestii nu ne mai intereseaza de aici... Ce ocupatie ati observat ca predomina in timpul unei calatorii cu trenul? Cu siguranta v-ati convins ca cea mai mare parte din timpul de drum v-o petreceti uitandu-va pe geam si analizand toate detaliile din peisaj in mod inconstient! Daca vom tine seama de cateva explicatii din punct de vedere psihologic vom vedea ca in timpul unei calatorii lungi cu trenul creierul uman oboseste foarte mult desi nu s-a depus nici un efort pe parcursul drumului, si nu s-a facut nici o activitate intensa psihica. In tot acest timp plictiseala face ca sistemul nervos sa ceara ocupatie , oricare ar fi ea, desi in afara de acestea descrise mai sus nu prea mai exista alte ocupatii in timpul calatoriei cu trenul. (cazul general) -Vi s-a intamplat pe tren sa cititi de doua ori acelasi ziar ? (lucru care nu se intampla daca sunteti acasa sau oriunde in alta parte) - Vi s-a intamplat pe tren sa simtiti nevoia sa vedeti ceva iesit din comun in peisajul sumbru de afara (ex: un elicopter, avion, lebede, cai, orice ar putea sa va ocupe logica si gandurile in acel moment ) Concluzii si statistici : In timpul unei calatorii lungi cu trenul observam cateva gesturi comune la toti oamenii: Se plictisesc Cauta sa isi ocupe mintea cu ceva Toata lumea priveste pe geam (ex: fumatorii de fiecare data cand fumeaza) Prima parte a drumului privesc mai putin pe geam , in schimb in a doua jumatate a drumului sunt mult mai deschisi la peisaje. _________ CFR , intr-o saptamana transporta in medie 300.000 de calatori, In Gara de Nord Bucuresti se elibereaza cca 15.000 de bilete pe zi De sarbatori CFR a inregistrat aprox. 450.000 calatori.

Cu siguranta v-ati dat seama ce urmeaza sa va spunem. Un panou publicitar afisat pe traseul dintre doua mari orase are un impact foarte mare la calatorii din tren . (metoda testata pe ruta Bucuresti - Iasi) insa costurile si intretinerea ar fi foarte mari si nu si le-ar permite oricine. In plus trebuie semnate contracte cu firmele mari de publicitate stradala pentru acest lucru. Putem in schimb sa modificam cativa termeni din aceasta ecuatie astfel incat rezultatul sa ramana neschimbat si randamentul sa fie acelasi insa preturile sa scada de 10 ori.

Un banner publicitar de circa 6/4 m costa cu o marja de eroare de 10 % dupa cum urmeaza: O culoare (serigrafie): 500 lei la orice firma de productie publicitara din orajul dvs. Doua culori (serigrafie): 550lei, trei policromie 700 lei; poliplanul: aprox 100 lei . Pentru a amplasa acest banner la costuri extrem de mici in comparatie cu un afisier (panou) aprox. 100 lei/luna avem la dispozitie o sursa nelimitata de parteneri potentiali: si anume micile firme care au raza de vizibilitate din tren, locuitorii unui sat de exemplu (cei ale caror case se vad foarte bine din tren) halele, fermele etc... Daca amplasati un banner publicitar pe peretele imens al unei hale care se afla in raza de vizibilitate a unui tren de persoane, acesta va da un impact la fel de mare cu un banner amplasat in aceeasi zona. Deasemenea se poate amplasa acest banner pe un perete lateral al unei case care se vede perfect dintr-un tren si care este izolata de alte case(detalii) pentru a iesi foarte mult in evidenta, iar costul pentru aceasta cu proprietarul este aprox 100 lei / luna . Un satean nu va refuza aceasta oferta niciodata pentru ca este constient ca primeste niste bani din cer fara sa faca nimic pentru ei si mai ales este constient ca vecinii lui abia asteapta acest lucru. Eventual va puteti intelege cu acesta sa spele regulat bannerul (o data pe luna) . Daca doriti sa faceti acest lucru si mai elegant puteti incheia un contract de barter sau de servicii cu o firma (deasemenea cu vedere spre trenul de calatori), un bar din apropierea garii CFR . Si vi se pot elibera si facturi pentru sumele respective . De aici sunt o multime de variante prin care va puteti amplasa acest banner. Dar acest banner nu se poate amplasa oricum si oriunde. Va trebui sa tinem cont de cateva detalii extrem de importante, cum ar fi: pe ce parte a trenului il expunem, ce va scrie pe el, ce culoare va avea, ce dimensiune, la ce distanta de tren trebuie sa fie etc... Sa incepem cu locul unde se va amplasa acest banner : In primul rand trebuie sa stiti exact cui va adresati pentru ca desi pare incredibil dar cu aceasta metoda totusi se pot selecta clientii tinta desi intr-un tren urca cam toate categoriile de oameni, de la oameni de afaceri pana la studenti. Vom merge pe exemple reale pentru a se intelege mai bine tehnica de promovare. Presupunem ca avem o firma de mobilier in orasul Iasi care se numeste ABC. Din Iasi pleaca trenuri spre mai multe directii insa ne vom concentra pe ruta Bucuresti (accelerat, rapid , IC) . Din start stim ca exista doua categorii de oameni in fluxul de calatori si anume cei care pleaca din Iasi, si cei care ajung in Iasi. Sa incepem cu cei care vin in iasi. Bannerul publicitar va fi amplasat in apropiere de orasul Iasi insa nu mai aproape de 2-3 km . in general calatorii , in apropiere de destinatie incep sa isi pregateasca bagajele de coborare, si se aliniaza la iesire inca din timpul mersului.

3km

BANNER PUBLICITAR

Directia de afisare

IASI

BUCURESTI

Tinand cont de domeniul de activitate (mobilier ) pe care il avem vom crea un mesaj de bun venit care sa starneasca curiozitate. Acesta va avea cat mai putine cuvinte , si dimensiunea cuvintelor va fi foarte mare pentru a fi usor de citit din miscare : Ex: La Iasi se cauta mobila de la ABC ! tel:.......... Ex: ABC pe primul loc in Iasi la mobila! tel:.......... Ex : Cum ajungi in Iasi vino si pe la noi ABC MOBILA DE CALITATE Profitam de starea de oboseala pe care o au calatorii si mergem pe principiul accentuam durerea pentru a fi dorit si mai mult medicamentul Ex: Ti-ar prinde bine acum O CANAPEA MOALE de la ABC ! Si de aici pot deriva o multime de variante de mesaje pe care cu siguranta calatorii le vor tine minte , avand in vedere starea de plictiseala in care sunt . Cum atacam grupul care pleaca din Iasi? E clar ca bannerul din varianta de mai sus va trebui orientat cu fata spre directia Bucuresti si in nici un caz spre iasi, pentru a fi observat doar de calatorii care vin in Iasi. Pentru calatorii care pleaca din Iasi ne vom gandi la o strategie agresiva peste care vom presara putina comicitate. Acest lucru prinde extrem de bine dupa un drum lung si plictisitor si mesajul are toate sansele sa fie retinut de cei mai multi din calatori. Vom amplasa bannerul mai departe de jumatatea drumului pana la destinatie (Bucuresti) in cazul in care ne adresam oamenilor care circula cu trenurile accelerat, rapid IC, sageata . Vor sari din schema in acest caz cei care circula cu personalul. Asta in functie de dorinta dvs. Daca vreti sa ii prindeti in schema si pe cei care merg cu pesonalul veti amplasa un banner la o distanta de mijloc pe o locatie comuna rutelor de accelerat si personal.

Mesajul : Cum am mai spus vom pune accent pe comic in acest banner deoarece este foarte important ca lumea sa retina aceasta reclama in ciuda faptului ca se afla la o distanta foarte mare de Iasi.

Directia de afisare

BANNER PUBLICITAR

IASI

BUCURESTI

EX: Credeati ca ati scapat de noi? ABC Cea mai buna mobila din Iasi! EX: ABC iti tine companie pana la Bucuresti. EX: Ai vrea sa te relaxezi pe o canapea moale de la ABC? Cand te intorci in Iasi ..sa iti cumperi una! EX: STOP ! ABC este in directia opusa! Etc... Metode testate de SYNCRON MEDIA CENTER- ROMANIA si de DOCOMO INVEST S.R.L. pe traseul: Bucuresti Nord - Iasi, si s-au remarcat rezultate exceptionale in ce priveste consumul tirajului pentru ziarul OFERTA COMPLETA www.ofertacompleta.as.ro si pentru Sistemul de reduceriPASAPORTUL REDUCERILOR www.pasaportulreducerilor.com detalii pe site.

In ce priveste textul de pe acest banner exista si aici cateva reguli stricte care nu pot fi incalcate sub nici o forma! REGULA I: niciodata sa nu scrieti cu litere mari textele publicitare ! s-a demonstrat stiintific si asta este una din multele reguli in publicitate, ca omul reuseste sa

tina minte mult mai usor textele scrise cu litere mici. Memoria vizuala inregistreaza aceste forme ale literelor mici mult mai usor decat formele drepte ale majusculelor. Si in plus este clar ca un text scris cu litere mari ocupa spatiu mai mult decat un text cu litere mici.

LITERE MARI
Font 12, Times New Roman, bold

Litere mici
Font 12, Times New Roman, bold

L1

L 2 < L1

REGULA II: Nu inclinati textele si nu folositi semnele urmatoare de punctuatie (;), (...), (,) si este indicat sa se foloseasca semne de punctuatie expresive si de suspans: (!!!), (?) etc.. care sa atraga cititorul mai mult si sa-i impuna o stare emotionala pozitiva. Folositi culori stridente si contraste puternice intre text si fundal. Nu folositi fundal VERDE sau negru. Nu folositi texte in nuante ci numai in culori de baza ATENTIE: in lumina zilei cea mai bine perceputa culoare de ochiul uman este ROSU, iar noaptea cel mai usor se percepe culoarea VERDE. Cel mai puternic contrast apare intre culorile: Pozitie Locul I Locul II Locul III Locul IV Locul V Locul VI Culoare fundal ROSU ROSU ALBASTRU ALBASTRU ALB GALBEN Culoare text ALB GALBEN GALBEN ALB ROSU ALBASTRU

CELE MAI PROASTE COMBINATII DE CULORI , CARE DAU ESEC TOTAL IN PUBLICITATE Locul I Locul II Locul III Locul IV albastru alb verde negru rosu galben galben rosu

Distanta la care trebuie amplasat un banner publicitar fata de trenul care merge cu o viteza de aprox 80 km/h este 60 m. Pe acest banner este indicat ca textul sa contina maxim 8 cuvinte de mare putere de convingere pentru ca un calator sa aiba timp sa citeasca tot textul inclusiv numarul de telefon. La o viteza a trenului de aprox 40 km / h (imediat dupa plecarea dintr-o statie CFR, urmatorii 300 m) se poate amplasa un banner publicitar de 10-15 cuvinte + contact insa distanta minima fata de tren va fi in toate cazurile 30 metri pentru un panou de dimensiune cel putin 6/3 m. Nu va hazardati sa compuneti texte literare de mari dimensiuni pentru ca riscati ca cititorul sa nu mai apuce sa citeasca numarul de telefon. Deasemenea nu amplasati bannere publicitare pe aceeasi ruta la o distanta mai mica de 20 km unul de altul.

POATE NE VETI INTREBA: Si daca afacerea mea nu necesita acest tip de promovare prin bannere si nici Internet ce metoda agresiva de promovare mai pot aplica in orasul meu? Cea de a treia metoda de publicitate agresiva pe care v-o propunem are siguranta si randament maxim la fel ca cele de mai sus insa exista cateva costuri , dar impactul este garantat MAXIM ! In continuare vom prezenta sumar aceasta metoda deoarece toate detaliile legate de partea de design, tehnica, grup tinta etc.. va sunt descrise in prima parte a acestui ghid.

MOTOR! Ceea ce urmeaza se incadreaza in capitolul RECLAMA AGRESIVA si face apel la informatii in domeniul marketing, publicitate studii si statistici. Strategia necesita acces la cateva date care se pot obtine imediat in orice zona a orasului. Vom apela deasemenea la o scena din viata de zi cu zi pentru a va introduce in atmosfera si pentru a intelege cat mai bine totul din punctul de vedere al clientului potential. Aceasta metoda este foarte estetica si eleganta, si a fost testata pe grupuri restranse de oameni din toate categoriile generale de consumatori. Poate fi aplicata de orice companie de mare prestigiu insa costurile sunt direct proportionale cu suprafata pe care se face promovarea . Desi nu pare asa, strategia este foarte simplu de pus in aplicare si nu necesita costuri mari. ACTIUNE! Imaginativa cat mai amanuntit scena urmatoare: SCENA I: te intorci de la munca cu un mijloc de transport in comun (maxi taxi---lucrezi in orice domeniu doresti), esti obosit si plictisit si aproape ca nu te mai intereseaza nimic din ce se petrece in jurul tau. Observi peste tot mesaje publicitare standard de genul: cele mai mici preturi... acum si in rate, castiga o masina la

tombola NR ONE ... insa nu te intereseaza nimic din aceste mesaje... iti este doar foame si somn..... SCENA II: Deodata observi pe spatarul scaunului din fata, un mesaj : te asteptam la coborare... vei avea o surpriza Devii curios si incepi sa iti pui tot felul de intrebari de genul: oare chiar mie mi se adreseaza acest mesaj? Cine a pus acest mesaj si cand? Scrie doar atat... nici un nr de telefon nimic? Ce-o mai fi si asta ?... mai citesti inca o data atent mesajul si nu descoperi nimic in plus ceea ce te face mai curios te asteptam la coborare... vei avea o surpriza si din reflex de uiti pe geam sa vezi daca prin statiile de maxi taxi e ceva iesit din comun. Intr-un final ignori mesajul si continui sa privesti pe geam nepasator. Mai sunt doua statii pana la tine in cartier , si din plictiseala incepi sa analizezi foarte atent inscriptia respectiva te asteptam la coborare...vei avea o surpriza Nimic in plus ...un text simplu alb negru pe un autocolant micut lipit pe spatarul scaunului. Masina opreste in statia destinatie si te pregatesti sa cobori . In fata ta mai sunt 3 oameni si observi ca ei primesc de la doua fete frumoase si elegante cate un plic . In fine ..una din fete iti da si tie un plic si spui in graba si nepasator merciDescoperi ca spre deosebire de alte pliante pe care le primesti pe strada acesta te-a facut cel mai curios si deschizi imediat plicul alb . Inauntru este un bilet simplu pe care scrie Verifica-ti cutia postala ...imediat ce ajungi acasa! ...Brusc devii cu adevarat curios si te gandesti cum e posibil si care e legatura dintre cutia ta postala si acel maxi-taxi in care ai gasit mesajul. Realizezi ca abia astepti sa ajungi la cutia postala desi nu te astepti la cine stie ce cadou acolo.Un lucru e sigur ..ai devenit curios si mai ai 20 metri pana la scara blocului . SCENA III: Intri in scara si treci pe langa un vecin de la etaj pe care il saluti ca de obicei . Acesta te tine cateva minute de vorba cu intrebari enervante de genul cum merge treaba ? te vad mai bine dispus azi, etc.. Termini cu el si ajungi la cutia postala. In timp ce cauti prin buzunare cheile de la lacat te gandesti cum de crezi asemenea prostii in loc sa iti vezi de treaba si sa ajungi mai repede acasa sa mananci. Totusi pare incatant si continui sa deschizi lacatul cutiei postale cu nerabdare. Inauntru gasesti intr-adevar ceva: Un plic alb ! Il deschizi si citesti noul mesaj: Cauta sub presul de la usa sau in tocul usii cand ajungi! Ai grija la scari cand urci! Incepi sa zambesti din reflex instantaneu si te gandesti oftand si zambind am, trait-o si pe asta , cati nebuni mai sunt pe lumea asta ... si urci bine dispus scarile pana ajungi la usa. Nu rezisti tentatiei sa te apleci si sa ridici presul prafuit sa vezi ce e sub el. Intradevar gasesti si acolo un plic , il deschizi si gasesti o foaie personalizata si semnata pe care scrie Te-am vazut astazi cam ingandurat... Te-am facut curios sa afli cine suntem? Am reusit sa te facem sa zambesti cand ai deschis cutia postala?... Te-am facut sa uiti pentru cateva minute de grijile zilnice ? Daca DA, inseamna ca ne-am atins scopul astazi!

Daca NU ...vei mai auzi de noi ! Cu multa prietenie -STILL CLASS Supermarket: strada Cuza Nr 18 Telefon: 123456789 Nu uita : Pentru noi, nu esti un simplu client!

Daca doriti sa completati acest capitol cu noi informatii va rugam sa va adresati la office@magic-ro.com . Beneficiati de publicitate gratuita in cadrul site-ului www.magicro.com si de o pagina de publicitate in cadrul acestui catalog. Se va specifica autorul si date de contact. Deasemenea , daca doriti sa povestiti o intamplare prin care ati trecut sau la care ati fost martor, si are legatura cu acest capitol, va rugam sa folositi aceeasi adresa de contact, si noi o vom publica in catalogul Consult Expert in 24 de ore. Multumim! Asteptam opiniile dvs. Pe adresa de email: office@magic-ro.com

Sa analizam putin ce s-a intamplat de fapt in mintea personajului , prin ce stari a trecut acesta , si mai ales cate sanse sunt ca acesta sa viziteze magazinul respectiv si cand! In primul rand tineti cont de faptul ca un mare impact il are reclama vorbita din gura in gura . Una e cand vezi un pliant sau asculti la radio si alta e cand iti recomanda un prieten ! Oamenii vorbesc intre ei si povestesc tot ce li se intampla interesant indiferent daca sunt babati sau femei si indiferent de varsta pe care o au. Practic cu aceasta metoda s-a mers de fapt accentuarea unei idei in mintea unui personaj si nu pe genul de reclama standard. Mai exact s-a aplicat principiul Dam multa informatie unui grup restrans si nu dam putin la cat mai multi oameni S-au atins cateva tinte in acest tip de promovare , care sunt foarte greu de atins in metodele clasice si care sunt determinante in convingerea potentialului client. S-a trezit curiozitatea in mintea personajului , ceea ce este un lucru extrem de important pentru ca de aici inevitabil urmeaza : LOGICA; ratiunea constituie un element cheie in consumarea unui mesaj publicitar. In momentul in care consumatorul apeleaza la logica sa pentru a intelege un mesaj publicitar si incepe sa faca singur, in mod inconstient comparatii si speculatii , se imprima mult mai accentuat ideea in mintea acestuia facandu-l sa isi satisfaca curiozitatea intr-un final. Multe firme de mare prestigiu (producatori de bauturi , energizante, IT, materiale de constructie etc..) au facut apel la curioizitate si logica in campania publicitara pe care au pornit-o. Astfel au devenit atat de cunoscuti intr-un timp atat de mic. O astfel de campanie poate consta si in lansarea unor pliante (gen M.D.) care cu siguranta isi ating scopul de a face curios consumatorul si de a-i trezi logica si inventivitatea.

UMORUL are un rol foarte important in publicitate . Un mesaj simpatic este itotdeauna agreat si placut de consumator , chiar daca uneori acesta este pueril si banal. Dialogul direct cu persoana respectiva (scris sau vorbit) face ca potentialul client sa nu se simta ignorat si mai ales ii da starea ca acea oferta se adreseaza numai lui. Lipsa de ignoranta in mesajele poublicitare si dialogul direct fac acea persoana sa se simta importanta si bagata in seama. Cand o companie cu o cifra de afaceri de 200 milioane de dolari se coboara la nivelul unui simplu om care are o slujba oarecare , si discuta de la egal la egal cu acesta , impactul este foarte mare si acel om se simte in mod anticipat clientul firmei . Cand o firma lanseaza mesaje publicitare de genul suntem numarul 1 in tara! Suntem cei mai buni in domeniu un om de rand nu este intotdeauna atras de astfel de replici. In metoda de mai sus , consumatorul se simte important inca din maxi-taxi si devine curios si receptiv la mesajul care il asteapta la coborare. In general un pliant primit pe strada nu mai prezinta atat de mult interes insa un pliant caruia i se face o intrare anticipata devine extrem de util. In orice situatie am schimba actiunile consumatorului de mai sus aceasta metoda nu da gres, sau se poate modifica la libera alegere foarte usor. Nu o luati ca pe un standard ; PUTETI MODIFICA ACEASTA METODA dupa propria imaginatie insa tineti cont de toate ipostazele in care poate primi mesajul acel personaj. De exemplu daca personajul nostru venea cu taxiul acasa si se sarea peste biletul numarul 1 (te asteptam la coborare ) personajul urma sa gaseasca urmatoarele bilete si povestea se lega pana la capat. Daca personajul nu verifica in acea zi cutia postala, nici biletul nr 4 de sub pres nu il gasea. Astfel se amana povestea pana la verificarea cutiei postale. Exista totusi cateva procente de esec a povestii in cazul in care se descopera intamplator biletul de la usa insa sunt mai dese ocaziile in care se verifica cutia postala decat cele in care se ridica presul de la usa. In fine acesta este un schelet pe care se pot monta idei si actiuni interesante adresate publicului larg si nu reprezinta ceva batut in cuie. De aici ideile si inovatiile pot curge in orice directie. Se pot amplasa fetele in apropierea blocurilor pentru a da biletul nr 2 oamenilor care pleaca de acasa la intoarcere sa verifici cutia postala Se pot face scheme asemanatoare cu tactica de mai sus si rezultatul va fi exploziv deoarece , desi va limitati la o zona restransa cu acest tip de promovare, ideea si mesajele pleaca in toate zonele prin viu grai . Acest lucru este direct proportional cu forta de atractie a mesajelor. Practic daca urmariti un om cu mesaje publicitare simpatice si il distrageti pentru cateva minute de la grijile cotidiene , el va simti acest lucru . ATENTIE cheia in astfel de situatii o reprezinta ultima idee din pachetul de mesaje. In cazul nostru: Nu uita : Pentru noi, nu esti un simplu client! Ultimul mesaj din aceasta linie de mesaje va fi retinut cel mai bine de consumator. Nu este obligatoriu sa demarati exact ideea de mai sus , puteti modifica contextele si personajele in mii de variante. De exemplu : O reclama la o librarie cu rechizite scolare poate consta intr-o linie de mesaje scoala - domiciliu , in care sa fie implicati parintii copilor. Ex: obtineti de la scolile din oras bazele de date cu adresele elevilor si trimiteti mesajele acasa la parinti

cu texte de genul. Copilul tau iti va da o veste cand va ajunge acasa Iar la iesirea din curtea scolii la ora 14 de exemplu toti copii sa primeasca un plic pe care il vor da parintilor . Este clar ce va contine acest plic . Oferte personalizate de genul: cele mai bune rechizite scolare cu preturi speciale pentru copilul tau doar la libraria ABC 90 % dintre copii vor duce acasa mesajele daca li se va spune de catre promoterii dumneavoastra. O linie de mesaje cu un efect extraordinar , pentru un restaurant poate fi : Plecam de la ideea oferta - cerere consumator: restaurantul ofera mancare. Reclama la ceva legat de mancare prinde cel mai bine la o persoana in momentul in care aceasta este infometata. O persoana infometata se gaseste in general in urmatoarele situatii: studentii care ies de la cursuri; angajatii unei firme care termina lucrul si ies din firma, persoanele care se intorc epuizate de la strand, de la un meci de fotbal(spectatori) etc... se poate concepe o linie de mesaje foarte usor pentru acest gen de potentiali clienti pentru ca jumatate din reclama o face dorinta lor de a manca in acel moment. Sunteti constient ca impactul acestei tehnici de promovare depaseste cu mult efectul unei simple distributii de fluturasi pe strada sau a unei reclame pe internet. Pentru un magazin de componente de calculatoare cautati toate persoanele care nu au calculator! CUM? Cele mai mari sanse sa le gasiti sunt internet-caffe-urile. Intelegeti-va cu proprietarii acestor I.caffe-uri sa amplasati pe desktopul statiilor de lucru o imagine atragatoare insa fara a face direct reclama firmei dvs. Intrucat nu prea este convenabil pentru I.caffe acest lucru. Insa o imagine cu un mesaj de genul celui din maxi-taxi de mai sus ar avea un randament foarte bun. O reclama foarte puternica si agresiva , si in acelasi timp incatanta , adresata barbatilor exclusiv, poate fi urmatoarea. Mesaj 1 in mijlocul de transport in comun: Buna , te astept in statie la coborare ! sunt imbracata in ROSU si iti voi da numarul meu intr-un plic . SUNA-MA! In statiile de pe traseul unui maxi-taxi vor fi fetele imbracate in rosu care vor da barbatilor calatori un plic si vor evita sa vorbeasca cu ei sub pretextul ca trezesc suspiciuni Bineinteles biletul respectiv va fi o reclama simpatica si eleganta la un magazin de genul: sex-shop, firma de chat, magazin de telefonie mobile, I.T. , Fast Food , si orice este adresat barbatilor care circula cu mijloacele de transport in comun. Mesajul din plic pentru un restaurant ABC de exemplu ar putea fi.ne intalnim la ABC la pranz ma vei gasi acolo ! si mai jos va fi numarul pentru comenzi la domiciliu sau de contact. Dupa cum spuneam sunt mii de variante de asemenea linii de mesaje in care oamenii se simt bagati in seama si devin curiosi si atenti la mesajul publicitar de la sfarsit. Bineinteles , asteptati-va si la un mic procent de scepticism a unor oameni care in ziua respectiva au avut o problema majora si nu sunt deloc dispusi la publicitate , insa acest lucru este iminent in absolut toate genurile de publicitate. Un simplu fluturas colorat si cu texte explicative , cu imagini si harti de adresa , care este dat pe strada la oamenii care trec prin zona promoterilor si care sunt din toate categoriile tinta , reprezinta cea mai proasta cale de promovare si cea mai buna cale de a arunca bani multi pe tipar, plata promoterilor, si de a esua . Ganditi foarte bine o strategie de promovare cu care sa atacati exact grupul tinta si nu toate categoriile de oameni pentru ca inevitabil acestia vor arunca fluturasul la primul cos de gunoi. Un mesaj care are o intrare facuta anticipat de un alt mesaj prinde la public extraordinar de tare. De exemplu o simpla caseta publicitara intr-un ziar are toate sansle

sa fie ignorata de cititor, insa o caseta de pe ultima pagina , alb negru si mica ascunsa undeva printre articole si ieftina poate avea o audienta la cititori uluitoare daca este anticipata de un mesaj care trezeste curiozitatea. Este necesar sa complicam linia de publicitate si mesajele insa impactul la public este garantat. Cum se face acest lucru? Simplu: negociati cu directorul de marketing si publicitate al unui ziar foarte citit din orasul dumneavoastra urmatoarea colaborare. Va publica o caseta gratis sau la costuri minime in ziarul respectiv printr-un barter (schimb de servicii-legal) prin care dvs. sa faceti reclama ziarului astfel. Combinati reclama dumneavoastra cu a ziarului respectiv prin urmatorul mod. Se vor imparti pliante simple cu mesaj de genul campaniilor non profit prin care sa treziti curiozitatea maxima in cititori. Ex: ATENTIE ! ZIARUL x contine la pagina 20 un mesaj secret din .... ! continuati acest mesaj printr-un concurs etc... Ati castigat trei lucruri esentiale pentru afacerea dvs. 1. v-ati ajutat de imaginea ziarului puternic care este oricum citit si foarte cunoscut 2. ati facut intrare directa la pagina unde este reclama dumneavoasra (este bine sa contina aceasta pagina un concurs sau ceva care sa atraga totusi cititorul) este clar ca primul lucru care va fi facut de cititor in momentul in care cumpara ziarul de la chiosc este rasfoirea lui direct la pagina 20. 3. ati investit foarte putin poate nimic in aceasta campanie totul fiind bazat pe schimb de servicii publictare. Desi nu pare asa, toate ziarele au nevoie de publicitate la randul lor . O tehnica total agresiva si cu rezultate peste orice asteptare a fost testata si studiata foarte atent de echipa SYNCRON MEDIA CENTER . O idee indrazneata care uimeste pe toata lumea in momentul in care intra in contact cu ea. S-au mobilizat doua grupuri de 5 oameni si respectiv de 3. (fete si baieti de varste : 16-19 ani) s-a gasit un loc foarte populat din centrul orasului si s-a demarat timp de 20minute o actiune publicitara cu adevarat indrazneata si iesita din comun. S-a propus promovarea unui Fast-food dintr-o intersectie a orasului. De la acea intersectie pleca strada respectiva care era destul de aglomerata si s-au amplasat cele doua grupuri de tineri la o distanta de 50 metri unul de altul. Multimea de oameni dintre cele doua grupuri nu a observat aceasta mobilizare si nimeni nu banuia ca totul a fost aranat in scop de promovare. In acel moment din primul grup de oameni a inceput sa strige o persoana catre cineva din cel de al doilea grup de oameni: Alin..Alin sa-mi iei doua shaworma de la x din intersectie! La care respectivul a intrebat cu glas tare cat costa si raspunsul a fost ferm: Se da shaworma gratis la x la intersectie . Grabeste-te ca la 4 se opreste promotia. Intre timp un alt coleg din prima echipa a strigat si mie una a mai strigat inca unul la fel si intr-un sfarsit primul grup simuleaza faptul ca au cazut de acord toti sa mearga impreuna sa ia shaworma Rezultatul a fost socant. S-a format un sir de oameni la magazinul respectiv in doar 30 minute care asteptau ceva dar nu stiau ce. (foto pe site) Intre timp grupul respectiv simuleaza faptul ca promotia se reia maine si se vor intoarce dimineata iar jumatate din acei oameni au plecat. Din cei care au ramas cam jumatate au comandat ceva nesemnificativ dupa care s-au retras . Insa a doua zi cand s-a urmarit fluxul de oameni in fata magazinului s-a constatat ca acesta crescuse intr-un mod foarte ciudat. Era clar: lumea astepta sa sa se dea shaworma gratis. S-a constatat ca vanzarile

magazinului nu au crescut atat de mult insa a crescut foarte mult pentru cateva zile fluxul de oameni din zona respectiva, si asta datorita a 3 minute de dialog de la 50 metri distanta. Dintr-o asemenea metoda , cei cu imaginatia bogata vor scoate o multime de idei si strategii de publictate simulata (mascata). Puneti o asemenea metoda de promovare in practica si veti fi uimiti de rezultate. Uneori o metoda iesita dn comun si care pare a fi banala , poate aduce rezultate uluitoare comparativ cu o metoda de promovare clasica(reclama prin pliante si fluturasi impartitui pe strada ). Sunt oameni atrasi atat de tare de promotii si gratuitati incat daca ar auzi o asemenea discutie pe strada brusc li s-ar face pofta de o shaworma si ar uita de drumul lor pe care si l-au propus in ziua respectiva. Sunt oameni care ar sta la cozi infernale pentru a primi ceva gratis, nu conteaza ce.. ceva dar gratis sa fie. Si nu uitati LUMEA VORBESTE si reclama prin viu grai da randamentul cel mai mare. SYNCRON MEDIA a efectuat printre numeroasele teste in domeniul publicitar, si urmatorul experiment: Firma si-a propus sa distribuie inr-o saptamana tot tirajul de ziare pe care il avea , in scop publicitar .

Si-a propus sa faca acest lucru in paralel cu un mic studiu in ce priveste gura lumii . Astfel au fost amplasati 10 promoteri la distanta de 10 metri unul de altul , fiecare fiind alimentat imediat in caz de consumare a pachetului de ziare cu noi ziare pentru impartit gratis. Acesti promoteri au fost amplasati in centrul orasului si instruiti sa spuna toti aceeasi fraza cheie : Gratuit pentru dumneavoastra Oferta completa! O zi placuta. Era ciudat faptul ca existau oameni , destul de multi chiar , care refuzau ziarul desi era gratis. In 20 minute s-a constatat ca au fost impartite aprox 300 ziare pe o raza de 100 m. Insa tirajul era destul de mare si fluxul de oameni era neschimbat. S-a trecut la a doua fraza cheie: Luati oferta completa , are locuri de munca , idei de afaceri , oportunitati de castig ! O zi placuta! Dupa aceasta fraza cheie pe care promoterii o spuneau la impartirea ziarului s-a constatat o distributie in urmatoarele 20 minute de 480 ziare. Suparator , deoarece lumea refuza efectiv sa primeasca un lucru gratis fie din motive de indiferenta, fie ca erau grabiti, fie ca aveau cine stie ce probleme. In acest moment un promoter a avut o idee foarte ingenioasa; el a propus urmatorul lucru: Trei oameni impart ziare iar ceilalti 7 vor simula clientela si vor convinge cativa oameni sa se apropie si sa formeze o mica imbulzeaza , pentru a parea ca se da ceva pentru care lumea e disperata. Zis si facut . In 15 minute s-au adunat toti promoterii, care la randul lor si-au sunat cativa prieteni , promitandu-le o cinste dupa program. Astfel in 15 minute au fost numarati exact 18 oameni care simulau o competitie si

dadeau impresia ca este ceva nemaipomenit cu acest ziar. Lumea a inceput sa devina curioasa , si unul cate unul se apropiau de gramada de oameni. Aceasta idee desi banala , foarte agresiva din punct de vedere publicitar a adunat in cateva minute peste 300 de oameni care mai de care interesat si curios sa puna mana pe ziar. S-a consumat in urmatoarele 40 minute un tiraj de 2300 ziare insa echipa a fost nevoita sa opreasca tot acest sistem deoarece risca sa creeze un adevarat haos in zona respectiva. Exista pe siteul oficial al firmei fotografii din acea zi in care se vad clar oamenii curiosi privind la fereastra, si deasemenea o fotografie in care toata zona era ocupata de cel putin 100 de oameni care citeau ziarul respectiv rasfoindu-l cu o foarte mare curiozitate. Va imaginati ce senzatie aveti cand vedeti intr-un parc public o multime de oameni, in picioare, pe banci, in masina, care citesc acelasi ziar? Cu siguranta veti deveni instantaneu curios si veti merge la cel mai apropiat chiosc de ziare pentru a-l cumpara. Ce s-a demonstrat in acest mic experiment? S-a demonstrat cat de mare este rolul unei simulari intr-o actiune publicitara. La o conferinta sau la o prezentare publicitara bine organizata si gandita, intotdeauna exista 3-4 persoane rasfirate prin sala care stiu exact cand trebuie sa aplaude simultan pentru a manipula spectatorii. Deasemenea la un restaurant select sau la o terasa care are un manager foarte bine informat si documentat , se simuleaza doi trei clienti in perioadele critice, cand nu exista nici un client real la masa. De ce? Imaginativa o terasa complet goala si una trei mese libere , restul fiind ocupate... la care veti merge? Tineti cont intotdeauna de aceste sfaturi in momentul in care demarati o actiune publicitara , si puneti in practica macar o idee din cele de mai sus pentru a avea siguranta unei investitii minime si cu un randament maxim. Nu va grabiti sa incepeti o campanie publicitara investind sume uriase in strategii esuate de genul: impartirea a cat mai multi fluturasi pe strazi , fara sa tineti cont de categoriile oamenilor, sau investirea in publicitate RADIO, TV fara sa faceti un studiu complex in privinta grupului de oameni tinta.

In continuare vom completa aceste tehnici de promovare cu cateva reguli generale si detalii care nu trebuie sa lipseasca din planul de afacere mai ales daca aveti concurenti pe acel domeniu de activitate. Planuri de afacere pentru orice domeniu de activitate,sfaturi, idei, taxe... Infiintarea unei agentii de transport interurban, Afacere de web-design , Plan de afacere pentru infiintarea unei agentii imobiliare, Realizare de programe pentru calculator (soft), Infiintarea unui birou de traduceri:, Infiintarea unei patiserii:, Infiintarea unei pizzerii cu livrare la domiciliu:, Infiintarea unui INTERNET-CAFE!, Salon pentru infrumusetare:, Magazin de papetrie-birotic, Baz sportiv , Spltorie auto , Servicii de Transport marf etc...

CUM SE INCEPE UN PLAN DE AFACERI SI CAT DE IMPORTANT ESTE EL?

Planul de afaceri este un studiu complex care se elaboreaz n vederea nceperii unei afaceri noi, n cazul n care interprinderea solicit credite pentru investiii i restructurare, pentru constituirea unei societi mixte, n caz de fuziune, divizare, etc. Planul de afaceri permite investitorilor de capital, bncilor, altor ageni economici s cunoasc starea actual i perspectivele ntreprinderii n competiie cu ali parteneri. Planul de afaceri trebuie s dea rspunsuri la cteva ntrebri fundamentale:Cine suntei? Ce facei? De unde venii? Unde vrei s ajungei?. Planul de afaceri trebuie s fie realist, fiabil, credibil, ambiios i s cuprind indicatori tehnici i economico-financiari care s poat fi realizai pe termen i lung. Din stabilirea clar a obiectivelor strategice i din fundamentarea indicatorilor trebuie s se contureze soluii i msuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamenteaz pe o concepie strategic, care s asigure ntreprinderii (firmei) creterea puterii competiionale i maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrri trebuie angrenat ntreaga echip de conducere. Planul de afaceri trebuie s cuprind un rezumat care s prezinte elementele eseniale ce rezult din analiz i proiectare i o scurt caracterizare a produselor care constituie obiectul proiectului. Aceast caracterizare se refer la perspectiva relansrii firmei ca urmare a mediului economic favorabil i a realizrii unor performane ridicate n comparaie cu ali ageni ecnomici. Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepiei i de efortul depus pentru reuita lui. Planul de afaceri cuprinde dou pri: diagnosticul economic i evaluarea activitii viitoare. Un plan de afacere trebuie sa contina urmatoarele capitole: Scurt prezentare a conducerii Misiunea Prezentarea companiei Forma juridic a firmei Aliane strategice Produsul Produsul actual Cercetare i dezvoltare Producie i livrare Piaa Definirea pieei Profilul consumatorului Planul de marketing Strategia de vnzare Canale de distribuie Publicitate, promovare, PR Concurena Riscuri/ Oportuniti Echipa de conducere

Capital necesar Strategia de achitare a datoriilor Plan financiar

In continuare va prezentam sumar cateva planuri de afaceri in diverse domenii si speram sa va fie de ajutor .

Agenie imobiliar PLAN DE AFACERE


Piaa n oraele mari, piaa imobiliar este extrem de bine reprezentat, dei este una tnr, nceputurile sale datnd din 1994 -1995. n prezent, pe pia se regsesc dou categorii principale de operatori: - firme de renume, cunoscute (un numr relativ redus) reprezentnd fie sucursale ale unor companii strine, fie locale - cu cifre de afaceri anuale de sute de mii de dolari, care acoper un segment semnificativ de clieni (n special din mediul de afaceri companii multinaionale); - firme/agenii de dimseniuni medii i mici (un numr extrem de mare), care i disput cota de pia rmas n special orientate ctre o pia de cartier. De curnd s-a introdus taxa pe valoarea adaugat pentru construciile noi, msur care a dus la o oarecare confuzie pe piaa imobiliar. Clienii n funcie de dimensiuni i reputaie, ageniile imobiliare se adreseaz unor segmente diferite de clieni: - Cele mari i mpart o pia n care principalii clieni sunt: firmele multinaionale, bncile sau persoanele fizice cu venituri foarte mari. Aceast pia este n cretere ncepnd din anul 2000, datorit creterii investiiilor n economie. - Cele medii i mici lupt pentru o cot ct mai bun n cadrul segmentului de pia reprezentat de firmele mici i mijlocii i de persoanele fizice. Aceast pia are o evoluie oscilant, n funcie de zone, iar previziunile pentru viitor prevd o tendin ascendent a cererii, mai ales n contextul dezvoltrii lanurilor de supermarketuri, mall-uri i hypermarketuri, care atrag dup sine o frenezie deosebit a pieei imobiliare.

Concurena O agenie imobiliar nou-nfiinat nu are posibilitatea de a concura cu marile fore n domeniu, pe proiecte de mare anvergur. De aceea competitorii vor fi firmele mici, viznd segmentul de clieni descris mai sus. Pentru a avea succes ntr-o afacere nou pe aceast pia, trebuie luate n considerare aspecte legate de diversificarea ofertei fa de concuren tocmai de aceea, firmele de dimensiuni relativ mici au nceput s ofere produse integrate (de la tranzacia imobiliar propriu-zis pn la asistena necesar la perfectarea tuturor documentelor aferente unei

tranzacii). Cu ct o firm de dimensiune mic este capabil s ofere asisten n toate etapele derulrii unei tranzacii (Administraie Financiar, Cadastru, Notariat etc.), cu att ansele acesteia de a ctiga teren n faa concurenei cresc. Marile companii n domeniul imobiliar ofer, pe lng aceste faciliti, numeroase alte servicii, dintre care putem enumera: studii de fezabilitate, msurtori topo, expertize tehnice, consultan imobiliar, realizarea de construcii i amenajri interioare.

Promovarea Promovarea serviciilor imobiliare const n principal n anunuri inserate n ziarele centrale/locale, n reviste sau n brourile adresate oamenilor de afaceri (de genul celor distribuite gratuit n aeroporturi sau hoteluri), alte apariii n presa scris.

De multe ori ns, n Romnia publicitatea n sfera intermedierilor imobiliare n special n cazul ageniilor relativ mici se rezum la fluturaii rspndii n cutiile potale, pe stlpi sau pe panourile publicitare. O astfel de promovare are avantajul c este foarte ieftin, dar pe de alt parte are un efect restrns i de multe ori creeaz o anumit reticen n rndul multora dintre destinatari. Costurile de nceput Costurile de start pentru o afacere imobiliar sunt extrem de reduse. Activitatea poate fi desfurat de acas, cumprarea sau nchirierea unui spaiu pentru a fi folosit drept sediu fiind opional. Costurile se rezum practic la realizarea materialelor promoionale specifice procesului intermedierii imobiliare - foarte ieftine n prima faz i la achiziionarea echipamentelor de birou necesare (telefon, fax, computer, imprimant, copiator). Se estimeaz c, pentru a ncepe o asemenea afacere, ar fi suficient o sum de aproximativ 2000 3000 EURO, incluznd aici costurile de nfiinare a societii.

Pregtire i calificare Desfurarea activitii profesionale de intermediere imobiliar, respectiv obinerea calitii de agent imobiliar, se poate realiza n dou situaii:

1. Dac la data intrrii n vigoare a Ordonanei de Guvern (anul 2000) i desfura activitatea n domeniul intermedierilor imobiliare, face dovada acestui lucru, depune cerere de nscriere n Registrul Agenilor Imobiliari, respectiv n UNAI (Uniunea Naional a Agenilor Imobiliari), i trebuie ndeplinite condiiile impuse de Ordonana de Guvern ct i promovarea examenului de atestare n maximum un an; 2. Dac dobndete calitatea de agent imobiliar n urma unor cursuri i dup promovarea examenului de atestare profesional, n situaia n care la data intrrii n vigoare a Ordonanei de Guvern nu i desfura activitatea n domeniul afacerilor imobiliare sau nu poate face aceast dovad, sau nu depune cerere de nscriere n termen de trei luni de la data de 26.02.2000. Cursuri pentru ageni sunt organizate i de unele agenii imobiliare importante, sau de agenii specializate n formare profesional, eventual mpreun cu autoritile locale, i vizeaz aspecte cum sunt arhitectura, urbanism, tehnici de vnzare etc. La ncheierea acestor cursuri se acord diverse diplome sau certificate. Exist i unele faculti (chiar n cadrul Academiei de Studii Economice) n care se organizeaz cursuri de ageni imobiliari, recunoscute de Ministerul nvmntului. Calitile absolut obligatorii pe care trebuie s le aib un agent imobiliar de succes sunt: cunoaterea foarte bun a zonei pe care o acoper, cunoaterea psihologiei vnztorului i a cumprtorului, puterea de convingere, perseverena, promptitudinea.

Cadrul legal Pentru a avea dreptul legal de a intermedia tranzacii n domeniul imobiliar, o agenie trebuie s dein licena de funcionare eliberat de UNAI.

Informaii suplimentare Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei Bd. Dinicu Golescu nr. 38, Bucureti Tel/Fax: (021) 212.61.00 www.mt.ro

Uniunea Naional a Agenilor Imobiliari (UNAI) www.unai.ro Asociaia Romn a Ageniilor Imobiliare (ARAI) Str. I. Cmpineanu nr. 26, Bl. 8, Sc. A, ap. 3, sector 1, Bucureti Tel: (021) 313.68.69 Tel/Fax: (021) 638.13.82. www.arai.ro

Agroturism PLAN DE AFACERE


Piaa Cu toate c turismul intern i internaional al Romniei nregistreaz o accentuat tendin descendent (n special datorit scderii puterii de cumprare a populaiei, pe de o parte, i a diminurii interesului vizitatorilor strini, pe de alt parte), turismul rural a luat o amploare deosebit n Romnia dup 1990 i n special n ultimii ani. Aceast situaie se datoreaz n mare msur involuiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotrilor i echipamentelor, preurilor mari practicate i serviciilor necorespunztoare. Prin urmare, agroturismul a aprut ca o alternativ viabil, ctre care s-au ndreptat tot mai muli turiti. Pe teritoriul rii exist o mare varietate de spaii de cazare, ncepnd cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) pn la cele care pot gzdui peste 100 persoane. Majoritatea unitilor de turism rural ofer un pachet de servicii cazare i mas, aceasta din urm sub form de demipensiune sau pensiune complet. n proporii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofer i o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, bi sau duuri, main de splat, terenuri de sport, nchirierea de materiale recreativsportive etc. Aceste pensiuni se ntind, cu mici excepii, pe tot teritoriul rii, avnd o densitate mai mare sau mai mic in funcie de frumuseea zonei, de condiiile existente, de posibilitile financiare i de implicarea autoritilor centrale i locale n dezvoltarea zonal. Conform Asociaiei Naionale de Turism Rural, Ecologic i Cultural din Romnia (ANTREC), n ara noastr exist n prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, nsumnd peste 7.500 de camere, dar numrul total al spaiilor de cazare rurale este mult mai mare, avnd n vedere c numai o parte dintre unitile existente sunt membre ale acestei asociaii.

Potrivit unui raport al Ministerul Turismului, n ultimele 18 luni au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotri la standarde nalte, care au nsumat o investiie total de 10 milioane USD. Clienii Turismul rural se adreseaz deopotriv clienilor romni i strini. Segmentul care apeleaz cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de vrsta a doua i, ntr-o mai mic msur, de vrsta a treia. Acetia prefer linitea unei astfel de pensiuni zgomotului i agitaiei staiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijai nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redus, tocmai datorit preferinei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitaie. Turitii strini care apeleaz cel mai des la agroturism sunt cei interesai n a cunoate istoria i tradiiile Romniei, prin vizitarea unor zone pitoreti, de o frumusee aparte, care pastreaz obiceiuri strvechi legate de: arhitectura caselor, port, meteuguri tradiionale, specialiti gastronomice. Din punct de vedere financiar, cei care apeleaz la aceste servicii se ncadreaz n categoria celor cu posibiliti materiale medii i mici, innd cont de faptul c turismul rural solicit mai puini bani fa de cazarea n sistemul hotelier. Nu trebuie exclus n totalitate nici categoria turitilor cu venituri superioare, care prefer agroturismul din curiozitate sau pentru odihn. Concurena Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebit, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul rii. Zonele n care exist cea mai mare densitate a acestor uniti sunt: Alba (Albac, Arieeni, Garda, Remetea); Arge (Rucr, Brdet); Bistria (Prundu Brgului, Lunca Ilvei, Susenii Brgului); Braov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predelu, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Mrului); Cluj (Sncraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea); Harghita (Praid); Constana (2 Mai, Costineti); Hunedoara (Haeg, Clopotiva); Maramure (Slitea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedini (Ponoarele, Dubova); Neam (Duru, Agapia); Prahova (Buteni, Poiana apului); Satu Mare (Girda de Sus, Bixad); Sibiu (Gura Rului, Sibiel, Cartioara); Suceava (Panaci); Tulcea (Crian, Sntu Gheorghe); Vlcea (Bile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepsa, Vidra, Tulnici). Dup cum se poate observa, majoritatea judeelor cu potenial turistic sunt bine reprezentate la acest capitol. Exist ns suficiente resurse neexploatate, avnd n vedere posibilitile uriae pe care le ofer teritoriul Romniei prin varietatea reliefului i prin pitorescul naturii. Acest lucru nu nseamn nici c zonele listate mai sus sunt nchise, numai c deschiderea unei noi uniti de turism rural n regiunile respective este mai dificil, necesitnd servicii de o calitate ireproabil, ct i preuri care s poat nvinge concurena deosebit de puternic. Fa de competiia direct cu unitile de acelai profil, mai trebuie avut n vedere i concurena indirect cu alte forme organizate de turism din zona geografic respectiv, care poate duce la mrirea sau diminuarea cotei de pia a turismului rural.

n ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitilor turistice, dintre care se remarc trecerea n proprietate privat a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost achiziionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor ncepe ct de curnd ample programe de investiii. n funcie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile de fore n turism se pot modifica ntr-un sens sau altul.

Promovarea O important metod de promovare a turismului rural este nsi calitatea serviciilor oferite, care determin satisfacia turitilor, ceea ce i poate transforma n clieni fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simit bine altor persoane i, prin aceast reclam verbal, gradul de ocupare poate crete considerabil. Desigur, existena unui site pe Internet care s atrag atenia asupra existenei pensiunii i s popularizeze oferta acesteia este ntotdeauna binevenit. Mai puin eficint se dovedete o promovare costisitoare (pres scris, radio, TV), care de cele mai multe ori nu i justific prin sporul de eficien costurile foarte ridicate. Excepie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect cltoriile, turismul etc.

Costurile de nceput Majoritatea celor care pornesc o afacere n domeniul agroturismului sunt cei care i transform propria locuin n pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de mrirea suprafeei casei, crearea unor condiii civilizate de cazare sau extinderea facilitilor existente, amenajarea camerelor i anexelor, alte mbuntiri (dotri grupuri sanitare, sistem de nclzire etc.). Fa de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demarrii unei afaceri n turismul rural ca fiind reduse, mai cu seam avnd n vedere posibilitatea realizrii unora sau tuturor acestor lucrri cu fore proprii sau cu mn de lucru local, foarte ieftin. Pregtire i calificare n cadrul serviciilor turistice n general i n situaia turismului rural n particular, exist dou mari categorii de elemente care determin succesul sau eecul afacerii: pe de o parte dotrile (construcia, finisrile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alt parte calitile personalului (amabilitate, politee, discreie, disponibilitate). Acestea din urm sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu cost (sau cost infinit mai puin dect dotrile ultrasofisticate) i de multe ori au rolul decisiv n mulumirea sau insatisfacia turistului. Cadrul legal Prin Ordinul preedintelui Autoritii Naionale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate unitile din turismul rural trebuie s ndeplineasc anumite condiii, n funcie de confort, pentru a fi omologate i clasificate (pe margarete).

Informaii suplimentare Ministerul Turismului Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucureti Tel: (021) 410.12.75 Direcia General de Autorizare i Control www.mturism.ro Asociaia Naional de Turism Rural, Ecologic i Cultural din Romnia (ANTREC): Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, CP 22 259, Bucureti Tel/Fax: (021) 223.70.24; 222.80.01 www.antrec.ro Asociaia Naional a Ageniilor de Turism din Romnia (ANAT) Federaia Patronal din Turism (FPT) Calea Victoriei nr. 100, sector 1, 70176, Bucureti Tel/Fax: (021) 312.29.93

Baz sportiv

PLAN DE AFACERE

Piaa n contextul economic actual este recunoscut pe plan mondial tendina de cretere a timpului liber n dauna timpului de munc, de transport, de odihn. Astfel, apare nevoia fireasc a populaiei de a beneficia de servicii de agrement tot mai diversificate, pentru a le satisface ntr-un mod ct mai complex dorinele i aspiraiile. n categoria serviciilor de agrement, un loc tot mai important l ocup cele sportive, n strns concordan cu contientizarea pe scar larg a rolului pozitiv pe care l au micarea i sportul n dezoltarea armonioas a individului. n rile dezvoltate (din toate punctele de vedere) exist un adevrat cult n aceast privin n rndul maselor largi ale populaiei, iar activiti ca jogging-ul, cross-urile populare (alergri cu participare larg), mersul pe biciclet, notul se constituie n adevrate fenomene de mas. n ara noastr, aceste activiti nu au luat o asemenea amploare, dei este n general recunoscut importana pe care o are sportul n asigurarea strii de sntate a populaiei. A nceput i n Romnia s se practice jogging-ul (alergarea de diminea sau de sear), se merge cu bicicleta, se practic diferite sporturi. ntre acestea din urm, un loc special l ocup fotbalul, ai crui practicani depesc probabil ca numr amatorii tuturor celorlalte sporturi care se pot practica n mod organizat. Pe locurile urmtoare se situeaz basketul, care ctig tot mai muli adepi i tenisul.

n ceea ce privete baza tehnico-material la nivel naional, situaia s-a deteriorat pe msura trecerii timpului, n condiiile n care proprietarii acestor baze (aflate n marea lor majoritate n proprietatea statului, reprezentat fie prin Direciile Judeene pentru Tineret i Sport, fie prin primrii) nu au beneficiat de fonduri pentru meninerea i, cu att mai puin, pentru modernizarea acestora. Clienii Clienii sunt n majoritate tineri pn n 35 de ani, dar exist i numeroase persoane de vrsta a doua sau chiar a treia care apeleaz la asemenea servicii, ponderea acestora din urm crescnd semnificativ n orele de dup-amiaz i sear, odat cu ncheierea programului de lucru. De altfel n aceast din urm parte a zilei cererea nregistreaz punctul culminant, iar de multe ori proprietarii acestor baza practic tarife difereniate, cu cele mai mari valori n acest interval orar. Concurena Momentan, concurena este nc slab, deoarece afacerea necesit o investiie considerabil, iar beneficiile pe termen scurt nu sunt la fel de mari ca n cazul altor activiti. Totui, exist anumite baze unde se pot practica activiti sportive n mod organizat. Este vorba n special de o concuren indirect, format din complexurile aparinnd cluburilor sportive, care pun la dispoziia doritorilor unele dintre facilitile lor contra cost de coli i faculti, care de asemenea beneficiaz de terenuri de sport pentru elevi/studeni, dar care pot dispune (n mod neoficial) i alte persoane. Exist, dup cum s-a mai menionat, i o serie de baze sportive care se afl n administrarea Direciilor Judeene pentru Tineret i Sport. Promovarea Fiind o afacere care se adreseaz unui segment important de populaie, publicitatea trebuie s fie ct mai ampl, desigur n limita bugetului alocat acestei activiti. Se pot folosi diverse canale de promovare, printre care radioul, presa scris, publicitatea stradal (recomandabil cu precdere n locurile frecventate de tineri).

Costurile de nceput Costurile pornirii acestei afaceri sunt ridicate, n primul rnd datorit cheltuielilor mari pe care le presupune construirea bazei i dotarea terenurilor de sport n funcie de specificul fiecruia.

n cele ce urmeaz vor fi enumerate cteva costuri orientative ale instalaiilor i echipamentelor care ar trebui achiziionate, n funcie de sporturile care urmeaz a fi practicate. Pentru fotbal: pori (ntre 300 i 1300 EURO) sau mini-pori (ntre 100 i 200 EURO), mingi (ntre 10 i 35 EURO). Pentru basket: instalaie fix cu panou (ntre 150 i 1700 EURO) sau instalaie mobil (120-900 EURO), panou simplu cu co (50-220 EURO), mingi simple sau oficiale (10-80 EURO). Pentru tenis: maini de aruncat mingi diverse modele (200, 500, pn la 2000 EURO), fileu (200 EURO), rachete pentru amatori (20-70 EURO) sau profesionale (80-300 EURO). Pentru tenis de mas: mas de joc poate fi pentru interior sau pentru exterior- (ntre 300 i 1000 EURO), fileu (40-70 EURO), set palete (20-30 EURO), set mingi (3-6 EURO). Evident, mai sunt i alte sporturi care pot fi practicate n mod organizat n cadrul unei baze sportive, dar n rndurile de mai sus s-au listat numai cele mai populare dintre acestea. Preurile de sus sunt orientative i sunt n marea lor majoritate proprii unor produse de nalt calitate. n funcie de strategie i de posibiliti, se poate alege varianta achiziionrii unor instalaii i materiale sportive mai ieftine ori la mna a doua. Pregtire i calificare Ponderea personalului specializat este n cazul acestei activiti mult mai mic dect n alte cazuri. Necesitatea angajrii unui personal de specialitate ar aprea n cazul (foarte posibil de altfel) n care se organizeaz n cadrul bazei cursuri de iniiere i perfecionare n anumite sporturi. n acest caz, principalii beneficiari ar fi copiii, iar cei care ar urma s se ocupe de pregtirea lor ar trebui s fie profesori i antrenori de sport, cu diverse specializri.

Cadrul legal Trebuie prevzute spaii suficient de largi destinate amenajrii de vestiare i grupuri sanitare. De asemenea complexul trebuie s beneficieze de un punct de prim ajutor, astfel de activiti fizice putnd genera accidente, de la cele simple pn la cele extrem de grave.

Informaii suplimentare Ministerul Tineretului i Sportului Stadionul Naional Lia Manoliu, Tribuna 2, Bucureti Tel: (021) 250.85.39; 250.79.91; 250.70.34 www.mts.ro

Direciile Judeene pentru Tineret si Sport

Centru de consiliere profesional i planificare a carierei PLAN


AFACERE

DE

Piaa n domeniul consilierii i orientrii profesionale, oferta este ntr-o cretere accentuat, pe msur ce se nfiineaz noi societi i ONG-uri cu acest profil, iar altele deja existente i extind sfera de acoperire, incluznd i acest domeniu. Cererea este i ea n cretere, dar ritmul este mai lent dect n cazul ofertei. Serviciile pe care le ofer un astfel de centru au n vedere urmtoarele componente: informare (date cu privire la posibilitile de angajare n funcie de studii, calificri, aptitudini psihoprofesionale; prezentarea ofertelor existente pe piaa muncii); consiliere (ajutor n ntocmirea unui Curriculum Vitae (CV), n elaborarea unei scrisori de prezentare; consiliere individual i de grup pentru luarea unei decizii corecte privind cariera i alegerea unui loc de munc); planificarea carierei (orientare i reorientare profesional); dezvoltarea carierei (consiliere pentru accederea la oportuniti de studii, informarea cu privire la cursurile de formare i perfecionare n diverse domenii); eventual plasarea forei de munc (n cazul n care instituia se adreseaz i firmelor care fac angajri, n aceast situaie extinzndu-i atribuiile i devenind i un gen de intermediar pe piaa forei de munc). Clienii Beneficiarii sunt n primul rnd persoanele care se afl n cutarea unui loc de munc, n special proaspeii absolveni ai unor forme de nvmnt, omerii n cutarea unei slujbe sau cei care intenioneaz s-i schimbe locul de munc sau profesia. Suplimentar, clieni pot deveni i anumite firme care caut s angajeze personal i care pot apela la o asemenea agenie. Cu acceptul beneficiarilor din prima categorie (cei care caut un loc de munc) se poate forma o baz de date, din care firmele interesate s poat alege angajatul potrivit. De asemenea, este indicat construirea unui sistem de evaluare i verificare a aptitudinilor pentru ca, la solicitarea angajatorilor, candidaii s poat fi testai.

Concurena Sistemul de consiliere i orientare profesional se afl la intersecia sferelor de activitate a trei ministere: Ministerul Educaiei i Cercetrii, Ministerul Tineretului i Sportului i Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale.

n cadrul acestor ministere funcioneaz diverse direcii, departamente, birouri etc. care au atribuii n acest sens. n afar de acestea, exist o serie de instituii, ONG-uri care i desfoar acitivitatea n domeniul consilierii i planificrii carierei. Segmentul de beneficiari crora li se adreseaz aceste instituii variaz foarte mult, unele ncepnd cu elevii de liceu sau chiar din clasele gimnaziale, altele ocupndu-se cu precdere de omeri, muli dintre acetia cu vrste destul de avansate.

Promovarea Politica de promovare adoptat trebuie s vizeze segmentele-int menionate la seciunea Clieni. De aceea, se poate alege promovarea prin intermediul publicaiilor care se ocup de piaa muncii, a celor adresate tineretului, dar i n rubricile specializate n cereri/oferte de munc. Se poate apela de asemenea la Internet, care este un mediu de comunicare extrem de popular n rndul tinerilor i a crui acoperire crete ntr-un ritm accelerat. De asemenea, se poate opta pentru promovarea pe posturile de radio, care se bucur i ele de succes printre tineri. n fine, se pot combina metodele enumerate mai sus, n funcie de segmentul de beneficiari ales i de bugetul alocat pentru aceast component.

Costurile de nceput Nefiind o activitate care presupune utilizarea de instalaii, echipamente, maini etc., costurile iniiale sunt relativ reduse. Principalele direcii nspre care se ndreapt cheltuielile n faza ncipient sunt: nregistrarea legal a organizaiei, locaia (obinerea i amenajarea sediului), logistica (computere, telefon, fax, copiator, alte echipamente de birou), consumabile

i, nu n ultimul rnd, personal. Este vorba despre cheltuielile ocazionate de recrutarea-selecia angajailor i de acoperirea salariilor i taxelor aferente pe primele cteva luni de funcionare. Este esenial ca personalul s fie de calitate, pentru c ntr-o asemenea activitate resursa uman este probabil cea mai important. Pregtire i calificare Este recomandat ca personalul implicat n aceast activitate s fi absolvit o form de nvmnt superior ntr-unul din domeniile: psihologie, sociologie, pedagogic etc. i s beneficieze de experien n lucrul cu tinerii, care reprezint grosul beneficiarilor.

Cadrul legal Exist o serie de Ordine emise de Ministerul Educaiei, care reglementeaz activitatea de orientare colar i profesional din nvmntul public (3277 din 16.02.1998, 3370 din 3.09.1998, 3064 din 18.01.2000, ct i Notificarea nr. 12487 din 3.09.1998). n ceea ce privete forma de organizare: o organizaie neguvernamental (ONG) respectiv o asociaie sau o fundaie este reglementat de Ordonana Guvernului nr. 26/2000, publicat n Monitorul Oficial nr. 39 din 31 ianuarie 2000. Aceasta stabilete procedura de nfiinare comun pentru asociaii i fundaii i nu impune o limit n ceea ce privete scopul i obiectul de activitate al acestora. Informaii suplimentare Ministerul Educaiei i Cercetrii Str. General Berthelot nr. 28-30, sector 1, Bucureti Tel: (021) 310.42.20 www.edu.ro Ministerul Tineretului i Sportului Str. Vasile Conta nr. 16, sector 2, Bucureti Tel: (021) 211.50.62 www.mts.ro Direciile Judeene pentru Tineret i Sport (funcioneaz la nivel local) Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale Str. Dem I. Dobrescu nr. 2, sector 1, Bucureti Tel: (021) 315.72.29 www.mmss.ro

Birou de traduceri PLAN DE AFACERE


Piaa Majoritatea birourilor de traduceri care funcioneaz n Romnia ofer servicii complexe, n sensul c dispun de traductori specializai n numeroase limbi strine, ncepnd cu cele de circulaie internaional (englez, francez, german, italian, spaniol) i terminnd cu cele foarte rar utilizate. Pentru a putea oferi clienilor servicii ct mai complexe, multe birouri de traduceri se asociaz cu notariate (eventual avnd punctul de lucru n imediata apropiere sau chiar n aceeai incint cu firma de traduceri), notariatul asigurnd legalizarea documentelor traduse. n acest caz, clienilor le este nmnat traducerea tiprit, dar exist i varianta imprimrii acesteia i pe alte suporturi (dischet, CD).

Multe birouri de traduceri ofer, pe lng activitatea de baz, servicii complementare, dintre care se pot enumera: consultan de specialitate, legare/ndosariere, scanare, preluarea predarea materialelor la sediul/domiciliul beneficiarului. n funcie de strategia firmei, aceste servicii pot fi taxate suplimentar sau pot intra n preul prestaiei de baz. Din punct de vedere geografic, piaa firmelor de traduceri se concentreaz n marile orae, unde exist suficieni clieni pentru a putea genera rentabilitate n activitatea respectivei societi. Localitile cu o populaie redus i mai ales cele cu activitate economic slab nu reprezint medii propice pentru plasarea afacerii. Clienii Clienii sunt att societi comerciale, ct i persoane fizice. Firmele apeleaz de cele mai multe ori la asemenea birouri pentru traduceri de contracte comerciale ntre parteneri din ri diferite, coresponden comercial, oferte, manuale coninnd instruciuni de utilizare a unor produse, acte contabile. Persoanele fizice traduc cel mai des diplome de studii, certificate de natere/cstorie, lucrri, articole, contracte de munc, fie medicale, programe analitice din facultate, recomandri, adeverine, acestea din urm pentru emigrare sau pentru studii n strintate.

Concurena n ultimul timp, cu precdere n Bucureti, dar i n alte mari orae, concurena a devenit deosebit de acerb n acest domeniu, iar diferenierea se face n funcie de calitatea i diversitatea serviciilor oferite. De multe ori nivelul tarifelor practicate cntrete mult n alegerea uneia sau alteia dintre firme. n general, cu niveluri medii ale tarifelor se asigur o rat a profitului net n cifra de afaceri de circa 25-30%. Pe pia exist, pe de o parte, cteva firme mari, acoperind o gam foarte variat de servicii de acest profil, iar pe de alt parte exist un numr mare de persoane fizice autorizate, care desfsoar activiti la scar mult mai redus. De multe ori, promovarea este cea care nclin balana n favoarea uneia sau alteia dintre firme.

Promovarea Promovarea nu trebuie ndreptat, cum se ntmpl n cazul altor afaceri, ctre Un grup-int foarte strict limitat, ci poate s aib o arie de acoperire mai larg. Localizarea geografic nu mai are o importan la fel de mare n acest caz: o firm care se remarc prin calitatea i acurateea traducerilor devine cunoscut i poate fi solicitat de clieni din diverse zone, chiar i din alte localiti (mai ales n contextul actual, n care Internetul a cptat o deosebit amploare,

primirea comenzilor, a textelor de tradus, se poate face prin intermediul potei electronice). Admind c pentru o astfel de firm publicitatea TV de exemplu solicit un efort financiar mult prea mare (s-ar ajunge n situaia n care un sigur spot publicitar s depeasc suma tuturor celorlate cheltuieli), putem considera presa scris i Internetul ca fiind cele mai bune ci de promovare a unei asemenea firme, prin prisma raportului dintre eficien i cost. Costurile de nceput Cu siguran costurile de demarare ale unei astfel de afaceri sunt dintre cele mai mici. Ele se rezum la taxele de nfiinare a societii (circa 300 ), cumprarea sau nchirierea biroului (dei, n ultima instan, se poate ncepe lucrnd acas), achiziionarea aparaturii de birou necesare (unul sau mai multe calculatoare nu neaprat dintre cele mai performante - n funcie de volumul previzionat al activitii, telefon, fax, copiator etc.), achiziionarea unor dicionare (inclusiv specializate n anumite domenii: comercial, juridic, tehnic). Cu excepia situaiei n care se opteaz pentru cumprarea unui sediu/birou, se estimeaz c o investiie de 2000 - 3000 este suficient pentru asigurarea strictului necesar n faza de lansare a afacerii. Pregtire i calificare Fiecare traductor din cadrul unui astfel de birou trebuie s dein un certificat de traductor emis de Ministerul Culturii i Cultelor i Ministerul Justiiei, care se atribuie fie pe baz de diplom de studii (n cazul absolvenilor unei faculti autorizate de limbi strine), fie n urma promovrii unui examen. De asemenea este necesar nregistrarea traductorului la Administraia Financiar. n general firmele de traduceri au angajai permaneni pentru traducerile din/n limbile de circulaie internaional i colaboreaz cu traductori specializai n limbile mai puin folosite, la care apeleaz n situaiile speciale n care primesc astfel de solicitri. Cadrul legal O form juridic extrem de uzitat de ctre traductori o reprezint persoana fizic autorizat (PFA). Cele mai rspndite rmn ns i n acest caz SRL-urile. Activitatea traductorilor autorizai este guvernat de urmtoarele acte normative: 1. Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea i plata interpreilor i traductorilor folosii de organele de urmrire penal, de instanele judectoreti, de birourile notarilor publici, de avocai i de Ministerul Justiiei, publicat n Monitorul Oficial nr. 305 din10 noiembrie 1997; 2. Ordinul Ministrului Justiiei nr. 462/1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 178/1997, publicat n Monitorul Oficial nr. 442 din 20 noiembrie 1998. Informaii suplimentare

Ministerul Culturii i Cultelor Centrul pentru Formare, Educaie Permanent i Management n Domeniul Culturii Comisia Central pentru Acordarea Certificatelor de Traducator in si din limbi strine Calea Dorobani nr. 99A, sector 1, Bucureti Tel: (021) 230.08.37 Fax:(021) 230.21.94

Ministerul Justiiei Str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureti Tel: (021) 312.40.23 www.just.ro

Fabric de mobil de comand PLAN


DE AFACERE
Piaa Noiunea de fabric de mobil este una foarte larg. Gama de produse poate fi extrem de diversificat, pornind de la ceea ce se numete mic mobilier (aici intrnd produse i accesorii de mici dimensiuni, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar i jucrii din lemn), ui i ferestre (inclusiv tmplrie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de buctrie, ajungndu-se i la mobilier de birou (n special birouri, mese pentru calculator adesea dotate cu suporturi pentru tastatur, unitate central, imprimant sau pentru toate acestea -, mese pentru conferine, biblioteci, corpuri mobile). Din cele de mai sus rezult marea diversitate de produse care intr n aceast categorie, iar specializarea n fabricarea uneia sau a ctorva dintre aceste produse este esenial, fiind imposibil, mai ales pentru o firm aflat la nceput de drum, s realizeze toate aceste produse la standarde de calitate ridicate. Pentru c materia prim de baz n producia de mobilier este lemnul, este preferabil ca fabrica s fie amplasat ntr-o zon n care s existe o disponibilitate mare de mas lemnoas i/sau posibiliti de transport.

Clienii n funcie de tipul de mobilier fabricat, clienii pot fi persoane fizice sau juridice. n cazul mobilierului de comand, majoritatea cumprtorilor sunt persoane fizice. n cazul fabricilor mari, care produc cantiti nsemnate, apare varianta exportului, situaie n care se pune problema competitivitii mobilierului produs n Romnia n rile Uniunii Europene, principalele importatoare la acest moment.

Concurena Concurena este deosebit de bine reprezentat. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat o ndeletnicire de baz a romnilor (date fiind resursele deosebite de care dispune teritoriul rii n acest sens), iar aceast tradiie s-a pstrat din generaie n generaie. Astfel, dup 1989 au aprut o serie de fabrici de profil care acioneaz pe scar mai larg sau mai restrns. O categorie aparte o constituie fabricile existente nc de pe vremea fostului regim, majoritatea funcionnd n continuare pe scheletul motenit. Pe pia funcioneaz o serie de companii mari i foarte mari (Elvila, Silvarom, Mobexpert Prod, Alprom etc.), care desfoar activiti complexe de producie, distribuie prin magazine specializate proprii sau prin dealeri, export. Toate firmele enumerate mai sus au obinut n cursul anului 2001 un profit brut de peste 1 milion $. Pentru a acoperi cererea nesatisfcut de ctre acestea, au aprut i o serie de fabrici mici, axate n special pe mobilier de comand, acestea avnd avantajul flexibilitii n producie i al costurilor i implicit al preurilor mai mici. n prezent, n Romnia exist peste 2.900 de fabrici de mobil. Promovarea O mare parte din produsele de mobilier realizate n Romnia sunt destinate exportului. n cazul acestora, o modalitate de promovare foarte uzitat este Internetul. Mobila fabricat n Romnia este foarte cutat n afara granielor rii, iar o pagin web bine realizat (preferabil i n una/dou limbi de circulaie internaional) poate atrage numeroi clieni externi, dar i locali. O alt modalitate de promovare accesibil este presa scris, n special cea local, mai ales la nceput, cnd piaa vizat este de cele mai multe ori una restrns. Costurile de nceput Pentru o fabric axat exclusiv pe mic mobilier, este suficient un spaiu (hal de producie) mai restrns. De asemenea, utilajele i echipamentele sunt minimale - poate fi achiziionat o main universal de tmplrie (estimat n jur de 1.500 2.000 EURO). La aceste cheltuieli se adaug preul echipamentelor de birou (unul-dou calculatoare, telefon, fax, copiator etc.) i cheltuielile de nregistrare a societii (mai puin de 300 EURO). De asemenea, este aproape obligatoriu s se achiziioneze cel puin o main de transport marf, avnd n vedere faptul c aproape toi concurenii ofer i aceast facilitate transport gratuit la domiciliu. Preul unei maini utilizabile pentru transport mobil ncepe de la aproximativ 4.000 EURO, n cazul n care este vorba despre o main nou, de fabricaie romneasc.

Pregtire i calificare n acest domeniu exist o nsemnat for de munc, att din punct de vedere numeric, ct i calitativ. Industria de prelucrare a lemnului fiind una cu adnci tradiii n Romnia, exist numeroi specialiti, cu o experien deosebit n aceste meserii. n momentul de fa, circa 100.000 de oameni i desfoar activitatea n fabricile de mobil din ara noastr. Pentru nceput, pentru o fabric mic, sunt suficieni 2-3 salariai, dar pe msura dezvoltrii activitii vor fi necesare noi angajri.

Cadrul legal Nu exist multe prevederi speciale care s restricioneze aceast activitate. Trebuie obinute autorizaiile obligatorii pentru nfiinarea oricrei societi comerciale (autorizatia de funcionare din punct de vedere al prevenirii i stingerii incendiilor, autorizarea sanitar, autorizarea funcionrii din punct de vedere sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al proteciei mediului i autorizarea din punct de vedere al proteciei muncii). Mai trebuie repsectate prevederile Ordinului nr. 462 din 12 iulie 2001, privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 7 septembrie 2001 i contractul colectiv de munc unic nr. 546 din 7 martie 2002, la nivelul ramurii industriei lemnului (exploatarea i prelucrarea primar a lemnului, industria mobilei, a stratificatelor, a produselor din lemn i alte activiti) pe anul 2002-2003, publicat n Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din 19 martie 2002. Informaii suplimentare Asociaia Productorilor de Mobil (APMR) os. Pipera nr. 46, sector 2, Bucureti Tel: (021) 231.44.11 Fax: (021) 231.44.11 Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor B-dul Carol I nr. 24, sector 2, Bucureti Tel: (021) 314.40.20 (021) 312.44.10 (021) 315.44.12 Fax: (021) 313.47.66 www.maap.ro Ministerul Industriei i Resurselor Calea Victoriei nr. 152, sector 1, Bucureti Tel: (021) 212.94.15 (021) 212.94.37 Tel/Fax: (021) 315.08.44 www.minind.ro

Ministerul Apelor i Proteciei Mediului B-dul Libertii nr. 12, sector 5, Bucureti Tel: (021) 410.02.46 (021) 312.42.27 www.mappm.ro

Grdini PLAN DE AFACERE


Piaa Piata este n acest caz nelimitat. Copiii vor merge ntotdeauna la gradini; noutatea este ns reprezentat de creterea ponderii unitilor de nvmnt precolar private n dauna celor publice. Acesta este cea mai important modificare structural a pieei, n paralel cu diversificarea serviciilor oferite de diveri prestatori, n conformitate cu creterea cerinelor clienilor.

Clienii Clienii sunt persoanele care au copii cu vrste n general cuprinse ntre 3 i 6 ani, oameni ocupai, care nu au timp n cursul zilei s aib grij de copii, dar sunt preocupai de educaia acestora i care ncearc s gseasc o alternativ la sistemul de grdinie de stat. Ei sunt de obicei persoane tinere, cu venituri superioare, patroni sau angajai ai unor companii multinaionale, bnci, etc., ori ceteni strini. Cerinele clienilor sunt tot mai diversificate. Pe lng supravegherea copiilor activitatea de baz pentru care funcioneaz o gradini prinii solicit o serie de servicii suplimentare, printre care, n primul rnd, nvarea unei limbi strine, apoi deprinderea unor cunotine de baz n utilizarea computerelor, practicarea unor sporturi, iniierea i dezvoltarea unor aptitudini (muzic, dans, pictur), sau derularea de jocuri educative, de logic, atenie i perspicacitate. Clienii pot solicita diverse servicii cum ar fi servirea uneia sau mai multor mese (n raport cu perioada de timp petrecut de cei mici n cadrul unitii), program prelungit, transportul la i de la grdini, vizitri de muzee i expoziii, excursii tematice, plimbri n parcuri i grdini. De asemenea orice grdini trebuie s asigure asisten medical. Diversitatea i calitatea acestor servicii diferentiaz o firm n faa concurenei. Concurena n mediul urban i n special n oraele mari, grdiniele particulare i n special cele n limbi strine au nceput s apar i s se dezvolte. O categorie aparte o constituie cele care se adreseaz copiilor

unor persoane strine care locuiesc permanent / temporar n Romnia (ex: grdini francez, libanez, chinez, etc). Nu trebuie omise nici grdiniele publice, dar acestea pierd teren vznd cu ochii, deoarece nu nregistreaz mari progrese n modul de derulare a procesului educaional, fa de cele private, n cadrul crora inovaia i adaptarea la nou reprezint preocupri curente. De asemenea, un motiv extrem de frecvent pentru care prinii opteaz pentru o grdini sau alta l reprezint localizarea, n sensul c muli aleg o grdini situat ct mai aproape de cas.

Promovarea Canalele de promovare utilizate pot fi: ziarele locale i cele de anunuri, afie, postere, pliante, sau chiar promovarea verbal. O politic promoional bine structurat i eficient administrat poate genera rezultate extrem de favorabile. Exist chiar varianta prezenei unui numr de solicitani care s depeasc posibilitile (n special din punctul de vedere al spaiului). n aceast situaie merit luat n calcul varianta deschiderii unei/unor noi uniti, aa nct s nu se piard eniali clieni.

Costurile de nceput Dei, ca n cazul oricrei afaceri, este preferabil ca sediul / punctul de lucru s nu se identifice cu domiciliul proprietarului, o grdini se poate amenaja chiar n interiorul locuinei patronului, sau ntr-o anex special amenajat a acesteia. n aceast situaie s-ar economisi o sum important de bani, care ar putea fi utilizai n alte scopuri cum ar fi dotarea cu materiale didactice, mobilier, echipamente.

Pregtire i calificare Personalul implicat n activitile de zi cu zi (cele cunoscute sub denumirea mpmntenit de educatoare, dar care pot fi intitulate i altfel) trebuie s ndeplineasc o serie de criterii. Acestea trebuie s fie n primul rnd pasionate, devotate muncii pe care o desfaoar, dar i s aib o personalitate adecvat unei asemenea munci (rbdare, tact, nelegere) avnd n vedere categoria creia i se adreseaz.

Costurile de nceput Dei, ca n cazul oricrei afaceri, este preferabil ca sediul / punctul de lucru s nu se identifice cu domiciliul proprietarului, o grdini se poate amenaja chiar n interiorul locuinei patronului, sau ntr-o anex special amenajat a acesteia. n aceast situaie s-ar economisi o sum important de bani, care ar putea fi utilizai n alte scopuri cum ar fi dotarea cu materiale didactice, mobilier, echipamente.

Pregtire i calificare Personalul implicat n activitile de zi cu zi (cele cunoscute sub denumirea mpmntenit de educatoare, dar care pot fi intitulate i altfel) trebuie s ndeplineasc o serie de criterii. Acestea trebuie s fie n primul rnd pasionate, devotate muncii pe care o desfaoar, dar i s aib o personalitate adecvat unei asemenea munci (rbdare, tact, nelegere) avnd n vedere categoria creia i se adreseaz.

Pentru multe din aceste persoane satisfaciile morale ale muncii se apropie sau chiar primeaz n faa celor materiale. Majoritatea personalului didactic care activeaz n cadrul acestor instituii are studii de specialitate, respectiv liceul pedagogic sau studii superioare pedagogice. Personalul este format din educatoare i institutori. Cadrele didactice din nvmntul precolar trebuie s aib norma de baz n unitatea respectiv. Directorii i directorii adjunci sunt numii de inspectorul colar general.

Cadrul legal Conform Legii nvmntului, nvmntul precolar se organizeaz pentru copii n vrst de 3-7 ani, n grdinie de copii cu program normal, prelungit i sptmnal. Grdiniele se nfiineaz cu acordul obligatoriu al inspectoratelor colare, n condiiile legii, pe baza unei documentaii de evaluare. Criteriile de evaluare se refer la domeniile fundamentale de organizare i funcionare: personal didactic, coninut, baz material i activitate financiar. Procesul de evaluare cuprinde dou faze: - autorizarea de ncredere, care acord dreptul de organizare i funcionare provizorie a unitii rerspective; - acreditarea, care acord unitii respective toate drepturile ce decurg din Legea nvmntului. n cazul nvmntului precolar (grdinie), acreditarea trebuie solicitat dup cel mult 4 ani de la acordarea autorizaiei de ncredere. Instituiile i unitile de nvmnt particular se supun evalurii i controlului, n condiiile legii.

Informaii suplimentare Ministerul Educaiei i Cercetrii Str. General Berthelot nr. 28-30, sector 1, Bucureti Tel: (021) 310.42.20 www.edu.ro

Internet cafe PLAN DE AFACERE


Piaa Internetul reprezint indiscutabil una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimelor decenii. Amploarea pe care a luat-o la nivel mondial este incomparabil cu orice alt ramur a sferei serviciilor. n anul 2000, statisticile nregistrau peste 400 milioane de utilizatori ai Internetului (cei mai muli n America de Nord, apoi n Europa) i se estimeaz c spre sfritul anului 2003 nceputul anului 2004 numrul acestora va depi un miliard. La nivelul rii noastre, se nregistreaz de asemenea progrese considerabile n ceea ce privete dezvoltarea acestui sector. n anul 2001, pe plan naional existau circa 900.000 calculatoare, distribuite astfel: 70% n birouri i coli, 30% la domiciliul proprietarilor. n privina unitilor de nvmnt, situaia se prezenta n felul urmtor: n licee un calculator la 225 elevi, iar n universiti un calculator la 50 de studeni.

Gradul de penetrare al Internetului era, la sfritul anului 2001, de 4,5%, dar creterea medie anual n ultimii 5 ani a fost de 43%, foarte ridicat. Primul Internet caf a fost infiintat in anul 1995, iar de atunci numrul acestor localuri a crescut exponenial. Clienii n marea majoritate copii i tineri, clienii se mpart n mai multe categorii. Cei mai muli sunt amatorii de jocuri n reea, care petrec ore n ir n faa calculatoarelor. De altfel, n structura veniturilor unui Internet caf, jocurile n reea dein ponderea cea mai mportant. Alte segmente ale clientelei sunt constituite din cei care navigheaz pe Internet (foarte muli elevi, studeni) sau din cei care pur i simplu i verific pota electonic. O alt categorie de clieni o formeaz oamenii de afaceri (n special cei aflai n tranzit, pentru c majoritatea firmelor dein la sediu computere i au acces la Internet). Concurena n oraele mari Internet caf-urile s-au nmulit n ultima perioad. Gama serviciilor oferite este foarte larg, ncepnd de la cele simple, cu 2-3 computere i cteva jocuri, pn la cele foarte specializate. Cele mai multe dintre ele pun la dispoziia clienilor ntre 10-15 calculatoare, cteva zeci de jocuri, acees Internet, IRC chat, e-mail, servicii de tehnoredactare, editare texte, scanare, listare, asisten web-design. De asemenea localurile sunt dotate cu bar (cafea, buturi, snack-uri). n multe situaii se poate vorbi de concuren neloial, ntruct numeroase Internet caf-uri funcioneaz fr a avea licen. Astfel, costurile lor sunt substanial diminuate, iar acest lucru se reflect n tarifele mai mici practicate. Ca nivel, pirateria soft n Romnia se cifra, la finele anului 2001, la 77%.

Promovarea Promovarea recomandabil pentru un Internet caf este una local, deoarece acoperirea este restrns. Se poate recurge la un insert (nu foarte costisitor) ntr-un ziar de anunuri, la afie/postere stradale, fluturai etc. Oricum, localizarea reprezint un element esenial. Majoritatea clienilor vor proveni dintr-o arie geografic relativ restrns, n special din imediata apropiere a unitii, iar o politic de promovare greit direcionat ctre alte categorii de clieni poate reprezenta o pierdere de bani nejustificat.

Costurile de nceput Un prim aspect l reprezint cumprarea/nchirierea slii deoarece, spre deosebire de alte afaceri, un Internet caf nu poate fi plasat ntr-un apartament de bloc. Mai trebuie prevzut i o sum de bani necesar pentru mobilarea acesteia.

Trebuie achiziionate calculatoarele, trebuie asigurat un server, cumprate jocuri, softuri originale (dei se practic nc pirateria software, amenzile sunt usturtoare, iar msurile luate sfresc de cele mai multe ori prin nchiderea unitii). Preurile pentru calculatoare (att pentru sisteme ct i pentru componente) s-au diminuat n ultimii ani n paralel cu evoluia extrem de rapid a tehhnologiei i cu permanenta schimbare de generaii n domeniul IT. Ritmul progreselor nregistrate face ca un computer cu o vechime de ase luni s fie deja considerat depit din punctul de vedere al performanelor, uzat moral i s fie necesar schimbarea acestuia. Ca pre, un calculator performant poate fi evaluat la 1000 . Trebuie luat n calcul i licena Windows (90 ). Preul unui server se apropie de 1000 .

Pregtire i calificare n Romnia exist muli tineri pricepui i pasionai de calculatoare, care ar fi dispui s lucreze ntr-o asemenea unitate, chiar i n condiiile unui ctig mai modest, numai pentru a avea posibilitatea s-i satisfac hobby-ul. Trebuie prevzut i un sistem de rotaie a personalului, avnd n vedere faptul c majoritatea slilor de Internet funcioneaz non-stop. Cadrul legal Probabil cea mai important reglementare care face referire la aceast activitate este Legea nr. 8/1996 a Dreptului de Autor i a Drepturilor conexe, publicat n Monitorul Oficial, partea I nr. 60 din 26 martie 1996. Mai trebuie consultat i Legea nr. 213/2002, privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor i drepturile conexe, prin adoptarea de msuri pentru combaterea pirateriei n domeniile audio i video, precum i a programelor pentru calculator, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 324 din 16 mai 2002. Organul abilitat pentru supravegherea punerii n aplicarea a acestei legi este Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor (ORDA). Informaii suplimentare Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei Bd. Libertii nr. 14, sector 5, Bucureti Tel: (021) 400.17.37 (021) 400.17.91 (021) 335.40.87 Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor Calea Victoriei nr. 91-93, sector 1, Bucureti

www.mcti.ro

Magazin de papetrie-birotic
DE AFACERE

PLAN

Piaa n contextul creterii economice preconizate pentru anii urmtori, cererea pentru acest gen de produse ar urma s nregistreze o traiectorie ascendent. Comportamentul consumatorului spune c pe msur ce veniturile populaiei vor spori, o parte important a acestora vor fi direcionate ctre satisfacerea nevoilor secundare i teriare, la a cror satisfacere contribuie i produsele din aceast categorie. La rndul ei, oferta n domeniu este deosebit de bogat i variat, acoperind ntr-o mare msur necesitile actuale ale consumatorilor. De aceea, ptrunderea pe aceast pia nu este deloc simpl, un nou juctor avnd nevoie de un avantaj competitiv important pentru a se putea impune n condiiile n care relaiile de pia sunt deja, n mare msur, stabilite i funcionale. Gama de produse este foarte cuprinztoare i are o permanent tendin de specializare i diversificare, pe msura mbuntirii proceselor de fabricaie i a apariiei unor noi soluii tehnice. n mod tradiional, n aceast grup de produse se includ urmtoarele: hrtie i produse din hrtie, articole pentru laminare i ndosariere, articole pentru organizare i arhivare, produse pentru ambalat i marcat, instrumente de scris i corectat, articole pentru desen (tehnic), rechizite colare, accesorii pentru birou. n ultimul timp, din oferta magazinelor de acest gen au nceput s fac parte produse cum sunt: sisteme de calcul, componente, imprimante, soft-uri (programe pentru calculatoare), accesorii i consumabile pentru calculatoare. Clienii Tipul de clieni variaz n funcie de tipul de magazin i de gama serviciilor care se comercializeaz n unitatea respectiv. Astfel, cumprtorii pot fi preponderent persoane fizice sau firme. Printre produsele cumprate cu precdere de persoane fizice se numr articolele de papetrie, rechizitele colare etc. Instituiile achiziioneaz n special articole i consumabile de birou, sisteme de calcul i accesorii (dac n oferta magazinului intr i aceast categorie de produse). Concurena Agenii economici care comercializeaz acest gen de articole au tendina de specializare, axndu-se fie pe distribuie, fie pe vnzarea prin magazine specializate. Astfel, s-a creat un circuit pe care l urmeaz produsele din momentul n care sunt fabricate sau importate i pn cnd ajung la consumatorul final. Acest circuit cuprinde mai multe etape i mai muli ageni economici implicai n derularea sa. Pe de o parte exist productorii i importatorii. Unii dintre acetia aleg s-i distribuie produsele respective prin reele proprii de magazine sau ageni de vnzri. Alii,

dimpotriv, se concentreaz exclusiv pe aspectele legate de producie i apeleaz la revnztori pentru a asigura procesul de desfacere a mrfii. Urmeaz distribuitorii en-gros care, de cele mai multe ori, constituie elementul de legtur dintre productori sau importatori, pe de o parte i detailiti sau consumatorii finali, pe de alt parte. Ultima verig n acest lan l constituie magazinele care vnd en-detail, exclusiv consumatorilor finali, care fac obiectul prezentului profil. Exist deja unele firme care au dobndit o poziie foarte bun pe pia viznd activitatea de import / distribuie / en-detail, pentru una sau mai multe categorii de produse. Unele dintre acestea i-au construit lanuri de magazine i/sau puncte de lucru, fie c sunt amplasate n acelai ora sau n localiti diferite, pentru a eficientiza vnzrile i a-i spori profiturile. De asemenea, au aprut i primele firme care au pus la punct magazine virtuale, cu vnzare on-line, dar acest gen de activitate este nc n faza de pionierat n Romnia, iar rezultatele nu sunt, cel puin deocamdat, spectaculoase.

Promovarea Dac n cazul firmelor de distribuie o promovare eficient o reprezint Internetul (ele se adreseaz cu precdere firmelor, iar marea majoritate a acestora dispun de acces la Internet), n cazul magazinelor, reclama stradal (mai cu seam n apriopierea locului unde se gsete magazinul) este cea mai recomandat. nsui aspectul general al magazinului are o influen deosebit n atragerea sau ndeprtarea potenialilor cumptori i n crearea unei prime impresii a acestora n legtur cu unitatea comercial. n plus, dac este vorba de un magazin de dimensiuni mari i care s justifice cheltuieli promoionale mai ridicate, se poate apela la anunuri n presa scris i la reclam pe posturile de radio.

Costurile de nceput Costurile cele mai importante pentru nceput sunt cele necesare obinerii spaiului (cumprare/nchiriere), mobilrii i decorrii acestuia. Trebuie inut cont de faptul c amplasarea magazinului trebuie s asigure un grad de accesibilitate ridicat sau ceea ce se numete un vad comercial bun. nchirierea unui spaiu comercial situat ntr-o zon central a unui mare ora cost de regul peste 10 Euro/mp., ajungnd chiar la valori mult mai mari n Bucureti. Cu att mai mult cumprarea spaiului presupune o investiie nsemnat i este o decizie de o importan deosebit, care poate avea efecte, pozitive sau negative, pe termen lung. De asemenea, trebuie prevzute cheltuielile necesare salarizrii personalului, plii furnizorilor diverselor utiliti (energie electric i termic, telefonie etc.) sau achiziionrii mrfurilor ce urmeaz a fi comercializate (capital de lucru pentru

perioada iniial, de regul 3-6 luni). Suma este direct proporional cu volumul previzionat al activitii. Se adaug i cheltuielile de nfiinare a societii (care pot fi aproximate la maximum 300 Euro, n cazul n care nu se apeleaz la intermediari). Pregtire i calificare Personalul de vnzare nu are nevoie de o pregatire de specialitate, dar trebuie s posede minime cunotine n domeniu, pentru a putea da explicaii n cunotin de cauz n situaia n care clientul le solicit.

Dac magazinul comercializeaz computere sau alte echipamente care nglobeaz o tehnologie avansat, este recomandabil ca personalul care vinde aceste produse s dispun de o pregtire / calificare n domeniu.

Cadrul legal Nu exist legi speciale care s restricioneze aceast activitate. Ea se supune tuturor legilor comerciale n vigoare, dar fr restricii suplimentare. Trebuie obinute autorizaiile obligatorii pentru orice societate (autorizatia de funcionare din punct de vedere al prevenirii i stingerii incendiilor, autorizarea sanitar, autorizarea funcionrii din punct de vedere sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al proteciei mediului i autorizarea din punct de vedere al proteciei muncii). n ceea ce privete forma de nregistrare recomandabil, aceasta este societatea cu rspundere limitat (S.R.L.). Informaii suplimentare Camera de Comer i Industrie a Romniei i a Municipiului Bucureti (CCIRB) Str. Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucureti Tel: (021) 322.95.35 (021) 322.95.36 (021) 322.95.37 Fax: (021) 322.95.02 (021) 322.94.42 www.ccir.ro www.ccirb.ro Camerele de Comer i Industrie Judeene Biroul Unic Tel: (021) 327.34.86 www.biroulunic.ro (021) 327.35.16 (021) 327.34.96

Mini-ferm
AFACERE

zootehnic

PLAN

DE

Piaa Restituirea terenurilor agricole i silvice, ca urmare a aplicrii Legii 18/1991, reinstaureaz proprietatea privat n agricultur, determinnd ca atare mutaii importante n sectorul zootehnic. La nivel naional, ncepnd din anul 1990, efectivele tuturor speciilor de animale au nregistrat o scdere continu, astfel nct n anul 2000 se nregistrau efective n jurul a 50% fa de cele existente n 1990, rezultat al restrngerii activitilor zootehnice n fermele mari cooperatiste i de stat. n gospodriile populaiei, ca urmare a desfiinrii cooperativelor agricole de producie, numrul de animale i psri a crescut simitor. Acest factor pozitiv este ns umbrit de existena, pe de o parte, a unor echipamente agricole uzate fizic i moral, iar pe de alt parte de creterea unor animale cu potenial de producie sczut. . Adposturile de cretere a animalelor sunt de asemenea improprii unor exploataii economice, mare parte dintre adposturile foste de stat sau cooperatiste fiind amplasate n zone necorespunztoare acestei activiti. La toate acestea se adaug lipsa surselor de capitalizare ale productorilor agricoli. Cererea intern ridicat de animale n viu i carcase de animale este acoperit prin importul masiv din ari europene i nu numai, n care produsele de origine animal sunt realizate cu costuri mult mai sczute i n cele mai multe cazuri chiar subvenionate. Pe lng cererea intern (cu potenial de cretere, ntruct consumm mai puin de jumtate din media european de lapte i carne) trebuie adugat cererea pieei foste sovietice, favorabil din punct de vedere geografic. La acestea trebuie adugat cererea de produse ecologice, obinute prin tehnologii organice, ca o ni pe piaa european. Condiiile naturale din Romnia, foarte favorabile creterii animalelor, ne-ar putea transforma n competitori serioi pe piaa european. n ultimul an, la nivelul rii, s-a nregistrat o evoluie pozitiv a produciei de ou i lapte, ca i o stopare a declinului efectivelor de animale.

Clienii Cnd ne referim la clieni, acetia se pot grupa n re-vnztori i consumatori finali. Problema cea mai

important care se pune n luarea deciziei de a vinde sau nu direct ctre acetia din urm o reprezint calitatea prelucrrii i depozitrii.

Se apreciaz c n prezent numai 40% din producia de carne i 20% din cea de lapte sunt achiziionate de societi comerciale procesatoare specializate, pe cnd cantiti importnate (aproximativ 30%, respectiv 25%) din producia ramurilor de mai sus ajung de la productor direct la clintul final. De aceea trebuie fcut o distincie clar ntre producie i distribuie i vzut dac exist capacitile tehnice necesare pentru o prelucrare de calitate, dac se opteaz pentru varianta de a se adresa direct consumatorilor finali. Consumul mediu anual pe cap de locuitor n Romnia este de 22kg. carne de porc, 11kg. carne de pasre, 7kg. carne de vit, 0,11kg. miere, 200 litri lapte, 200 ou. Concurena Concurena este constituit din fermierii privai, dintre care unii sunt specializai n creterea unei anumite specii (bovine, porcine etc.), iar alii dein exploataii mixte (cultura plantelor i creterea animalelor din mai multe specii). Indirect n categoria de concureni trebuie inclui i importatorii de animale vii, carcase de animale i produse lactate.

Promovarea Fiind o activitate care se desfaoar n mediul rural, unde presa are o acoperire redus, promovarea prin mijloacele media clasice ar avea o eficien redus. Totui, n cazul n care activitatea este ampl, iar volumul produciei depete cerinele locale, se poate apela la un ziar de anunuri sau un post local de radio pentru a face cunoscut oferta de produse.

Costurile de nceput Costurile de nceput vizeaz pe de o parte spaiul (cumparare / nchiriere / amenajere), iar pe de alt parte preul animalelor. Cnd se ia o astfel de decizie investiional trebuie inut cont de dou elemente principale: adposturile s fie construite n aa fel nct s permit o exploatare tehnologic performant care s asigure

obinerea unor produse de calitate ridicat i popularea acestor adposturi cu material biologic de calitate superioar care s permit obinerea de produse superioare din punct de vedere cantitativ i calitativ. Nu trebuie pierdut din vedere ciclul lung de obinere a produselor zootehnice, deci identificarea ca atare a necesarului de capital de lucru pentru obinerea produselor zootehnice n cantitile programate i la un nivel calitativ corespunztor. Mai trebuie avute n vedere i acele costuri ocazionate de achiziionarea animalelor i furajelor pentru hrana acestora. Toate aceste costuri depind de o serie ntreag de factori, dintre care menionm: zona geografic, materialele folosite pentru construcii, dotrile i utilitile pentru care se opteaz, numrul i calitatea animalelor care se achiziioneaz. Pregtire i calificare Persoana responsabil de activitatea de baz a fermei (creterea animalelor) poate sau nu s aib studii de specialitate (facultate de zootehnie, etc.), dar este absolut obligatoriu s posede o minim experien practic n domeniu.

Cadrul legal Prin Ordinul nr. 141/2002 al Ministerului Agriculturii s-a lansat programul de sprijinire a fermierilor privai n vederea achiziionrii de animale de reproducie, cretere i ngrare, i procurrii de utilaje noi, specifice activitilor din zootehnie. Prin aceste msuri, Guvernul dorete s stimuleze speciile de bovine, porcine i psri, astfel ca n cel mai scurt timp necesarul de consum al populaiei s poat fi asigurat exclusiv din producia intern. Un ajutor nsemnat n sensul reducerii necesarului investiional l-a constituit Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 168/2001, prin care s-a dat posibilitatea tinerilor productori agricoli de a prelua GRATUIT n folosin si de a popula, n special cu bovine i porcine, capacitile de producie dezafectate din zootehnie. Pn la 1 iulie 2002 au fost atribuite peste 450 de spaii dezafectate, n 30 de judee, mai ales pentru creterea de vaci de lapte (70%) i tineret taurin (13%). Trebuie obinute o serie de autorizaii, dintre care menionm: autorizaia de funcionare din punct de vedere al prevenirii i stingerii incendiilor, autorizarea sanitar, autorizarea funcionrii din punct de vedere sanitar-veterinar, autorizarea din punct de vedere al proteciei mediului i al proteciei muncii. Alte prevederi legislative aplicabile n domeniu sunt cuprinse n: - Ordonana Ministerului Agriculturii i Alimentaiei nr.70/1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile i procedura de avizare sanitar veterinar a importului, exportului, tranzitului cu animale, produse i subproduse de origine animal, furaje i alte produse i materii prime care pot influena sntatea animalelor i sntatea public;

- Ordonana Ministrului Agriculturii i Alimentaiei nr.103/1998 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare privind condiiile sanitare veterinare i procedura de autorizare sanitar veterinar de funcionare a unitilor supuse controlului sanitar veterinar i privind aprobarea efecturii activitii de export cu produse de origine animal sau cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar.

Informaii suplimentare Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor (MAAP) www.maap.ro

Laborator
AFACERE

de

patiserie

PLAN

DE

Piaa Piaa produselor de patiserie nregistreaz o cretere constant, att cantitativ ct i valoric. Aceast afacere este considerat una dintre cele mai puin costisitoare ramuri din sectorul alimentaiei, beneficiind n acelai timp de o cerere n progres, determinat n primul rnd de faptul c produsele oferite sunt ieftine i deci accesibile tuturor categoriilor de consumatori. Cererea nregistreaz o uoar sezonalitate, n sensul creterii sale n sezonul rece. Oferta nregistreaz o cert diversificare, fie datorit nsuirii de ctre productori a unor propuneri venite din partea clienilor, fie datorit unor iniiative ale acestora din urm. Din punct de vedere al productorilor, se poate observa n ultimul timp preocuparea permanent pentru calitate i igien, care a condus la importante schimbri n structura liniilor de patiesrie. Unele dintre acestea sunt complet noi, altele s-au modificat permanent de-a lungul timpului. Procentul celor care opereaz cu utilaje vechi i uzate moral este n scadere, dar nc mai exist.

Clienii Cnd vorbim despre clientela unitilor de acest tip, probabil cea mai important component este cea geografic. n marile orae, n fiecare zon (cartier) exist asemenea patiserii, dar rareori ele dobndesc un renume n afara perimetrului respectiv. Aadar lupta se d n principal pentru segmentul de clieni care i au domiciliul ori locul de munc/coal n zona respectiv sau care pur i simplu circul prin zon n mod frecvent. Un aspect deosebit de important l reprezint ctigarea ncrederii consumatorilor, care pot avea preri nu tocmai favorabile despre condiiile de producie din aceste

uniti, dup ce n ultimii ani au fost descoperite o serie ntreag de nereguli i nclcri ale unor norme igienice de baz, amplu prezentate n mass-media. Concurena Dup cum deja am precizat, laboratoarele de patiserie sunt repartizate relativ uniform n teritoriu. Din moment ce amplasarea geografic are o importan determinant, pentru a ctiga clienii unor firme concurente din alte zone trebuie atins o calitate a produselor care s justifice distana mai mare care ar trebui parcurs pentru cumprarea lor. Altfel, concurena se limiteaz la firmele localizate n imediata vecintate, viznd un segment de consumatori relativ constant. Preurile sunt identice sau oricum foarte asemntoare. Produsele mai ieftine dect media sunt n general percepute ca fiind de o calitate ndoielnic i implicit evitate.

Promovarea Pentru o asemenea afacere, o campanie promoional de anvergur, prin intermediul mijloacelor media cele mai apreciate (TV, ziare, radio) nu se justific. Se poate apela la afie, pliante, fluturai, lipite sau distribuite n locurile aglomerate, din apropierea punctului de vnzare. Costurile de nceput Costurile de nceput ar presupune, pe lng autorizaii i cheltuieli ocazionate de cumprarea/nchirierea spaiului, achiziionarea echipamentelor necesare produciei. Preul unui cuptor electric de patiserie nou cu anexe se apropie de 10.000 EURO (dei se poate opta, n funcie de interes, pentru cel mai simplu model, cotat n jur de 1.500 EURO); un malaxor cu cuv de 40 litri cost n jur de 3.500 EURO (dei preurile ncep de la 1.000 EURO); echipamentele frigorifice i cele de aer condiionat ajung mpreun la circa 2.500 EURO. De asemenea, mobilierul de lucru i de expunere poate fi achiziionat cu 1.500 EURO, iar lucrrile de amenajri interioare pot costa 3.000 EURO. Mai sunt necesare i alte mijloace de producie, cum ar fi de exemplu: main pentru turat aluatul, mixer planetar sau dospitor, ale cror preuri variaz i ele n funcie de caracteristici tehnice, marc sau vechime. Prin urmare, achiziionarea unei linii complete de patiserie i a echipamentelor anexe poate costa mai puin de 10.000 EURO, dup cum la fel de bine poate depi 50.000 (dac se opteaz pentru echipamente moderne, noi). n varianta cumprrii unor mijloace de producie mai ieftine, de la productori mai puin cunoscui, sau chiar second-hand, trebuie inut cont de influena negativ asupra calitii.

Pregtire i calificare Este preferabil ca personalul care lucreaz n buctrie s aib o calificare i o oarecare experien n domeniu. Este necesar ca cel puin una dintre persoanele implicate n proces s fi absolvit o instituie /un curs de tiina alimentaiei. Exist numeroase cursuri de cofetarpatiser, organizate de diverse instituii, care ofer la final, de obicei pe baza unui examen, certificate de calificare recunoascute la nivel naional. n funcie de ritmul de desfurare i de volumul de informaii oferit, aceste cursuri dureaz ntre 3 i 9 luni i cost ntre 100 i 300 EURO. Cadrul legal Pentru deshiderea unui laborator de patiserie sunt necesare o serie de autorizaii, dintre care foarte importante sunt normele sanitare de calitate i conformitate a produsului. Desfurarea tuturor activitilor trebuie s se desfoare cu aprobarea Ordinelor Ministerului Sntii nr. 975/16.12.1998 (privind aprobarea normelor igienico-sanitare pentru alimente) i nr. 976/16.12.1998 (privind producia, prelucrarea, depozitarea, pstrarea, transportul i desfacerea alimentelor). Pentru amplasarea, construcia i amenajarea spaiilor trebuie obinut avizul sanitar al direciilor de sntate public judeene sau a Municipiului Bucuresti, al ageniilor de protecie a mediului i a direciei de urbanism i amenajarea teritoriului din Bucureti sau din judee, dup caz.

Informaii suplimentare Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor Bd. Carol I nr. 24, sector 3, Bucureti Tel: (021) 312.29.30 Fax: (021) 312.44.10 www.maap.ro Cursuri de calificare n meseria de patiser: Asociaia Meseriailor i Comercianilor Particulari din Romnia (AMCPR) Str. Smrdan, nr. 15, etaj 3, sector 3, Bucureti Tel: (021) 315.69.38; 315.69.12; Tel/Fax: (021) 336.09.29 Centrul Naional de nvmnt Turistic Bd. Poligrafiei nr. 3-5, sector 1, Bucureti Tel: (021) 224.44.89; Fax: (021) 224.06.17 Patronatul Naional Romn Calea erban Vod, nr. 219-221, sector 4, Bucureti Tel: (021) 335.45.82; 335.81.95; Fax: (021) 337.27.17

Pizzerie cu livrare la domiciliu PLAN


DE AFACERE
Piaa n Romnia, piaa serviciilor de alimentaie este n cretere n ultimii ani. Serviciile de livrare la domiciliu/sediu, n special n cazul pizzeriilor, au luat o amploare deosebit n ultima perioad, mai ales n Bucureti i n marile orae. Avantajul unui sistem care ofer livrare la domiciliu se refer la asigurarea unui volum zilnic de vnzri relativ constant, deoarece astfel consumatorul nu se mai izbete de restricii cum ar fi condiiile meteo, comoditatea, programul de lucru sau alte evenimente neprevzute care mpiedic deplasarea. Diferenierea dintre multitudinea de firme care presteaz acest serviciu const n: - gama i calitatea produselor oferite; - preurile practicate; - timpul de livrare. Oferta poate include i alte produse, ca de exemplu buturi, cafea, igri etc. Clienii Serviciile de livrare pizza la domiciliu au dou mari grupe de clieni tradiionali: personalul firmelor, care comand produsul n pauza de mas din timpul prnzului sau n cursul dup-amiezii i consumatorii casnici, care lanseaz comenzile de acas, cu precdere seara. Aadar se recomand un program flexibil, care s acopere toate intervalele orare cu cerere ridicat. Concurena n ceea ce privete concurena, exist trei categorii de furnizori pe pia: unitile cu servire tip restaurant, cele cu livrare la domiciliu i cele mixte (restaurant + livrare). Fiecare se adreseaz unor categorii de clieni bine definite: - primele vizeaz acei clieni care, pe lng servirea propriu-zis a mesei, urmresc i o component de loisir (relaxare, petrecerea ntr-un mod plcut a timpului liber); - urmtoarele (cele cu livrare la domiciliu) se adreseaz cu precdere unor persoane ocupate, n criz de timp, pentru care servirea mesei este o necesitate fiziologic pe care ncearc s i-o satisfac, cu un consum minim de timp; - cele mixte urmresc s ctige clieni aparinnd ambelor categorii descrise mai sus. Se constat o aglomerare a furnizorilor acestui produs n zonele centrale ale marilor orae i mai ales n Bucureti. De aceea, o afacere nou-nfiinat n acest domeniu ar avea reale dificulti n a se adresa ntregii mase de consumatori, astfel fiind necesar o abordare de tip ni a pieei.

nca din momentul realizrii planului afacerii trebuie gndit bine care este grupul int ctre care urmeaz s se ndrepte oferta firmei, pentru a identifica i dimensiona corect nevoile acestora (de exemplu: persoane cu un anumit nivel al veniturilor sau locuitorii unui cartier nvecinat, asftel nct livrarea s se poat face n timpul cel mai scurt). n funcie de acest grup de poteniali clieni se stabilesc toate celelalte coordonate privind activitatea viitoare a firmei: localizarea (spaiul), personalul, politica de stabilire a preurilor, strategia de promovare. Promovarea Pentru o afacere mic, aflat la momentul debutului, trebuie aleas o strategie promoional care s se adreseze precis segmentului de consumatori ales, n rndul crora s genereze un impact puternic cu cheltuieli minime, evitndu-se pe ct posibil o reclam de proporii ample, care nu ar genera rezultate pe msur. Se poate folosi ca metod eficient - i relativ ieftin - rspndirea de pliante cu datele de contact ale firmei i o prezentare sumar a ofertei (tipuri de pizza, eventual buturi rcoritoare etc.).

Costurile de nceput O asemenea afacere necesit costuri de pornire destul de ridicate. n afara costului nfiinrii unei societi comerciale (de aproximativ 300 $ pentru o societate tip SRL), trebuie adugate o serie de costuri aferente autorizaiilor care trebuie obinute. Pentru desfurarea efectiv a activitii este necesar un spaiu de producie (buctria), nu foarte mare, dar suficient nct s nu pericliteze respectarea regulilor de igien alimentar. n condiiile n care firma se ocup doar de livrri, locaia este mai puin important i, implicit, costurile aferente cumprrii/nchirierii spaiului sunt mult reduse. Dac proiectul prevede, pe g livrarea la domiciliul clientului, i posibilitatea servirii n sistem restaurant, atunci cheltuielile vor crete considerabil, proporional cu mrimea i ncadrarea unitii, ca i problemele legate de obinerea unor autorizaii suplimentare. De asemenea trebuie anticipat costul echipamentelor: o linie de panificaie italian cuprinde, n mod obligatoriu, un cuptor (simplu, dublu), camer de dospire automat, malaxor, modelator, cerntor fin. Alturi de acestea pot fi incluse i alte echipamente. n funcie de dotrile care intr n componena sa, o astfel de linie de panificaie achiziionat second-hand poate costa ntre 20.000 i 50.000 (preuri estimative). Mai poate fi luat n calcul i varianta achiziionrii acestor echipamente separat, bucat cu bucat, n raport cu necesitile. Orientativ, putem aprecia preul unui cuptor de pizza din inox la 5000 , o mas special de pregtire a pizzei la 1500 , o hot la 2000 . Un frigider cost ntre 1000 i 2000 , iar o camer frigorific ntre 2000 i 4000 . Mai trebuie cumprat (minimum) un automobil pentru deservirea clienilor, sau chiar mai multe, n funcie de fluxul comenzilor i de aria de acoperire. Costul acestuia variaz extrem de mult, n raport cu marca, vechimea, starea de funcionare etc. O variant ar putea fi, n special pentru faza-pilot, distribuia prin intermediul bicicletelor

sau chiar pe jos, n cazul n care zona de livrare este restrns. Costurile de mai sus sunt orientative i trebuie luate ca atare. Printr-o cercetare amnunit a costurilor (absolut obligatorie n luarea unei decizii investiionale) se poate obine o economie important fa de costurile prezentate aici. Pregtire i calificare Pentru a avea succes ntr-un asemenea demers, este necesar o combinaie a mai multor caliti. Sunt deopotriv importante: - cunotinele n domeniul artei culinare ale personalului care se ocup de producie, i care pot fi atestate prin diverse diplome i certificate recunoscute pe plan naional; - amabilitatea i politeea personalului implicat n livrare; - cunotinele despre pia, calitile psihologice i receptivitatea n faa solicitrilor clienilor, din partea - persoanelor din conducere i a celor care se ocup de logistic. Din cauza faptului c este vorba despre o unitate de alimentaie public, ntregul personal va trebui s fac dovada nsuirii noiunilor fundamentale de igien, prin absolvirea unui curs organizat de Institutul de Igien. Cadrul legal Cel mai important aspect care trebuie avut n vedere n cadrul serviciilor de alimentaie se refer la obinerea tuturor autorizaiilor pe care le presupune funcionarea legal a afacerii. n primul rnd ne referim aici la avizul sanitar (care trebuie obinut nainte de amplasarea, construcia sau amenajarea obiectivelor) i autorizaia sanitar (care trebuie obinut nainte de punerea n funciune a obiectivelor). Autoritile responsabile de emiterea acestor documente sunt: direciile de sntate public, ageniile de protecie a mediului i direciile de urbanism i amenajarea teritoriului judeene sau ale Municipiului Bucureti. De asemenea sunt necesare: autorizaia de mediu, autorizaia de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii i din punct de vedere al prevenirii i stingerii incendiilor. n plus, trebuie obinut licen de fabricaie pentru produsele care urmeaz a fi comercializate (se obine de la Direcia General resurse i politici agroalimentare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor, direciile generale pentru agricultur i industrie alimentar judeene, respectiv a municipiului Bucureti, n a cror raz teritorial se afl unitatea). Alte acte normative aplicabile acestei activiti includ: --Hotrrea nr. 1198 din 24 octombrie 2002 privind aprobarea Normelor de igien a produselor alimentare, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 866 din 2 decembrie 2002; --Regulament din 25 iunie 1999 al Ministerului Agriculturii i Alimentaiei cu privire la acordarea licenelor de fabricaie agenilor economici care desfoar activiti n domeniul produciei de produse alimentare, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 331 din 13 iulie 1999, cu modificrile i completrile ulterioare; --Metodologia din 14 iunie 2001 a Ministerului de Interne privind elaborarea scenariilor de siguran la foc, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 12 septembrie 2001.

Activitile desfurate n aceste uniti intr sub incidena Ordinelor Ministerului Sntii nr. 975/16.12.1998 (privind aprobarea normelor igienico-sanitare pentru alimente) i nr. 976/16.12.1998 (privind producia, prelucrarea, depozitarea, pstrarea, transportul i desfacerea alimentelor).

Informaii suplimentare Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor Bd. Carol I nr.24, sector 3, Bucureti Tel: (021)312.29.30 Fax:(021)312.44.10 www.maap.ro Food Industry Business Furnizori echipamente: www.franke.ro www.utilaje.ro www.maxigel.ro Cursuri de calificare : Asociaia Meseriailor i Comercianilor Particulari din Romnia (AMCPR) Str. Smrdan, nr. 15, etaj 3, sector 3, Bucureti Tel: (021)315.69.38 (021)315.69.12 Tel/Fax: (021)336.09.29 www.fib.ro

Spltorie auto

PLAN DE AFACERE

Piaa Evoluia pieei n acest domeniu trebuie corelat cu tendinele de pe piaa autoturismelor. Aceste tendine sunt ascendente, nregistrndu-se creteri de la an la an n ceea ce privete numrul autovehiculelor vndute n ara noastr (circa 20% n 2002 fa de 2001, dup evidenele pn n luna iulie, inclusiv). Aceast evoluie pozitiv se datoreaz creterii accentuate a numrului de autovehicule importate, mai ales ca urmare a variantei de achiziionare a acestora n sistem leasing. n consecin i numrul spltoriilor pentru maini a crescut. La fel de adevrat este ns c multe dintre acestea au avut o durat de via redus, datorit unei planificri defectuoase, care nu a corespuns realitii. De aceea apare necesitatea dimensionrii ct mai realiste a cererii prezente i viitoare, pentru a nu exista surprize neplcute determinate de supraaprecierea acesteia.

Clienii Din punctul de vedere al posibilitilor financiare, clienii care apeleaz la aceste servicii se ncadreaz n categoria celor cu venituri medii sau superioare, n primul rnd pentru faptul c dein autoturisme, iar n al doilea rnd pentru c sunt dispui s plteasc pentru o treab pe care ar putea s o fac ei nii. n ceea ce privete preferinele clienilor, trebuie precizat c cererea are o important component geografic (n sensul c o persoan cu domiciliul n Constana nu va apela niciodat la o spltorie auto din Baia Mare sau viceversa, cu excepia poate a situaiei n care respectivul se afl ntmpltor n cealalt localitate). Concurena Dac acceptm limitarea concurenei n plan geografic, rezult c orice firm trebuie s se compare n primul rnd cu societile de acelai profil, localizate n imediata apropiere. Analiza comparativ urmeaz s vizeze dotrile i capacitile existente, gama de servicii, nivelul tarifelor etc. n funcie de aceste elemente se pot lua msurile care se impun pentru obinerea unei cote de pia ct mai bune pe plan local. O concuren puternic este exercitat i de majoritatea benzinriilor, care ofer serviciul de spltorie auto, fie integral (exterior, interior, motor) prin intermediul unor uniti specializate, fie se limiteaz la splatul i curatul parbrizelor. O component aparte a concurenei, dar care nu poate fi trecut cu vederea, o constituie acele persoane care spal maini n schimbul unor sume foarte mici de bani i chiar spltorii de parbrize care pot fi ntlnii n multe dintre intersecii.

Promovarea O metod eficient de promovare pentru toate unitile care prin produsele sau serviciile lor se adreseaz conductorilor auto implicit i n cazul spltoriilor auto const n avertizarea prin intermediul indicatoarelor plasate pe drumurile publice, care atrag atenia potenialilor clieni. n cazul n care bugetul pentru publicitate permite, se poate opta pentru promovarea n paginile unei reviste cu profil auto, sau n emisiuni de acelai gen la radio / TV, mult mai costisitoare, dar i cu un impact deosebit n rndul potenialilor clieni. O alt variant (mult mai rar utilizat) o reprezint promovarea prin Internet.
Costurile de nceput

Costurile primei faze se focalizeaz pe dou mari componente: spaiul de lucru (hala) i echipamentele. Dintre acestea din urm putem meniona: instalaie pentru splat sub presiune cu sistem de nclzire a apei (ntre 1500 i 5000 ), sau fr sistem de nclzire (900 1500), instalaii de curat prin stropire i extracie 1500 , echipament de curat cu perii (ntre 4000 i 15.000 ) , aspirator pentru medii umede i uscate (300 1300 ), main de polishat (300 ). Pentru a se asigura competitivitatea n raport cu concurena trebuie asigurate mai multe programe de curire (cu jet de ap cald, cu spum activ, cu perii), iar fiecare solicit diverse echipamente specifice. Mai trebuie avute n vedere i consumabilele necesare n prima faz n procesul tehnologic (spume, soluii de curat, spray-uri, burei etc), care nu sunt deloc ieftine.

Pregtire i calificare Personalul angajat ntr-o spltorie auto nu are nevoie de o calificare anume, ci doar de o minim experien n relaiile cu clienii i de cunoaterea sau nsuirea modului de utilizare a echipamentelor i instalaiilor.

Cadrul legal n primul rnd sunt necesare avizele obligatorii pentru nfiinarea oricrei societi comerciale (avizul certificnd respectarea regulilor de prevenire i stingere a incendiilor, avizul proteciei sanitare, autorizaia snitar-veterinar, autorizaia de mediu, autorizaia din punctul de vedere al proteciei muncii). n mod special n aceast activitate mai trebuie respectate prevederile Hotrrii nr.188 / 28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate, publicat n Monitorul Oficial, partea I nr.187 din 20.03.2002. Informaii suplimentare Biroul Unic Tel: (021)327.34.86 www.biroulunic.ro

(021)327.35.16

(021)327.34.96

Salon
AFACERE

de

nfrumuseare

PLAN

DE

Piaa Odat cu o uoar cretere a veniturilor populaiei, o parte dintre acestea ncep s fie direcionate ctre satisfacerea nevoilor de ordin secundar. Printre acestea se numr i cele care contribuie la ngrijirea corpului, meninerea strii de sntate i refacerea fizic i psihic. n acest context au aprut i s-au dezvoltat i n ara noastr o serie de saloane de nfrumuseare, care ndeplinesc o parte dintre funciile descrise mai sus. Dintre serviciile care se pot desfura ntr-un salon de nfrumuseare pot fi enumerate: coafur, cosmetic, manichur, pedichur, masaj, saun, bi de plante, solarium (pentru bronzare artificial). Uneori se adaug la acestea i o sal pentru gimnastic (fitness / aerobic). n funcie de resursele disponibile - financiare, logistice, umane - se

poate opta pentru unele sau altele dintre aceste servicii, iar n varianta cea mai optimist se poate ajunge la realizarea unui centru multifuncional, n care s se poat desfura toate aceste activiti i presta toate aceste servicii, eventual i altele asemntoare, n funcie de solicitrile care vor fi identificate n rndul beneficiarilor. Clienii n ceea ce privete structura clienilor, se poate observa o pondere de peste 75% a persoanelor de sex feminin, ca i o concentrare a clienilor n grupa de vrst 18-45 ani. Referitor la veniturile clienilor, situaia variaz n funcie de tipul unitii, de facilitile i serviciile existente: persoane cu o situaie material peste medie (n cazul saloanelor de lux) dar i cu venituri mai modeste (n cazul unitilor mai mici, amplasate de multe ori n apartamente de bloc, dispunnd de dotri mai puin pretenioase). Un aspect foarte important care trebuie urmrit este fidelizarea clienilor, n acest fel urmnd s se asigure n scurt timp un grad de ocupare a capacitii constant. Concurena Concurena este bine i uniform reprezentat, pornind de la saloanele de lux, de regul localizate ultracentral, dispunnd de aparatur i dotri dintre cele mai moderne i de personal cu nalte calificri n domeniu, pn la unitile de multe ori impropriu amplasate n apartamente de bloc i care adesea nu respect normele legale n ceea ce privete asigurarea condiiilor igienico-sanitare. Acestea din urm reuesc s atrag clienii datorit tarifelor prestate, foarte mici n raport cu ceilali, ns de multe ori, prin condiiile necorespunztoare, pot pune n pericol sntatea celor care apeleaz la serviciile lor. Promovarea n primul rnd trebuie delimitat publicul int, care de regul se constituie din persoanele cu venituri peste medie, iar promovarea trebuie s vizeze n mod special acest grup. n funcie de situaia concret, segmentul de clieni poate cuprinde i persoane cu venituri mai mici; n acest caz promovarea va ine cont, evident, de acest lucru. n faza incipient, promovarea verbal are un rol esenial n atragerea clientelei. De asemenea se poate recurge la mijloace de promovare ieftine (leaflet-uri, afie stradale n apropierea unitii) sau la anunuri n presa local. Este posibil ca, n cazul unei uniti mici, un buget de promovare supradimensionat s nu aib efecte pe msur. Creterea cheltuielilor de publicitate intervine de obicei n cazul unei uniti mari, extinderii sau deschiderii unei / unor noi saloane sub acelai nume. Se mai poate recurge la o campanie promoional susinut atunci cnd se adaug la oferta firmei noi servicii, care trebuie cunoscute de ctre publicul-int. Costurile de nceput Cheltuielile care preced demararea afacerii includ mai multe componente. Este vorba n primul rnd despre costurile legate de asigurarea spaiului de desfurare a activitii. Acesta este de regul amplasat la parterul unor cldiri, fie ca spaiu

comercial propriu-zis, fie ntr-un apartament dintr-un bloc de locuine. Amplasarea la un etaj superior al unui bloc nu este recomandabil, deoarece reduce cu mult accesibilitatea i implicit numrul de vizitatori. Costurile legate de spaiu variaz de la cteva sute sau mii (pentru nchirierea pe primele 3-6 luni) pn la cteva zeci de mii (n cazul cumprrii spaiului, ceea ce se ntmpl foarte rar). Urmeaz costurile ocazionate de amenajarea spaiului, mobilier, dotri. Acestea sunt i ele de ordinul ctorva mii i pot depi chiar 10.000 . Echipamentele specifice reprezint un alt capitol dinstinct al investiiei iniiale. Ele se compun din: posturi de coafur, combine pentru cosmetic, aparate de sterilizat, instrumente pentru manichur i pedichur. Preul acestora nsumeaz de asemenea peste 10.000 pentru un salon de mrime medie. O alt cheltuial este cea necesitat de cumprarea tuturor consumabilelor pentru primele cteva luni, a cror valoare total se cifreaz la aproximativ 1.000 . Costurile de mai sus sunt estimative. n practic este posibil pornirea unei asemenea afaceri i cu sume mult inferioare, sub 5.000 n cazul unei uniti mai mici. Pregtire i calificare Se recomand folosirea de personal calificat n fiecare dintre operaiunile prestate: masaj, coafur, cosmetic, manichur-pedichur. Exist numeroase cursuri de calificare n aceste meserii. Mai mult dect att, ntr-o asemenea meserie este esenial experiena practic i felul n care angajaii reuesc s-i apropie i s fidelizeze clienii. Cadrul legal Formele juridice sub care poate fi organizat aceast activitate sunt: persoan juridic (SRL, SA, altele), asociaie familial sau persoan fizic autorizat. Trebuie s se obin autorizaiile: sanitar, aviz PSI prevenirea i stingerea incendiilor, aviz de la autoritatea de mediu, aviz de la autoritatea pentru protecia muncii, autorizaie de funcionare de la Primrie, precum i documente care s ateste specializarea n domeniu a angajailor.

Informaii suplimentare Biroul Unic Tel: (021) 327.34.86 (021) 327.35.16 www.biroulunic.ro

(021) 327.34.96

Transport interurban de persoane


PLAN DE AFACERE

Piaa Dintotdeauna transportul a fost o necesitate uman de baz i o surs important de ctig pentru cei care s-au ocupat de organizarea acestei activiti. n Romnia, transportul de persoane ntre localiti se poate face pe cale feroviar sau rutier (exceptnd distanele lungi care pot fi strbtute pe calea aerului, dar n cele ce urmeaz nu ne vom referi la acestea, i nici la drumurile parcurse cu ajutorul autoturismelor proprietate personal). Diferenierea pe care oamenii o fac ntre aceste modaliti de cltorie are la baz criterii cum ar fi: rapiditatea, confortul, sigurana, serviciile asigurate pe parcursul cltoriei i, nu n ultimul rnd, preul pe care trebuie s-l plteasc. Mai ales n contextul economiei actuale, n care mobilitatea forei de munc (att ntre diferite ramuri de activitate, ct i n plan geografic) nregistreaz creteri semnificative, transportul interurban de persoane capt o importan deosebit. Conform Institutului Naional de Statistic, n anul 2001 numrul de pasageri care au apelat la transporturile rutiere interurbane i internaionale a fost de peste 200 milioane, dar tendina fa de anul precedent este una descendent. S-au utilizat peste 3000 de autobuze i microbuze. Clienii Clientela se mparte n dou mari categorii: persoane care fac naveta zilnic, sptmnal sau la diferite intervale de timp (acetia au cea mai mare pondere) i turitii. n general ei se nscriu n grupa celor cu venituri medii i mici, deoarece persoanele cu posibiliti financiare superioare prefer s cltoreasc cu avionul, cu trenul de mare vitez (Intercity) sau cu maina personal. Pentru ca clienii s poat beneficia de cele mai bune condiii, trebuie s se aib n vedere construirea unei (mini) autogri, care s beneficieze de spaii de ateptare suficiente i confortabile. Concurena n prezent pe piaa transporturilor interurbane de persoane opereaz aproape 2000 de firme, dintre care peste 500 realizeaz i transporturi n afara granielor rii. Pe lng acestea, trebuie avut n vedere, dup cum am mai precizat, concurena pe care o constituie transportul feroviar. Totui, n ultimul timp, multe persoane au nceput s se orienteze ctre transportul rutier, mai ales datorit raportului bun ntre calitatea serviciilor i preul care trebuie pltit.

Promovarea Aceasta poate consta n anunuri n presa scris sau la posturile de radio, dar i n afie lipite n gri sau autogri, spre exemplu, unde mesajul poate ajunge

direct la clieni. Promovarea trebuie ndreptat strict ctre acele categorii de persoane care s-ar putea constitui n viitori clieni i nu adresat publicului larg. Costurile de nceput Cu siguran, cea mai important component a costurilor n perioada iniial o reprezint achiziionarea mijloacelor de transport. Acestea pot fi cumprate de noi sau second-hand. Dup posibiliti, se poate opta pentru o activitate restrns (transportul ntre dou localiti nvecinate, transportul unor grupuri mici de elevi la/de la coal etc.) care presupune o investiie, dar i venituri mai mici n faza incipient, sau pentru o activitate ampl (rute de transport variate inclusiv internaionale -, autocare de mare capacitate, condiii deosebite), ceea ce nseamn un efort investiional deosebit, dar i perspectiva unor ncasri i, implicit, a unor beneficii considerabile. Un microbuz de 8+1 locuri, fabricaie 1985, cost ntre 4000 si 5000 EURO, iar unul de 15+1 locuri, mai nou (1999) poate depi 20.000 sau chiar 30.000 EURO. Autocarele sunt i mai scumpe. Dac ne referim la cele produse, de exemplu, ntre 1993 i 1996, preturile acestora variaz ntre 50.000 i 80.000 EURO (cele de 49+1+1 locuri) i cresc proporional n cazul celor supraetajate (79+1+1 locuri). E adevrat c se pot gsi i autocare de 50 locuri la preuri sub 10.000 EURO, dar acestea au 15-20 ani vechime i un grad de uzur corespunztor. Preurile pentru mainile noi sunt mult mai mari, ceea ce face foarte dificil construirea unui (mini)parc auto din maini noi.

Pregtire i calificare Pentru a putea desfura activiti de transport rutier public, operatorii trebuie s posede o licen, care se acord n funcie de ndeplinirea unor criterii ce vizeaz onorabilitatea, competena profesional, capacitatea financiar i baza tehnicomaterial.

Cadrul legal Pentru a avea dreptul de a efectua operaiuni de transport rutier de bunuri i persoane, trebuie obinute o serie de licene i autorizaii, conform Normelor Metodologice din 4 decembrie 2001, aprobate prin Ordinul nr. 1842 / 04.12.2001 al Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei. Informaii suplimentare Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei Bd. Dinicu Golescu nr. 38; Bucureti Tel/Fax: (021) 212.61.00 www.mt.ro

Autoritatea Rutier Roman (ARR) www.arr.ro Legea 105/27.06.2000 privind transporturile rutiere

Web design PLAN DE AFACERE


Piaa n ultimii ani piaa serviciilor care au la baz Internetul (i implicit designul de pagini web) a cunoscut un progres extraordinar. Acest fenomen a fost sprijinit i de gradul tot mai mare de penetrare al calculatoarelor i al Internetului n rndul populaiei. n mediul urban i ndeosebi n oraele mari accesul la Internet este deja un lucru obinuit. Numeroase familii dein calculatoare i acces la Internet la domiciliu, alii la locul de munc / coal, iar pentru cei care nu se ncadreaz n nici una dintre aceste categorii exist deja o multitudine de Internet-caf-uri, unde doritorii pot accesa toat gama de servicii web. Pentru a fi competitiv pe aceast pia, o firm trebuie s ofere un pachet complex de servicii, compus din: web design (realizarea de situri cu coninut ct mai variat i atractiv), prelucrarea i optimizarea de fotografii digitale, grafic web (design, prelucrare i corectare imagini, scanare, logo i tematic design pentru web, banere statice i rotative, Macromedia Flash, grafic original hri, traduceri), alte servicii. Clienii Clienii sunt n marea lor majoritate firme, care prin lansarea unui site pe Internet urmresc s i fac oferta cunoscut unui numr practic nelimitat de clieni (se estimeaz c, la nivel mondial, peste 800 milioane de persoane au acces la Internet, iar numrul acestora va depi foarte curnd 1 miliard). Solicitrile acestor clieni variaz n funcie de resursele financiare pe care le aloc acestei activiti, de natura ofertei firmei, de opiunea acestora de a apela sau nu la anumite elemente cum ar fi: varianta de vnzare on-line, prezentarea unor liste cu produsele firmei i preurile acestora, hri cu localizarea firmei sau a punctelor de lucru, fotografii ale produselor/magazinelor/persoanelor importante din cadrul firmei, cele mai frecvente ntrebri (FAQ), calendar al evenimentelor, tiri de ultima or, linkuri, forum de discuii pentru vizitatori/clieni, informaii de contact etc. Colaborarea cu clienii depinde foarte mult de comunicarea cu acetia, n special n faza iniial, de planificare a tuturor activitilor i proceselor. Trebuie definite foarte clar motivele pentru care se creaz pagina web, publicul cruia i se adreseaz, tipul de informaii care se doresc a fi prezentate i modul de prezentare, ritmul de actualizare (dup momentul n care situl devine activ), alte meniuni specifice pentru a asigura o nelegere perfect a cerinelor beneficiarului de ctre web designer.

Concurena Dup cum deja am precizat, concurena n domeniul construciilor de pagini web este acerb. Exist cteva firme mari, care prin calitatea i diversitatea serviciilor oferite iau ctigat deja o anumit reputaie, ct i o mulime de firme mici i foarte mici, aanumite de garaj, care sunt adesea formate din una-dou persoane.

Promovarea Dup cum se poate bnui, una dintre cele mai eficiente metode de promovare a designerilor de pagini web este chiar Internetul. Designerul trebuie s lucreze cu mult atenie la propriul site, care s cuprind toate elementele ofertei sale, mpreun cu datele de contact, toate acestea ntr-un format atractiv, care s trezeasc interesul celui care viziteaz adresa respectiv. n faza incipient a afacerii, extrem de importante sunt ns i cunotinele personale, care se pot materializa n gsirea primilor clieni ai firmei. Pe msur ce firma ncepe sa aib clieni i s construiasc site-uri, i poate spori notorietatea prin menionarea numelui sau logo-ului n interiorul paginilor realizate, ca i prin crearea n pagina proprie a unui director (denumit de cele mai multe ori Portofoliu) n care s fie prezentai cei mai importani clieni i prerile acestora despre colaborarea care a avut loc. Costurile de nceput Fa de alte afaceri tradiionale (producie industrial, agricultur, transporturi, alte servicii), costurile pe care le solicit aceast afacere sunt mult mai reduse. Pe lng costurile de nfiinare a unei societti comerciale (circa 300 ), investiia se rezum la unul sau mai multe computere (pe care le putem evalua la 1000 1500 /bucata) i la achiziionarea de programe (softuri) performante. Evident, se adaug cheltuielile ocazionate de achiziionarea sau nchirierea spaiului, n cazul n care afacerea nu i are locaia chiar la domiciliu. Pregtire i calificare n urma expansiunii Internetului i a folosirii calculatoarelor n ara noastr, au aprut numeroi tineri care s-au specializat n domeniul programrii i a realizrii de pagini web. Aceste abiliti se deprind prin practic i se menin prin exerciiu. Totui, exist i posibilitatea nvrii tuturor acestor cunotine prin intermediul unor cursuri specializate. Toate instituiile i companiile (publice sau private) care organizeaz cursuri de instruire, calificare i perfecionare n diverse meserii au n mod obligatoriu n portofoliul lor cursuri de web designer pentru diferite niveluri (nceptori avansai). Acestea fac cunoscute limbajele de programare i instrumentele utilizate pentru construcia serverelor de Internet, prezint posibilitile care decurg din integrarea mai multor servicii de reea etc.

Cadrul legal O problem important n domeniul software este cea a drepturilor de autor. n general, acestea sunt reglementate prin Legea nr. 8/1996 a Drepturilor de Autor i a drepturilor conexe, publicat n Monitorul Oficial, partea I nr. 60 din 26 martie 1996. Mai intervine i Legea nr. 213/2002, privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor i drepturile conexe, prin adoptarea de msuri pentru combaterea pirateriei n domeniile audio i video, precum i a programelor pentru calculator, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 324 din 16 mai 2002. Informaii suplimentare Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei Bd. Libertii nr. 14, sector 5, Bucureti Tel: (021) 400.17.37 (021) 400.17.91 (021) 335.40.87 Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor Calea Victoriei nr. 91-93, sector 1, Bucureti Cursuri web designer www.eurocor.ro International Computer School Tel: (021) 252.29.22 (021) 311.09.53 www.ics.ro (021) 413.80.67

www.mcti.ro

Transport marf PLAN DE AFACERE


Piaa Ca volum, piaa transporturilor rutiere de mrfuri se cifreaz la aproximativ 300 milioane tone anual. Ca proporie ntre sectoare, se nregistreaz o cretere a procentului deinut de sectorul privat (peste 60% n momentul de fa). Romnia se afl n prezent n plin proces de modernizare a reelei rutiere, astfel nct s se alinieze la standardele europene.

Clienii n situaia companiilor de transport care dein vehicule de mare tonaj, uriaa majoritate a clienilor o constituie societile comerciale, i anume cele care nu dein mijloace de transport proprii.

Exist i o categorie de firme care presteaz activiti mai restrnse, utiliznd n general vehicule de tonaj mai mic i capacitate redus (gen autodub). Printre clienii acestora o pondere nsemnat o pot avea persoanele fizice, care le solicit serviciile n special pentru mutarea mobilierului. Concurena Se apreciaz c n prezent exist peste 25.000 operatori pe pia, dintre care n jur de 7000 desfoar i activiti de transport internaional. Trebuie luat n considerare att concurena firmelor mari, care efectueaz operaiuni ample de transport internaional, prin maini de mare tonaj i care se adreseaz unei categorii de clieni compus n special din firme nternaionale, ct i multitudinea de firme mici i mijlocii, care cel mai des acioneaz pe plan local, desfurnd activiti de transport mult mai restrnse.

Promovarea Promovarea are un rol foarte important. ntr-o afacere de acest gen ar fi recomandabil, n special datorit costurilor mari, s existe unele precontracte semnate (o minim baz de clieni) n momentul nceperii activitii, pentru a se putea obine foarte rapid ncasri care s permit desfurarea pe mai departe a activitii.

Costurile de nceput ntr-un business de o asemenea natur, costurile pe care le presupune demararea activitii sunt mari sau foarte mari, n special datorit costurilor ridicate ale mijloacelor de transport. Acestea difer n funcie de marc, an de fabricaie, numr de kilometri parcuri, dotri i ali factori. Cele mai apreciate mrci pe plan internaional sunt Iveco, Scania, MAN, DAF, Mercedes, Volvo, Renault. Pentru un cap tractor, preurile ncep de la 7 10.000 EURO (an de fabricaie 1991-1992), mergnd pn la 50.000 EURO (fabricatie 2001) sau chiar mai mult. Preul mediu se ncadreaz n intervalul 15 25.000 EURO. Pentru o remorc (an fabricaie 1990-1995) preurile variaz ntre 10.000 i 25.000 EURO. Desigur, aceste preuri sunt estimative. Printr-o cercetare de pia aprofundat se pot gsi furnizori care s ofere preuri mult inferioare celor prezentate mai sus.

Pregtire i calificare Persoanele care coordoneaz ansamblul activitilor de transport trebuie s fie n permanen la curent cu reglementrile naionale i internaionale: acorduri de transport, modaliti de stabilire a tarifelor, condiii tehnice ale vehiculelor (inclusiv revizii tehnice, echipamente admise, tonaje maxime permise, dispozitive anti-poluante etc.), contravenii i sanciuni, legislaie vamal, altele.

Licena de transport se acord numai acelor operatori care ndeplinesc condiiile de onorabilitate, competen profesional, capacitate financiar i baz tehnico-material necesar. Condiia de competen profesional este ndeplinit dac persoana care conduce efectiv activitatea posed un certificat eliberat de autoritatea competent sau o diplom de absolvire a unei instituii de nvmnt superior tehnic de specialitate. Operatorul are o capacitate financiar bun atunci cnd dispune de resurse financiare suficiente, de vehicule i/sau de dotarea necesar pentru nceperea i desfurarea activitii. Exist i cursuri de formare a oferilor care transport mrfuri periculoase n trafic internaional. La ncheierea cursului, participanii primesc certificate de absolvire, obligatorii ncepnd cu anul 1995.

Cadrul legal Pentru a avea dreptul de a efectua operaiuni de transport rutier de bunuri i persoane, trebuie obinute o serie de licene i autorizaii, conform Normelor Metodologice din 4 decembrie 2001, aprobate prin Ordinul nr. 1842/04.12.2001 al Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei. Pentru transporturile internaionale, este necesar ca marfa s fie asigurat la o societate de asigurri din Romnia sau din Uniunea European. Valoarea uzual a unei astfel de asigurri este de 100.000 EURO. n cazul transporturilor coninnd mrfuri speciale (toxice sau periculoase) sunt necesare autorizaii suplimentare. ncepnd de la 1 iulie 2002 posesorii de autovehicule de transport marf sau pasageri vor achita o tax pentru utilizarea infrastructurii rutiere, numit roviniet. Posesorii de autovehicule nmatriculate n Romnia vor utiliza rovinieta anual. Aceasta este obligatorie pentru ca transportatorul s primeasc licena, respectiv cartea de identitate. Activitatea de transport rutier (att de persoane ct i de marf) este reglementat de Autoritatea Rutier Romn.

Informaii suplimentare Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei Bd. Dinicu Golescu nr.38, Bucureti Tel/Fax: 212.61.00 www.mt.ro Autoritatea Rutier Romn (ARR) www.arr.ro Registrul Auto Romn (RAR) Uniunea Naional a Transportatorilor Rutieri din Romnia(UNTRR) Str. Ienchi Vcrescu nr. 60, sector 4, cod 70528, Bucureti Tel: (021) 336.77.88; 330.14.25 Fax: (021) 335.48.25 www.untrr.ro Asociaia Romn pentru Transporturi Rutiere Internaionale Str. Alexandru Constantinescu nr. 12, sector 1, Bucureti Tel: (021) 224.41.37 Fax: (021) 224.35.99 www.artri.ro www.e-transport.ro

In ce priveste concurenta neloiala va prezentam cateva detalii si aspecte legislative culese pentru dumneavoastra din surse respectabile si sigure. Practici comerciale inselatoare O practica poate fi inselatoare atat prin actiune, cat si prin inactiune, adica prin omisiunea unor informatii care ar fi influentat decizia de cumparare. Printre exemplele de practici inselatoare date in directiva sunt declaratiile potrivit carora un produs este disponibil pentru o perioada limitata sau este disponibil in anumite conditii mai favorabile intr-o perioada limitata, in scopul obtinerii unei decizii de cumparare imediata si al reducerii posibilitatilor de alegere in cunostinta de cauza. Afirmatia ca vanzatorul este pe cale sa-si inceteze activitatea sau sa-si mute afacerile, doar pentru a grabi decizia de cumparare, este, de asemenea, considerata drept practica neloiala. La fel si prezentarea unor drepturi ca facand parte din oferta

contractuala, cum ar fi garantiile sau drepturile de retractare, cand ele oricum sunt obligatorii prin lege. Utilizarea unui continut redactional - publi-reportaje - pentru a promova un produs, atunci cand compania a finantat aceasta aparitie, fara sa specifice in mod clar acest lucru, este un act de practica neloiala prevazut expres de directiva. Sunt specificate drept practioci neloiale si referirile la certificate sau etichete de calitate atunci cand acestea nu au fost eliberate de organismele acreditate in acest sens. Marketing agresiv Articolele 8 si 9 fac referiri la practicile comerciale agresive, adica acelea care altereaza sau sunt susceptibile sa altereze in mod semnificativ decizia de cumparare prin metode cum ar fi hartuirea sau constrangerea. Directiva propune si criteriile potrivit carora o practica comerciala poate fi apreciata ca fiind agresiva. Vor fi avute in vedere, printre altele, exploatarea in cunostinta de cauza a nenorocirilor altora, a persoanelor aflate in dificultate sau a altor circumstante care pot afecta judecata persoanei respective, in scopul influentarii deciziei de cumparare. Tot in categoria practicilor agresive se inscriu orice bariere oneroase sau disproportionate impuse de catre vanzator in cazul in care consumatorul doreste sa-si valorifice anumite drepturi contractuale, cum ar fi acela de a pune capat unui contract sau acela de a schimba produsul. Printre tehnicile de marketing agresiv, directiva exemplifica afirmatiile referitoare la riscurile la care se expune consumatorul in planul securitatii sale si al familiei sale daca nu cumpara produsul sau includerea in materialele promotionale a unei facturi sau alt document similar prin care se solicita o plata, desi produsul nu a fost comandat inca. Se prefigureaza reglementari noi si in Romania Conform lui Mihail Meiu, director la Directia de Integrare Europeana a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, aceasta directiva este in atentia institutiilor de specialitate din Romania si urmeaza a fi adoptata intr-un termen rezonabil. Deocamdata, la noi, practica in domeniul juridic al concurentei neloiale in privinta promovarii produselor este ca si inexistenta. Organismul abilitat in acest sens este Ministerul Finantelor Publice, care a preluat de la Oficiul Concurentei sesizarile, plangerile si solicitarile formulate in temeiul altor acte normative decat Legea concurentei. |nsa cazuistica aflata pe rolul acestei institutii poate fi numarata pe degete, desi piata romaneasca abunda de practici neloiale asociate promovarii produselor.

Daca doriti sa completati acest capitol cu noi informatii va rugam sa va adresati la office@magic-ro.com . Beneficiati de publicitate gratuita in cadrul site-ului www.magicro.com si de o pagina de publicitate in cadrul acestui catalog. Se va specifica autorul si date de contact. Deasemenea , daca doriti sa povestiti o intamplare prin care ati trecut sau la care ati fost martor, si are legatura cu acest capitol, va rugam sa folositi aceeasi adresa de contact, si noi o vom publica in catalogul Consult Expert in 24 de ore. Multumim! Asteptam opiniile dvs. Pe adresa de email: office@magic-ro.com

Arta de a vinde n opinia lui Zig Ziglar TOAT LUMEA LUCREAZ N VNZRI; TOI LUCRM N DOMENIUL VNZRILOR; trebuie s nelegem c toi, indiferent de profesie suntem ageni de vnzri. Deoarece n final ne vindem fora de munc i suntem direct interesai s o vindem ct mai convenabil att pentru noi ct i pentru cumprtor. n limba norvegian verbul a vinde este derivat din selje, care nseamn a sluji. Pentru a v slujii clienii, trebuie n primul rnd s le nelegei foarte clar nevoile. Oamenii cumpr pentru c AU NEVOIE de ceva sau DORESC acel lucru. Dac i putem oferii cuiva motivele pentru a cumpra i scuzele necesare pentru a face acest gest, atunci sunt toate ansele ca vnzarea s aib loc. Agentul de vnzri de succes este CONDUS DE DORINELE CLIENTULUI I ORIENTAT SPRE NEVOILE ACESTUIA! Nu facei greeala de a considera lipsite de importan dorinele clienilor deoarece acetia (clienii ) sunt impulsionai att de ceea ce doresc ct i de nevoile pe care le au. Consumatorul este suveran; n virtutea acestui principiu, consumatorul nu este un pion negnditor care s fie manipulat pentru a cumpra orice i ofer comerciantul convingator. De regul, comportamentul consumatorului este hotrt i este orientat spre un scop. Produsele sau serviciile sunt acceptate sau respinse pe baza extinderii la care ele sunt percepute ca fiind relevante pentru nevoile i stilul de via propriu. Altfel spus, este posibil ca individul s ignore i s zdrniceasc toate eforturile de promovare fcute de marketig. Oamenii cumpr ntodeauna ceea ce vor, chiar mai mult dect ceea ce le trebuie. Oamenii cumpr ceea ce doresc atunci cnd doresc acel lucru mai mult dect banii pe care trebuie s-i dea pe produs. De cte ori nu am vzut familii extrem de srace, n care toi membrii fumau, beau sucuri i se uitau la televizor. n literatura de specialitate aceast atitudine a consumatorului este numit CONSUM OSTENTATIV care este o form exceptional a consumului n competiie, n care consumatorul si afieaz vizibil un statut social mai sus dect l are n realitate. In acest caz agentul de vnzri trebuie s in cont de etic i de moralitatea vnzrii deoarece cnd vindei

ceva, i o facei aa cum trebuie, nu avei cum s tii ce rezultate directe i indirecte va avea acea vnzare. Profesioniti interesai de cariera lor se strduiesc ntotdeauna s acioneze ct mai corect n orice situaie. Construind-ui cariera pe o fundaie moral, care include cinstea, caracterul, integritatea, ncrederea, dragostea, loialitatea. n discuiile purtate ntre agenii de vnzri angajai la diverse firme de distribuie se spune adesea UN AGENT DE VNZRI BUN ESTE ACELA CARE POATE VINDE FRIGIDERE ESCHIMOILOR. Afirmaie ce conduce la o idee greit totul trebuie vdut cu orice pre. Vnzarea fiind un proces pe care l desfsurai pentru sau cu clientul, i nu un proces pe care l impunei clientului. n acest sens, poate cu excepia medicului i a preotului, nimeni nu e mai potrivit s rezolve problemele aa cum suntei voi CONVINGTORII DE PROFESIE . Deoarece trebuie s-l putei convinge pe un alt om s devin mai eficient i s aib mai mult succes datorit produselor, bunurilor sau serviciilor pe care i le putei oferii. Profesionistul din vnzri are de nfruntat probleme referitoare la cltorii, relaii de familie, sntate, toate fiind din ce n ce mai acute. Agenii de vnzri de succes din secolul n care tocmai am intrat sunt foarte buni manageri. Ei trebuie s se organizeze innd cont de timp, zon, obiceiuri personale i viaa, n general. Cu ct i organizeaz mai bine viaa, cu att vor conduce mai bine o afacere. Profesionistul de azi nelege clar c poi termina coala, dar educaia nu o termini niciodat. Poate c ai terminat coala destul de uor, dar nu este la fel de uor s-i continui educaia. Educaia este o experien care dureaz o via. Accesul rapid la informaie, internetul fiind o astfel de cale, este o necesitate n vnzri, astefel n prezent datorit tehnologiei comenzile se pot face direct la productori, economisind timp ceea ce duce la o crestere a profitului. Niciodat n urma unei cercetri nu se va putea face o predicie perfect a comportamentului consumatorului, dar o proiectare corect i eforturile de cercetare bine orientate pot dezvlui, n mod semnificativ, greeli de marketing i pot orienta aceast activitate pentru viitor. Gsirea clienilor este cea mai important cheie ctre succesul n vnzri. Aa cum o cltorie de o mie de kilometri ncepe cu un singur pas, tot aa pn nu ai un client nu ai anse s faci o vnzare. Centrul de influen este sursa principal de clieni. Agenii de vnzri trebuie s identifice persoane cu influen ntr-o anumit comunitate, cartier, pia, organizaie i stabilesc o relaie cu acesta. ncurajnd aceste persoane ca, mai departe, s v prezinte prietenilor i cunotinelor, putei ctiga un numr foarte mare de clieni foarte buni. Unul din primele lucruri pe care un agent de vnzri l vinde este imaginea proprie, astfel zmbetul, tonul pe care l folosete pentru a aborda un client i hainele pe care le poart influeneaz decisiv hotrrea clientului. Hainele trebuie s fie potrivite pentru meseria ta. Indiferent de domeniu, hainele trebuie s fie curate, asortate, de calitate, de bun gust. Hainele trebuie s se potriveasc cu clientela, este evident c un agent de vnzri care lucreaz n domeniul ngrmintelor agricole i viziteaz fermele se va mbrca pentru acest mediu, astfel nct clienii lui s se simt n largul lor. Cei care lucreaz n domeniul aparaturii de birou sau consilierii financiari vor purta cu totul alte haine. Clientul v citete imediat dup trei elemente de baz: 1. Zmbetul, 2. Cmaa i cravata sau bluza,

3. Pantofii. Procesul de vnzare include o formul n patru pai pe care o prezentm mai jos: * Primul pas este Analiza Nevoii, * Al doilea este Contientizarea Nevoii, * Al treilea Soluionarea Nevoii, * Ultimul este Satisfacerea Nevoii. n marea majoritate vnzrile se ncheie n urma unei discuii purtate ntre agent i client iar una din regulile meseriei de agent de vnzri este nu monopolizai discuia, ntodeauna limitai dezvluirile personale la 25% din conversaie; las clientul s povesteasc pentru ai determina nevoile. Cnd vorbeti spui o poveste, dar cnd asculi aduci o mngiere; cel mai important lucru: NU NTRERUPE, NU INCHEIA NICIODAT O PROPOZIIE SAU UN GND nceput de client atunci cnd acesta se oprete din vorbit. Cnd ascultm atent clieni povestind despre interesele, dorinele, pasiunile lor, i facem s se simt datori fa de noi. Au sentimentul c ne datoreaz ceva i prin urmare sunt mai dispui s asculte povestea noastr, avnd n vedere c i noi am ascultat-o pe a lor. Oamenii cumpr ceea ce doresc atunci cnd doresc acel lucru mai mult dect banii pe care trebuie s-i dea pe produs. Nu produsul este cel care ne ghideaz, ci nevoia; nu cumprm ceea ce este produsul, cumprm ceea ce produsul FACE PENTRU NOI. Bani nseamn opiuni. Cu ct ai mai muli bani, cu att ai mai multe opiuni. Cu ct ai mai puini bani, cu att scade numarul opiunilor. Libertatea de alegere a consumatorului este manifestat atunci cnd nimic nu induce consumatorul s acioneze n direcii ce ar fi regretate i chiar dezavuate dup o reflecie mai atent. Influenarea improprie d natere la serioase nclcri etice, necesitnd o legislaie i alte forme de activiti protectoare. Pentru a fi ctigtor, trebuie s-i PLANIFICI s ctigi, trebuie s TE PREGTETI s ctigi, i apoi vei avea tot dreptul s TE ATEPI s ctigi. Astfel unul din logo-urile ce i gsesc aplicabilitatea n activitatea de zi cu zi a unui agent de vnzri este urmtorul ARI BINE TE SIMI BINE ACIONEZI BINE! Source: http://www.referatero.com/referate/marketing VREAU SA DESCHID O FIRMA! Dar nu am sediu , nu am bani, nu am idei nu am nimic...dar vreau... ceva doar pentru mine, fara colaborari in sisteme MLM , piramidale, de intermediere sau altele ... Ce trebuie sa fac? Am vre-o sansa? Asta DA intrebare! Insa raspunsul nostru este si mai exploziv: DA AVETI SANSE CHIAR SI IN ROMANIA!!! Iata ce trebuie sa faceti:

In primul rand sa discutam de problema banilor deoarece de aici pleaca totul. Exista multe persoane care au ajuns sa conduca o afacere de proportii pornind de la un simplu site de internet. Nu va speriati nu asta e solutia pe care v-o dam! Se poate incepe o afacere cu un minim de investitie (de oridnul a catorva milioane ROL) si se poate ajunge la o companie in 2-3 ani cu o cifra de afaceri de cateva sute de mii de dolari. In urmatoarele randuri va vom arata cum se poate ajunge cu o investitie de 3 milioane, in cateva luni la o afacere profitabila . Este clar pentru a avea siguranta si credibilitate este vital sa ai o firma sa fii autorizat sa poti elibera facturi chitante etc... Daca ignorati acest aspect aveti sanse de reusita la jumatate. Am vazut mai sus care sunt drumurile taxele pentru a deschide o firma. In medie suma totala este de 8 milioane, incluzand si documentele necesare, cele fiscale, stampila etc... In schimb se poate porni o afacere cu minimum de cheltuieli in ce priveste partea de autorizare, pur si simplu inlocuind denumirea de societate comerciala cu PF PERSOANA AUTORIZATA. Investitia totala pentru autorizarea in orice activitate (comert, servicii, intermedieri etc...) la o persoana fizica autorizata este aprox. 250 lei noi , incluzand deasemenea toate actele fiscale, stampila etc... Nu exista nici o diferenta din acest punct de vedere fata de o societate comerciala. Pentru autorizarea ca PF se poate folosi chiar apartamentul de domiciliu ca si sediu social , si din start am eliminat plata chiriei lunara pe sediul respectiv. Practic, toata aceasta etapa in cazul unei societati ar fi costat 800 lei + chiria lunara pe un spatiu . In cazul autorizarii ca PF am redus toate cheltuielile la aprox. 250 lei. Deci cu 250 lei sunteti autorizat sa porniti o afacere fara nici o problema, fara riscuri de tip fiscal, penal etc... Daca am rezolvat partea de autorizare sa vorbim acum de cea mai importanta etapa: Ideea de afacere care sa nu necesite investitii! Intr-adevar e foarte greu sa gasesti o idee de acest fel insa noi va vom da cateva piste pe care sa mergeti pentru a gasi o idee care sa nu necesite investitii si care sa fie foarte profitabila in acelasi timp. - Dovada ca se poate, o gasiti in urmatoarele randuri : Nicu Aurel (Bucuresti ) ne povesteste : Va rog sa publicati aceste randuri ale mele pentru ca sunt sigur ca sunt multi in situatia mea. Acum 2 ani eram intr-o faza a vietii mele critica, in care efectiv nu mai aveam din ce trai. Am facut o facultate buna insa nu reuseam sa gasesc un job potrivit si avantajos. Eram disperat si in acelasi timp si orgolios . Nu ma vedeam lucrand la un patron pentru 6 milioane pe luna. Cumparasem tot felul de cataloage de pe internet cu idei de afaceri etc... Toate acestea imi foloseau dar la modul de documentare si nu la modul de imbogatire cum spuneau ei. Incetul cu incetul am inceput sa inteleg cateva lucruri esentiale legate de afacerile in Romania si mi-am indreptat atentia catre strainatate. Aveam prieteni care reusisera sa puna pe picioare afaceri incredibile, cum ar fi o fabrica de lemn, o afacere cu vipere (pt venin), un magazin virtual cu tot felul de produse. Toate acestea ma descurajau enorm si ma afundau intr-o ceata totala din care nu mai vedeam nici o iesire. Urma sa ma insor si nu aveam nici bani sa inchiriez o sala, un restaurant pentru a face nunta. Ma rog... intelegeti in ce situatie ma aflam... stateam cu chirie la un unchi intr-un cartier in Bucuresti ... In fiecare zi cautam pe Google noi idei de afaceri insa orice gaseam cerea investitie materiala pe care eu nu mi-o permiteam. M-am

angajat ca tehnoredactor o vreme la o firma destul de buna si aveam un salariu mediu din care incercam in zadar sa imi pun ceva deoparte. In pauzele pe care le aveam la lucru cautam in continuare pe internet noi si noi idei de afaceri. Colegii radeau de mine zicand lucruri de genul: In curand o sa vin sa ma angajez la tine etc... Iata peste ce am dat intr-o zi : am descoperit un site de intermedieri afaceri anunturi cu cereri si oferte la nivel international. Am intrat de curiozitate sa vad cam ce se cere in lume si ce se vinde ... Pot sa spun ca de aici au inceput sa curca ideile si la modul propriu banii ! Erau sute de anunturi din diferite tari cu cereri pentru import ale diferitelor marfuri. Asa am descoperit zeci de cereri pentru lemn, sticle, maculatura, si absolut orice credeti-ma orice, si nu cate un anunt amarat ci sute de anunturi. Este vorba de www.alibaba.com . Am facut imediat legatura cu niste prieteni care isi deschisesera o fabrica de lemn si stateau prost la capitolul clienti . Am contactat cativa importatori sa vad cat de seriosi sunt si am fost uluit de modul in care esti tratat. Pe bune e o mare diferenta oameni buni. Am facut o oferta mai mult de test, pentru ca inca nu eram autorizat pt export sau alte activitati, dar am vrut sa vad exact cum se comporta oamenii respectivi. Oameni buni mi s-a cerut contul pentru a-mi vira plata in avans pentru cateva vagoane, containere (ca ma luasera cu niste denumiri de genul 9 x 40ft FCL container full incarcat de 40 picioare ) nu intelegeam nimic. Ma rog... unde vreau sa ajung este la faptul ca am primit toti banii in contul meu ca plata in avans pentru marfa pe care nici nu o aveam. Mi s-a cerut scrisoare de invitatie pentru a putea sa intre in tara si pentru a semna contractul bineinteles pe care nu il aveam pregatit. AM FOST LUAT CA DIN OALA : fara nici o experienta, fara nici un act la mana, si cu o comanda imensa (120.000 eur) achitata in avans. Nu am dormit cateva nopti si aproape ca tremuram de frica si de stresul pe care il aveam. Imaginati-va in situatia mea. Unchiul meu ma sfatuit sa iau legatura cu mai multe fabrici urgent si sa le arat dovada incasarii in avans a comenzii si cu siguranta vor accepta sa faca un contract de exclusivitate prin comision. Zis si facut insa m-am lovit de problema timpului deoarece nu ma puteam autoriza ca persoana fizica pentru export si bani pentru a deschide in regim de urgenta o societate nu aveam si oricumnu ma incadram in timp. Am apelat un jurist care m-a sfatuit sa ma autorizez ca PF insa nu pe domeniul export si pe domeniul de intermediere afaceri nu mai stiu exact codul din CAEN. Oricum m-am pus la punct urgent cu actele si am semnat un contract de comision cu firma prietenului meu de la care si luasem ofertele de pret pt export. Clientii ne-au trimis datele firmei lor si datele pasaportului celui care urma sa vina in Romania pt negociere si contract si le-am facut invitatie de intrare in tara de la camera de comert. De aici nu va mai spun decat ca asta a fost prima mea comanda in valoare de 120 mii euro , fara sa investesc absolut nici un leu . Ca www.alibaba mai sunt sute de site-uri credeti-ma , in strainatate piata e nelimitata. Incercarti insa fiti foarte atenti mai ales in zona africii (Nigeria ...) acolo se cam trag tepe ... oricum eu am reusit si credeti-ma ... a fost prea usor , nesperat de usor... Un alt mod prin care va puteti atinge scopul si ideea de afacere , fara investitii este...clar...un partener cu bani care sa fie dispus sa investesca in ideea respectiva. Nu este chiar atat de greu sa faceti acest lucru intrucat exista foarte multe persoane care se

intorc din strainatate si nu stiu ce sa faca cu suma economisita. Atentie in acest caz trebuie sa indepliniti doua conditii stricte: - ideea pe care o propuneti sa fie viabila si interesanta, sa dea o nuanta de noutate chiar daca nu e intotdeauna asa, - Nu faceti nici un fel de intelegeri verbale fara sa mai semnati un act (vezi mai jos toate modelele de contracte si conventii din Romania). Poate fi vorba si de o ruda, chiar de un frate. Multi au patit-o si au fost inselati chiar de cel mai bun prieten pentru bani.

Daca doriti sa completati acest capitol cu noi informatii va rugam sa va adresati la office@magic-ro.com . Beneficiati de publicitate gratuita in cadrul site-ului www.magicro.com si de o pagina de publicitate in cadrul acestui catalog. Se va specifica autorul si date de contact. Deasemenea , daca doriti sa povestiti o intamplare prin care ati trecut sau la care ati fost martor, si are legatura cu acest capitol, va rugam sa folositi aceeasi adresa de contact, si noi o vom publica in catalogul Consult Expert in 24 de ore. Multumim! Asteptam opiniile dvs. Pe adresa de email: office@magic-ro.com

S.A.P.A.R.D. Legislatie: 2000 ACORD ANUAL DE FINANARE din 27 februarie 2001 ntre Guvernul Romniei i Comisia Comunitii Europene n numele Comunitii Europene PROGRAMUL SPECIAL DE ADERARE PENTRU AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL N ROMNIA

Guvernul Romniei, acionnd pentru i n numele Romniei, denumit n continuare Romnia, pe de o parte, i Comisia Comunitii Europene, denumit n continuare Comisia, acionnd pentru i n numele Comunitii Europene, denumit n continuare Comunitatea, pe de alt parte, denumite n continuare pri contractante, ntruct: 1. un program special de preaderare pentru agricultur i dezvoltare rural, denumit n continuare SAPARD, care furnizeaz o contribuie financiar a Comunitii, a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1.268/1999 din 21 iunie 1999 privind sprijinul Comunitii pentru msurile de preaderare n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale n rile candidate din centrul i estul Europei n perioada de preaderare1); 2. planul transmis de Romnia a fost aprobat ca program pentru agricultur i dezvoltare rural printr-o decizie luat n conformitate cu art. 4 (5) din Regulamentul (CE) nr. 1.268/1999 la data de 12 decembrie 2000; 3. Acordul multianual dintre Romnia i Comunitate a fost semnat i prevede la art. 2 ca angajamentul financiar al Comunitii s fie stabilit n acordurile anuale de finanare, este indicat s se stabileasc pentru anul 2000 angajamentul financiar maxim al Comunitii pentru Romnia i perioada de valabilitate pentru acest angajament; 4. este necesar s se stabileasc angajamentul financiar al Comunitii pentru realizarea n Romnia a Programului pentru agricultur i dezvoltare rural, denumit n continuare Program, i orice amendamente la acesta, au convenit urmtoarele: Art. 1 Obiectivul Acest acord stabilete angajamentul financiar al Comunitii pentru Romnia pentru anul 2000. Art. 2 Angajamentul Contribuia financiar a Comunitii pentru anul 2000 este limitat la suma de 153.214.194 euro. Acest angajament este valabil numai pentru realizarea Programului n conformitate cu Acordul multianual de finanare dintre Comunitate i Romnia.

Art. 3 Durata angajamentului Comisia va anula automat orice parte a angajamentului care nu este stabilit prin plata n cont sau pentru care nu s-a primit o solicitare acceptabil de plat pn cel trziu la data de 31 decembrie 2002. Art. 4 Punctele de contact Corespondena referitoare la orice problem care face obiectul acestui acord, indicndu-se unde este cazul numrul i titlul programului, va fi trimis la urmtoarea adres: Pentru Comunitate: Comisia Comunitii Europene Direcia General pentru Agricultur, Unitatea SAPARD Rue de la Loi, 200, B-1049 Bruxelles Telefon: 00 32 2 2967 337 Fax: 00 32 2 29 51746 E-mail: agri-sapard@cec.eu.int Pentru Romnia: Ministerul Integrrii Europene Str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureti Telefon: 00 40 1 3011623 Fax: 00 40 1 3011626 E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro Art. 5 Intrarea n vigoare Acest acord va intra n vigoare la data la care ambele pri contractante i-au notificat una alteia ndeplinirea tuturor formalitilor necesare pentru intrarea sa n vigoare. Art. 6 Semnarea Acest acord este redactat n dou exemplare n limba englez i n limba romn, doar textul n limba englez fiind autentic.

Semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001. _____________


1

) O.J. nr. 1.161 din 26 iunie 1999, pag. 87-93.

Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 338 din data de 26 iunie 2001 2001

ACORD ANUAL DE FINANARE 2001 din 30 ianuarie 2002 ntre Guvernul Romniei i Comisia Comunitii Europene Guvernul Romniei, acionnd pentru i n numele Romniei, denumit n continuare Romnia, pe de o parte, i Comisia Comunitilor Europene, denumit n continuare Comisia, acionnd pentru i n numele Comunitii Europene, denumit n continuare Comunitatea, pe de alt parte, denumite n continuare pri contractante, ntruct: 1. un program special de aderare pentru agricultur i dezvoltare rural, denumit n continuare SAPARD, care prevede o contribuie financiar a Comunitii, a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1.268/1999 privind sprijinul Comunitii pentru msurile de preaderare n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale n rile candidate din centrul i estul Europei n perioada de preaderare1); 2. planul transmis de Romnia a fost aprobat ca Program pentru agricultur i dezvoltare rural printr-o decizie luat n conformitate cu art. 4 (5) din Regulamentul (CE) nr. 1.268/1999, n data de 12 decembrie 2000; 3. Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate a fost notificat la data de 17 ianuarie 2002 i prevede la art. 2 ca

angajamentul financiar al Comunitii s fie stabilit n acordurile anuale de finanare; 4. este necesar s se stabileasc angajamentul financiar al Comunitii pentru anul 2001, pentru realizarea n Romnia a Programului pentru agricultur i dezvoltare rural, denumit n continuare Programul, i orice amendamente la acesta i s se specifice perioada de valabilitate a angajamentului; 5. Acordul anual de finanare pentru anul 2000 ntre Romnia i Comunitate stabilete data de 31 decembrie 2002 ca dat limit de valabilitate a angajamentului anual pentru anul 2000 i deoarece n anul 2000 nu a fost luat nici o decizie a Comisiei care atribuie ageniei din Romnia managementul pentru instrumentul SAPARD, este justificat modificarea art. 3 din Acordul anual de finanare pentru anul 2000, extinznd perioada angajamentului pn la data de 31 decembrie 2003; 6. n baza experienei acumulate de la semnarea Acordului multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate, se impune ca necesar efectuarea anumitor modificri ale acelui acord, au convenit urmtoarele: _____
1)

O.J. nr. L. 161 din 26 iunie 1999, p. 87-93.

Art. 1: Obiectivul Acest acord stabilete angajamentul financiar al Comunitii pentru Romnia pentru anul 2001. Acesta modific, de asemenea, Acordul multianual de finanare semnat la data de 2 februarie 2001, precum i Acordul anual de finanare pentru anul 2000, semnat la data de 27 februarie 2001. Art. 2: Angajamentul Contribuia financiar a Comunitii pentru anul 2001 este limitat la 156.328.303 euro. Acest angajament este valabil numai pentru realizarea Programului, n conformitate cu Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate. Art. 3: Durata angajamentului Comisia va anula automat orice parte a angajamentului la care se face referire la art. 2, care nu a fost stabilit prin plata n cont sau pentru care nu s-a primit o cerere acceptabil de plat pn la data de 31 decembrie 2003 cel trziu.

Art. 4: Modificarea Acordului anual de finanare pentru anul 2000 Articolul 3 din Acordul anual de finanare pentru anul 2000, ncheiat ntre Romnia i Comunitate, se modific dup cum urmeaz: "Art. 3: Durata angajamentului Comisia va anula automat orice parte a angajamentului la care se face referire n art. 2, care nu a fost stabilit prin plata n cont sau pentru care nu s-a primit o cerere acceptabil de plat pn la data de 31 decembrie 2003 cel trziu." Art. 5: Modificarea Acordului multianual de finanare Acordul multianual de finanare ncheiat ntre Romnia i Comunitate se modific dup cum urmeaz: 1. n articolul 8, primul paragraf se nlocuiete dup cum urmeaz: "Corespondena referitoare la orice problem care cade sub incidena acestui acord multianual de finanare i/sau sub incidena art. 2 din Acordul anual de finanare, unde este cazul menionnduse numrul i titlul Programului, va fi adresat dup cum urmeaz: Pentru Romnia: Ministerul Integrrii Europene Str. Apolodor nr. 17, Bucureti, sectorul 5 Telefon: 00 40 1 301.16.23 Fax: 00 40 1 301.16.26 E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro Pentru Comunitate: Comisia Comunitii Europene Direcia General pentru Agricultur Unitatea SAPARD Rue de la Loi 130, B-1049 Brussels Telephone: 00 32 2 2967 337 Fax: 00 32 2 2951 746 E-mail: agri-sapard@cec.eu.int." 2. n seciunea A:

- Articolul 3(3) este nlocuit de urmtoarele: "3. Decizia de a conferi managementul asistenei ageniei din Romnia poate fi luat provizoriu, numai dac sunt respectate condiiile i articolele la care se face referire n primul subparagraf din paragraful 1." - Articolul 7(2) este nlocuit de urmtoarele: "2. Plile de ctre Comisie ale contribuiei Comunitii vor fi efectuate n conformitate cu acordul/acordurile anual/anuale de finanare la care se face referire n art. 2 al acestui acord, n contul euro SAPARD, i numai dac verificrile la care se face referire n art. 9 al acestei seciuni nu au indicat nici o problem." - n articolul 7(4) primul paragraf se va nlocui cu urmtoarele: "4. Cu excepia cazurilor n care nu se prevede altfel ntr-un acord anual de finanare, Comisia va dezangaja n mod automat." - n articolul 14 punctul 2.6, nota de subsol nr. 4 este nlocuit de urmtoarele: "SEC (1999) 1801/2." - n articolul 14, punctul 2.9 este nlocuit cu urmtoarele: "2.9. Agenia SAPARD se va asigura c se va realiza o publicitate adecvat pentru asistena existent. Aceast publicitate va face referire la cofinanarea Comunitii i va fi direcionat nspre toi managerii i operatorii de proiect poteniali, astfel nct s se obin o cooptare ct mai larg posibil a potenialilor manageri i operatori de proiect. naintea lansrii schemei vor fi ntocmite formularele cererilor de finanare standard cu linii directoare clare pentru completare i condiiile de eligibilitate. Nici o tax nu va fi impus potenialilor beneficiari sau asupra beneficiarilor pentru informaii, inclusiv pentru formularele de cereri de finanare legate de Program. Aceast prevedere nu produce efecte asupra aplicrii taxelor impuse n general n restul economiei." 3. n seciunea B: - n articolul 4(3) litera c) este nlocuit cu urmtoarele: "c) Cheltuieli neimplicate n infrastructur sau resurse umane, create de un beneficiar unde mai mult de 25 % din capital este deinut de un organism/organisme public/publice." 4. n seciunea D:

- Formularul D1 "Declaraia de cheltuieli i cererea de plat" este nlocuit cu formularul prezentat n anexa la acest acord. - Formularul D3 (identificare financiar) este eliminat. Art. 6: Intrarea n vigoare Acest acord va intra n vigoare la data la care ambele pri contractante i-au notificat reciproc ndeplinirea tuturor formalitilor necesare pentru intrarea sa n vigoare. Art. 7: Semnarea Acest acord este ntocmit n dou exemplare n limba romn i englez, doar textul n limba englez fiind autentic. Semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002. ANEX Formularul: Comisia European - SAPARD DECLARAIA DE CHELTUIELI I CEREREA DE PLAT [va fi transmis Comisiei Europene, DG AGRI, Rue de la Loi 130 (SAPARD), B-1049 Brussels] Denumirea Programului ................................................................... Decizia Comisiei nr. ................... din ............ (modificat ultima dat prin Decizia nr. ............. din ............. ) Numrul de referin al Comisiei ...................................................... Subsemnatul ............................ , responsabil naional cu autorizarea finanrii, reprezentnd Romnia, dup cum este prevzut n acordul ncheiat ntre Romnia i Comisie, declar prin prezenta c cheltuielile totale eligibile potrivit Programului, realizate de la data de ...................... (ziua/luna/anul) la data de ................... (ziua/luna/anul), se ridic la ................ (moneda naional), ........................ [euro, convertii din moneda naional la rata (ratele) indicat (indicate) n tabelele anexate, conform art. 10 din seciunea A din anexa la Acordul multianual de finanare]. Detaliile referitoare la aceste cheltuieli sunt cuprinse n tabelele anexate la prezenta i fac parte integrant din aceast declaraie. Declar, de asemenea, c msurile progreseaz ntr-un ritm satisfctor, n conformitate cu obiectivele stabilite n Program, i D1

c documentele justificative sunt i vor rmne disponibile dup cum este prevzut n art. 3 din Acordul multianual de finanare i n art. 15 din seciunea A a anexei la acest acord. Declar c: 1. Lista cheltuielilor este exact. Se bazeaz pe nregistrri financiare la nivelul proiectelor individuale i este justificat de evidena documentar. Aceast list i documentele justificative corespunztoare sunt deschise pentru verificare i vor rmne disponibile conform art. 3 din Acordul multianual de finanare i art. 15 al seciunii A din anexa la acest acord. 2. Fie lista include detalii privind datoriile care urmeaz a fi colectate, nsumnd .......... (moneda naional), ............ (euro), din care sumele totale pe msur sunt anexate, inclusiv defalcarea contribuiei publice naionale i cea a Comunitii; fie nu sunt datorii de colectat (se terge n mod corespunztor). Declaraia include, de asemenea, toate debitele de la ultima declaraie, care au fost nregistrate de mai mult de 2 ani i care sunt deduse din aceast declaraie de cheltuieli. 3. Volumul fondurilor comunitare din contul euro SAPARD de la data ultimului debit la sfritul trimestrului la care se refer aceast declaraie (sau, n cazul unei declaraii adiionale, data specificat n acea declaraie) se ridic la suma de .......... euro. Plata trebuie fcut n contul euro SAPARD: Beneficiarul: Banca: Numrul contului: Contul deintorului (dac este diferit de beneficiar): Aceast declaraie de cheltuieli conine ................ pagini numerotate. Aceast declaraie a fost ntocmit de ........................................ (data, tampila i semntura efului Ageniei SAPARD) Declaraia a fost ntocmit pe baza sumelor financiare furnizate de ................... (data i semntura contabilului Ageniei SAPARD)

Certificat de ..................................... (data, tampila i semntura responsabilului naional cu autorizarea finanrii n numele Romniei) ntocmit la .......... , ................. (data) Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 508 din data de 15 iulie 2002

2002 ACORD din 1 aprilie 2003 ANUAL DE FINANARE 2002 dintre Guvernul Romniei i Comisia Comunitilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur i dezvoltare rural Guvernul Romniei, acionnd n numele i pentru Romnia, denumit n continuare Romnia, pe de o parte, i Comisia Comunitilor Europene, denumit n continuare Comisia, acionnd n numele i pentru Comunitatea European, denumit n continuare Comunitatea, pe de alt parte, denumite n continuare pri contractante, avnd n vedere c: 1.un program special de aderare pentru agricultur i dezvoltare rural, denumit n continuare SAPARD, care prevede o contribuie financiar a Comunitii, a fost stabilit prin Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1.268/1999 privind sprijinul pentru msuri de preaderare pentru agricultur i dezvoltare rural n rile candidate din Centrul i Estul Europei, n perioada de preaderare1); 2.planul prezentat de Romnia a fost aprobat ca Program pentru agricultur i dezvoltare rural, prin Decizia luat n conformitate cu art. 4 (5) din Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1.268/1999, la 12 decembrie 2000;

3.Acordul multianual de finanare dintre Guvernul Romniei i Comisia Comunitilor Europene, acionnd n numele Comunitii Europene, denumit n continuare Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate, a fost notificat la 17 ianuarie 2002 i prevede n art. 2 c angajamentul financiar al Comunitii va fi stabilit n acordurile anuale de finanare; 4.este necesar s se stabileasc angajamentul financiar al Comunitii pentru anul 2002 pentru execuia Programului pentru agricultur i dezvoltare rural, cu modificrile ulterioare (denumit n continuare Program), n Romnia i s se indice perioada de valabilitate a angajamentului. Lund n considerare ca extinderea Comunitii poate avea loc n perioada de valabilitate a plilor din cadrul angajamentului financiar 2002, a fost luat precauia de a se limita intervalul de ncheiere de noi contracte cu beneficiarii de ctre Agenia SAPARD, pentru a se asigura tranziia corespunztoare ntre instrumentul SAPARD i orice form de asisten pentru dezvoltare rural n Romnia, n calitate de viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta este realizat fr nclcarea prevederilor oricrui posibil act de aderare; - 5.art. 12 (4) din Reglementarea Consiliului nr. 2.500/2001 din 17 decembrie 2001 modific Reglementarea nr. 1.268/1999 prin extinderea asupra persoanelor fizice i juridice din Cipru, Malta i Turcia a dreptului de a participa la invitaiile de licitaie i contractare organizate n cadrul SAPARD, n condiiile aplicate tuturor persoanelor fizice i juridice din statele membre i rile beneficiare. Este, prin urmare, necesar s se extind asupra acestor ri acel drept i s li se permit s beneficieze de aceleai prevederi ca cele acordate tuturor rilor candidate; 6.ca o consecin a dezastrelor naturale excepionale cauzate de inundaiile din luna august 2002 i a experienei ctigate i observaiilor fcute de la semnarea Acordului multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate, este necesar efectuarea anumitor modificri ale acordului. n special, se impune modificarea prevederilor privind selectarea proiectelor pentru anumite msuri, au convenit urmtoarele: Art. 1: Obiectiv Acest acord stabilete angajamentul financiar al Comunitii pentru Romnia pentru anul 2002. De asemenea, modific Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate, semnat la 2 februarie 2001*), dup cum urmeaz.

Art. 2: Angajament Contribuia financiar a Comunitii pentru anul 2002 este limitat la 160.630.119 euro. Acest angajament este valabil numai pentru execuia Programului, n conformitate cu Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate. Art. 3: Perioada angajamentului Comisia va anula automat orice parte a angajamentului la care se face referire n art. 2, care nu a fost reglementat prin plata n cont sau pentru care nu s-a primit o cerere de plat acceptabil pn la 31 decembrie 2004 cel mai trziu. Fr nclcarea prevederilor care vor fi stipulate n actul de aderare pentru Romnia, nici un contract care implic fonduri comunitare, n legtur cu acest acord, nu va fi ncheiat de Agenia SAPARD cu nici un beneficiar mai trziu de data prevzut pentru aceast ar pentru ncheierea de contracte care implic o form de asisten pentru dezvoltare rural n Romnia, ca membru al Uniunii Europene. Art. 4: Modificarea Acordului multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate Acordul multianual de finanare ncheiat ntre Romnia i Comunitate se modific dup cum urmeaz: 1. Articolul 8 se nlocuiete cu urmtorul text: " Art. 8: Puncte de contact 1. Corespondena n legtur cu orice problem, exceptnd informaiile stabilite n anexa nr. I la seciunea F, care se ncadreaz n scopul acestui acord i/sau n scopul acordurilor anuale de finanare prevzute la art. 2, indicnd, dup caz, numrul i titlul Programului, va fi adresat: Pentru Romnia: Ministerul Integrrii Europene Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, Bucureti Telefon: 00-401-3011623 Fax: 00-401-3011626 E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro Pentru Comunitate: Comisia Comunitilor Europene Direcia general pentru agricultur Unitatea SAPARD Rue de la Loi 130, B-1049 Bruxelles

Telefon: 003222967337 Fax: 003222951746 E-mail: agri-sapard@cec.eu.int 2. Corespondena n legtur cu informaiile prevzute n anexa nr. I la seciunea F, care se ncadreaz n scopul acestui acord i/sau n scopul acordurilor anuale de finanare prevzute la art. 2, indicnd, dup caz, numrul i titlul Programului, va fi adresat: Pentru Romnia: Corpul de control al primului-ministru Guvernul Romniei Piaa Victoriei nr. 1, Bucureti Pentru Comunitate: Comisia European Oficiul European Antifraud (OLAF) Direcia C 30, Rue Joseph II, B-1049 Bruxelles" 2. n seciunea A: 21. La articolul 5, paragraful 7 se nlocuiete cu urmtorul text: "7. n ceea ce privete investiiile n proiecte, cu excepia celor n infrastructur care nu genereaz venituri substaniale nete, Agenia SAPARD se va asigura c pentru nici un proiect din cadrul Programului cumularea ajutorului public din toate sursele nu depete 50% din costul total eligibil. Msurile pentru colarizare sunt considerate capital uman i nu investiii pentru scopurile acestui paragraf." 22. La articolul 8 paragraful 1, subparagraful b) se nlocuiete cu urmtorul text: "b) sunt bazate pe declaraiile de cheltuieli suportate de beneficiar, evideniate prin facturi originale sau alte documente relevante, atunci cnd, conform Programului, ajutorul nu este o funciune de cheltuieli. Astfel de declaraii vor include numai cheltuielile sau, n cazul n care ajutorul nu este o funciune de cheltuieli, evenimente anterioare datei ncheierii contractului, care au fcut din solicitant un beneficiar n cadrul Programului pentru proiectul n cauz, cu excepia celor privind studiile de fezabilitate i studiile conexe i a celor pentru msura de asisten tehnic. Exceptnd aciunile din cadrul msurii de asisten tehnic, cheltuielile nu se vor raporta n nici un caz la proiectele selectate, la contractele ncheiate cu beneficiarii de ctre sau n numele Ageniei SAPARD i la cheltuielile pltite anterior datelor specificate n decizia Comisiei la care se face

referire n art. 3 paragraful 1 din aceast seciune. Atunci cnd facturile originale sau alte documente relevante la care se face referire n acest subparagraf nu sunt reinute de Agenia SAPARD la primire, aceasta va avea grij s obin copii i s fac aranjamente astfel nct s se asigure c originalele vor fi disponibile pentru audit i inspecii." 23. La articolul 10 paragraful 1, subparagraful b) se nlocuiete cu urmtorul text: "b) pentru plile suplimentare efectuate de Agenia SAPARD i pentru datoriile nerecuperate de Agenia SAPARD, ca i pentru datoriile care nu au fost colectate n termen de 2 ani de la nregistrarea n registrele contabile ale debitorului, se va aplica rata de schimb din ziua precedent ultimei zile lucrtoare a Comisiei din luna anterioar celei n care plata suplimentar sau datoria au fost prima dat notate;" 24. La articolul 14, punctul 2.6 se nlocuiete cu urmtorul text: "2.6. Regulile privind achiziionarea de ctre organismele publice de servicii, lucrri i bunuri n Romnia vor fi conforme cu regulile stabilite n manualul Comisiei intitulat Contracte de servicii, bunuri i lucrri ncheiate n cadrul cooperrii Comunitii cu rile tere2). Totui, cerina privind aprobarea ex-ante a Comisiei, stipulat n acesta, nu se va aplica. Serviciile, lucrrile, utilajele i bunurile achiziionate vor avea originea n Comunitate sau n rile la care se face referire la pct. 8 din seciunea F." 25. Se introduce urmtorul articol: " Art. 16: Dezastre naturale excepionale 1. n condiiile n care Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1.268/1999 a fost modificat corespunztor, Comisia poate, n cazul n care consider c un dezastru natural excepional a afectat Romnia, pe baza unei solicitri argumentate din partea Romniei, s autorizeze, pentru proiecte relevante n regiunea afectat sau pentru o perioad specificat, rate ale cofinanrii Comunitii la ajutorul public total peste cele specificate n Program, dar care se ncadreaz n plafonul de 85%. n plus, Comisia poate autoriza derogri de la urmtoarele prevederi din aceast seciune: a) n condiiile n care Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1.268/1999 a fost modificat corespunztor, pragul de 50%, aa cum este prevzut la art. 5 paragrafele 6 i 7, poate fi nlocuit cu pragul de pn la 75%;

b) la art. 7 paragraful 5 al doilea subparagraf, solicitri pentru pli suplimentare n cont pot avea, de asemenea, ca baz estimri ale necesitilor derivnd din impactul preconizat al dezastrului natural excepional; c) la art. 8 paragraful 1 subparagraful b): - cerina ca declaraiile de cheltuieli suportate de beneficiar s fie probate cu facturi poate fi nlocuit printr-o decizie formal din partea Ageniei SAPARD de susinere a proiectului. Criteriile pentru astfel de decizii vor fi specificate n solicitarea argumentat prezentat de Romnia i aprobat de Comisie. Beneficiarul trebuie s ia msuri pentru ca ntr-o perioad care s nu depeasc un an s furnizeze declaraii de cheltuieli efectiv suportate, aa cum este prevzut la art. 8 paragraful 1 subparagraful b). Nici o plat ctre nici un beneficiar ca urmare a acestei derogri nu poate depi 20% din costul total al investiiei aprobate de Agenia SAPARD i nici o astfel de plat nu va face obiectul garaniilor corespunztoare; - prevederea care limiteaz declaraiile de cheltuieli la evenimente care au avut loc dup data ncheierii contractului, transformnd reclamantul n beneficiar, va fi nlocuit cu nu mai devreme de data la care s-a petrecut dezastrul natural excepional; d) la art. 14 pct. 2.6, obligaia ca achiziia de ctre organele publice de servicii, lucrri i bunuri s respecte manualul Comisiei poate fi nlocuit cu condiii mai puin oneroase, inclusiv acelea care permit proceduri de negociere prin care autoritile consult furnizorii, la alegerea lor, i negociaz condiiile contractului cu unul sau mai muli dintre acetia." 3. n seciunea B: 31. La articolul 4 se introduce urmtorul paragraf: "6. n cazul n care Comisia consider c un dezastru natural excepional a afectat Romnia, aceasta poate, pe baza unei solicitri argumentate din partea Romniei, s autorizeze, pentru proiecte relevante n regiunea afectat i pentru o perioad specificat, derogri de la prevederile paragrafelor 2 e), 3 b), 3 c) i 4 de mai sus." 32. La articolul 6, paragraful 2 se nlocuiete cu urmtorul text: "2. Monitorizarea va fi realizat prin raportare la indicatorii fizici, financiari i de mediu relevani. Aceti indicatori de monitorizare privind intrrile i ieirile Programului se vor referi la caracterul specific al asistenei n cauz, obiectivele acesteia i situaia socioeconomic, structural i de mediu din Romnia."

33. La articolul 8 paragraful 5 c) se introduce urmtorul text: "(v) date care s demonstreze c fondurile comunitare nu au nlocuit fondurile disponibile din Romnia;" 4. n seciunea C se introduce urmtorul articol: " Art. 8: Acorduri europene Romnia se va asigura c pentru orice ajutor public care distorsioneaz sau amenin s distorsioneze concurena prin favorizarea anumitor aciuni sau producia anumitor mrfuri alocate n cadrul SAPARD, care privesc alte produse dect cele la care se face referire n titlul III cap. II i III ale Acordului european, art. 643) al Acordului european este respectat." 5. n seciunea D, tabelul A1 (prezentat n anexa nr. III la acest acord) va fi anexat la formularul D1 (prezentat n anexa nr. II la acest acord). 6. n seciunea F: 61. La subpunctul 7.3 din coloana e), subpunctul 7.3.1 se nlocuiete cu urmtorul text: "7.3.1. Pe parcursul celor dou luni care urmeaz sfritului fiecrui trimestru, Romnia va raporta Comisiei orice nereguli care au fcut obiectul investigaiilor administrative i judiciare primare. Acest raport va fi prezentat n conformitate cu modelul din anexa nr. I la aceast seciune." 62. La subpunctul 7.5 din coloana e), subpunctul 7.5.1 se nlocuiete cu urmtorul text: "7.5.1. Pe parcursul celor dou luni care urmeaz sfritului fiecrui trimestru, Romnia va informa Comisia, conform modelului din anexa nr. I la aceast seciune i cu referire la orice raport anterior elaborat n cadrul subpunctului 7.3, asupra procedurilor instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior i schimbrilor importante rezultnd din acestea." 63. rile stabilite la punctul 8 din coloana e) sunt nlocuite cu urmtoarele: "Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta i Turcia" 64. Anexa nr. I la aceast seciune este prezentat n anexa nr. I la prezentul acord anual de finanare. Art. 5: Intrarea n vigoare

Acest acord va intra n vigoare la data la care ambele pri contractante i-au notificat reciproc ndeplinirea tuturor formalitilor necesare pentru ncheierea lui. Art. 6: Semnarea Acest acord este redactat n dou exemplare, n limbile englez i romn, numai textul n limba englez fiind autentic. Semnat la Bucureti i, respectiv, la Bruxelles la 1 aprilie 2003. -****Pentru Romnia, Hildegard Carola Puwak, ministrul integrrii europene, coordonatorul naional al asistenei Pentru Comisia Comunitilor Europene, Franz Fischler, membru al Comisiei Europene ________
1)

OJ L 161, 26 iunie 1999, pag. 87-93.

*) Acordul multianual de finanare dintre Guvernul Romniei i Comisia Comunitilor Europene a fost ratificat de Romnia prin Legea nr. 316/2001, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001.
2) 3)

SEC (1999) 1801/2. OJ L 357, 31 decembrie 1994, pag. 0002-0189.

ANEXA nr. I: COMUNICARE TRIMESTRIAL a neregulilor n legtur cu Programul special de aderare pentru agricultur i dezvoltare rural (SAPARD) conform cerinelor stipulate n seciunea F subpct. 7.3 i 7.5 din anexa la Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate Confidenial IDENTIFICAREA COMUNICRII ara candidat: Numrul cazului: XX/XX/XXX/S/04) Trimestru: XX/XX5) Data trimiterii: Cazul nr. TC/XX/XXX/S/X

Structura administrativ din ara candidat: Adresa de contact: DETALIILE NEREGULII 1. Descrierea operaiunii 1.1. Denumirea Programului: 1.2. Decizia Comisiei de aprobare a Programului: 1.3. Denumirea msurii i titlul proiectului: 1.4. Numrul proiectului rii candidate: 2. Prevederea nclcat 2.1. Prevederea Comunitii care a fost nclcat: 2.2. Prevederea naional care a fost nclcat: 3. Data primei informri care a condus la suspectarea neregulii 3.1. Sursa informaiei iniiale care a condus la suspectarea neregulii: 4. Maniera n care a fost descoperit neregula: 5. Tipul neregulii 5.1. Practici folosite n comiterea neregulii: 5.2. Sunt aceste practici considerate noi? Da () Nu () Numele: Fax Telefon: E-mail:

5.3. Dac da, a fost transmis notificarea conform seciunii F subpct. 7.4 din anexa la Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate? 6. Sunt implicate alte ri? Da () Nu ()

6.1. Dac da, a fost transmis notificarea conform seciunii F subpct. 7.4 din anexa la Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate? Da () Data i referina: Nu () Necunoscut ()

7. Perioada neregulii

7.1. Data la care sau datele ntre care a fost comis neregula: 8. Autoriti sau organisme 8.1. Autoriti sau organisme care au ntocmit raportul oficial asupra neregulii: 8.2. Autoriti sau organisme responsabile pentru urmrirea administrativ sau judiciar: 9. Data la care a fost ntocmit raportul oficial privind neregula: 10. Numele i adresa persoanelor fizice i juridice implicate 10.1. Persoane fizice: Numele: Prenumele: Adresa: Codul potal: Oraul: ara: Funcia: 10.2. Persoane juridice: Numele: Sediul: Codul potal: ara: ASPECTE FINANCIARE 11. Suma total i distribuirea ntre sursele de finanare 11.1. Suma total a operaiunii: 11.2. Finanarea Comunitii: 11.3. Finanarea rii candidate: 12. Natura i suma aferent cheltuielii identificate ca neregul 12.1. Natura cheltuielii: 12.2. Suma total a cheltuielii: 12.3. Cheltuiala Comunitii: 12.4. Cheltuiala rii candidate: 13. Suma care ar fi fost pltit eronat dac nu ar fi fost descoperit neregula:

14. Consecine financiare 14.1. Suma cheltuielii, conform subpct. 12.2, nepltit nc: Suma UE: Suma rii candidate: 15. Posibilitatea de recuperare: 16. Suma total recuperat: 16.1. Partea Comunitii: 16.2. Partea rii candidate: 17. Suma total de recuperat: 17.1. Partea Comunitii: 17.2. Partea rii candidate: 18. Data raportului special n conformitate cu seciunea F subpct. 7.5.2 din anexa la Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate: STADIUL PROCEDURILOR 19. Aciuni ntreprinse de ara candidat 19.1. Msuri intermediare: 20. Proceduri administrative: 21. Proceduri judiciare: 22. Motive ale renunrii la procedurile de recuperare 22.1. A fost Comisia notificat naintea deciziei de a renuna la procedura de recuperare? Da () Data i referina: Nu () Necunoscut ()

23. Au fost abandonate procedurile judiciare? Da () 24. ncheierea procedurilor 24.1. A fost Comisia notificat asupra deciziilor administrative i judiciare sau asupra principalelor elemente ale acestora privind ncheierea procedurilor n conformitate cu seciunea F subpct 7.5.1 din anexa la Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate? Da () Data i referina: Nu () Necunoscut () Nu () Necunoscut ()

25. Penaliti impuse (administrative i/sau judiciare):

26. Observaii suplimentare: ________


4)

Cu excepia ultimei cifre, numrul rmne acelai i este compus din: iniialele rii candidate/anul/numr csue din trei cifre/S pentru SAPARD/0 pentru comunicare iniial, 1 pentru prima actualizare, 2 pentru a doua actualizare etc., de exemplu: PO/02/001/S/0. Dou cifre pentru an i dou cifre pentru trimestru, de exemplu: 0203, 0206, 0209, 0212.

5)

ANEXA nr. II: DECLARAIE DE CHELTUIELI I CEREREA DE PLAT [care va fi trimis Comisiei Europene, DG AGRI, Rue de la Loi 130 (SAPARD), B-1049 Bruxelles] Formularul D1 Comisia European - SAPARD Denumirea Programului .......................................... Decizia Comisiei nr. .............din ...............(aa cum a fost modificat prin Decizia nr. .........din .................. ) Numrul de referin al Comisiei ........................... Subsemnatul .................................. , n calitate de responsabil naional cu autorizarea finanrii, reprezentnd Romnia conform Acordului multianual de finanare ncheiat ntre Romnia i Comunitate, declar prin prezenta c cheltuielile totale eligibile n concordan cu Programul, suportate din ziua/luna/anul ..............pn la ziua/luna/anul ............. , se ridic la ........(moneda naional), .............[euro, convertii din moneda naional la rata (ratele) de schimb indicat n tabelul anexat, aa cum este stipulat la art. 10 din seciunea A din anexa la Acordul multianual de finanare]. Detaliile privind aceste cheltuieli sunt prezentate n tabelul anexat i fac parte integrant din aceast declaraie. Declar, de asemenea, c msurile progreseaz ntr-un ritm satisfctor n conformitate cu obiectivele prevzute n Program i c documentele justificative sunt i vor rmne disponibile, aa cum este prevzut la art. 3 din Acordul multianual de finanare i la art. 15 din seciunea A din anexa la acesta. Declar c: 1.Lista cheltuielilor este exact. Aceasta se bazeaz pe conturi la nivelul proiectelor individuale i este susinut de evidena

documentar. Lista i documentele justificative corespunztoare sunt disponibile pentru verificare i vor rmne disponibile n concordan cu art. 3 din Acordul multianual de finanare i cu art. 15 din seciunea A din anexa la acesta. 2.Fie: lista include detalii ale datoriilor de colectat, n valoare de ..............(moneda naional), ...........(euro), din care sumele totale pentru fiecare msur sunt ataate, inclusiv contribuia Comunitii i cea public naional; fie nu sunt datorii de colectat (Se terge acolo unde este cazul). Declaraia include de asemenea toate datoriile de la declaraia ante-rioar care au fost nregistrate pe parcursul a mai mult de 2 ani i care sunt deduse din aceast declaraie de cheltuieli. 3.Volumul fondurilor comunitare n contul euro SAPARD la data ultimului debit la finele trimestrului la care se refer aceast declaraie (sau, n cazul unei declaraii suplimentare, data specificat n acea declaraie) se ridic la .......... euro. Din aceast sum ..........euro corespund dobnzii ctigate. Plata va fi fcut n contul euro SAPARD: Beneficiarul Banca Numrul contului Contul deintorului (dac este diferit de beneficiar) Declaraia de cheltuieli conine ......pagini numerotate. Declaraia a fost ntocmit de ....................................................................................... Data, tampila i semntura directorului Ageniei SAPARD Declaraia a fost ntocmit pe baza fondurilor financiare prevzute de .................................. Data i semntura contabilului Ageniei SAPARD Certificat de .............................................................................................. ............... Data, tampila i semntura responsabilului naional cu autorizarea finanrii, n numele Romniei ntocmit la ............................. (data)

ANEXA nr. III: DECLARAIE de cheltuieli eligibile suportate efectiv n contextul dezastrului natural excepional de care Comisia a luat cunotin la ................ , n conformitate cu prevederile art. 16 paragraful 1 a) din seciunea A din anexa la Acordul multianual de finanare dintre Romnia i Comunitate, de la nceputul Programului n contextul acelui dezastru Formularul D1 - Tabelul A1 Denumirea Programului .............................................................................................. .................. Decizia Comisiei nr. .......................din .................................(modificat prin Decizia nr. ................din .................. ) Referina Comisiei privitoare la dezastrul natural excepional, document: ......................................................................... Declaraia nr. ..............acoperind perioada de la nceputul aplicrii prevederilor art. 16 paragraful 1 a) pentru dezastrul natural excepional de care Comisia a luat cunotin la ..................(data) pn la ......................(data) inclusiv. Axa prioritar Denumirea Msura 1 1. Prioritatea 1 Msura 1 Msura 2 Msura n Total Moneda naional Cheltuieli publice CE 2 naionale 3 Costuri eligibil e totale 5=2 +3+ 4 Euro Cheltuieli publice CE 6 naionale 7 Costuri eligibil e totale 9=6 +7+ 8

Finanare privat

Finanare privat

prioritatea 1: n. Prioritatea n Msura 1 Msura 2 Msura n Total prioritatea n: TOTAL GENERAL: n caz de diferene n ceea ce privete declaraia anterioar, acestea vor fi identificate prin "*" i explicate la pagina ...........pn la ............ Ratele de schimb utilizate pentru conversia euro/moneda naional sunt urmtoarele: rata ............data ............. Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 283 din data de 23 aprilie 2003

PROGRAMUL SPECIAL DE ADERARE PENTRU AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL N ROMNIA ACORD ANUAL DE FINANARE 2003 ntre COMISIA COMUNITILOR EUROPENE PENTRU COMUNITATEA EUROPEAN

I ROMNIA

ACORD ANUAL DE FINANARE 2003 Comisia Comunitilor Europene, denumit n continuare, Comisia, acionnd n numele i pentru Comunitatea European, denumit n continuare, Comunitatea pe de o parte, i Guvernul Romniei, acionnd n numele i pentru Romnia, denumit n continuare Romnia pe de alta parte, denumite, n continuare Pri Contractante Avnd n vedere c: (1) Un Program Special de Aderare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (denumit n continuare SAPARD), care prevede o contribuie financiar a Comunitii , a fost stabilit prin Reglementarea Consiliului (CE) nr.1268/1999 privind sprijinul pentru msuri de pre-aderare pentru agricultur i dezvoltare rural n rile candidate din Centrul i Estul Europei, n perioada de pre-aderare1, i modificat prin Reglementarea (CE) nr. 696/20032 (2) Planul prezentat de Romnia a fost aprobat ca Program pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, prin Decizia luat n conformitate cu art. 4 (5) din Reglementarea Consiliului (CE) nr.1268/1999, la 12 decembrie 2000. Programul a fost corectat prin Decizia din data de 27 mai 2003; (3) Acordul Multi-Anual de Finanare dintre Guvernul Romniei i Comisia Comunitilor Europene, acionand n numele Comunitii, modificat prin Acordul Anual de Finanare 2002 dintre Romnia i Comunitate, denumit n continuare Acordul Multi-Anual de Finanare dintre Romnia i Comunitate, a fost notificat la 17 ianuarie 2002 i prevede n art. 2 ca angajamentul financiar al Comunitii va fi stabilit n acordurile anuale de finanare;
1 2

JOL 161, 26.06.1999, p.87 93. JOL 99, 17.04.2003, p. 24

(4) Este necesar s se stabileasc angajamentul financiar al Comunitii pentru anul 2003 pentru execuia Programului pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, cu modificarile ulterioare, numit n continuare Program, n Romnia i s se indice perioada de valabilitate a angajamentului. n plus, pentru a reflecta prevederile Reglementrii Comisiei (CE) nr. 2222 din 7 iunie 2000, care prevede regulile financiare pentru aplicarea Reglementrii Comisiei (CE) nr. 1268/1999, privind sprijinul Comunitii pentru msuri de pre-aderare pentru agricultur i dezvoltare rurala ntre rile candidate din Centrul i Estul Europei n perioada de pre-aderare3, modificat prin Reglementarea (CE) nr. 188/20034, este necesar creterea perioadei de valabilitate a angajamentelor financiare stabilite n acordurile anuale de finanare 2000, 2001 i 2002. Din acelasi motiv este de asemenea necesar s se modifice prevederile Acordului Multi-Anual de Finanare dintre Romnia i Comunitate n ceea ce privete depunerea cererilor de plat ctre Comisie; (5) Ca o regul general, procedurile de achiziii publice trebuie stabilite astfel nct s asigure transparena, lipsa discriminrii i a conflictelor de interese. Regulile de baz stabilite prin Acordul Multi-Anual de Finanare dintre Romnia i Comunitate trebuie ajustate n consecin; (6) Acele neconcordane relevante pentru Acordul Multi-Anual de Finanare dintre Romnia i Comunitate trebuie precizate. AU CONVENIT URMTOARELE:

Articolul 1

Obiectiv
Acest acord stabilete angajamentul financiar al Comunitii pentru Romnia, pentru anul 2003. De asemenea, modific Acordul Multi-Anual de Finanare dintre Romnia i Comunitate semnat la 2 februarie 2001, modificat, precum i acordurile anuale de finanare 2000, 2001 i 2002.

3 4

JOL 253, 7.10.2000, p. 5. JOL 27, 1.02.2003, p. 14.

Articolul 2 Angajament

Contribuia financiar a Comunitii, pentru anul 2003 este limitat la 162.223.385 Euro. Acest angajament este valabil numai pentru execuia Programului, modificat n conformitate cu Acordul Multi-Anual de Finanare dintre Romnia i Comunitate.

Articolul 3

Perioada angajamentului

Comisia va anula automat orice parte a angajamentului la care se face referire n Articolul 2, care nu a fost reglementat prin plat n cont sau pentru care nu s-a primit o cerere de plat acceptabil pn la 31 decembrie 2006, cel mai trziu.

Articolul 4

Modificarea Acordului Anual de Finanare 2000

Articolul 3 din Acordul Anual de Finanare 2002 ncheiat ntre Romnia i Comunitate se modific dup cum urmeaz:

Articolul 3

Perioada angajamentului

Comisia va anula automat orice parte a angajamentului la care se face referire n Articolul 2, care nu a fost reglementat prin plat n cont sau pentru care nu s-a primit o cerere de plat acceptabil pn la 31 decembrie 2004, cel mai trziu.

Articolul 5 Modificarea Acordului Anual de Finanare 2001

Articolul 3 din Acordul Anual de Finanare 2001 ncheiat ntre Romnia i Comunitate se modific dup cum urmeaz:

Articolul 3 Perioada angajamentului

Comisia va anula automat orice parte a angajamentului la care se face referire n Articolul 2, care nu a fost reglementat prin plat n cont sau pentru care nu s-a primit o cerere de plat acceptabil pn la 31 decembrie 2005, cel mai trziu. Articolul 6 Modificarea Acordului Anual de Finanare 2002

Articolul 3 din Acordul Anual de Finanare 2002 ncheiat ntre Romnia i Comunitate se modific dup cum urmeaz: Articolul 3 Perioada angajamentului Comisia va anula automat orice parte a angajamentului la care se face referire n Articolul 2, care nu a fost reglementat prin plat n cont sau pentru care nu s-a primit o cerere de plat acceptabil pn la 31 decembrie 2006, cel mai trziu. Articolul 7 Modificarea Acordului Multi-Anual de Finanare Acordul Multi-Anual de Finanare dintre Romnia i Comunitate se modific dup cum urmeaz: 1. La art. 9, Seciunea A, paragraful 1 este nlocuit cu urmtorul text: 1. Agenia SAPARD va prezenta trimestrial Comisiei cereri de plat, n conformitate cu formularul D-1 prezentat n seciunea D, semnat, certificat i transmis de responsabilul naional cu autorizarea finanrii, n numele Romniei, n decurs de o lun de la sfritul fiecrui trimestru. Totui, cereri suplimentare pot fi prezentate doar dac se justific pe baza riscului soldului net al contului euro SAPARD de a fi epuizat nainte ca cererea trimestrial s fi fost procesat sau dac exist riscul dezangajrii fondurilor ca urmare a prevederilor Acordului Anual de Finanare. 2. La art. 11, Seciunea A, referina din paragraful 7 pn la 30 septembrie este nlocuit cu nainte de 30 septembrie. 3. La art. 13, Seciunea A, punctul 1, paragraful (b) este nlocuit cu urmtorul text: (b) a preveni i rezolva cazurile reale suspectate de fraud i neregularitile 4. La art. 14, Seciunea A, punctul 2.6. este nlocuit cu urmtorul text: 2.6 Regulile privind achiziionarea de ctre organismele publice, de servicii, lucrri i bunuri n Romnia vor fi transparente, nediscriminatorii i nu

vor duce la conflicte de interese. Vor fi n conformitate cu regulile stabilite n manualul Comisiei, intitulat "Contracte de servicii, lucrri i bunuri, ncheiate n cadrul cooperrii comunitare pentru rile tere5. Totui, cerina privind aprobarea ex-ante a Comisiei, stipulat n acesta, nu se va aplica. Serviciile, lucrrile, utilajele i bunurile achiziionate vor avea originea n Comunitate sau n rile la care se face referire punctul 8 din Seciunea F. 5. La art. 4, paragraful (2), Seciunea B, punctul (j) este nlocuit cu urmtorul text: (j) costurile generale ale unui proiect, precum onorariile pltite arhitecilor, inginerilor sau consultanilor i taxe legale, costurile aferente studiilor de fezabilitate pentru pregtirea i implementarea proiectului i costurile pentru achiziii de patente i licene direct legate de proiect, care depesc 12% din totalul costului eligibil al proiectului, fr aceste costuri generale. 6. n Anexa la Seciunea E, ultimul paragraf al fiecrui model de la A la E este nlocuit cu urmtorul text: Auditul nostru a fost derulat ntre ZZ/LL/AAAA i ZZ/LL/AAAA. Un raport privind constatrile noastre este furnizat la aceeai dat ca cea a acestui certificat. Acest certificat atest i contul euro SAPARD. 7. Punctul 5, Seciunea F este nlocuit cu urmtorul text: Iregularitate va nsemna orice ncalcare a unei prevederi a acestui acord i derularea unui contract care rezult din activitatea sau omisiunea unui operator economic6, care a avut sau va avea efect de prejudiciere asupra bugetului Comunitilor Europene printr-un punct nejustificat de cheltuial. Frauda va nsemna orice activitate sau omisiune savrite cu intenie, n legtura cu: (i) falsul i uzul de fals, declaraii i documente incorecte sau incomplete care au avut sau ar putea avea drept efect intrebuinarea i reinerea ilegala a fondurilor de la bugetul Comunitilor Europene; nedivulgarea informaiilor n legtur cu inclcarea unei obligaii specifice, cu efect similar cu cel descris la punctul (i);

(ii)

SEC (1999) 1801/2 La acest punct si la punctual 8, operator economic reprezinta toate persoanele fizice si juridice sau toate organismele recunoscute de legile nationale (persoane private, intreprinderi, institutii publice sau autoritati locale sau regionale ale statului)
6

(iii)

ntrebuinarea acestor fonduri n alte scopuri dect acelea pentru care au fost atribuite iniial.

8. Punctul 6, Seciunea F este nlocuit cu urmtorul text: Msurile administrative i penalitile pot fi aplicate operatorilor economici, acolo unde activitatea lor implic aplicarea incorect a acestui acord sau a contractelor ncheiate prin atingerea sau lezarea contribuiei Comunitii, i, de asemenea, persoanelor fizice i juridice care au fost implicate n comiterea de iregularitati sau care se asteapt s evite comiterea unei iregularitati.

Articolul 8 Intrare n vigoare

Acest acord va intra n vigoare la data la care ambele Pri contractante i-au notificat reciproc ndeplinirea tuturor formalitilor necesare pentru ncheierea lui.

Articolul 9

Semnarea

Acest Acord va fi redactat n doua exemplare, n limbile englez i romn, ambele texte fiind autentice. Totui, n cazul unor divergene ntre cele dou texte, cel n limba englez prevaleaz. ncheiat la Bruxelles i respectiv la Bucureti, la 31 iulie 2003. Pentru Comisia Comunitilor Europene

FRANZ FISCHLER Membru al Comisiei

Pentru Romnia HILDEGARD PUWAK Ministrul Integrrii Europene Coordonator Naional al Asistenei Cum se realizeaza un proiect Interesante n primul rnd datorit atractivitii din punct de vedere financiar, programele de finanare europene presupun un proces competitiv n care, nu exist premii pentru locul doi. Finanarea este acordat nu ideilor de proiect geniale, ci doar solicitanilor care prezint cereri de finanare logic formulate, bine elaborate din punct de vedere a prezentrii i susinute cu argumente solide de ordin financiar. Un alt aspect de importan crucial l constituie alinierea cererii de finanare la condiiile finanatorului motiv pentru care potenialii solicitani nu trebuie s porneasc de la premisa: am posibilitatea s obin nite bani trebuie doar s prezint un scenariu credibil, ci s i ntocmeasc un portofoliu de idei generale de proiect referitoare la activitatea ESE i s determine, pentru fiecare, sursa de finanare cea mai oportun din punct de vedere a compatibilitii. n fine, este de un real folos studierea cu atenie a criteriilor de evaluare i selecie ale finanatorului care, avnd aurul, stabilete i regulile. Este inutil s recurgem la interpretri ale acestor criterii, favorabile propriei cereri de finanare, ntruct aceasta va beneficia de o analiz neutr a echipei de evaluare a proiectelor. Recomandm, n schimb, menionarea n cererea de finanare acolo unde este cazul a tuturor elementelor care ar putea veni n sprijinul solicitantului (de exemplu: studii anterioare referitoare la activitatea pentru care dorim s obinem finanare, experiena i performanele profesionale ale echipei de proiect, statistici care s ofere argumente suplimentare).

ncepnd cu anul 2000, Uniunea European sprijin statele candidate din Europa Central i de Est n eforturile acestora de pregtire pentru aderare prin trei instrumente financiare: Phare, Ispa i Sapard. Phare a fost creat la nceputul anului 1989 pentru Polonia i Ungaria, primele dou ri din regiune care au renunat la comunism i economia centralizat. Scopul su era de a ajuta aceste dou ri n procesul de tranziie de la regimul comunist la cel democratic (de aici i numele su: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucia Economiei).

Pe msur ce alte state din centrul i estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, n program. Astfel, n 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria,Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia i Slovenia), Albania, BosniaHeregovina i Fosta Republic Iugoslav Macedonia. Din 2000, cele trei state din partea vestic a Balcanilor au fost incluse n programul CARDS (Asisten Comunitar pentru Reconstrucia, Dezvoltarea i Stabilitatea Balcanilor), Phare devenind un instrument concentrat exclusiv pe susinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Central i de Est ( Bulgaria, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia) Celelalte trei ri candidate (Cipru, Malta i Turcia) beneficiaz i ele de asisten de pre-aderare din partea Uniunii, dar prin intermediul unor instrumente separate. Firme din aceste trei ri pot participa ns la licitaii legate de proiectele Phare. Phare se concentreaz pe trei domenii principale: 1. consolidarea administraiei i instituiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea s poat funciona eficient n cadrul Uniunii (Dezvoltare instituional); 2. sprijinirea statelor candidate n efortul investiional de aliniere a activitilor industriale i a infrastructurii la standardele UE (Investiii pentru sprijinirea aplicrii legislaiei comunitare); 3. promovarea coeziunii economice i sociale (Investiii n coeziune economic i social). Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) finaneaz n perioada 2000-2006 proiecte n domeniul infrastructurii de transport i de mediu. Programul urmrete alinierea la standardele de mediu ale Uniunii Europene, extinderea i conectarea reelelor de transport ale Romniei cu cele trans-europene i familiarizarea rilor beneficiare cu politicile i procedurile aplicate de Fondurile Structurale i de Coeziune. n ceea ce privete mediul, domeniile de interes sunt urmtoarele: - rezerva de ap potabil; - tratarea apelor reziduale; - administrarea deeurilor solide i a celor periculoase; - poluarea aerului. n domeniul transporturilor, Ispa finaneaz reabilitarea i dezvoltarea de ci ferate, drumuri, porturi i aeroporturi. Sapard (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural) sprijin Romnia pentru participarea la Politica Agricol Comun (PAC) i Piaa Intern a Uniunii Europene. Mai concret, obiectivele programului sunt: mbuntirea vieii comunitilor rurale, crearea unui sector competitiv de producere i prelucrare a produselor agricole, crearea de locuri de munc n mediul rural, asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale i asigurarea unei dezvoltri durabile a acestor regiuni. Sursa: Cum se lucreaz cu PHARE, ISPA i SAPARD Pentru a vorbi despre managementul proiectelor (MPJ) dupa ce in prealabil am definit managementul trebuie sa vedem ce intelegem prin proiect (PJ).

Desi este foarte utilizat - mai ales dupa 1990 cind practic a intrat in vorbirea curenta o definitie este dificil de dat, pentru ca granita intre ce este si ce pare a fi proiectul este greu de observat. Exemple: constructia unei case; constructia unui drum modernizarea unei statii de epurare realizarea unei masini noi, sistem informatic nou, activitati de imbunatatire a pregatirii profesionale etc. Exemplu: la constructia unei case : - data de inceput - atunci cind incepe realizarea documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de constructie - data de sfirsit cind casa e predata beneficiarului si este inregistrata la primarie - buget suma alocata pentru cheltuieli materiale,personal, servicii - ciclul de viata ce cuprinde - analiza - design - implementare/control - verificare/corectare - seamana foarte mult cu celebrul ciclu PDCA Not Trebuie clarificat un aspect in legatur cu definitia proiectului: nu se poate vorbi de un proiect pentru un constructor care realizeaza efectiv constructia in urma cstigarii unei licitatii. Constructorul respectiv face o prestare de servicii pentru beneficiar. Desi constructorul are contact cu anumite elemente ale proiectului ca data de inceput si de sfirsit, buget el se ocupa numai de faza de implementare. Putem vorbi de proiect doar in cazul beneficiarului. Un aspect important al proiectului este existenta sau inexistenta resurselor. Odata cunoascut termenul de proiect cu multiplele sale faete, se poate trece la definirea termenului de MPJ: Organizarea i controlul n cadrul PJ se manifest prin organizarea i controlul utilizrii resurselor. Managementul proiectelor este de fapt managementul resurselor proiectului. Din enuntarea elementelor si principiilor MPJ se pot observa diferente fata de managementul organizational. Unul din elementele proiectelor este ciclu de viata traseul pe care un proiect l parcurge de la naterea sa i pn la incheiere - care const n diferite tipuri de activitati care se desfasoara la diferite momente in timp intre data de inceput si cea de sfirsit a proiectului. n cadrul ciclului de via se regsesc urmtoarele activiti grupate n 4 mari grupe:

Dupa faza de pregatire a proiectului urmeaza depunerea documentatiei la agentia organizatoare a licitatiei de proiecte si n cazul cistigarii finantarii a semnarii contractului cu finantatorul. Aceasta pauza poate sa se extinda sau poate fi punctul final al proiectului in forma sa actuala. n aceast situaie echipa de realizatori ai proiectului trebuie sa analizeze din nou documentatia sa-l refaca astfel inct sa poata fi sustinut la un alt finantator sau la o alta sesiune de licitatii de proiecte la acelasi finantator. Ciclul de viata poate fi ncadrat ntr-o spirala continu deoarece etapa de evaluare poate fi suport pentru analiza n vederea lansrii unui nou proiect. Detaliere ciclu de via ntr-o prim faz se realizeaz activittile ce premerg implementarea. Se ncepe cu o analiz realist - pe ct posibil - a situaiei n care se afl ESE i a resurselor materiale i umane disponibile. Se stabilesc pe baza analizei ce demersuri de dezvoltare a activitilor existente sau de extindere a gamei acestora este necesar s fie ntreprinse pe termen mediu (3 5 ani). Se ntocmete o list a ideilor i se evalueaz, din punct de vedere financiar, valabilitatea fiecrei idei prin prisma resurselor disponibile. Atenie! Eliminai ideile de proiect nerealiste, care depesc posibilitile ESE. ncercai s detaliai ideile selectate sub forma unor fie obinei astfel portofoliul de idei generale de proiect, pe care v recomandm s l perfecionai adugnd noi detalii relevante i s l extindei continuu urmnd algoritmul prezentat anterior. Acest portofoliu constituie, practic, aa-numita viziune asupra ESE respectiv modul n care dorii s arate peste un anumit orizont de timp. n multe cazuri proiectele depuse pentru finanare sunt create pe baza unor idei de proiecte anterioare (de la sertar sau mai bine spus din portofoliul de idei generale de proiect) i care sunt ajustate pentru a fi admise pe sursa de finanare identificat. Exist o particularitate a finanrilor din fonduri europene: Totodat proiectul trebuie s fie compatibil cu interesele generale ale finanatorului, n cazul de fa UE. Prin urmare, n stabilirea viziunii asupra viitorului ESE, e recomandabil s inem cont de obiectivele i politicile UE n domeniu, precum i de obiectivele i politicile guvernului implicat n negocieri de aderare. Exist o diferent ntre rezultate i ieiri: - rezultate - sunt beneficii ale PJ n sensul modificrii comportamentale a persoanelor din grupul int, sau modificri ale unor indicatori fizico-economici. - iesiri sunt produse/servicii realizate prin proiect care slujesc concret scopurilor grupului int. Exemplu: constructia unei case: PT: - terenul este n proprietatea mea; - am banii (eu zic ca am cam jumatate din valoarea unei case) - l cunosc pe dl. inginer X care m poate ajuta cu sfaturi referitoare la documentaie si realizare - bancile dau acum credite iar dobnzile nu mai sunt aa mari - am n prezent o surs de venit stabile; PS - nu am toi banii i nu pot apela la o firm de construcii - nu am experien;

- nu am surse de venit alternative; O: - dobinzile la credite scad; - pot s apar credite mai avantajoase; - materialele de construcie sunt acum mai multe/ diversificate; A: - preurile materialelor de construcie cresc intr-un ritm foarte mare - exist posibilitatea reorganizrii activitii iar oportunitile de slujbe sunt mici Trebuie luate n considerare mai multe ci de a atinge aceleai obiective, astfel nct la sfrit vom avea o sum de proiecte posibile ce formeaz portofoliul de idei generale de proiect, si nu rmne dect s fie fcut analiza pentru identificarea celei mai bune soluii. Se pot nota criteriile pe baza unor grile de la 1 la 10. Totodat se pot da ponderi diferite pentru criterii astfel nct nsumarea valorilor s duc la rezultate care s permit ierarhizarea proiectelor. Exemplu Proiect Criteriul A Pondere 30% Criteriul B Pondere 10% Criteriul C Pondere 30% Criteriul D Pondere 30% Punctaj total PJ1 7 9 8 6 7,2 PJ2 6 7 10 4 6.7 PJ3 10 3 6 6 6.9 Cu toate c au fost fcute aceste analize i a fost aleas soluia optim exist riscul ca proiectul s nu reueasc. Cauzele pot fi multiple: lipsa de experien deoarece activitile sunt noi sau experimentale, modificrile n mediu, lipsa de realism n definirea obiectivelor PJ, evaluarea incorect a reaciei grupului int. n aceste cazuri managementul proiectului trebuie s se adapteze, s ndrepte greelile i s aduc lucrurile pe fgaul corect. Toate aceste riscuri prevzute din timp sunt mai uor de gestionat; de accea e util o analiz a riscurilor ce pot cauza eecul PJ. O astfel de analiz se realizeaz prin intermediul matricii cadru-logic Nivel = specific principalele relaii cauz efect ntre obiectivele la diferite nivele Indicatori = definitii operationale precise si inte pentru fiecare obiectiv Un indicator este o descriere a unei ieiri sau a unui obiectiv i poate fi exprimat n termeni : - cantitativi valori int care pot fi atise la un anumit moment - calitativi descrierea unor caracteristici - grup int - beneficiari ai rezultatelor PJ - zon o suprafa n care rezultatele sunt obinute - timp data la care ieirile sunt obinute Surse de informaie = surse de date pentru a msura / a da valori concrete indicatorilor Ipoteze/ Riscuri = enunturi ale unor evenimente ce pot influenta PJ Nici un proiect nu se desfoar n izolare; factorii externi au o influen decisiv i sunt:

- n afara controlului - cruciali pentru implementarea cu succes i pentru obinerea unui impact pozitiv - probabili ca apariie dar nu siguri; Stabilirea clar a obiectivelor i crearea de variante alternative sunt eseniale pentru succes. Specificaiile privitoare la obiectivele sunt utile nu numai pentru crearea documentaiei proiectului dar i pentru monitorizare i evaluare. Stabilirea corect a obiectivelor duce nu n ultimul rnd la acoperirea mai bun a nevoilor beneficiarilor PJ. Pentru a pune pe hrtie proiectul este necesar identificarea surselor de finanare posibile care au constrngeri i obiective diferite. Prin urmare nainte de a ncepe scrierea documentaiei proiectului este bine s verificai dac nu exist pachete informative care s conin ghiduri, modele tip pentru cereri sau alte documente necesare obinerii finanrii. Chiar dac programele de finanare sunt fcute publice n presa scris, v recomandm n primul rnd s recurgei la Internet i s vizitai site-urile instituiilor care ofer informaii exacte i detaliate: http://www.infoeuropa.ro - Centrul de informare al Delegaiei Comisiei Europene n Romnia http://www.finantare.ro http://www.sapard.ro n aceast etap se recomand parcurgerea urmtorilor pai: - compararea ideile generale ale proiectului dvs. cu obiectivele i prioritile programului de finanare precum i a zonei geografice la care se refer programul de finanare - analiza criteriile de eligibilitate ce trateaz eligibilitatea solicitanilor, a activitilor nscrise n proiect i a cheltuielilor implicate de acesta - verificarea eligibilitii ideii din punct de vedere a activitilor ce fac obiectul finanrii de exemplu, este puin probabil s se obin finanare pentru achiziia de echipamente printr-un program ce vizeaz pregtirea profesional a personalului Se face o estimare a necesarului de finanare pentru punerea n practic a ideii de proiect dup care se analizeaz, pornind de la necesarul de finanare determinat anterior i de la condiiile programului de finanare, care sunt cheltuielile eligibile totale (CET). Cheltuielile eligibile trebuie: S fie necesare pentru realizarea proiectului, s fie prevzute n Contractul semnat cu finanatorul S fie efectuate n perioada de execuie a proiectului i dup semnarea contractului menionat S fie efectiv realizate, nregistrate n contabilitatea Beneficiarului, s fie dovedite prin documente originale.

n cazul n care se poate depune cererea de finanare, trebuie respectat formula: Cheltuielile eligibile totale = Suma solicitat + Contribuia proprie Foarte important este ca finanarea solicitat s se plaseze ntre limitele minim i maxim ale programului. Totodat trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: condiiile din Ghidul Solicitantului referitoare la contribuia proprie. Aceasta poate fi n natur sau cash i, n mod obinuit, trebuie s fie superioar unui anumit procent din cheltuielile eligibile totale, procent menionat n Ghidul Solicitantului. Este recomandabil contribuia proprie cash, atitudinea finanatorului putndu-se situa pe poziia: dac nu vrei s riscai investind bani n propria afacere, atunci noi de ce am face-o? . contribuia proprie cash poate proveni din: surse proprii, credite bancare Exemplu : Diagrama Gantt Activitatea Durata Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 Punct de control Activitatea 4 Activitatea 5 Activitatea 6 Activitatea 7 Fiecare candidat - i depunerea unei cereri de finanare este o candidatur i face propriile calcule referitoare la ansele pe care le are. Similar n cazul proiectelor de finanare. Trebuie ns studiate criteriile de evaluare i selecie. Unele programe ofer i o gril de evaluare, dup care se pot estima ansele proiectului. Seciunea Punctaj Maxim 1. Relevana 35 1.1 Ct de relevant este propunerea pentru nevoile i constrangerile specifice regiunii vizate? (inclusiv evitarea duplicrii i sinergia cu alte initiative ale Comunitii Europene) 5 1.2 Ct de clar definite i strategic selectate sunt grupurile int? 5 1.3 Ct de relevant este propunerea pentru nevoile grupurilor int propuse? 2x5 1.4 Ct de relevant este propunerea pentru obiectivele i pentru una sau mai multe din prioritile programului? Not: Un punctaj de 5 (foarte bun) va fi acordat doar dac propunerea se adreseaz, n mod special, cel puin unei prioritati. 5 1.5 Ct de coerente, potrivite i practice sunt activitile propuse? 5 1.6 n ce msur propunerea conine elemente specifice generatoare de valoare adugat, cum ar fi tehnici inovative, modele de bun practic, promovarea egalitii

ntre sexe i oportuniti egale? 5 2. Metodologie 25 2.3 Ct de coerent este conceput planul general al proiectului? (Inclusiv pregtirea pentru evaluare) 2x5 2.5 Ct de satisfctor este nivelul implicrii i al activitii partenerilor? Not: Dac nu exist parteneri punctajul va fi 1 5 2.6 Ct de clar i realizabil este planul de aciune? 5 2.7 n ce masura propunerea conine indicatori verificabili n mod obiectiv pentru rezultatele proiectului? 5 3. Durabilitate 15 3.1 n ce masur este posibil ca proiectul sa aib un impact tangibil asupra grupurilor int? 5 3.2 In ce masur propunerea conine poteniale efecte multiplicatoare? (Incluznd posibilitile de extindere a rezultatelor proiectului, diseminarea informaiilor) 5 3.3 In ce masur rezultatele proiectului propus sunt durabile din punct de vedere: - financiar (Cum vor fi finanate activitile dup ncheierea finanrii din partea Comisiei Europene sau bugetului de stat?) - instituional (structurile vor permite continuarea activitilor la sfritul prezentului proiect? Vor fi nsuite / asumate rezultatele proiectului pe plan local ?) - la nivel de politici (unde este cazul) (Care va fi impactul structural al proiectului ex.: va duce la mbuntirea legislaiei, normelor de conduit, metodelor etc.?) 5 4. Buget i Raport cost/beneficiu 10 4.1 In ce msura bugetul este clar i detaliat? 5 4.2 In ce masur cheltuielile propuse sunt necesare pentru punerea n aplicare a proiectului? 5 5. Capacitatea i Experiena Managementului 15 5.1 Ct de adecvat este experiena anterioara a solicitantului in managementul proiectului? Not: Daca solicitantul nu are experien anterioar n managementul proiectelor, punctajul va fi 1. 5 Se ntocmete cererea de finanare V recomandm s verificai dac avei deja sau putei obine n timp util toate documentele obligatorii solicitate. n privina planului de afaceri, este bine s apreciai dac indicatorii financiari sunt clar explicitai i dau anse proiectului s fie finanat. Un aspect important este depunerea solicitrii de finanare la termenul prevzut n anunul licitaiei sau n pachetul informativ. Nu este un secret c la evaluarea cererilor, comisiile de evaluare au n vedere i aspectul formal; prin urmare nu trebuie lsate la voia ntmplrii elemente care pot duce la refuzul finanrii. Funcie de valoarea serviciilor / bunurilor/ lucrrilor finanrile din surse europene impun procedee distincte de achiziie. Pentru PHARE: a se vedea ghidul de finantare Pentru SAPARD: a se consulta ghidul de finantare

n principiu procedura de licitaie const n urmtoarele aciuni: Proiectele finanate din fonduri europene impun prin natura lor o vizibilitate mrit n media. n plus prin publicitatea/ promovare proiectului, gradul de acceptare din partea publicului int din aria n care urmeaz a-i face simite efectele crete. Nu n ultimul rand proiectul are nevoie de sprijinul autoritilor i al unor instituii/ autoriti din cadrul comunitii. Pentru a-l face cunoscut i acceptat se ipune realizarea unor campanii de informare i promovare.

Stabilirea planului de aciune i programarea n timp a acestor aciuni (cu ajutorul diagramei Gantt) , am vzut mai sus, presupune i stabilirea unor puncte de control; pentru aceste puncte se stabilesc anumite valori ale indicatorilor/ parametrilor care pot fi comparate cu valorile reale din timpul implementrii. Aciunea de monitorizare se face cu scopul clar de a asigura reacia invers ncazul proiectului. n cazul observrii unor devieri, managementul proiectului trebuie s ia msuri de ndreptare astfel nct obiectivele de calitate asumate prin contract s fie respectate. O activitate important n cadrul proiectului cu finanare european este cea de raportare. Prin aceasta se asigur ageniei finanatoare informaiile cu privire la proiect, astfel nct aceasta s capete ncrederea c proiectul se desfoara conform contractului. Economist Emilian Ioan-Postolache Contractele si conventiile legale folosite in Romania Va rugam sa cititi cu atentie modelul de contract dorit si sa modificati clauzele , in functie de cerintele dvs.
Daca ati comandat varianta online a acestui catalog , puteti cauta automat contractul dorit prin comanda FIND din Acrobat reader

ANTECONTRACT DE VANZARE CONTRACT DE LOCATIUNE-locuinta

Contractul de asigurare (varianta autovehicule). Contractul de asigurare sociala.

Locatiune Contractul de asistenta financiara. Acceptarea donatiei Acord de transfer Act aditional conducatori auto la Contractul individual de m Act aditional cu clauza de confidentialitate la Contractul i. Act aditional la Contractul de cesiune de parti sociale. Act aditional la Contractul individual de munca. Act constitutiv al asociatiei sportive. Contractul de consignatie. Act constitutiv de societate cu raspundere limitata (asociat. Act constitutiv de societate cu raspundere limitata (plurali. Act constitutiv de societate pe actiuni si in comandita pe a. Acte constitutive de fundatii (act constitutiv si statut). Actul de mecenat. Angajament de plata. Contractul colectiv de munca. Contractul de agentie comerciala. Contractul de antrepriza. Contractul de depozit. Contractul de arendare. Contractul de distributie exclusiva. Contractul de constituire a garantiei materiale pentru gesti. Contractul de consultanta (drept civil). Contractul de consultanta (drept comercial). Contractul de consultanta pentru protectia proprietatii indu. Contractul de cont curent. Contractul de credit. Contractul de depozit bancar. Contractul de depozit in docuri si antrepozite. Contractul de asociatiune in participatiune. Contractul de audit financiar si de certificare a bilantului. Contractul de barter. Contractul de cesiune de parti sociale. Contractul de comision import. Contractul de comision. Contractul de concesiune.

Contractul de donatie (actiuni). Contractul de donatie (apartament cu uzufruct viager). Contractul de donatie (bunuri mobile). Contractul de donatie (cota indiviza loc de veci Contractul de donatie (loc de veci).

Contractul de intretinere (cu drept de nuda proprietate). Contractul de intretinere. Contractul de ipoteca (bancar) Contractul de ipoteca. Contractul de know-how. Contractul de leasing imobiliar

Contractul de donatie (numerar). Contractul de leasing. Contractul de donatie (teren cu declarant de superficie). Contractul de donatie (teren). Contractul de editare Contractul de franciza. Contractul de locatiune. Contractul de gaj bancar Contractul de management. Contractul de gaj comercial. Contractul de mandat comercial. Contractul de gaj. Contractul de mandat. Contractul de imprumut de consumatie (garantat cu gaj). Contractul de imprumut de consumatie (garantat cu ipoteca). Contractul de imprumut de consumatie. Contractul de imprumut de folosinta (bun imobil). Contractul de imprumut de folosinta (bun mobil). Contractul de imprumut de folosinta (comodatul). Contractul de intretinere (cu drept de habitatie viagera). Contractul de pregatire sportiva. Contractul de prelucrare in lohn. Contractul de prestari de servicii tipografice. Contractul de prestari de servicii. Contractul de renta viagera. Contractul de schimb (drept civil). Contractul de schimb (drept comercial). Contractul de schimb imobiliar. Contractul de schimb mobiliar. Contractul de locatie de autovehicule. Contractul de locatie de gestiune Contractul de locatiune (suprafete locative).

Contractul de societate civila. Contractul de sponsorizare. Contractul de transport. Contractul de tranzactie (drept civil). Contractul de tranzactie (drept comercial). Contractul de utilizare a unui program pentru calculator. Contractul de vanzare-cumparare drepturi litigioase. Contractul de vanzare-cumparare imobil. Contractul de vanzare-cumparare (imobil). Contractul de vanzare-cumparare (mobil). Contractul de vanzare-cumparare comerciala. Contractul de vanzare-cumparare. Contractul de vanzare-cumpararebunuri-succesorale. Contractul individual de munca (cluburi sportive profesionis. Contractul individual de munca. Conventie civila de prestari de servicii. Decizie de desfacere a contractului individual de munca. Decizie de imputare. Oferta de donatie.

Procura de acceptare a unei succesiuni. Procura de administrare a unei societati comerciale. Procura de administrare a unui apartament. Procura de administrare a unui autovehicul. Procura de administrare a unui loc de veci Procura de administrare a unui teren agricol. Procura de administrare, dizolvare si lichidare a unei socie. Procura de adoptie a unui minor. Procura de constituire a unei ipoteci. Procura de constituire a unei societati comerciale. Procura de cumparare a unei constructii. Procura de cumparare a unui apartament. Procura de cumparare a unui autovehicul. Procura de cumparare a unui teren. Procura de donatie a unui imobil. Procura de donatie a unui teren. Procura de iesire din indiviziune (loc de veci). Procura de iesire din indiviziune.

Procura de obtinere a unei vize de tranzit. Procura de partaj in actiunea de divort. Procura de reconstituire a dreptului de proprietate. Procura de reluare a procedurii succesorale (partaj). Procura de ridicare a pensiei de la oficiul postal. Procura de ridicare a pensiei din cont curent. Procura de ridicare a produselor de la o societate agricola. Procura de vanzare a unui apartament. Procura de vanzare imobile. Procura generala de administrare inclusiv pentru constituire Procura generala de administrare inclusiv vanzare-cumparare. Procura generala de administrare.

Proiect de fuziune societati comerciale. Statutul asociatiei sportive.

ANTECONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE (model orientativ)

Intervenit astazi ........intre: 1. ...................- cetean romn, sex ...., nscut la data de .......... n municipiul ........., fiul lui ....... i al ....., domiciliat n ........., str. .............. nr...., identificat cu BI seria ... nr....... eliberat de Secia ... Poliie la data de ....., avnd cod numeric personal......, n calitate de vanzator i 2. ...................- cetean romn, sex ...., nscut la data de .......... n municipiul ........., fiul lui ....... i al ....., domiciliat n ........., str. .............. nr...., identificat cu BI seria ... nr....... eliberat de Secia ... Poliie la data de ....., avnd cod numeric personal........, n calitate de cumparator.

OBLIGATIILE PARTILOR

1. Subsemnatul vanzator ma oblig sa vand cumparatorului imobilul situat in...compus din...camere, ...dependinte si teren in suprafata de .....cu vecinatatile............la N, ........la S, .........la E si ............la V, imobil pe care il detin in baza actului........( contract de vanzare-cumparare, donatie, certificat de mostenitor etc) autentificat sub nr. ... din ... si il stapanesc netulburat de la data dobandirii. 2. Cumparatorul intra de drept si de fapt in posesia imobilului la data autentificarii actului de vanzare-cmparare, data de la care vanzatorul nu mai are nici un drept asupra imobilului vandut. 3. Taxele de vanzare-cumparare cad in sarcina cumparatorului ( sau a ambilor etc). 4. Partile se vor prezenta pentru incheierea actului autentic la data.....la Biroul Notarial......, data la care vanzatorul va avea asupra sa toate actele necesare.

5. Vanzatorul raspunde pentru evictiune, totala sau partiala.

PRETUL Pretul vanzarii este de..........lei, suma care se achita astfel: 1. avans astazi, la data incheierii prezentului contract, in suma de ........lei; 2. restul de suma la data autentificarii. SANCTIUNI 1. Daca vanzatorul revine asupra vanzarii este obligat sa restituie cumparatorului de doua ori suma platita ca avans; 2. In situatia in care cumparatorul se razgandest sau nu respecta temenul, va pierde avansul platit.

CADRU JURIDIC Acestui act ii sunt aplicabile dispozitiile art. 969 si urmatoarele din Codul Civil. Prezentul contract a fost incheiat astazi...........in localitatea.................in ........exemplare, cate unul pentru fiecare parte, toate originale.

Vanzator,

Cumparator,

CONTRACT DE INCHIRIERE A LOCUINTEI CONTRACT DE LOCATIUNE Incheiat astazi 6 decembrie 2003 la Notariatul Public X.Y. I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. Popescu Ilie cu domiciliul in Iasi, judetul Iasi , str Florilor nr.3, bloc L3, scara A, etaj 5, ap. 26, in calitate de proprietar al imobilului de la adresa mai sus-mentionata si 1.2. Ionescu Petre cu domiciliul in Iasi , judetul Iasi , str. Uzinei, nr.15, bloc 56, scara L, etaj 2, ap. 4, posesor al cartii de identitate seria MX nr. 082123 eliberata la data de 15 .09.1995 de Politia Municipiului Iasi in calitate de chirias

au convenit sa incheie prezentul contract de locatiune cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Primul, in calitate de proprietar inchiriaza, iar secundul, in calitate de chirias, ia cu chirie locuinta situata in str Florilor nr.3, bloc L3, scara A, etaj 5, ap. 26 , compusa din 3 camere in suprafata utila de 65.03 mp (o camera de 3.20 mp, o camera de 3.78 mp, o camera de 4.72 mp), dependinte in suprafata de 15.09 mp (o baie 2.10 mp, o bucatarie 3.75 mp, un wc 2.10 mp, o debara 0.71 mp, o camara 1.18. mp, o boxa 1.80 mp, un hol 3.45 mp) si cota indiviza de 2.81% din suprafata de folosinta comuna a imobilului. 2.2. Locuinta ce face obiectul prezentului contract de inchiriere va fi folosita de chirias si membrii sai de familie, respectiv, Ana - sotie, George fiu si Alina - fiica. 2.3. Locuinta descrisa la pct. 2.1 s-a predat in stare de folosinta, cu instalatiile si inventarul prevazute in procesul-verbal de predare-primire incheiat intre proprietar si chirias, care face parte integranta din prezentul contract. 2.4. Termenul de inchiriere este de 2 ani, cu incepere de la data de 6 decembrie 2003 si pana la data de 6 decembrie 2005, la expirarea acestui termen, contractul putand fi reinnoit cu acordul partilor. III. PRETUL CONTRACTULUI 3.1. Chiria aferenta locuintei inchiriate este lunara, in suma de 1.500.000lei (adica un milion cinci sute mii lei) si este calculata in conformitate cu prevederile normelor legale. 3.2. Chiria se datoreaza incepand cu data de 6 decembrie 2003 si se achita proprietarului contra chitanta pana la data de 30 a fiecarei luni, pentru luna in curs. 3.3. La data incheierii prezentului contract, chiriasul a achitat proprietarului, cu anticipatie, suma de 6.000.000 lei (adica sase milioane lei), reprezentand chiria aferenta locuintei pe o perioada de 4 luni. 3.4. Pe durata inchirierii, cuantumul chiriei se va putea modifica in urmatoarele situatii asupra carora partile convin: a) In cazul fluctuatiei leu dolar b) In cazul c) In cazul 3.5. Orice modificare a cuantumului chiriei se va comunica in scris chiriasului cu cel putin 60 de zile inainte de termenul scadent de plata. 3.6. Neplata la termen a chiriei atrage o penalizare de 1% asupra sumei datorate, pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu prima zi care urmeaza aceleia in care suma a devenit exigibila, fara ca majorarea sa poata depasi totalul chiriei restante. IV. OBLIGATIILE PARTILOR 4.1. Proprietarul are urmatoarele obligatii: a) sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta; b) sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si in functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei; c) as intertwine in bune conditii: elementele structurii de rezistenta ale cladirii; elementele de constructii exterioare ale cladirii (acoperis, fatada, imprejmuiri, pavimente, scari exterioare), curti si gradini, precum si spatiile comune din interiorul cladirii (casa scarii, holurile, coridoarele, subsolurile); sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii (hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de

canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva, telefonie s.a.). 4.2. Chiriasul are urmatoarele obligatii: a) sa efectueze lucrarile de intretinere, de reparatii sau de inlocuire a elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusiva; b) sa repare sau sa inlocuiasca elementele de constructii si instalatii deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, indiferent daca acestea sunt in interiorul sau in exteriorul cladirii. Daca persoanele care au produs degradarea nu au fost identificate, atunci cheltuielile de reparatii se suporta de catre cei care au acces sau folosesc in comun elementele de constructii, instalatii, obiectele si dotarile aferente; c) sa asigure curatenia si igienizarea in interiorul locuintei si la partile de folosinta comuna pe toata durata prezentului contract; d) sa predea, la mutarea din locuinta, proprietarului, locuinta in stare de folosinta si de curatenie si cu obiectele mentionate in procesul-verbal de predare-primire intocmit la preluarea in folosinta a locuintei. V. REZILIEREA CONTRACTULUI{1)T 5.1. Contractul de inchiriere poate fi reziliat inainte de termenul pentru care s-a incheiat: a) la cererea chiriasului, cu conditia notificarii prealabile, cu cel putin 60 de zile, inainte de data la care va avea loc rezilierea; b) la cererea proprietarului, atunci cand chiriasul: - nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutiv; - a provocat stricaciuni insemnate locuintei, cladirii in care este situata instalatiilor, precum si oricaror altor bunuri aferente lor sau daca instraineaza, fara drept, parti ale acestora; - are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei; - nu a respectat clauzele contractuale. 5.2. Chiriasul nu poate subinchiria locuinta. 5.4. Contractul inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domiciliului de catre titularul contractului sau de la data inregistrarii decesului, daca persoanele indreptatite prin lege nu au solicitat preluarea contractului. VI. CLAUZE FINALE 6.1. Prezentul contract de inchiriere este accesoriu la contractul de munca incheiat cu chiriasul. 2) 6.2. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de 2 exemplare, astazi 6 decembrie, data autentificarii.

PROPRIETAR CHIRIAS NOTE: 1) Sunt nule de drept clauzele incluse in contract, care:

obliga chiriasul sa recupereze sau sa plateasca in avans proprietarului orice suma cu titlu de reparatie care constituie obligatia acestuia; - prevad raspunderea colectiva a chiriasilor, in caz de degradare a elementelor de constructii si instalatii, a obiectelor si dotarilor aferente spatiilor comune cu exceptia celor ce sunt in sarcina proprietarului; - impun chiriasilor sa faca asigurari de daune; - exonereaza proprietarul de obligatiile ce ii revin, potrivit dispozitiilor legale; - autorizeaza proprietarul sa obtina venituri din nerespectarea clauzelor contractului de inchiriere. 2) Daca este cazul. CONTRACT DE LOCATIUNE Incheiat astazi 30 noiembrie 2003 la Notariatul Public X.Y I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. DasImpex, cu sediul social in Iasi, str. Uzinei nr. 15 , bloc A508 , parter , judetul Iasi , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe lng Tribunalul Iai, sub nr.1243 din 18.09.1997, cod fiscal nr. 12164523 din 18.10.1997 , avand contul nr. 12374563728 , deschis la BRD, Agenia Independentei , reprezentata de Popescu Ilie , cu functia de manager , in calitate de locator, pe de o parte, si 1.2. S.C. Altex , cu sediul social in Iasi, str. Florilor nr. 15 , bloc A508 , parter , judetul Iasi , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe lng Tribunalul Iai, sub nr.324 din 18.02.1997, cod fiscal nr. 134544523 din 18.03.1997 , avand contul nr. 1346732728 , deschis la BRD, Agenia Independentei , reprezentata de Ilie Cornel, cu functia de director , in calitate de locatar, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de locatiune cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Locatorul da in locatiune spatiu comercial in suprafata de 150 mp in centrul Comercial Carrefour , situat n Aleea Primverii, nr.15, Iai, fiind constituit din suprafata locativa propriu-zis, utilitati curente (apa, curent electric, aer conditionat) in urmatoarele conditii: a) durata locatiunii este de 2 ani din momentul ncheierii contarctului ; b) chiria calculata astfel : 150 USD / lun la cursul BNR platita lunar , din momentul preluarii bunurilor ce constituie obiectul prezentului contract, pe baza de procesverbal. 2.2. Bunurile ce constituie prezentul contract sunt1) : suprafata locativa, dotari curente (instalatie de iluminat electric, instalatie de apa rece si calda, instalatie de aer conditionat). III. OBLIGATIILE PARTILOR 3.1. Obligatiile locatorului sunt urmatoarele: a) sa predea bunul in locatiune la termenul convenit de parti si la locul unde se gasea in momentul contractarii; b) sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii; c) sa se abtina de la orice fapt personal, care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta bunului;

d) sa raspunda pentru evictiune si viciile ascunse ale bunului care ii impiedica intrebuintarea; 2) 3.2. Obligatiile locatarului sunt urmatoarele: a) sa plateasca chiria de 150 USD luna la cursul zilei BNR in conditiile stabilite; b) sa foloseasca in perioada locatiunii bunurile care constituie obiectul prezentului contract, ca un posesor de buna-credinta, purtand raspunderea pentru toate pagubele produse din culpa sa; c) sa restituie la sfarsitul locatiunii bunurile care fac obiectul prezentului contract in starea in care le-a preluat consemnata in procesul-verbal de predare-primire; d) sa acorde asistenta tehnica pentru exploatarea normala a spatiului comercial ce face obiectul locatiunii ; e) in cazul in care in exploatarea bunului care face obiectul locatiunii apar defectiuni tehnice din culpa locatarului, locatorul este indreptatit sa pretinda si sa i se plateasca despagubiri3); f) sa garanteze restituirea bunurilor in starea in care s-au preluat printr-un contract de garantie accesoriu contractului de locatiune3). IV. DURATA CONTRACTULUI 4.1. Durata locatiunii este de 2 ani incepand cu data de 30 noiembrie 2003 pana la data de 30 noiembrie 2005. V. PRETUL CONTRACTULUI 5.1. Partile au convenit ca locatarul sa plateasca o chirie de 150 USSD la cursul zilei BNR astfel : la data de 15 a fiecarei luni, locatarul este obligat sa plateasca chiria. VI. SUBLOCATIUNEA CONTRACTULUI{4)T 6.1. Locatarul are dreptul de a transmite, in tot sau in parte, cu acordul scris al proprietarului, dreptul de folosinta asupra unui tert, in baza unui contract de sublocatiune (subinchiriere). 6.2. Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul de locatiune. VII. CESIUNEA CONTRACTULUI 7.1. Cesiunea contractului trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de acesta printr-un act aditional la prezentul contract. VIII. INCETAREA CONTRACTULUI 8.1. Contractul de locatiune inceteaza prin: a) acordul de vointa al partilor; b) denuntare unilaterala; c) expirarea termenului; d) pieirea bunului; e) desfiintarea titlului locatorului; f) prin efectul instrainarii, prin acte intre vii, cu titlu particular, a bunului dat in locatiune. 5) IX. FORTA MAJORA 9.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen si/sau executarea in mod necorespunzator - totala sau partiala - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora asa cum este definita de lege.

9.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti in termen de 72 ore producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 9.3. Daca in termen de 5 zile de la producere evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. X. NOTIFICARI 10.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 10.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata pe confirmare de oficiul postal primitor. 10.3. Daca confirmarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 10.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. XI. LITIGII 11.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XII. CLAUZE FINALE 12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 12.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui 12.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 12.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de 2 exemplare din care azi, data semnarii lui 30 noiembrie 2003. LOCATOR PROPRIETAR

LOCATAR CHIRIAS ACCEPTARE DE DONATIE Subsemnatul ....................................................., domiciliat in ...................................................., str. ................................. nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........, sector/judet ..............................., nascut la data de

(ziua, luna, anul) .......................................... in (localitatea) ................................... sector/judet ........................................., fiul lui .............................. si al ............................................, posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ....................... nr. ...................., eliberat de ............................., cod numeric personal ......................................, in calitate de donatar, inchei prezentul act de acceptare de donatie cu urmatoarele conditii: 1. Eu .................................................................. accept donatia facuta de .............................. cu domiciliul in ......................................., judetul/sectorul ......................... potrivit ofertei de donatie autentificata sub nr. .................... din ...................... la Biroul Notarului Public ...................................., cu privire la locul de veci situat in Cimitirul ........................... avand dimensiunile de .................. ml x ........... ml, in suprafata de .................. mp, amplasat in parcela ......................... fig. ................. poz. ................... . 2. Locul de veci, care a facut obiectul ofertei de donatie, cunosc ca este concesionat donatorului nefiind instrainat sub nici o forma vreunei alte persoane, pana la data autentificarii prezentei acceptari de donatie si ca nu face obiectul nici unui litigiu. 3. Stiu ca taxele aferente locului de veci sunt achitate la zi de catre donator, urmand ca de astazi, data autentificarii prezentei acceptari, sa fie suportate de mine, donatarul, care voi suporta si taxele ocazionate de autentificarea prezentului act. 4. Cunosc dispozitiile art. 814 Cod civil, potrivit carora donatia isi produce efectele la data comunicarii donatorului a prezentului act de acceptare de donatie. 5. Evaluez locul de veci la suma de .........., exclusiv in scopul stabilirii taxelor. DONATAR ACORD DE TRANSFER Incheiat astazi .......................... la .............................................. I. PARTILE ACORDULUI 1.1. Clubul .......................................... cu sediul in .................................... str. ................................... nr. ............, sectorul/judetul .............................., inregistrat in Registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ........................................ din ..................................... a .................................. reprezentat de ................................... avand functia de ....................... in calitate de cedent, pe de o parte, si 1.2. Clubul ............................................. cu sediul in .............................. str. ..................................... nr. ............., sectorul/judetul ............................, inregistrat in Registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ......................................... din ..................................... a ................................ reprezentat de ........................................ avand functia de ................... in calitate de cesionar; in prezenta jucatorului care face obiectul transferului, au convenit sa incheie prezentul acord de transfer, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL ACORDULUI 2.1. Obiectul prezentului acord de transfer il constituie transferarea jucatorului .......................................... fiul lui .............................. si al .................................... nascut la data de ............................................. in localitatea ................................................

sectorul/judetul ..........................................., domiciliat in .................................., str. ................ nr. .........., bloc ............, scara .........., etaj .........., ap. ............, sector/judet ......................................................................, posesorul buletinului/cartii de identitate seria ............................. nr. ......................................... eliberat(a) de ..................................... la data de ....................................., posedand legitimatia de jucator nr. .......................... din ......................... de la clubul .................................... la clubul ..................................................................................... . III. DURATA TRANSFERULUI 3.1. Transferul este definitiv, incepand cu data de .................................................................................. sau 3.1. Transferul este temporar*, pe perioada de la ............................ pana la ......................................... IV. INDEMNIZATIA DE FORMARE/PROMOVARE 4.1. Odata cu semnarea prezentului acord de transfer, clubul cesionar isi asuma urmatoarele obligatii: a) sa plateasca clubului cedent indemnizatia de formare/promovare in valoare de ................ lei, stabilita potrivit bazei de calcul anexe, care face parte integranta din prezenta conventie; b) sa retrocedeze clubului cedent jucatorul care face obiectul prezentului acord de transfer, la termenul-limita prevazut de acesta, in cazul in care transferul este temporar; c) sa incheie, incepand cu data transferului, contract individual de munca sau conventie civila de prestari de servicii, cu respectarea legii. V. ALTE CLAUZE .................................................................................................................................................... .. .................................................................................................................................................... .. VI. CLAUZE FINALE 6.1. Prezentul acord de transfer, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul lui, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. Prezentul acord de transfer a fost incheiat in 3 (trei) exemplare, cate unul pentru fiecare parte, si unul s-a depus si inregistrat la ....................................... . CLUBUL CEDENT CLUBUL CESIONAR JUCATORUL ____________ *Durata transferului temporar nu poate depasi termenul pentru care este incheiat contractul individual de munca cu clubul cedent. ACT ADITIONAL

la contractul individual de munca inregistrat sub nr. .................. din ................... in registrul Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala a ........... Incheiat astazi ....................................... la .............................................. Intre: 1. S.C. ................................. cu sediul in ......................... str. ......................................... nr. .........., sector/judet .................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al ....................................., sub nr. ...../...../..... cod fiscal nr. .............................., reprezentata prin ......................................., avand functia de .............................. in calitate de angajator, pe de o parte, si 2. Dl ......................................................... cu domiciliul in (resedinta) .............................................. str. ...................................................... nr. ........, bloc ......., scara ........, etaj ......... apart. .........., sectorul/judetul ........................ nascut(a) la data de .................. in localitatea .........................., sectorul/judetul .............................. fiul/fiica lui .............................. si al ............................. avand codul numeric personal .............................., in calitate de angajat, pe de alta parte, au convenit sa includa in contractul individual de munca sus-mentionat urmatoarele clauze: 1. Angajatul a luat in primire autovehiculul: - felul ................................................................................................................................... - marca ................................................................................................................................ - tipul ................................................................................................................................... - numarul de inmatriculare .................................................................................................. - serie sasiu ......................................................................................................................... - serie motor ........................................................................................................................ pentru folosinta exclusiva in interesul serviciului, a acestuia. 2. Angajatul se obliga: a) sa intretina autovehiculul in stare buna de functionare; b) sa efectueze operatiunile de intretinere prevazute de cartea tehnica; c) sa solicite introducerea lui in reparatii - curenta sau capitala - la indeplinirea normelor de parcurs; d) sa conduca autovehiculul pe drumurile publice in conditiile prevazute de normele legale, luand toate masurile necesare de evitare a oricarui pericol de accidentare din culpa sa; e) sa nu foloseasca autovehiculul peste capacitatea sa si in interes personal; f) sa nu incredinteze conducerea autovehiculului altor persoane (daca autovehiculul este condus de o alta persoana decat angajatul societatii, in caz de accident nu primeste nici o despagubire); g) sa-l parcheze la sfarsitul programului in locurile stabilite de angajator;

h) in cazul unui accident: 1. Daca angajatul este vinovat, acesta preda celui lovit o copie dupa tichetul de asigurare civila obligatorie si se prezinta la organele de politie pentru constatare si incheierea procesului-verbal. 2. Daca accidentul a fost provocat de o alta persoana, angajatul va cere tichetul de asigurare si raspundere civila al autovehiculului acesteia si se prezinta la organul de politie pentru constatare si incheierea procesului-verbal. 3. Daca angajatul a gasit autovehiculul lovit in parcare, se prezinta la organul de politie pentru constatare si eliberarea autorizatiei de reparatie. 4. Angajatul va lua masuri sa faca un set de copii dupa toate actele eliberate de politie si dupa tichetul de asigurare de raspundere civila al celui vinovat. 5. Angajatul nu are dreptul sa efectueze reparatii la autovehiculul accidentat decat in caz de forta majora sau caz fortuit si numai pe baza de factura/chitanta fiscala si deviz de reparatii sau servicii pe numele societatii. 6. In situatiile prevazute la pct. h1, h2 si h3, angajatul va anunta de indata ................ . Prezentul act aditional s-a incheiat in 3 (trei) exemplare, cate unul pentru fiecare parte, iar unul pentru Directia de Munca si Protectie Sociala. ANGAJATOR ANGAJAT ACT ADITIONAL la contractul individual de munca inregistrat sub nr. .................. din ....................... in registrul Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala a ..................... Incheiat astazi ......................... la ................................. Intre: Angajatorul - S. C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ................................................, str. ............................... nr. ................, bloc ........, scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ............................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ................................., sub nr. .......................... din ......................., cod fiscal nr. ........................................... din ..................................................., avand contul nr. ...................................................., deschis la ........................\........................................................, reprezentata de ........................................., cu functia de ........................................................ sau - Asociatia/Fundatia ........................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ................................................................, str. ................................... nr. .................., bloc ........., scara ........, etaj ........, apartament ........, sector/judet ............................, inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr.

................................................ din ........................................., a Tribunalului ..........................., codul fiscal nr. ........................... din .............................., avand contul nr. ................................, deschis la ..................................., reprezentata de ......................................................., cu functia de ............................................... sau - Intreprinderea/Asociatia ..............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) .................................................., str. .......................................... nr. ............, bloc ........, scara ........, etaj ............, apartament ..................., sector/judet ..................................., posesoarea autorizatiei nr. ................... din .................., eliberata de Primaria ............................, codul fiscal nr. ............................ din ........................., avand contul nr. ..........................................., deschis la .............................., reprezentata de ..........................., cu functia de ..........................., Salariatul/angajatul - D. ....................................................., domiciliat in ....................., str. .......................................... nr. ..........., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........, sector/judet ............................., nascut la data de (ziua, luna, anul) .................................. in (localitatea) ...................................., sector/judet ........................................................, fiul lui ............................................................... si al ........................, posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ............. nr. ......................., eliberat de .........................., cod numeric personal ........................................., au convenit sa incheie prezentul act aditional la contractul individual de munca/conventia civila de prestari de servicii de mai sus, convenind asupra urmatoarelor clauze: I. CLAUZE DE CONFIDENTIALITATE 1. Informatiile pe care le obtine, potrivit prezentului act aditional, salariatul/angajatul, ca efect al executarii contractului individual de munca/conventiei civile de prestari servicii intervenite intre parti, sunt strict confidentiale. 2. Sunt confidentiale urmatoarele informatii, date si documente de care salariatul a luat cunostinta sau incidental*): a) situatia financiara; b) proiectele si programele de afaceri; c) produsele nelivrate; d) procedeele de fabricatie; e) licentele sau brevetele de inventie; f) rezultatele activitatii de cercetare/proiectare; g) structura bancii de date; h) modul de promovare a produselor; etc. 3. Salariatul/angajatul poate dezvalui informatii sau date, ori poate pune la dispozitie documente din domeniile mentionate la pct. 2 numai persoanelor implicate in executarea obligatiilor de serviciu care au legatura cu ele sau acelor persoane pentru care se da aprobare in scris de catre .................................................................................................................................................... . 4. Salariatul/angajatul se obliga ca pe toata durata validitatii contractului individual de munca/conventiei civile de prestari servicii sa nu-si constituie o societate comerciala cu obiect de activitate identic sau asemanator cu cel al societatii angajatorului, sa nu devina

asociat sau actionar intr-o asemenea societate ori sa-si asume functia de administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor intr-o alta societate comerciala cu obiect de activitate identic sau asemanator cu cel al societatii angajatorului. 5. Salariatul/angajatul se obliga ca, timp de cel putin ..... ani de la data incetarii contractului individual de munca sau a conventiei civile de prestari de servicii, sa pastreze confidentialitatea informatiilor, datelor si documentelor cu care a luat contact pe cale directa sau incidentala in cursul executarii acestora. 6. In cazul in care salariatul/angajatul, cu intentie sau din culpa, divulga informatii, date sau documente confidentiale se obliga sa despagubeasca societatea corespunzator prejudiciilor pe care i le-a produs. II. CLAUZE DE FIDELITATE 1. In cazul in care salariatul/angajatul este trimis pe cheltuiala angajatorului la cursuri de pregatire sau de perfectionare profesionala (inclusiv la cele efectuate cu burse sau la stagii de pregatire practica sau specializare in strainatate), se obliga sa lucreze la societatea angajatorului cel putin ........ ani. 2. In cazul in care salariatul/angajatul reziliaza contractul individual de munca sau conventia civila de prestari de servicii inauntrul termenului de ..... ani prevazut la cap. II/pct. 1, se angajeaza sa ramburseze toate cheltuielile suportate de angajator, proportional cu timpul neservit in folosul acestuia. Prezentul act aditional care face parte integranta din contractul individual de munca/conventia civila de prestari de servicii, s-a incheiat intr-un numar de ............ exemplare, din care .............. astazi, data semnarii lui. ANGAJATOR ANGAJAT _______________ *) Dupa caz, se inscrie in actul aditional. ACT ADITIONAL la actele constitutive ale S.C. ........................ inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului al ................ sub nr. ............................ Subscrisa S.C. .............................................................. cu sediul in ...................................... str. .............................................................. nr. ................, bloc ..............., sectorul ..........................., inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. ........................................................................, reprezentata prin ............................................., avand functia de ......................................................, in baza hotararii Adunarii Generale/deciziei asociatului unic nr. ............................................ din ............................... si a contractului de cesiune de parti sociale autentificat sub nr. .................... din .................................... la Biroul Notarial ............................................ actele constitutive ale S.C. ........................................... se modifica astfel:

1. ................................................................................................................................................ .. 2. ................................................................................................................................................ .. 3. ................................................................................................................................................ .. Celelalte dispozitii ale actelor constitutive ale S.C. ................................. raman neschimbate. Redactat si editat in ....................... exemplare, la .................. . S-au eliberat ........................ exemplare. ASOCIATI/ASOCIAT UNIC ACT ADITIONAL la contractul individual de munca inregistrat sub nr. ....................... din .......................... in registrul Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala a ...................... Incheiat astazi ................................ la .......................................... Intre: Angajatorul S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ......................................, str. ................................... nr. ................, bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ........................................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ................................................., sub nr. ................... din ...................................., cod fiscal nr. ................................ din ....................................., avand contul nr. ........................................ deschis la ........................................................., reprezentata de .............................................................., cu functia de .......................................................... si

sau - Asociatia/Fundatia ........................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ............................................., str. ........................................ nr. ............., bloc ........., scara ........, etaj ........, apartament ........, sector/judet ..........................., inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ...................................... din .........................., a Tribunalului ............................., codul fiscal nr. ............................ din .........................., avand contul nr. .............................., deschis la ..............................., reprezentata de ............................, cu functia de .................................................... si sau - Intreprinderea/Asociatia ..............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ............................................., str. ........................................ nr. ............., bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ........................, posesoarea autorizatiei nr. .......................... din ......................., eliberata de Primaria ................................., codul fiscal nr. ................................ din .........................., avand contul

nr. ................................ deschis la ................................................., reprezentata de ......................................................., cu functia de .................................., in calitate de .................................................................... si si Salariatul D ........................................................................., domiciliat in ..................................................., str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judet ....................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ..................................................... in (localitatea) .............................. sector/judet ......................., fiul lui ........................................ si al ........................, posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ......... nr. ..........................., eliberat de ......................, cod numeric personal ................................, in calitate de salariat, pe de alta parte, care au convenit sa modifice urmatoarele clauze ale contractului individual de munca sus-mentionat, dupa cum urmeaza: 1. ................................................................................................................................................... 2. ............................................................................................................................................ etc. Prezentul act aditional s-a incheiat in 3 (trei) exemplare, cate unul pentru fiecare parte, iar unul pentru Directia Generala de Munca si Protectie Sociala a .......................................................... .

ANGAJATOR ANGAJAT ACT CONSTITUTIV Al asociatiei sportive ............................ NOI, 1. ..............................., cetatean roman, domiciliat in ............................, str. .................................... nr. ........, bloc .............., scara ............., etaj .........., apart. ..........., sector/judet .........................., posesor al actului de identitate ............................ seria ....................... nr. ..........................., eliberat de ..................., la data de ......................, cod numeric personal .................................; 2. ................................ cetatean roman, domiciliat in ............................, str. .................................... nr. ........., bloc ..............., scara .............., etaj ............, apart. .........., sector/judet ......................, posesorul actului de identitate ...................................... seria ...................... nr. ........................... eliberat de ...................... la data de ................., cod numeric personal ..................................... si 3. S.C. ...................................... SNC/SCS/SA/SCA/SRL, cu sediul social in ................................... str. ........................................ nr. ................, bloc .........., scara ..........., etaj .........., apart. ........., sector/judet ............................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ............................... sub nr. .............../................../................, cod fiscal nr. ............................... din ........................... reprezentata de ............................... avand functia

de ................................................, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si cu Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, in calitate de asociati-fondatori, am hotarat sa constituim o asociatie sportiva astfel: Asociatia sportiva va fi denumita ......................... si este persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial. Asociatia sportiva ...................................... are sediul in ............................ str. ........................... nr. ........., bloc .........., scara .............., etaj ..........., apart. .............., sector/judet ...................... . Scopul Asociatiei Sportive ............................. este ..................., iar obiectivele pe care si le propune in vederea realizarii acestui scop sunt prevazute in Statutul asociatiei. Asociatia se constituie pe durata ............................... . Patrimoniul social al asociatiei este format dintr-un activ patrimonial in valoare de ................. lei si este alcatuit din urmatoarele aporturi in natura si/sau in bani depuse de asociati astfel: ..................................................................................................................................................... . .................................................................................................................................................... . Intregul patrimoniu va fi evidentiat si pastrat in conformitate cu legislatia romana in materie, pe numele asociatiei si va fi folosit exclusiv pentru realizarea obiectivelor ei. Organul de conducere al asociatiei este Adunarea generala formata, la infiintare, din membrii fondatori. Fundatia are un Consiliu director* format din: 1. Presedinte ................................................................................ 2. Prim-vicepresedinte ................................................................. 3. Vicepresedinte ......................................................................... 4. Secretar ................................................................................... 5. Membri ..................................................................................... etc. Controlul activitatii economico-financiare va fi efectuat de un cenzor/o Comisie de cenzori* formata din: 1. Presedinte ................................................................................ 2. Vicepresedinte ......................................................................... 3. Membri ..................................................................................... Atributiile organelor de conducere, administrare si control sunt prevazute in Statutul asociatiei. Noi ............................................................................................, membrii fondatori ai Asociatiei Sportive ............................................., imputernicim pe ....................................... cetatean roman, domiciliat in ......................................, str. ...................... nr. ............., bloc .........., scara ............., etaj ......., apart. ........., sector/judet .........................., posesorul actului de identitate ................... seria ............ nr. ......................... eliberat de .......................................................... . la data de .............................., sa actioneze in numele nostru si pentru noi sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice, inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor, obtinerea avizelor necesare, precum si sa semneze orice acte modificatoare ale Actului constitutiv si Statutului asociatiei, modificari impuse de instanta judecatoreasca competenta, semnatura sa fiindu-ne pe deplin opozabila. Redactat si editat in .................. exemplare, la ....................... cu sediul in ..............................., str. ......................... nr. ........., sector/judet .................... . S-au eliberat ............... exemplare.

SEMNATURILE FONDATORILOR NOTA Doua sau mai multe asociatii se pot constitui in federatie, actul constitutiv si statutul avand continut similar, cu exceptia obiectivelor federatiei care trebuie formulate in raport de specificul lor si explicitate ca atare. Federatiile dobandesc personalitate juridica proprie si functioneaza in conditiile prevazute de lege pentru asociatiile fara scop patrimonial. Cererea de inscriere in Registrul federatiilor se solutioneaza de tribunalul in circumscriptia caruia federatia urmeaza sa-si aibe sediul si devine persoana juridica din momentul inscrierii in acest registru. Asociatiile care constituie o federatie isi pastreaza propria personalitate juridica, inclusiv propriul patrimoniu. In cazul dizolvarii federatiei, daca nu se prevede altfel in Statut, bunurile ramase in urma lichidarii se transmit, in cote egale, persoanelor juridice constituente. _____________ * Daca nu se stabileste, la constituire, componenta nominala a acestora, in actul constitutiv se vor stabili regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe. ACT CONSTITUTIV1) al Societatii Comerciale.............................. Societate cu raspundere limitata Subsemnatul a) (numele si prenumele) ........................................................... cetatean ...................................., nascut la data de .................................... in (localitatea si judetul/sectorul) ........................................., domiciliat in (localitatea) ..........................., str. .................................................................. nr. ........., bloc ............., scara ............, etaj ........., ap. ........., judetul/sectorul ................................., de sex ............................. (casatorit/necasatorit), posesorul buletinului/pasaportului/cartii de identitate seria ........ nr. ..............., eliberat de ......................., la data de ......................, cod numeric personal ......................................... sau b) (denumirea societatii) .................................... cu sediul social in (localitatea si judetul/sectorul sau tara) ...................................... str. ..................................... nr. ......, inmatriculata in registrul comertului din ........................................ sub nr. ............................/............................. cod fiscal nr. ................................./................................., in calitate de asociat(a) unic(a) fondator (fondatoare), am hotarat sa constitui, in conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2), din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (modificata si republicata), o societate comerciala cu capital integral .............................. (romanesc/strain/nationalitatea), dupa cum urmeaza: Capitolul I

FORMA, DENUMIREA, SEDIUL SI EMBLEMA SOCIETATII Art. 1. - Societatea se va constitui in forma juridica de societate cu raspundere limitata. Art. 2. - Denumirea societatii va fi S.C. ..................................... S.R.L., persoana juridica romana, de-semnata in cuprinsul prezentului act constitutiv si cu termenul de societatea. Art. 3. -(1) Sediul social principal al societatii va fi in (localitatea) ................................................ str. .............................................. nr. .............., bloc ............, scara .............., etaj ..........., ap. ..........., judetul/sectorul ........................................., codul postal ..................................... . (2) Prin hotarare a asociatului unic: a) sediul social principal al societatii va putea fi schimbat in orice alta localitate din Romania, in conditiile si cu indeplinirea formalitatilor prevazute de lege; b) societatea isi poate deschide sedii secundare si poate sa-si infiinteze filiale, sucursale, agentii sau reprezentante in localitatea in care isi are sediul principal ori in alte localitati din tara ori din strainatate, potrivit legii romane sau straine aplicabila in speta, in urmatoarele conditii2): ........................................................................................................................................................... ... ........................................................................................................................................................... .. . Art. 4. - (1) Emblema societatii3) reprezinta: (descrierea elementelor componente ale desenului) ..................................................................... .............................................................. si este redata in anexa la prezentul act constitutiv. (2) In orice act, scrisoare sau publicatie care emana de la societate se vor mentiona: denumirea acesteia urmata de forma juridica, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal si capitalul social4) . Capitolul II OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII5) Art. 5. - Societatea va avea in obiectul sau urmatoarele activitati: ........................................................................................................................................................... ... ........................................................................................................................................................... ... ........................................................................................................................................................... ... . Art. 6. - Domeniul si activitatea principala a societatii este: ........................................................................................................................................................... .... ........................................................................................................................................................... .. . Capitolul III CAPITALUL SOCIAL

Art. 7. - (1) Societatea se constituie cu un capital social subscris in valoare de ...................... lei. (2) Capitalul social este constituit a) integral din numerar sau b) ........................... lei in numerar si ........................... lei in natura6), evaluat astfel: ................... ........................................................................................................................................................... ... ........................................................................................................................................................... ... (3) Aportul in numerar la capitalul social a fost varsat integral la data constituirii societatii. sau (3) Aportul in numerar la capitalul social a fost varsat integral la data constituirii societatii, iar drepturile corespunzatoare asupra bunurilor care constituie aportul in natura se transfera in patrimoniul acesteia in stare de utilizare incepand cu aceeasi data. (4) Aportul asociatului unic la capitalul social al societatii nu este purtator de dobanzi. Art. 8. - Capitalul social se divide in ..................... parti sociale, in valoare de ............................ lei fiecare si apartin asociatului unic in totalitatea lor. Art. 9. - (1) Majorarea capitalului social se hotaraste de asociatul unic si se face din: a) aporturile de capital ale eventualilor asociati noi; b) diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului social; c) rezervele legale; d) beneficii; e) alte surse prevazute de lege. (2) Cheltuielile aferente majorarii capitalului social prin cooptarea de noi asociati (persoane fizice sau persoane juridice) se suporta, integral de acestia. Art. 10. - Reducerea capitalului social se hotaraste de asociatul unic in limitele prevazute de lege. Art. 11. - (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic raspunzand numai pana la concurenta capitalului social subscris. (2) Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de creante sau de alte obligatii personale ale asociatilor. Capitolul IV CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII Art. 12. - (1) Administratorul societatii, avand calitatea de presedinte - director general: a) este asociatul unic, (se trec datele de identificare) ................................... caruia ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate sau b) va fi numit, prin hotarare, de asociatul unic pe termen de .......................... si va fi remunerat. (2) Administratorul societatii: a) va avea puteri depline si le va exercita in mod exclusiv

sau b) isi exercita puterile in urmatoarele limite: ............................................................................... . Art. 13. - Administratorul intocmeste, anual, bugetul de venituri si cheltuieli al societatii si il supune aprobarii asociatului unic/aproba (dupa caz) . Art. 14. - Societatea isi va deschide conturi in lei si in devize convertibile la sucursala (filiala) unei banci autorizate din localitatea in care isi are sediul7) si are drept de dispozitie asupra lor prin persoanele desemnate de asociatul unic, acestea urmand a depune specimene de semnaturi la banca (bancile) cu care lucreaza societatea si a semna documentele bancare. Art. 15. - Evidenta contabila, bilantul contabil si contul de profit si pierderi se tine si, respectiv, se intocmesc conform normelor legale. Art. 16. - Gestiunea societatii va fi controlata de asociatul unic sau de cenzori (experti contabili) desemnati de acesta. Capitolul V REPARTIZAREA BENEFICIILOR SI PIERDERILOR Art. 17. - Asociatului unic ii revin toate beneficiile societatii si suporta pierderile acesteia. Art. 18. - Stabilirea profitului net se va face in conformitate cu dispozitiile legale, iar repartizarea si plata dividendelor se va face in cursul anului sau la incheierea exercitiului economico-financiar, potrivit hotararii asociatului unic. Capitolul VI DURATA, DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII Art. 19. - Durata societatii este nelimitata/de ................... ani de la data inmatricularii in registrul comertului, dupa care se dizolva de drept. 8) Art. 20. - Durata societatii poate fi prelungita9) prin act aditional la actul constitutiv al acesteia, semnat de asociatul unic sau de mostenitorii sai, dupa caz, autentificat de notarul public, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei si inscris in registrul comertului. Art. 21. - Dizolvarea si lichidarea societatii se face in situatiile si in conditiile stabilite de lege, precum si cu procedura prevazuta de aceasta. Capitolul VII DISPOZITII FINALE Art. 22. - Prevederile prezentului act constitutiv se intregesc, de drept, cu dispozitiile legale privitoare la societatile comerciale. Art. 23. - Cheltuielile efectuate de asociatul unic pentru constituirea societatii vor fi inregistrate in evidenta contabila si se vor reflecta in bilantul contabil aferent primului an de activitate. Art. 24. - Eventualele modificari ale prezentului act constitutiv, se vor efectua prin acte aditionale, cu respectarea dispozitiilor legale. Subsemnatul, asociat-unic fondator am adoptat si semnat prezentul act constitutiv, redactat si dactilografiat de ............................., astazi, data autentificarii, intr-un numar de

................ exemplare din care (destinatia fiecarui exemplar) ....................................................................................................................... ASOCIAT UNIC FONDATOR NOTE: 1. Sistematizat in ordinea indicata la art. 7 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (modificata si republicata). 2. In cazul cand se deschid/infiinteaza o data cu societatea, se indica localitatea si sediul din tara sau din strainatate sau conditiile avute in vedere pentru infiintarea ulterioara a lor, daca se are in vedere o atare eventualitate. 3. Daca este cazul. Dispozitia de la art. 7 lit. c din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (modificata si republicata) este facultativa. 4. Legea nr. 31/1990, art. 74 alin. (1) si (2) . 5. In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 656 din 6 octombrie 1997 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 301 din 5 noiembrie 1997), este obligatorie utilizarea clasificarii activitatilor din economia nationala (CAEN) in toate documentele oficiale in care se mentioneaza activitatea desfasurata. Ca urmare, in actul constitutiv, obiectul de activitate va fi mentionat in ordinea prevazuta de structura sectiunilor, subsectiunilor, diviziunilor, grupelor si claselor, folosindu-se denumirile prevazute in CAEN. 6. Se stabileste pe baza unei expertize de specialitate (Legea nr. 31/1990 art. 13 alin. (3) . 7. Daca societatea are filiale, sucursale, agentii sau reprezentante (sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica), prevederea respectiva din actul constitutiv se adapteaza in mod corespunzator. 8. Numai daca durata societatii va fi limitata in timp. 9. In cazul adoptarii celei de-a doua alternative de la art. 19. ACT CONSTITUTIV AL SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA ..................... S.R.L. Subsemnatii: 1. D .........................................................................., domiciliat in ...................................................., str. .................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........, sector/judet .........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) .................................................. in (localitatea) .................................... sector/judet ..........................., fiul lui ......................................... si al .........................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria .......... nr. .......................... eliberat de ......................., cod numeric personal ........................................, in calitate de asociat 2. D ........................................................................, domiciliat in ......................................................, str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........., sector/judet ......................., nascut la data de (ziua, luna, anul) .................................................. in (localitatea) ................................... sector/judet ..................................., fiul lui ................................. si al ............................., posesorul

buletinului (cartii) de identitate seria ....... nr. .........................., eliberat de ......................., cod numeric personal ...................................., in calitate de asociat sau 1. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ................................, str. .......................................... nr. ..............., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector .........................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ............................................ sub nr. ........................., din ...................................., cod fiscal nr. .............................. din .............................., avand contul nr. ....................................................., deschis la ......................................................, reprezentata de ................................................................, cu functia de ............................................, in calitate de asociat 2. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .................................., str. ......................................... nr. .............., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector .........................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .............................................., sub nr. ......................, din ................................., cod fiscal nr. .................................. din ............................., avand contul nr. .............................................................., deschis la ............................................., reprezentata de ............................................................., cu functia de .............................................., in calitate de asociat sau 1. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ................................., str. ............................................ nr. ............, bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector .........................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ................................................, sub nr. ..................... din ................................., cod fiscal nr. .............................. din ................................., avand contul nr. .........................................................., deschis la .................................................., reprezentata de ............................................................., cu functia de ..............................................., in calitate de asociat 2. D ....................................................................., domiciliat in .........................................................., str. ..................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........, sector/judet .........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) .................................................... in (localitatea) .................................. sector/judet ............................., fiul lui ................................... si al ..........................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ......... nr. .........................., eliberat de .............................................., cod numeric personal .................................., in calitate de asociat, au convenit sa incheie prezentul Act constitutiv, pentru constituirea unei societati cu raspundere limitata, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990, ale tuturor prevederilor legale in vigoare aplicabile societatilor comerciale, precum si ale prevederilor prezentului Act constitutiv. CAPITOLUL I - FORMA, DENUMIREA, SEDIUL, DURATA, OBIECTUL DE ACTIVITATE

1. FORMA JURIDICA A SOCIETATII 1.1. Societatea este persoana juridica romana constituita in forma societatii cu raspundere limitata. 1.2. In cazul in care adunarea generala va hotari transformarea formei juridice a societatii, aceasta transformare va determina in mod obligatoriu modificarea pct. 1.1 de mai sus, precum si indeplinirea formalitatilor de autorizare, publicitate, inmatriculare si inregistrare, impuse de lege pentru infiintarea societatii. 2. DENUMIREA SOCIETATII 2.1. Denumirea societatii este .................... S.R.L., in conformitate cu dovada privind disponibilitatea firmei nr. ....................... din ..................... . 2.2. In toate actele, publicatiile, facturile si orice alte documente emanand de la societate, denumirea societatii va fi urmata de initialele S.R.L., sediul, numarul de inmatriculare in Registrul Comertului si codul fiscal. 3. SEDIUL SOCIETATII 3.1. Sediul societatii este in ............................, str. ............................... nr. ........., bl. ........., sc. ........, et. ............, ap. ............. sector/judet .......................... . 3.2. Societatea isi va putea schimba sediul si va putea infiinta sucursale, filiale, puncte de lucru, birouri, reprezentante, agentii oriunde in Romania sau in strainatate numai in urma hotararii Adunarii generale, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. 3.3. Detinerea spatiilor necesare desfasurarii activitatii societatii se va face in oricare dintre formele ingaduite de lege: contract de inchiriere, contract de asociere, act de vanzarecumparare, donatie si altele. 4. DURATA SOCIETATII 4.1. Durata de functionare a societatii este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului. sau 4.1. Durata de functionare a societatii este de ................... ani, cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului. 4.2. Durata de functionare a societatii poate fi prelungita in conditiile legii, pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor. 5. OBIECTUL DE ACTIVITATE 5.1. Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN, obiectul de activitate al societatii este: Domeniul principal de activitate: .................................................................................................; Activitatea principala: .................................................................................................................. 5.2. Societatea va putea desfasura in subsidiar si alte activitati precum: .................................................................................................................................................... ... .................................................................................................................................................... ... .................................................................................................................................................... .. .

5.3. Aceste activitati se vor realiza impreuna sau separat, in oricare dintre domeniile aratate, societatea urmand a desfasura toate acele activitati conexe necesare realizarii obiectului de activitate propus, in conformitate cu reglementarile legale existente. 5.4. Asociatii se obliga sa obtina avizele si autorizatiile necesare desfasurarii obiectului de activitate. 5.5. Societatea isi va putea realiza obiectul de activitate atat in Romania, cat si in strainatate, precum si in zone libere, in lei sau in valuta, in orice conditii, cu respectarea dispozitiilor legislatiei in vigoare. 5.6. Societatea va putea participa, in calitate de actionar sau asociat, la alte societati comerciale, in conditiile legislatiei in vigoare. 5.7. Societatea va putea desfasura orice alta activitate legata direct sau indirect de obiectul sau sau isi va putea largi, modifica si adapta obiectul de activitate, in conditiile prevazute de prezentul act constitutiv si cu respectarea legislatiei in vigoare. CAPITOLUL II - CAPITALUL SOCIAL 6. CAPITALUL SOCIAL 6.1. Asociatii au hotarat ca societatea sa aiba un capital social in valoare de ...................... lei, respectiv .................... . 6.2. Capitalul social este divizat in .................... parti sociale egale si indivizibile, fiecare avand o valoare nominala de minimum 100.000 lei, subscrise si integral varsate de toti asociatii la data constituirii societatii. 6.3. Capitalul social al societatii este asigurat de asociati prin aporturi in numerar sau/si, dupa caz, in natura. 6.4. Bunurile care vor fi eventual constituite ca aport social in natura la capitalul social, pe parcursul desfasurarii activitatii societatii, vor deveni proprietatea acesteia si nu vor putea fi instrainate decat cu acordul, in unanimitate, al Adunarii generale a asociatilor. In cazul retragerii sau al excluderii unuia dintre asociati, acesta din urma are dreptul la restituirea contravalorii aportului la capitalul social, evaluat oficial la data respectiva, dupa deducerea eventualelor creante ale societatii din contravaloarea aportului mai sus mentionat. 6.5. Asociatii vor decide ulterior, in conditiile legii si ale prezentului act constitutiv, cu privire la majorarea sau diminuarea capitalului social, dupa caz. 6.6. Asociatii se obliga sa mentina o valoare neta minima a capitalului, in conformitate cu prevederile legii aplicabile societatilor ce desfasoara activitati in domeniul circulatiei bunurilor incluse in obiectul de activitate. 7. APORTURILE ASOCIATILOR 7.1. ...................... subscrie .................... parti sociale, in valoare totala de .................... lei, reprezentand .................... % din capitalul social; ...................... subscrie .................... parti sociale, in valoare totala de .................... lei, reprezentand ....................% din capitalul social; 7.2. Participarea asociatilor la beneficii si pierderi se determina in raport cu numarul si valoarea partilor sociale detinute, conform legii. 7.3. Orice modificare ulterioara a ratei de schimb valutar (sau a leului) nu va afecta varsamintele deja efectuate si nu poate duce la modificarea procentelor participarii asociatilor la capitalul social al societatii.

7.4. Asociatii initiali si ulteriori sunt obligati sa depuna integral aporturile subscrise, la data si in limitele unei asemenea subscriptii, in conformitate cu cerintele legii. 8. PARTILE SOCIALE 8.1. Detinerea de parti sociale implica de drept recunoasterea si insusirea prevederilor actului constitutiv al societatii, cu toate modificarile si completarile ulterioare. 8.2. Partile sociale sunt egale ca valoare si indivizibile, conferind asociatilor dreptul sa-si primeasca dividendele. 8.3. Cesiunea partiala sau totala a partilor sociale catre terti se face cu acordul asociatilor si cu respectarea dreptului de preemtiune, precum si a conditiilor de fond si de forma, prevazute de lege. 8.4. In caz de deces al unui asociat, partile sociale se transmit prin mostenire legala sau testamentara, potrivit legii. 8.5. Fiecare parte sociala da dreptul asociatilor la un vot in adunarile societatii. 9. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL 9.1. Capitalul social poate fi majorat in baza hotararii Adunarii generale, prin admiterea de noi asociati, prin includerea de rezerve sau profituri cuvenite asociatilor, efectuarea de noi aporturi de capital in numerar si/sau in natura, acestea din urma fiind evaluate de catre experti sau prin alte modalitati legale. 9.2. Majorarea capitalului social se va realiza conform procedurii prevazute de lege. 10. REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL 10.1. Capitalul social poate fi redus in baza hotararii Adunarii generale a asociatilor, cu conditia de a nu depasi limita minima prevazuta de lege. Intr-un asemenea caz, se vor arata motivele pentru care se face reducerea si procedeul care va fi utilizat pentru efectuarea ei. 10.2. Hotararea de reducere a capitalului social devine operanta numai dupa expirarea termenelor legale. CAPITOLUL III - DREPTURILE SI OBLIGATIILE ASOCIATILOR 11. DREPTURILE SI OBLIGATIILE DECURGAND DIN PARTILE SOCIALE 11.1. Societatea va tine evidenta partilor sociale intr-un registru ce se pastreaza la sediul societatii. 11.2. Administratorii vor elibera, la cerere, un certificat constatator al drepturilor asupra partilor sociale, dar cu mentiunea ca acesta nu poate servi ca titlu pentru transmiterea drepturilor constatate, sub sanctiunea nulitatii transmiterii. 11.3. Fiecare parte sociala subscrisa si varsata confera posesorului ei un drept proportional egal, potrivit cu numarul partilor sociale existente, drept de vot in Adunarea generala, participarea la profit sau la activul social, precum si alte drepturi prevazute in Actul constitutiv. 12. DREPTURILE SI OBLIGATIILE DECURGAND DIN EXERCITAREA DREPTULUI DE VOT 12.1. Hotararile privind organizarea si functionarea societatii vor fi luate in Adunarea generala, cu majoritatea absoluta a voturilor. 12.2. Pentru hotararile privind modificarea Actului constitutiv al societatii este necesar votul tuturor asociatilor. 13. OBLIGATIA DE VARSAMANT 13.1. Fiecare asociat este obligat sa verse cota sa de participare la capitalul social, in stricta conformitate cu dispozitiile legii si ale prezentului Act constitutiv.

14. RASPUNDEREA ASOCIATILOR 14.1. Asociatii raspund numai in limitele partilor sociale, obligatiile societatii fiind garantate cu patrimoniul ei social. 14.2. Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii, obligatiile societatii fiind garantate cu capitalul ei social. 14.3. Un creditor al unui asociat poate formula pretentii numai asupra partii din beneficiul societatii, care i se va repartiza acestuia de Adunarea generala sau asupra cotei-parti cuvenite la excluderea sau retragerea acestuia ori la lichidarea societatii, conform prevederilor Actului constitutiv. CAPITOLUL IV - CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII 15. ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR 15.1. Organul suprem de conducere a societatii este Adunarea generala a asociatilor, care va fi constituita si va functiona in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, si ale prezentului Act constitutiv. 15.2. Adunarea generala a asociatilor se convoaca, la sediul social al societatii, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar. 15.3. Adunarea asociatilor are urmatoarele obligatii: a) sa aprobe bilantul contabil si sa stabileasca repartizarea beneficiului net; b) sa desemneze pe administratori si cenzori, sa-i revoce si sa le dea descarcare de activitatea lor; c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite; d) sa modifice actul constitutiv. 16. CONVOCAREA ADUNARII GENERALE 16.1. Obligatia convocarii Adunarii generale revine administratorilor. 16.2. Un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin 1/4 din capitalul social, vor putea cere convocarea Adunarii generale, aratand scopul acestei convocari. 16.3. Convocarea adunarii se face prin .............................. cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratandu-se ordinea de zi. 17. CONDITII DE VALIDITATE 17.1. Adunarile generale sunt valabil constituite daca asociatii prezenti la prima convocare detin cel putin 3/4 din capitalul social, iar la o a doua convocare detin 1/2 din capital. 17.2. Deciziile Adunarii generale luate in conditiile legii, ale Actului constitutiv vor fi obligatorii si pentru asociatii absenti sau reprezentati, precum si pentru cei care au votat impotriva hotararilor luate. 18. ADMINISTRAREA SOCIETATII 18.1. Conducerea operativa a societatii este asigurata de Consiliul de administratie format din: a) un administrator care este si presedintele societatii, calitate in care: - coordoneaza intreaga activitate a societatii; - asigura reprezentarea acesteia in raporturile cu tertii; - impreuna sau separat de administratorul delegat angajeaza patrimonial societatea in limitele prevazute de lege, de Actul constitutiv; - are drept de semnatura in banca; b) un administrator, delegat care este si vicepresedintele societatii, calitate in care:

impreuna sau separat de administrator angajeaza patrimonial societatea in limitele prevazute de lege, de prezentul Act constitutiv; - asigura reprezentarea acesteia in raporturile cu tertii; - are drept de semnatura in banca. 18.2. Consiliul de administratie are urmatoarele atributii: a) intocmeste proiectul programului de activitate si proiectul de buget al societatii pe anul urmator si le supune aprobarii Adunarii generale a asociatilor; b) angajeaza si concediaza personalul pe baza contractelor individuale de munca, stabileste drepturile si obligatiile acestuia; c) aproba operatiunile de incasari si plati ale societatii; d) aproba incheierea contractelor in limita obiectului de activitate al societatii; e) intocmeste raportul Consiliului de administratie cu privire la activitatea societatii, bilantul contabil si contul de profit si pierderi pe anul precedent; f) calculeaza si certifica realitatea dividendelor; g) exercita controlul operativ al societatii, raspunde pentru buna administrare si pentru integritatea patrimoniului societatii; h) rezolva orice alte sarcini stabilite de Adunarea generala, potrivit legii si conform Actului constitutiv. 18.3. Consiliul de administratie este compus dupa cum urmeaza: a) D ................................................................................., domiciliat in ....................................... str. ............................., nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........ sector/judet .........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ..................................................... in (localitatea) ............................ sector/judet .................................., fiul lui .................................... si al ......................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria .........., nr. ....................., eliberat de .........................., cod numeric personal ........................, in calitate de ................, numit pentru un mandat de ................ ani, care poate fi reinnoit, daca nu intervine revocarea expresa din partea Adunarii generale a asociatilor; b) D ..................................................................., domiciliat in ..................../..............................., str. ............................., nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........ sector/judet .................................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ................................................. in (localitatea) ............................ sector/judet ................................, fiul lui .................................. si al ..................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ......, nr. ..........................., eliberat de ............................................, cod numeric personal ............................, in calitate de ................................................, numit pentru un mandat de ............. ani, care poate fi reinnoit, daca nu intervine revocarea expresa din partea Adunarii generale a asociatilor. CAPITOLUL V - ACTIVITATEA ECONOMICA A SOCIETATII 19. EXERCITIUL ECONOMICO-FINANCIAR 19.1. Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. 19.2. Primul exercitiu economico-financiar incepe la data inmatricularii societatii in Registrul Comertului. 20. PERSONALUL SOCIETATII

20.1. Schema de organizare si de personal se aproba de Adunarea generala a asociatilor. 20.2. Angajarea personalului societatii se face de catre administratori pe baza contractelor individuale de munca si a altor acte juridice prevazute de lege. 20.3. Plata salariilor personalului societatii - inclusiv a salariilor stabilite pentru administratori -, precum si a celorlalte drepturi salariale se va face potrivit legislatiei in vigoare. 20.4. Cuantumul salariilor administratorilor se stabileste de catre Adunarea generala, iar cel al restului de personal, de catre Consiliul de administratie. 21. CONTURILE SOCIETATII 21.1. Conturile societatii, atat in lei, cat si cele in valuta, se vor deschide la bancile autorizate din Romania. 21.2. Alimentarea conturilor se face din aportul la capitalul social subscris, din incasarile societatii, din imprumuturi, credite, precum si din alte surse, potrivit legii. 22. EVIDENTA CONTABILA 22.1. Evidenta contabila a societatii, inclusiv bilantul contabil si contul de profit si pierderi, se vor tine in lei si in limba romana. 22.2. Valuta convertibila se va evidentia distinct iar inregistrarea si evidenta acesteia in lei se va efectua la cursul de referinta a BNR, la data efectuarii operatiunii. 22.3. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei, in inscrisuri care vor sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de documente justificative. 22.4. Evidenta contabila se organizeaza si se conduce potrivit legii si normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. 22.5. Bilantul contabil, contul de profit si pierderi si raportul de gestiune se vor intocmi in mod obligatoriu anual, precum si in situatia lichidarii societatii. Acestea sunt supuse aprobarii Adunarii generale, dupa care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. 22.6. In bugetul de venituri si cheltuieli se pot cuprinde cheltuieli de sponsorizare si reprezentare in limita unor procente de ............. % din cifra de afaceri a societatii. 23. CALCULAREA SI REPARTIZAREA PROFITULUI 23.1. Profitul societatii se stabileste prin bilantul aprobat de Adunarea generala a asociatilor. Pentru determinarea acestui profit se va deduce din profitul anual fondul de rezerva, care va fi de pana la ....................... % din totalul profitului prevazut in bilantul anual, constituirea acestuia facandu-se pana va atinge ............ % din capitalul social. 23.2. Adunarea generala poate stabili cota-parte din profit pentru constituirea de fonduri pentru dezvoltare, investitii, reparatii capitale si alte fonduri prevazut de lege. 23.3. Profitul rezultat constituie baza de calcul pentru stabilirea impozitului datorat bugetului de stat. 23.4. Dupa deducerea impozitului legal datorat bugetului de stat, profitul realizat se stabileste pe cote-parti, sub forma dividendelor ce se platesc fiecarui asociat proportional cu aportul fiecaruia la capitalul social si cu activitatea fiecaruia in cadrul societatii, in baza hotararilor Adunarii generale in acest sens. 23.5. In cazul in care societatea inregistreaza pierderi, asociatii sunt obligati sa analizeze cauzele si sa ia masurile ce se impun. CAPITOLUL VI - CONTROLUL ACTIVITATII SOCIETATII 24. CONTROLUL ASOCIATILOR

24.1. Oricare dintre asociati are dreptul de a verifica situatia financiara a societatii, de a cere si a primi date privind situatia patrimoniului, a veniturilor si a pierderilor, si orice alte date legate de activitatea sociala si au acces la documentele acesteia. 24.2. Pentru efectuarea unor operatii de verificare si certificare a bilanturilor si a altor operatiuni financiar-contabile si de trezorerie, asociatii care detin cel putin ............ % din capitalul social au dreptul de a cere folosirea serviciilor unei societati specializate sau ale unor experti contabili autorizati. 25. COMISIA DE CENZORI 25.1. Gestionarea societatii poate fi controlata de o comisie din cel putin 3 cenzori care trebuie sa depuna o garantie egala cu 1/3 din garantia stabilita pentru administratori. Garantia ramane in casa societatii si va fi restituita cenzorului doar daca Adunarea generala va ratifica activitatea desfasurata pe parcursul exercitiului. 25.2. Cenzorii se reunesc la sediul social, daca nu au stabilit un alt loc si pot lucra individual sau colectiv. Asupra raporturilor ce vor fi prezentate Adunarii generale vor conlucra toti cenzorii, iar in cazul neconcordantelor, se vor intocmi rapoarte separate. 25.3. Intrunirile comisiei de cenzori sunt convocate de oricare dintre cenzori, de presedintele Consiliului de administratie sau de asociatii care detin cel putin .............% din capitalul social. 26. ATRIBUTIILE COMISIEI DE CENZORI SI RESPONSABILITATEA CENZORILOR 26.1. Comisia de cenzori are urmatoarele atributii: a) pe perioada exercitiului financiar supravegheaza gestiunea societatii, are drept de control asupra evidentei societatii, a modului in care sunt folosite mijloacele fixe, circulante si fondurile banesti, titlurile de valoare ale societatii, intocmind si prezentand presedintelui Consiliului de administratie si Adunarii generale rapoarte privind observatiile facute si eventualele propuneri; b) la inchiderea exercitiului financiar, verifica daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal elaborate si in concordanta cu registrele, daca acestea sunt tinute regulamentar si daca evaluarea patrimoniului a fost facuta conform normelor stabilite pentru elaborarea bilantului, prezentand un raport scris in care specifica observatiile facute si propunerile privind modificarea sau aprobarea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi; c) poate cere convocarea Adunarii generale, in cazul in care aceasta nu este convocata de Presedintele Consiliului de administratie sau cand se ivesc situatii ce necesita o rezolvare urgenta; d) controleaza daca dispozitiile legale ale actului constitutiv si ale Adunarii generale sunt respectate de catre administratori sau de catre lichidatori; e) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de actul constitutiv sau de hotararile Adunarii generale a asociatilor. 26.2. Cenzorii raspund in fata societatii conform legii, putand fi revocati sau suspendati de Adunarea generala. CAPITOLUL VII - MODIFICAREA FORMEI JURIDICE A SOCIETATII SI EXCLUDEREA ASOCIATILOR 27. MODIFICAREA FORMEI JURIDICE A SOCIETATII

27.1. Adunarea generala a asociatilor poate hotari transformarea formei juridice a societatii. 27.2. Modificarea formei juridice a societatii devine opozabila tertilor numai dupa indeplinirea formalitatilor de autentificare, autorizare, publicitate, inmatriculare si inregistrare, cerute de lege la infiintare. 28. EXCLUDEREA ASOCIATILOR 28.1. Poate fi exclus din societate: a) asociatul care a devenit legalmente incapabil; b) asociatul care nu-si indeplineste obligatiile potrivit prezentului Act constitutiv sau in cazul in care actioneaza impotriva intereselor societatii; c) asociatul care nu-si efectueaza aportul la care s-a obligat; d) asociatul administrator care comite fraude in dauna societatii sau se serveste de semnatura asociatilor sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. 28.2. Excluderea se cere instantei judecatoresti de oricare asociat sau de Adunarea generala dupa ramanerea sa definitiva, urmand a fi publicata in Monitorul Oficial, inmatriculata in Registrul Comertului si inregistrata la Directia Generala a Finantelor Publice. 28.3. Asociatul exclus, pe de o parte, raspunde de pierderi, iar pe de alta parte, are dreptul si la profit pana in ziua excluderii sale, dar nu va fi indrituit sa solicite regularizarea lor financiara pana ce acestea nu vor fi repartizate conform clauzelor prezentului Act constitutiv. 28.4. Asociatul exclus are dreptul la restituirea contravalorii aportului sau la capitalul social, evaluat oficial la data respectiva, dupa deducerea eventualelor creante ale societatii din contravaloarea aportului mai sus mentionat. CAPITOLUL VIII - DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII 29. DIZOLVAREA SOCIETATII 29.1. Au ca efect dizolvarea societatii si dau dreptul fiecarui asociat sa ceara deschiderea procedurii lichidarii acesteia urmatoarele: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea Adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice; f) falimentul societatii; g) in orice alte situatii, prin hotararea Adunarii generale a asociatilor, luata cu unanimitate de voturi. 30. LICHIDAREA SOCIETATII 30.1. Lichidarea societatii se face de catre unul sau mai multi lichidatori, numiti de Adunarea generala. Acestia vor putea fi persoane fizice sau juridice. 30.2. Din momentul intrarii in functiune a lichidatorilor, mandatul administratorilor inceteaza, acestia nemaiputand intreprinde noi operatiuni in numele societatii. 30.3. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. 30.4. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul Adunarii generale. 30.5. Lichidatorii pot aparea in fata instantelor judecatoresti si pot incheia tranzactii si compromisuri cu creditorii societatii.

30.6. Lichidatorii pot instiinta pe creditori, printr-un anunt public, despre lichidarea societatii, cerandu-le sa-si prezinte pretentiile intr-o anumita perioada fixata. Creditorilor cunoscuti societatii li se va trimite un anunt separat. 30.7. Lichidatorii care efectueaza noi operatiuni, ce nu sunt necesare scopului lichidarii, sunt raspunzatori, personal si in solidar, de executarea acestora. 30.8. Din sumele rezultate din lichidarea societatii vor fi satisfacuti creditorii privilegiati si apoi ceilalti creditori. 30.9. Lichidatorii vor intocmi bilantul de lichidare si vor face propuneri de repartizare intre asociati a rezultatelor financiare ale lichidarii, conform calculului si repartizarii beneficiilor si pierderilor, aprobat de Adunarea generala, tinandu-se cont de cotele de participare ale acestora la capitalul social, precum si de activitatea efectiva a fiecaruia la bunul mers al societatii. 30.10. Pe baza bilantului de lichidare, lichidatorii vor intocmi acte, in forma autentica, ce vor urma cursul impus de lege. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul comertului. 30.11. Toate documentele emise de societate in perioada lichidarii vor contine denumirea societatii, urmata de cuvintele societate in lichidare. CAPITOLUL IX - SOLUTIONAREA DIFERENDELOR 31. COMPETENTA DE SOLUTIONARE 31.1. Toate litigiile intervenite in legatura cu interpretarea sau executarea prezentului Act constitutiv vor fi solutionate de catre parti pe cale amiabila. 31.2. In cazul in care nu este posibila rezolvarea litigiilor pe care amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente. CAPITOLUL X - CLAUZE FINALE 32.1. Prevederile prezentului Act constitutiv se completeaza cu orice alte dispozitii legale aplicabile societatilor comerciale. 32.2. Prezentul Act constitutiv intra in vigoare dupa inmatricularea sa in Registrul Comertului. 32.3. Prezentul Act constitutiv s-a incheiat in ................................., astazi, ........................................., data autentificarii, in .................... (..........) exemplare originale, redactate si dactilografiate de catre ...................., din care s-au eliberat partilor .................................. exemplare autentificate. ASOCIATI, S.C. ...................................... /............../............../.............. S.C. ...................................... /............../............../.............. ACT CONSTITUTIV UNIC

al Societatii comerciale .................. S.A./S.C.A. Se infiinteaza prin prezentul act constitutiv unic societatea comerciala pe actiuni/in comandita pe actiuni ................................. S.A./S.C.A. avand ca actionari fondatori subsemnatii: 1. (numele si prenumele asociatului) .................................................., nascut in (localitatea si judetul/sectorul) ............................ domiciliat in (localitatea si judetul/sectorul) ............................. str. ............................ nr. ......, bloc ........, scara ......., etaj ......., ap. ......, cod postal .................. de cetatenie ...................... posesor al buletinului/cartii de identitate seria ........ nr. ................... eliberat de ......................... la data de .........................., in calitate de asociat - actionar1) 2. ................................................................................................................................................ ........ 3. ................................................................................................................................................ ......... etc. sau/si 1. S.C. (denumirea societatii) .......................................... cu sediul in (localitatea si judetul/sectorul/tara) ................................................... inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului din (localitatea si judetul/sectorul/tara) ........................................................, persoana juridica ........................................................ in calitate de asociat - actionar1), reprezentata prin (numele si prenumele) ............................................. nascut in (localitatea si judetul/sectorul/tara) .............................................. la data de .......................................... domiciliat in (localitatea si judetul/sectorul/tara) ................................ str. ...................... nr. ............, bloc .........., scara .........., etaj ........., ap. ........., cod postal ................................... de cetatenie ................................., posesor al ..................................... (felului actului de identitate: carte/buletin/pasaport) seria ........ nr. ................... eliberat de ...................... la data de ..............., 2. ................................................................................................................................................ ........ 3. ................................................................................................................................................ ....... etc. care am convenit in mod liber si de comun acord sa ne asociem si sa constituim, in calitate de asociati-fondatori, in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale (modificata si republicata in M. Of., Partea I, nr. 335 din 28 noiembrie 1997), o societate, dupa cum urmeaza: Capitolul I DENUMIREA, FORMA JURIDICA, SEDIUL, DURATA, EMBLEMA SI OBIECTUL DE ACTIVITATE Articolul 1 Denumirea societatii

Societatea va purta numele S.C. .................................... S.A./S.C.A., persoana juridica romana, denumita in prezentul act constitutiv si societatea. Articolul 2 Forma juridica Forma juridica a societatii este de societate pe actiuni/societate in comandita pe actiuni, cu capital integral romanesc/cu capital romanesc si strain provenit din (tara/tarile de provenienta) ................................................ . Articolul 3 Sediul principal si sedii secundare (1) Sediul social al societatii este in2) (localitatea si judetul/sectorul) .................................................. str. ................................. nr. .........., bloc .........., scara ............., etaj ............, ap. ............., cod postal .............................. . (2) Societatea isi poate deschide sucursale, filiale, agentii si/sau reprezentante (sau alte asemenea unitati) in tara si/sau in strainatate, potrivit legii romane sau straine aplicabile in speta, in urmatoarele conditii: ...................................................................................................................... ..................................................................................................................................................... .. Articolul 4 Durata societatii (1) Durata societatii este nelimitata/de ................... ani, incepand de la data inmatricularii in registrul comertului, dupa care se dizolva de drept. (2) Durata societatii poate fi prelungita3) daca nu este dizolvata inainte de implinirea termenului prevazut la alineatul precedent. Articolul 5 Emblema societatii (1) Emblema societatii4) reprezinta ............................................... (descrierea elementelor desenului) si este redata in anexa. (2) In orice act, scrisoare sau publicatie care emana de la societate, se vor mentiona denumirea acesteia, urmata de forma juridica, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal. Articolul 6 Obiectul de activitate (1) Societatea va avea ca obiect de activitate5) urmatoarele: .............................................................. .....................................................................................................................................................

... ..................................................................................................................................................... .. . (2) Domeniul si activitatea principala ale societatii sunt: ..................................................................... ..................................................................................................................................................... ... ..................................................................................................................................................... .. . Capitolul II CAPITALUL SOCIAL SI ACTIUNILE Articolul 7 Capitalul social (1) Capitalul social subscris este de ...................... lei, din care contributia la capitalul social6) este de - .............................................................................................. lei si - ................................................................... USD sau alta valuta convertibila. (2) Capitalul social varsat este de .................................... lei, din care varsamintele sunt de6): - ...................................... lei, adica ..............% din capitalul subscris si - -................. USD sau alta valuta convertibila, adica ................ % din capitalul social subscris. (3) Restul de capital, pana la limita celui subscris, se va varsa de fiecare actionar in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii7). (4) Valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, in societate este de .................... lei, numarul actiunilor acordate pentru acestea este de ................, evaluarea lor efectuandu-se astfel8): ..................................................................................................................................................... ... ..................................................................................................................................................... ... ..................................................................................................................................................... .. . Articolul 8 Aportul actionarilor la capitalul social (1) Aportul actionarilor la capitalul social este aratat in tabelul de mai jos9) : Nr. Numele si prenumele Aport in numerar Aport in natura

crt (denumirea) . actionarilor persoane fizice sau/si juridice 0 1

Situatia Nr. Nr. bunurilor Valoare actiuni Valoare actiuni aduse aferente acordate de actionari 2 3 4 5 6

(2) Actiunile societatii vor cuprinde toate elementele prevazute de lege10) si vor purta semnatura administratorului unic sau a doi administratori, atunci cand sunt mai multi. (3) Societatea a emis un numar de ..................... actiuni, din care: a) ...................................... actiuni nominative care sunt ale actionarilor fondatori, repartizate intre acestia proportional cu aportul la capitalul social subscris, dupa cum urmeaza: Numele si prenumele (denumirea) Nr. actionarilor persoane fizice crt. sau/si juridice 0 1 Actiuni Procent % Numar Valoare Numerotare din de la ....... capitalul pana la ....... subscris 2 3 4 5

b) .................................. actiuni la purtator care sunt ale celorlalti actionari. (4) Societatea va putea emite si obligatiuni in conditiile si cu procedura prevazute de lege. Articolul 9 Actiuni preferentiale (1) Societatea poate emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot, care confera titularului: a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari; b) drepturile recunoscute actionarilor detinatori de actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si a vota in temeiul acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor. (2) Numarul actiunilor preferentiale nu poate depasi 1/4 din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si a actiunilor ordinare. (3) Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni preferentiale. Articolul 10 Convertirea actiunilor Actiunile ordinare si cele preferentiale vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotararea adunarii generale adoptata in conditiile legii.

Articolul 11 Indivizibilitatea actiunilor (1) Actiunile societatii sunt indivizibile. (2) In cazul in care o actiune devine proprietatea mai multor persoane: a) daca actiunea este nominativa, societatea nu are obligatia sa inscrie transmiterea ei atat timp cat proprietarii ei nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor ce decurg din actiune; b) daca actiunea este la purtator, proprietarii trebuie sa desemneze un reprezentant comun. (3) Atat timp cat o actiune este proprietatea indiviza a mai multor persoane, acestea raspund solidar pentru efectuarea varsamintelor pe care le datoreaza. (4) In cazul pierderii unor actiuni, proprietarul trebuie sa anunte administratorul (consiliul de administratie) si sa faca public faptul in presa, putand obtine un duplicat numai dupa trecerea unui interval de timp de 6 luni. Articolul 12 Drepturi si obligatii care decurg din actiuni (1) Actiunile subscrise si varsate de actionari confera acestora urmatoarele drepturi: a) dreptul de vot in adunarea generala a actionarilor; b) dreptul de a alege si a fi ales in organele de conducere ale societatii; c) dreptul de a participa la distribuirea beneficiului conform prevederilor prezentului act constitutiv. (2) Fiecare actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala11), exercitiul acestui drept fiind suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. (3) Detinerea actiunii implica adeziunea de drept la prevederile prezentului act constitutiv, drepturile si obligatiile legate de actiuni urmand actiunile in cazul trecerii lor in proprietatea altor persoane. Articolul 13 Garantii (1) Obligatiile societatii sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii raspund in limita valorii actiunilor pe care le detin. (2) Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de creante sau obligatii ale actionarilor, putand fi urmarit numai beneficiul ce li se cuvine sau cota-parte ce le revine la lichidarea societatii, efectuata in conditiile prevazute de prezentul act constitutiv. Articolul 14 Cesiunea actiunilor (1) Cesiunea partiala sau totala a actiunilor catre coactionari sau catre terti se poate face in conditiile si cu procedura prevazute de prezentul act constitutiv. (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe actiune.12)

(3) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata se transmite potrivit prevederilor Legii privind valorile mobiliare si bursele de valori. (4) Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora. (5) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor. Articolul 15 Neefectuarea platii varsamintelor13) (1) In cazul cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenele prevazute de lege, societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) si intr-un ziar de larga raspandire. (2) Daca nici in urma acestei somatii, actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acelor actiuni nominative. (3) Decizia de anulare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. (4) In locul actiunilor anulate se emit noi actiuni, purtand acelasi numar, care vor fi vandute, iar sumele obtinute din vanzare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate, restul fiind inapoiat actionarilor. (5) Daca pretul obtinut nu este indestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor conform prevederilor legii. (6) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor. Articolul 16 Interdictii privind actiunile (1) Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor legii, dupa cum urmeaza: a) autorizand dobandirea, adunarea generala extraordinara stabileste, in principal: modalitatile de dobandire; numarul maxim de actiuni care urmeaza a fi dobandite; contravaloarea lor minima si maxima; perioada efectuarii operatiunii care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial; b) valoarea actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris; c) se pot dobandi numai actiuni integral liberate si numai in cazul in care capitalul social subscris este integral varsat; 15)

d) plata actiunilor astfel dobandite se va face numai din beneficiile distribuibile si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale, inscrise in ultimul bilant contabil. (2) Actiunile dobandite potrivit alineatului (1) nu dau dreptul la dividende, iar pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat. In cazul dobandirii de catre societate a actiunilor proprii, cu incalcarea prevederilor legii, aceasta are obligatia de a le instraina in termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, potrivit hotararii adunarii generale extraordinare, actiunile neinstrainate in acest termen fiind anulate, iar capitalul social urmand a fi redus in mod corespunzator. (3) Restrictiile prevazute la alineatul (1) nu se aplica atunci cand dobandirea de catre societate a unui numar determinat de actiuni proprii, integral liberate se poate face in situatiile prevazute de lege. (4) Societatea nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre terti. (5) Luarea in gaj a propriilor actiuni, fie direct, fie prin persoanele care actioneaza in nume propriu, dar pe seama societatii, este asimilata cu dobandirea propriilor actiuni, acestea urmand a se contabiliza separat16). Articolul 17 Gajarea actiunilor (1) Titularii actiunilor le pot gaja, pe baza unei declaratii data de titularul lor, in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata (certificata de functionarul societatii sau al registrului independent privat al actionarilor), in care se arata: a) cuantumul datoriei; b) valoarea; c) categoria actiunilor gajate. (2) Constituirea gajului se inscrie in registrul actionarilor. (3) Creditorului gajist i se elibereaza o dovada a constituirii gajului. Articolul 18 Vanzarea actiunilor Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica vor trebui sa intocmeasca un prospect de oferta in conformitate cu prevederile Legii privind valorile mobiliare si bursele de valori. Articolul 19 Retragerea actionarilor (1) Actionarii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine contravaloarea actiunilor pe care le poseda17). (2) O data cu cererea de retragere, ei vor depune si actiunile pe care le poseda. Articolul 20 Evidenta actiunilor

(1) Actiunile poarta timbrul sec al societatii si semnatura unui numar de doi administratori desemnati de Consiliul de administratie. (2) Pana la emiterea si eliberarea de actiuni in forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, va elibera cate un certificat de actionar cuprinzand toate elementele unei actiuni18). (3) Evidenta actiunilor se tine intr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele Consiliului de administratie, care se pastreaza la sediul societatii. (4) Situatia actiunilor se cuprinde in bilantul contabil anual19) . CAPITOLUL III CONDUCEREA, ADMINISTRAREA SI CONTROLUL SOCIETATII Sectiunea I Conducerea societatii 1. Adunarea generala Articolul 21 Dispozitii comune (1) Adunarea generala a actionarilor este organul suprem de conducere al societatii, care ia decizii privind activitatea acesteia si asigura politica ei economica si comerciala. (2) Adunarea generala este ordinara si extraordinara si are loc la sediul societatii20) sau in localul ce se va indica in convocare. Articolul 22 Convocarea adunarii generale (1) Adunarea generala se convoaca de catre Consiliul de administratie, in termenul prevazut de lege, acesta neputand fi, in nici un caz, mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii. (2) Convocarea societatii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) si intr-unul din ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. 21) (3) Convocarea va cuprinde, in mod obligatoriu: a) locul si data tinerii adunarii generale; b) ordinea de zi22). (4) Consiliul de administratie are obligatia sa convoace, de indata, adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica23) iar daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii, se va tine seama de urmatoarele: a) adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la data inregistrarii cererii; b) in cazul in care Consiliul de administratie nu convoaca adunarea generala, aceasta se face prin organele instantei judecatoresti de la sediul societatii. 24) (5) Actionarii, reprezentand intreg capitalul social, vor putea - daca nici unul dintre ei nu se opune - sa intruneasca o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta acesteia fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.

Articolul 23 Dreptul de vot in adunarea generala (1) Actionarii isi exercita dreptul de vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda25) astfel: a) actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la26) ................................................................................................................................................ . ................................................................................................................................................ .; b) actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite alte drepturi prevazute de lege se inscriu in evidentele societatii (registrul independent, privat, al actionarilor) corespunzator datei de referinta; 27) c) daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare; d) in cazul cand actiunile sunt gajate, dreptul de vot apartine proprietarului lor; e) actionarii nu pot fi reprezentati in adunarile generale decat prin alti actionari, in baza unei procuri speciale; 28) f) actionarii-persoane fizice care nu au capacitatea legala, precum si actionarii-persoane juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali care, la rand lor, pot da procura speciala altor actionari29); g) consiliul de administratie (administratorul unic) si functionarii societatii nu-i pot reprezenta pe actionari; 30) h) administratorii nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor este in discutie. Ei pot vota bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca, fiind posesorii a cel putin jumatate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor; i) actionarii care, intr-o anumita operatiune, au, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, au obligatia sa se obtina de la deliberarile privind acea operatiune. 31) (2) Dreptul de vot nu poate fi cedat, orice conventie privind exercitarea, intr-un anumit fel, a dreptului de vot fiind nula. Articolul 24 Organizarea adunarii generale (1) In ziua si la ora aratate in convocare, sedinta adunarii generale se deschide de presedintele Consiliului de administratie sau de catre inlocuitorul sau. (2) Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, 1-3 secretari care verifica: a) lista de prezenta a actionarilor indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare; b) procesul-verbal intocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse; c) indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de prezentul act constitutiv pentru tinerea adunarii generale.

(3) Adunarea generala va putea hotari ca operatiunile prevazute la alin. (2) sa fie supravegheate sau indeplinite de un notar public, pe cheltuiala societatii. (4) Unul dintre secretari intocmeste procesul-verbal al sedintei adunarii generale. (5) Presedintele poate desemna, dintre functionarii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici, care sa ia parte la executarea operatiunilor prevazute la alineatele precedente. (6) Dupa constatarea indeplinirii cerintelor legale si a prevederilor prezentului act constitutiv pentru tinerea adunarii generale, se intra in ordinea de zi. Articolul 25 Hotararile adunarilor generale (1) Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis, cu exceptia alegerii membrilor Consiliului de administratie si a cenzorilor, a revocarii lor si luarii hotararilor privind raspunderea administratorilor, care se iau, in mod obligatoriu, prin vot secret. (2) Un proces-verbal, semnat de presedinte si de secretar, constata: a) indeplinirea formalitatilor de convocare; b) data si locul adunarii generale; c) actionarii prezenti; d) numarul actiunilor; e) dezbaterile in rezumat; f) hotararile luate; g) declaratiile actionarilor. 32) (3) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor. (4) Procesul-verbal se trece in registrul adunarilor generale. 33) (5) Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau ale actului constitutiv sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Articolul 26 Atacarea in justitie a hotararilor adunarilor generale (1) Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei. 34) (2) Cererea in anulare se va introduce la instanta de pe raza teritoriala unde societatea isi are sediul, actionarul fiind obligat sa depuna la grefa acesteia cel putin o actiune. 35) (3) Hotararea definitiva de anulare se mentioneaza in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), de la data publicarii ea fiind opozabila tuturor actionarilor. 2. Adunarea generala ordinara Articolul 27 Intrunire, atributii

(1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 3 luni de la incheierea exercitiului financiar. (2) Adunarea generala ordinara mai are urmatoarele obligatii principale: a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil, dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor si sa stabileasca dividendul; b) sa aleaga administratorii si cenzorii societatii; c) sa fixeze remuneratia cuvenita, pentru exercitiul in curs, administratorilor si cenzorilor; 36) d) sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor; e) sa stabileasca bugetul de venituri si de cheltuieli, iar, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator; f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfasurarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii. Articolul 28 Cvorumul legal (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii care detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare. 37) (2) In cazul in care adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni dupa a doua convocare poate sa delibereze asupra problemelor existente pe ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare ar fi partea de capital social reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate de voturi. 3. Adunarea generala extraordinara Articolul 29 Intrunire, atributii (1) Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar pentru: a) schimbarea formei juridice a societatii; b) schimbarea sediului societatii; c) modificarea obiectului de activitate al societatii; d) prelungirea duratei societatii; e) majorarea capitalului social; f) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni; g) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii; h) dizolvarea anticipata a societatii; i) conversia actiunilor dintr-o categorie in alta; j) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni; k) emisiunea de obligatiuni; l) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare. (2) Adunarea generala extraordinara deleaga38) consiliului de administratie/administratorului unic exercitiul atributiilor prevazute la alin. 1 lit. b), c), e), f) si i) in urmatoarele conditii .....................................................................................................................................................

... ..................................................................................................................................................... ... ..................................................................................................................................................... ... si cu majoritatile prevazute la alin. 3. (3) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare40) sunt necesare: a) la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar hotararile vor fi luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social. b) la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile vor fi luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social; 4. Adunarea speciala Articolul 30 Conditii si participanti (1) Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in urmatoarele conditii: ..................................................................................................................................................... ... ..................................................................................................................................................... .. (2) Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la asemenea adunari. Articolul 31 Hotararile adunarii speciale (2) Hotararile initiate de adunarile speciale se supun aprobarii adunarilor generale corespunzatoare. (3) Hotararea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decat in urma aprobarii acestei hotarari, de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie. Articolul 32 Aplicarea prevederilor comune Prevederile privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale. Sectiunea a II-a Administrarea societatii 1. Administratorul unic/Consiliul de administratie Articolul 33

Dispozitii comune (1) Societatea va fi condusa de41) (numele si prenumele) .......................................... de cetatenie42) domiciliat in ............................................., str. ............................................... nr. ......., bloc ........., sc. ........, etaj ..........., ap. ........., posesor al ...................................., seria ........ nr. ...................................., eliberat de ........................................ la data de ..............................., nascut in ............................ la ......................................, sex ............................., in calitate de administrator unic, pe o perioada de ................ ani43) incepand cu data inmatricularii societatii, cu posibilitatea de a fi reales. sau (1) Societatea va fi condusa de un Consiliu de administratie compus din actionari alesi pe o perioada de ................. ani43) incepand cu data inmatricularii societatii, cu posibilitatea de realegere. (2) Inlocuirea administratorului/Consiliului de administratie se face exclusiv de adunarea generala a actionarilor. Articolul 34 Vacanta administratorilor In caz de vacanta a unuia sau a mai multor administratori, cei ramasi, impreuna cu cenzorii, deliberand in prezenta a 2/3 si cu majoritatea absoluta, procedeaza la numirea administratorului (administratorilor) provizoriu, pana la convocarea adunarii generale44) . Articolul 35 Garantii (1) Administratorul unic/Consiliul de administratie va depune o garantie de ................................ lei de fiecare persoana45), inainte de preluarea functiei46) . (2) Garantia ramane in casa societatii si se restituie dupa ce adunarea generala a societatii a aprobat bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar in care administratorul (administratorii) a indeplinit aceasta functie si i s-a dat descarcare. (3) Administratorul (administratorii) depune/depun semnatura/semnaturile la Oficiul Registrului Comertului odata cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei. Articolul 36 Intrunirile Consiliului de administratie (1) Consiliul de administratie se intruneste ori de cate ori este necesar. (2) El trebuie sa se intruneasca cel putin o data pe luna la sediul societatii. (3) Convocarile pentru intrunirile Consiliului de administratie trebuie sa cuprinda: a) data si locul unde se va tine sedinta; b) ordinea de zi. (4) In sedintele Consiliului de administratie nu se poate lua nici o decizie asupra problemelor neprevazute pe ordinea de zi, decat in caz de urgenta si cu conditia ratificarii in sedinta urmatoare de catre membrii absenti.

(5) La intrunirile consiliului de administratie, directorii prezinta rapoarte scrise despre operatiile executate, iar comitetul de directie prezinta registrul deliberarilor sale. (6) La sedintele consiliului de administratie se convoaca si cenzorii. (7) La sedinta se intocmeste un proces-verbal care va cuprinde urmatoarele: a) ordinea deliberarilor; b) deciziile luate; c) numarul voturilor intrunite; d) opiniile separate - daca este cazul. Articolul 37 Deciziile consiliului de administratie (1) Deciziile Consiliului de administratie sunt valabile daca la luarea lor sunt prezenti cel putin jumatate din numarul administratorilor47) . (2) Deciziile administratorilor se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti. Articolul 38 Competenta administratorilor in incheierea unor acte juridice Administratorii pot incheia acte juridice prin care sa dobandeasca, sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale extraordinare. 2. Comitetul de directie48) Articolul 39 Componenta si remunerare (1) Societatea are un comitet de directie format din ............................. persoane, alese dintre membrii Consiliului de administratie, presedintele acestuia fiind si directorul general al societatii. (2) Comitetul de directie se intruneste la sediul societatii cel putin o data pe saptamana. (3) Persoanele numite in comitetul de directie pot fi oricand revocate de Consiliul de administratie. (4) Remuneratia membrilor Comitetului de directie se stabileste prin decizie de consiliul de administratie in cadrul sumei de ........................... lei49) . Articolul 40 Validitatea deciziilor comitetului de directie (1) Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai. (2) In comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie. Articolul 41 Interdictii

Membrii comitetului de directie si directorii societatii nu vor putea fi - daca nu au autorizarea consiliului de administratie - administratori, membri in comitetul de directie, cenzori sau asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate si nici nu vor putea exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune. Articolul 42 Prezentarea registrului de deliberari Comitetul de directie este obligat sa prezinte, la fiecare sedinta a Consiliului de administratie, registrul sau de deliberari. 3. Functionarii societatii Articolul 43 (1) Consiliul de administratie/Comitetul de directie numeste functionarii societatii pe posturile stabilite prin statul de functiuni aprobat de adunarea generala. (2) Executarea operatiunilor societatii se incredinteaza unui numar de ...................... directori executivi50) numiti de consiliul de administratie. (3) Adunarea generala aproba regulamentul de organizare si functionare si regulamentul de ordine interioara ale societatii. 4. Raspunderi Articolul 44 Raspunderea administratorilor si a comitetului de directie (1) Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea obligatiilor in conditiile dispozitiilor privitoare la mandat si a celor special prevazute de lege. Ei sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati; b) existenta reala a dividendelor platite; c) existenta registrelor cerute de lege si tinerea lor corecta; d) indeplinirea exacta a hotararilor adunarilor generale; e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care le impune legea sau prezentul act constitutiv. (2) Comitetul de directie si toti administratorii raspund fata de societate pentru actele indeplinite de directori sau de functionarii societatii (personalul incadrat) atunci cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor. (3) Comitetul de directie trebuie sa instiinteze consiliul de administratie de toate abaterile constatate in exercitarea obligatiei lui de supraveghere. (4) Administratorii societatii raspund solidar cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le denunta cenzorilor. Sunt exonerati de raspundere administratorii pentru:

a) actele savarsite sau pentru omisiuni, daca au facut sa se constate, in registrul deciziilor consiliului de administratie impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori; b) deciziile luate, daca nu au asistat la sedintele respective numai atunci cand, in termen de o luna de cand au luat cunostinta de ele, nu au facut impotrivirea potrivit prevederilor de la lit. a.) . Articolul 45 Recuzare (1) Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare celor ale societatii, are obligatia sa instiinteze pe ceilalti administratori si pe cenzori si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune. (2) Aceeasi obligatie o are administratorul si in cazul in care, intr-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii sai pana la gradul al patrulea inclusiv. (3) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2) atrag raspunderea administratorului pentru daunele produse societatii. Sectiunea a III-a Controlul societatii - Cenzorii Articolul 46 Numirea cenzorilor (1) Societatea are un numar de ...................... cenzori51) si ..................... supleanti51), alesi de adunarea generala constitutiva pe termen de 3 ani, putand fi realesi. (2) Cenzorii vor avea calitatea de52) .................................. . (3) Cenzorii isi exercita personal mandatul lor. (4) Cenzorii au depus garantia prevazuta de prezentul act constitutiv pentru administratori. Articolul 47 Incompatibilitati Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor: a) rudele sau afinii pana la cel de-al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor; b) persoanele care, sub orice forma, primesc pentru alte functii decat aceea de cenzor un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate; c) persoanele carora le este interzisa functia de administrator. Articolul 48 Remunerare Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, stabilita de adunarea generala. Articolul 49 Indisponibilitati

(1) In caz de deces, impiedicarea fizica sau legala, incetare sau renuntarea la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in varsta il inlocuieste. (2) Daca in acest mod numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane in locurile vacante, pana la intrunirea celei mai apropiate adunari generale. (3) Atunci cand nu mai ramane in functie nici un cenzor, administratorii convoaca, de urgenta, adunarea generala, care va proceda la numirea altor cenzori. Articolul 50 Obligatii ale cenzorilor (1) Cenzorii, in principal, sunt obligati: a) sa supravegheze gestiunea societatii; b) sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele; c) sa controleze daca registrele sunt tinute cu regularitate; d) sa verifice daca evaluarea patrimoniului s-a efectuat conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil. (2) Despre toate constatarile rezultate din controlul executat asupra obiectivelor de la alin. (1), precum si asupra propunerilor pe care le considera necesare cu privire la bilantul contabil, cenzorii fac adunarii generale un raport amanuntit. (3) Adunarea generala nu poate aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca acestea nu sunt insotite de raportul cenzorilor. (4) Cenzorii, de asemenea, sunt obligati: a) sa faca, in fiecare luna, si inopinat, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau a valorilor proprietatea societatii sau primite in gaj, cautiune ori in depozit; b) sa convoace adunarea generala ordinara sau extraordinara atunci cand nu a fost convocata de administratori; c) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare, putand determina inserarea pe ordinea de zi a propunerilor pe care le considera necesare; d) sa constate depunerea cu regularitate a garantiei din partea administratorilor; e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale prezentului act constitutiv sa fie indeplinite de administratori si lichidatori. Articolul 51 Primirea si solutionarea reclamatiilor actionarilor (1) Oricare actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele care considera ca trebuie cenzurate, iar acestia au obligatia sa le verifice, si daca le gasesc reale, sa le aiba in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionarii ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social53), cenzorii sunt obligati sa prezinte observatiile si propunerile lor asupra faptelor reclamate. (3) Daca cenzorii socotesc intemeiata si urgenta reclamatia actionarilor reprezentand o patrime53) din capitalul social, sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala. In caz contrar, ei

trebuie sa refere la prima adunare generala care trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate. (4) A patra parte din capital53) se dovedeste prin depunerea actiunilor la societati bancare din Romania ori la unitati ale acestora, respectiv prin blocarea actiunilor in cont, in cazul celor emise in forma dematerializata. (5) Actiunile raman depuse, respectiv blocate, pana dupa intrunirea adunarii generale extraordinare, iar dovada depunerii, respectiv blocarii lor, va legitima participarea actionarilor la aceasta adunare. Articolul 52 Prezentarea constatarilor (1) Cenzorii au obligatia sa aduca la cunostinta administratorilor neregulile din administratie, precum si incalcarile dispozitiilor legale si ale prezentului act constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le aduc la cunostinta adunarii generale. (2) Cenzorii au dreptul: a) sa obtina, in fiecare luna, de la administratori, o situatie despre mersul operatiunilor; b) sa ia parte la sedintele administratorilor, fara a avea drept de vot. (3) Este interzis cenzorilor sa comunice, in particular, actionarilor sau tertilor, datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor. Articolul 53 Deliberarile cenzorilor (1) Cenzorii pot lucra separat pentru indeplinirea obligatiilor impuse de lege, cu exceptia raportului pe care au obligatia sa-l prezinte adunarii generale, conform art. 49 alin. (2) din prezentul act constitutiv. In acest din urma caz, cenzorii delibereaza impreuna, dar, in caz de neintelegere, pot intocmi rapoarte separate care se depun adunarii generale. (2) Cenzorii trec intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile efectuate in exercitiul mandatului lor. Articolul 54 Raspunderea cenzorilor (1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. (2) Revocarea lor se poate face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile generale extraordinare. (3) Cenzorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: a) realitatea varsamintelor facute de asociati; b) existenta reala a dividendelor platite; c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere; d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale; e) stricta indeplinire a indatoririlor prevazute de lege si de prezentul act constitutiv. (4) De asemenea, ei raspund si in alte cazuri expres prevazute de lege. Capitolul IV

REGISTRELE SOCIETATII SI BILANTUL CONTABIL Articolul 55 Registrele societatii (1) Societatea tine, in afara evidentelor prevazute de lege: a) registrul actionarilor; b) registrul sedintelor si deliberarilor adunarilor generale; c) registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie; d) registrul sedintelor si deliberarilor comitetului de directie; e) registrul deliberarilor si constatarilor cenzorilor in exercitarea mandatului lor; f) registrul obligatiunilor. (2) Registrele de la alin. (1) lit. a), b), c) si f) se tin prin grija administratorilor, cel prevazut la lit. d), prin grija comitetului de directie, iar cel prevazut la lit. e), prin grija cenzorilor. (3) Administratorii sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor registrele prevazute la alin. (1) lit. a) si b) si sa elibereze, la cerere, pe cheltuiala acestora, extrasele. De asemenea, au obligatia sa puna la dispozitia detinatorilor de obligatiuni, in aceleasi conditii, registrul prevazut la alin. (1) lit. f). Articolul 56 Exercitiul financiar Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie a fiecarui an. Articolul 57 Salarizarea personalului Nivelul salariilor pentru personalul de conducere si executie al societatii se stabileste si se poate modifica de adunarea generala, cu respectarea limitei minime stabilite de lege. Articolul 58 Amortizari (1) Amortizarea fondurilor fixe ale societatii se face prin aplicarea normelor stabilite de administratori si aprobate de adunarea generala. (2) Normele prevazute la alin. (1) se elaboreaza in baza reglementarilor in vigoare, tinandu-se seama de uzura fizica si uzura morala a fondurilor fixe, precum si de strategia de modernizare si retehnologizare a societatii. Articolul 59 Evidenta contabila si bilantul contabil (1) Societatea tine evidenta contabila si va intocmi bilantul contabil si contul de beneficii si pierderi, in conformitate cu normele legale.

(2) Administratorii sunt obligati sa prezinte cenzorilor, cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale, bilantul contabil al exercitiului financiar precedent, cu contul de profit si pierderi, insotit de raportul lor si de documentele justificative. (3) Actionarii pot cere, pe cheltuiala lor, copii de pe bilantul contabil, raportul administratorilor si raportul cenzorilor catre adunarea generala. Articolul 60 Calculul si repartizarea beneficiilor (1) Beneficiul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de adunarea generala. (2) Beneficiul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor incasate si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri, iar beneficiul astfel obtinut se va repartiza astfel: a) fond de rezerva de cel putin 5% pe an pana cand acesta atinge cel putin a cincea parte din capitalul social. In cazul in care fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat, indiferent de cauza, el va fi completat pana la limita prevazuta de lege. In fondul de rezerva se include, chiar daca acesta a atins nivelul prevazut de alin. (2), excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor; b) impozitul datorat, potrivit prevederilor legii. (3) Diferenta rezultata din calculul de la alin. (1) reprezinta beneficiul cuvenit actionarilor ca dividend. (4) Repartizarea dividendului se face pe o actiune si se inmulteste cu numarul actiunilor care apartin fiecarui actionar. (5) Fondatorii, administratorii si personalul societatii participa la beneficii si pierderi dupa cum urmeaza54) ..................................................................................................................................... . Plata dividendelor se face in cel mult 60 de zile de la aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala. Articolul 61 Suportarea pierderilor Suportarea pierderilor de catre actionari se face in limita fondului de rezerva constituit, iar in caz ca acesta se depaseste, diferenta se suporta de catre actionari proportional cu numarul actiunilor si in limita valorii acestora. CAPITOLUL V EMITEREA DE OBLIGATIUNI Sectiunea I Obligatiuni Articolul 62 Categorii de obligatiuni

(1) Societatea, cu aprobarea adunarii generale extraordinare, in cazul in care considera necesar, poate emite obligatiuni, la purtator sau nominative, pentru o suma care sa nu depaseasca trei patrimi din capitalul varsat si existent, conform ultimului bilant contabil aprobat. (2) Valoarea nominala a unei obligatiuni va fi de cel putin 25.000 lei. (3) Obligatiunile din aceeasi emisiune vor fi de o valoare egala, acorda posesorilor lor drepturi egale si se pot emite in doua forme: a) materiala, pe suport de hartie; b) dematerializata, prin inscriere in cont. Articolul 63 Procedura emiterii de obligatiuni In vederea emiterii de obligatiuni prin oferta publica - definita ca atare prin Legea privind valorile mobiliare si bursele de valori - administratorii publica prospectul de emisiune*) care cuprinde: a) denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii; b) capitalul social si rezervele; c) data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a incheierii de inmatriculare si modificarile aduse actului constitutiv; d) situatia patrimoniului social dupa ultimul bilant contabil aprobat; e) categoriile de actiuni emise de societate; f) suma totala a obligatiunilor emise anterior si a celor care urmeaza a fi emise, modul de rambursare, valoarea nominala a obligatiunilor, dobanda lor, indicarea daca sunt nominative sau la purtator, precum si daca sunt convertibile dintr-o categorie in alta ori in actiuni**; g) sarcinile ce greveaza imobilele societatii; h) data la care a fost publicata hotararea adunarii generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligatiuni. Articolul 64 Subscriptia obligatiunilor (1) Subscriptia obligatiunilor se face pe exemplarele prospectului de emisiune. (2) Valoarea obligatiunilor subscrise se varsa integral. (3) Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda: a) denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii; b) numarul de ordine; c) tabloul platilor in capital si dobanzi. (4) Titlurile se semneaza de administratorii*** stabiliti de adunarea generala extraordinara. Articolul 65 Rambursarea obligatiunilor (1) Obligatiunile se ramburseaza la scadenta de catre societate.

(2) Societatea poate rambursa, inainte de scadenta, prin tragere la sorti, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare. Rambursarea lor se poate efectua la o suma superioara valorii lor nominale stabilite de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de data tragerii la sorti. Articolul 66 Preschimbarea obligatiunilor Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica. Sectiunea a II-a Adunarea generala a detinatorilor de obligatiuni Articolul 67 Convocarea adunarii generale (1) Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunarea generala pentru a delibera asupra intereselor lor. (2) Adunarea generala se convoaca pe cheltuiala societatii, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora. (3) Prevederile din prezentul contract/act constitutiv privind adunarea generala ordinara a actionarilor se aplica si adunarii generale a detinatorilor de obligatiuni in ceea ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea. (4) Societatea, in calitate de emitent, nu participa la deliberarile adunarilor generale ale detinatori-lor de obligatiuni, in baza obligatiunilor pe care le poseda. (5) Detinatorii de obligatiuni pot fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii, cenzorii sau functionarii societatii. __________________ *) Emiterea si tranzactionarea lor sunt supuse acelei legi. ** Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni trebuie sa fie egala cu aceea a actiunilor. *** Doi administratori, atunci cand sunt mai multi, sau administratorul unic, dupa caz. Articolul 68 Atributiile adunarii generale Adunarea generala a detinatorilor de obligatiuni, legal constituita are urmatoarele atributii: a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, stabilindu-le remuneratia. Acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar pot asista la adunarile generale; b) sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;

c) sa constituie un fond care poate fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, totodata, regulile pentru gestiunea acestui fond; d) sa se opuna oricarei modificari a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorului de obligatiuni; e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni. Articolul 69 Hotararile adunarilor generale (1) Pentru validitatea deliberarilor prevazute la lit. a), b) si c), hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate, iar pentru cele prevazute la lit. d) si e) este necesara prezenta a cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare. (2) Hotararile adunarilor generale ale detinatorilor de obligatiuni se aduc la cunostinta societatii, in termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor si sunt obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Articolul 70 Atacarea hotararilor (1) Hotararile adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate in justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se mentioneze acest lucru in procesul-verbal al sedintei, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei. (2) Hotararile definitive de anulare se mentioneaza in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), iar de la data publicarii sunt opozabile tuturor actionarilor. Capitolul VI MODIFICAREA ACTULUI CONSTITUTIV UNIC Sectiunea I Dispozitii comune Articolul 71 Conditii Actul constitutiv poate fi modificat (mutarea sediului in alta localitate, schimbarea obiectului principal de activitate, modificarea capitalului social, fuziunea si divizarea, reducerea sau prelungirea duratei societatii, dizolvarea si lichidarea ei) de catre actionari, in adunarea generala extraordinara, cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege pentru incheie-rea lui. Articolul 72 Efecte

Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi. Sectiunea a II-a Reducerea capitalului social Articolul 73 Moduri de reducere (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni; b) reducerea valorii nominale a actiunilor; c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a) scutirea totala sau partiala a actionarilor de varsamintele datorate; b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata in mod egal pentru fiecare actiune; c) alte procedee prevazute de lege. Articolul 74 Termen si conditii (1) Reducerea capitalului social poate fi efectuata numai dupa trecerea a doua luni din ziua publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei. (2) Reducerea nu se poate face sub minimul de capital social stabilit de lege, va fi motivata si va arata procedeul folosit pentru efectuarea ei. (3) In cazul emiterii de obligatiuni, capitalul social nu se va putea reduce prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor decat in raport cu valoarea obligatiunilor rambursate. Sectiunea a III-a Majorarea capitalului Articolul 75 Moduri de majorare (1) Majorarea capitalului societatii se poate face prin: a) emisiunea de actiuni noi; b) marirea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. (2) Actiunile noi vor fi liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. (3) Se pot include in rezerve si folosi pentru majorarea capitalului social diferentele favorabile prin reevaluarea patrimoniului social.

(4) Societatea nu va putea sa majoreze capitalul social prin emisiunea de noi actiuni pana nu vor fi achitate cele din emisiunea precedenta. (5) Pierderi in creante nu sunt admise. Articolul 76 Majorarea capitalului prin marirea valorii nominale a actiunilor (1) Majorarea capitalului prin marirea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul in care se va realiza prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune. (2) Hotararea adunarii generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), acordandu-se pentru exercitiul dreptului de preemtiune un termen de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. Articolul 77 Majorarea de capital prin aporturi in natura (1) In cazul in care majorarea de capital se face prin aporturi in natura, adunarea generala extraordinara numeste unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi. (2) Dupa depunerea raportului de expertiza, va fi reconvocata adunarea generala extraordinara, care, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. (3) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda: a) descrierea aporturilor in natura; b) numele persoanelor care le efectueaza; c) numarul actiunilor ce se vor emite in schimb. Articolul 78 Majorarea de capital prin subscriptie publica (1) In cazul in care majorarea capitalului social se va efectua prin subscriptie publica, prospectul de emisiune, cu semnaturile autentice ale administratorilor in drept, se depune la registrul comertului si va cuprinde datele prevazute de lege. 55) (2) In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii sunt solidar raspunzatori de exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societati sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in vederea majorarii capitalului social. Articolul 79 Prioritatea oferirii actiunilor (1) Actiunile care se vor emite pentru majorarea capitalului social se ofera spre subscriere, in primul rand, celorlalti actionari, in raport cu numarul actiunilor pe care le poseda si cu obligatia ca acestia sa-si exercite dreptul lor de preferinta in termenul hotarat de adunarea generala. (2) Dupa expirarea acestui termen, actiunile se pot subscrie si de public. (3) Dreptul de preemtiune inceteaza daca noile actiuni reprezinta aporturi in natura.

Articolul 80 Ridicarea dreptului de subscriere (1) Adunarea generala, pentru motive temeinice, poate sa ridice actionarilor - in total sau in parte - dreptul de subscriere a noilor actiuni. (2) Convocarea adunarii generale trebuie sa cuprinda, in acest caz, intre altele, urmatoarele: a) motivele majorarii capitalului social; b) persoanele carora urmeaza sa li se atribuie noile actiuni; c) numarul de actiuni atribuit fiecareia dintre ele; d) valoarea de emisiune a actiunilor si bazele stabilirii acesteia. (3) In vederea luarii hotararii este necesara prezenta a trei patrimi din numarul titularilor capitalului social si votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o jumatate din capitalul social. Articolul 81 Efectele hotararii adunarii generale Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care a fost adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii ei. Articolul 82 Plata actiunilor emise (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor fi platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, a hotararii adunarii generale. (2) In acelasi termen se platesc si actiunile emise in schimbul aporturilor in natura. (3) In cazul in care s-a prevazut o prima emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. (4) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor. (5) Daca actionarii nu efectueaza plata in termenul stabilit se procedeaza potrivit prevederilor art. 18 din prezentul contract/act constitutiv. Capitolul VII EXCLUDEREA ASOCIATILOR Articolul 83 Cazuri de excludere56) (1) Poate fi exclus din societate acel comanditat care: a) nu aduce aportul la care s-a obligat, dupa ce este pus in intarziere; b) se afla in stare de faliment; c) a devenit legalmente, incapabil; d) se amesteca fara drept in administratie;

e) contravine legii in sensul ca: fara a avea consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau ori in acela al unei alte persoane; ia parte, ca asociat cu raspundere nelimitata in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate ori efectueaza operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau in altul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati; f) comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul sau sau al altora, in cazul cand este administrator. (2) Cererea de excludere se adreseaza instantei judecatoresti competente. Articolul 84 Consecinte Asociatul exclus din societate: a) raspunde de pierderi sau are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, dar nu poate cere lichidarea acestora pana cand nu vor fi fost repartizate in conformitate cu prevederile prezentului contract/act constitutiv; b) nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia; c) ramane obligat fata de terti pentru operatiunile efectuate de societate pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere; d) este obligat sa suporte consecintele si nu-si poate retrage partea decat dupa executarea operatiunilor in curs de executare. Capitolul VIII DIZOLVAREA, FUZIUNEA SI DIVIZAREA Sectiunea I Dizolvarea societatii Articolul 85 Cauze de dizolvare (1) Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata ei; b) imposibilitatea indeplinirii obiectului de activitate sau realizarea lui; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului; f) falimentul societatii; g) pierderea unei jumatati din capitalul social; h) reducerea capitalului sub minimul legal; i) scaderea sub minimul legal a numarului actionarilor; j) alte cauze prevazute de lege. (2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), actionarii vor fi consultati, cu cel putin un an inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia; in lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, efectuarea consultarii se dispune de tribunal.

(3) Daca, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii (alin. 1 lit. g) sau reducerii (alin. 1 lit. h) capitalului, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau daca societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde, aceasta nu se mai dizolva. (4) De asemenea, societatea nu se dizolva nici in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar se completeaza. Articolul 86 Revenirea asupra hotararii de dizolvare (1) In cazul dizolvarii societatii prin hotararea actionarilor, acestia pot reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea contractului/actului constitutiv, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activul ei. (2) Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) . Articolul 87 Inscrierea dizolvarii in registrul comertului Dizolvarea societatii se inscrie in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, potrivit dispozitiilor legii. Articolul 88 Efectele dizolvarii (1) Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii cu exceptia cazurilor de fuziune sau divizare totala ori in alte cazuri prevazute de lege. (2) Din momentul dizolvarii, administratorii nu vor mai intreprinde noi operatiuni, in caz contrar fiind personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile intreprinse. Sectiunea a II-a Fuziunea si divizarea Articolul 89 Hotararea asupra fuziunii sau divizarii Fuziunea sau divizarea se hotaraste de adunarea generala, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv. Articolul 90 Efectele fuziunii si divizarii Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fara lichidare, a societatii si transmiterea universala a patrimoniului catre societatea (societatile) beneficiara, in starea in care se gaseste la data fuziunii sau divizarii, in schimbul atribuirii de actiuni ale acestora catre

asociatii societatii care inceteaza si, eventual, a unei sume in bani care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor. Articolul 91 Proiectul de fuziune sau divizare (1) In baza hotararii adunarii generale a actionarilor, administratorii intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare care trebuie sa cuprinda: a) forma, denumirea si sediul social al societatilor respective; b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii; c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare; d) modalitatile de predare a actiunilor si data de la care acestea dau dreptul la dividende; e) raportul de schimb al actiunilor si, daca este cazul, cuantumul sultei; f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare; g) drepturile acordate obligatarilor si orice alte avantaje speciale; h) data bilantului contabil de fuziune sau de divizare (data va fi aceeasi pentru toate societatile participante); i) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune. (2) Proiectul de fuziune sau de divizare semnat de reprezentantii societatilor beneficiare, insotit de declaratia societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii sau divizarii, care cuprinde modul cum a hotarat sa stinga pasivul sau, se depune la registrul comertului. (3) De asemenea, proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) . (4) Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid au obligatia de a pune la dispozitia asociatilor: a) proiectul de fuziune sau de divizare; b) darea de seama a administratorilor, in care se precizeaza si raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale; c) raportul cenzorilor; d) bilantul contabil de fuziune sau de divizare; e) evidenta contractelor cu valoare de peste 5.000.0000 lei in curs de executare si repartizarea lor intre societatile beneficiare; f) raportul expertului (expertilor) numit de judecatorul delegat, care isi da avizul de specialitate asupra fuziunii sau divizarii. (5) In cel mult doua luni de la data la care hotararea judecatoreasca ramane definitiva sau devine irevocabila, adunarea generala a fiecareia dintre societatile participante va hotari asupra fuziunii sau divizarii. Articolul 92 Aprobarea fuziunii sau divizarii (1) Actele constitutive ale societatilor nou-infiintate prin fuziune sau divizare se aproba de adunarea generala a societatii (societatilor) care isi inceteaza existenta, se inregistreaza la registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. (2) In cazul in care fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi.

Capitolul IX LICHIDAREA SOCIETATII Articolul 93 Hotararea de lichidare (1) Adunarea generala hotaraste lichidarea societatii, in care scop, pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii isi continua mandatul lor, fara ca ei sa intreprinda noi operatiuni. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) Actul de numire a lichidatorilor sau alte acte ulterioare care aduc schimbari in persoana acestora se depun, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului pentru inscriere si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei. (4) Toate actele care emana de la societate vor arata ca aceasta este in lichidare. Articolul 94 Puterile lichidatorilor (1) In afara puterilor conferite de adunarea generala, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea: a) sa stea si sa fie actionati in judecata in interesul lichidarii; b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare; c) sa vanda, la licitatie publica, imobilele si orice avere imobiliara a societatii (vanzarea nu se va putea efectua in bloc); d) sa incheie tranzactii; e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii chiar in caz de faliment al debitorilor, dand chitanta; f) sa contracteze obligatii cambiale; g) sa faca imprumuturi neipotecare; h) sa indeplineasca orice alte acte necesare. (2) Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inainte de achitarea creditorilor societatii. (3) La cererea asociatilor, sumele retinute se depun la C.E.C. ori la o societate bancara, se pot repartiza asupra actiunilor, in timpul lichidarii, daca, cu exceptia a ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor. (4) In cazul in care fondurile societatii nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil, lichidatorii trebuie sa ceara sumele necesare, asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele. Articolul 95 Incheierea lichidarii (1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii, daca tribunalul nu a prelungit acest termen.

(2) Dupa incheierea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului si vor depune registrele si actele societatii, dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, la registrul comertului. Articolul 96 Bilantul contabil final (1) Dupa incheierea lichidarii, lichidatorii intocmesc bilantul contabil final din care sa rezulte partea care se cuvine fiecarei actiuni si repartizarea activului societatii. (2) Bilantul contabil semnat de lichidatori si insotit de raportul cenzorilor se depune la oficiul registrului comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) . (3) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea bilantului contabil se depun la C.E.C. ori la banca cu indicarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative sau a numerelor actiunilor, daca acestea sunt la purtator. (4) Plata se face persoanei indicate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul. Capitolul X LITIGII Articolul 97 Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecatoresti din Romania. Prevederile prezentului act constitutiv unic se completeaza cu dispozitiile legii privind societatile comerciale. Prezentul contract/act constitutiv a fost semnat la ............................ (localitatea) in ziua de ......................... in .................... exemplare, originale, in limba romana. Semnaturile fondatorilor ........................................... NOTE 1. La societatea in comandita pe actiuni se va face distinctia intre asociatii comanditari si asociatii comanditati. 2. Se indica localitatea si sediul din tara sau din strainatate pentru fiecare in parte atunci cand se infiinteaza o data cu societatea - sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare eventualitate. 3. Numai in cazul in care durata societatii este limitata in timp. 4. Daca este cazul. 5. In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 656 din 6 octombrie 1997 (M.Of. nr. 301 bis/5.11.1997), incepand cu data de 1 ianuarie 1998 s-a aplicat, in toate domeniile de activitate economica si sociala, Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN si este obligatorie la completarea documentelor oficiale ori de cate ori se cere precizarea activitatii. Ca urmare, in actul constitutiv, obiectul de activitate va fi mentionat in ordinea prevazuta de structura sectiunilor, subsectiunilor si diviziunilor clasificarii activitatilor din economia nationala, indicandu-se diviziunea si denumirea prevazute in aceasta structura.

6. In cazul in care exista participare straina la capitalul social. 7. Numai in cazul in care, la constituire, nu s-a varsat intregul capital subscris. 8. Acest alineat se introduce daca este cazul. Modul de evaluare a bunurilor care constituie aport in natura poate fi, dupa caz: expertiza, declaratie, act de proprietate etc. 9. In coloana 6 din tabel se mentioneaza situatia juridica a bunurilor ce se constituie ca aport in natura - proprietate, folosinta, inchiriate s.a. 10. Elementele prevazute de lege pe care trebuie sa le cuprinda actiunile: a) actiunile la purtator: denumirea si durata societatii; data actului constitutiv; numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea; numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea; capitalul social; numarul actiunilor; numarul de ordine al actiunilor; valoarea nominala a actiunilor; varsamintele efectuate; avantajele acordate fondatorilor; b) actiunile nominative vor mai cuprinde, in plus, numele, prenumele si domiciliul actionarului-persoana fizica sau denumirea, sediul si numarul de inmatriculare in registrul comertului ale actionarului-persoana juridica. 11. Daca nu se prevede altfel in actul constitutiv. In cadrul acestuia se poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune. 12. In actul constitutiv se pot prevedea si alte modalitati de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative. 13. Daca nu s-au efectuat in totalitate la incheierea actului constitutiv sau la majorarea capitalului. 14. Nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) . 15. Daca actiunile dobandite se contabilizeaza, in actul bilantului se trece la pasiv o rezerva disponibila, de aceeasi valoare, care se mentine pana la cesiunea sau la anularea acestor actiuni. In raportul de gestiune care insoteste bilantul contabil se vor arata: motivele care au determinat dobandirea de actiuni proprii; numarul, valoarea nominala si contravaloarea actiunilor dobandite; fractiunea de capital pe care ele o reprezinta. 16. Se excepteaza operatiunile curente ale societatilor bancare si de credit, precum si cele efectuate in vederea dobandirii de catre salariatii societatii a actiunilor acesteia sau a filialelor sale. 17. La alegere, fie proportional cu activul net ce rezulta dupa ultimul bilant contabil aprobat, fie la valoarea medie de piata a actiunilor din ultimul trimestru, inscrisa in cota bursei sediului social sau, in lipsa, a bursei locului cel mai apropiat ori, dupa caz, pe piata extrabursiera organizata. 18. In plus, legea cere ca certificatul sa mai cuprinda urmatoarele date: numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului; pozitia la care acesta este inscris in registrul actionarilor; numarul de ordine al actiunilor (dupa caz) . 19. In mod deosebit se precizeaza daca ele au fost integral achitate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara nici un rezultat, efectuarea varsamintelor prevazute de lege. 20. In actul constitutiv se poate stabili si un alt loc de desfasurare. 21. In cazul in care toate actiunile sunt nominative, convocarea se poate efectua prin scrisoare recomandata sau prin scrisoare simpla - potrivit prevederilor actului

constitutiv - expediata cu cel putin 15 zile de la data stabilita la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor (schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii daca nu a fost comunicata in scris acesteia de catre actionar) . De asemenea, convocarea poate fi facuta prin afisare la sediul societatii, insotita de un convocator care trebuie semnat de actionari, cu cel putin 15 zile inainte de data tinerii adunarii generale (semnatura actionarului si data semnarii vor fi certificate de un functionar anume desemnat) . N.B. Aceste doua moduri de convocare nu pot fi folosite daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale. 22. Problemele care vor face obiectul dezbaterilor adunarii generale vor fi mentionate in mod explicit. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea trebuie sa cuprinda textul integral al propunerilor. De asemenea, in instiintarea pentru prima adunare generala se poate fixa ziua si ora celei de-a doua adunari, in cazul in care cea dintai nu a putut avea loc (cea de-a doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare) . Totodata, daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata in instiintarea publicata pentru prima adunare, termenul de 15 zile se poate reduce la 8 zile. 23. Mentiune optionala. 24. Instanta judecatoreasca audiaza partile si poate ordona convocarea desemnand dintre actionari persoana care va prezida adunarea generala. 25. Daca nu s-a convenit altfel. 26. Se mentioneaza locurile sau, daca nu sunt mentionate in actul constitutiv, ele se indica prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunarea generala. Cenzorii constata prin proces-verbal depunerea la timp a actiunilor. Acestea raman depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia. 27. Administratorul unic sau consiliul de administratie, dupa caz, stabileste o data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarii generale; data care ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este reconvocata ca urmare a neintrunirii cvorumului. Data de referinta stabilita nu poate depasi 60 de zile inainte de data la care adunarea generala este reconvocata. 28. Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozitiile legii privitoare la reprezentarea numai prin actionari. 29. Procurile se depun, in original, in termenul in care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile sau in termenul prevazut de actul constitutiv si se retin de societate facanduse mentiune, despre aceasta, in procesul-verbal. 30. Sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca fara votul acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. 31. In caz contrar, raspunde de daunele produse societatii, daca fara votul lor nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. 32. La cererea actionarilor. 33. Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarilor generale vor fi depuse, in termen de 15 zile, la Oficiul Registrului Comertului spre a fi mentionate in registru si vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) . In cazul in care aceste hotarari implica modificarea actului constitutiv, se publica numai actul aditional

cuprinzand textul integral al clauzelor modificate. Ele nu pot fi puse in executare inainte de indeplinirea acestor formalitati. 34. Daca hotararea este atacata de toti administratorii, societatea va fi reprezentata in justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care isi indeplineste mandatul cu care a fost insarcinata, pana cand adunarea generala, convocata in acest scop, va alege o alta persoana, cererea urmand a fi judecata in camera de consiliu. 35. In cazul in care s-au introdus mai multe actiuni in anulare, ele se pot conexa. 36. Daca nu s-a stabilit prin actul constitutiv. 37. In situatia cand in actul constitutiv sau in lege nu se prevede o majoritate mai mare. 38. Dupa caz. 39. Prevedere optionala. 40. Daca nu se prevede altfel in actul constitutiv. 41. La societatile in comandita pe actiuni, administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati. Asociatilor comanditati si asociatilor comanditari li se aplica dispozitiile specifice prevazute de lege. In societatea in comandita pe actiuni, administratorii pot fi revocati de adunarea generala a actionarilor printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile generale extraordinare. De asemenea, adunarea generala, cu aceeasi majoritate, alege o alta persoana (persoanele care, potrivit legii, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii) in locul administratorului revocat, decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau. Numirea trebuie sa fie aprobata si de ceilalti administratori, daca sunt mai multi, iar noul administrator devine asociat comanditat. Asociatii comanditati care sunt administratori nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar daca poseda actiuni ale societatii. 42. Administratorul unic sau presedintele consiliului de administratie si cel putin o jumatate (sau numarul stabilit de adunarea generala) trebuie sa fie cetateni romani. O persoana juridica poate fi numita sau aleasa in calitate de administrator. 43. Nu poate fi mai mare de 4 ani, iar daca nu s-a stabilit prin actul constitutiv, mandatul este pentru 2 ani. 44. Daca exista administrator unic se convoaca adunarea generala. 45. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. In cazul in care administratorul este actionar, garantia se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 actiuni care, pe perioada mandatului sunt inalienabile si se pastreaza la societate. 46. Garantia poate fi depusa si de un tert. 47. Sau un numar mai mare, potrivit deciziei adunarii generale constitutive. 48. Optional. 49. Decizia consiliului de administratie privind suma necesara remunerarii membrilor comitetului de directie trebuie ratificata de adunarea generala (daca este prevazuta in actul constitutiv si o depaseste sau daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta) . 50. Daca este cazul. 51. Numarul cenzorilor si al supleantilor este de 3 din fiecare categorie. Daca adunarea generala opteaza pentru un numar mai mare, acesta trebuie sa fie impar. Majoritatea lor trebuie sa aiba cetatenia romana.

52. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat, in conditiile legii sau expert contabil. 53. Sau o cota mai mica, potrivit hotararii adunarii generale. 54. Daca se prevede in actul constitutiv ori acest lucru a fost aprobat de adunarea generala. 55. Aceste date sunt: a) data si numarul de inmatriculare a societatii in registrul comertului; b) denumirea si sediul societatii; c) capitalul subscris si varsat; d) numele si prenumele administratorilor si cenzorilor, precum si domiciliul lor; e) ultimul bilant contabil aprobat, contul de profit si pierderi, precum si raportul cenzorilor; f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca de la aceasta data au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat cele in numerar si avantajele acordate acestora, precum si data la care se vor plati dividendele. De retinut este faptul ca majorarea capitalului social al unei societati, prin oferta publica de valori mobiliare, este supusa legii care reglementeaza acest domeniu de activitate. 56. Numai la societatile in comandita pe actiuni. ACT CONSTITUTIV al Fundatiei ................ Eu/Noi, 1. ............................, cetatean roman, domiciliat in ........................., str. .......................................... nr. ............, bloc ............, scara ..........., etaj ........., apart. .........., sector/judet ............................ posesorul actului de identitate .......................... seria .......... nr. ......................................, eliberat de ....................... la data de ........................., cod numeric personal ...........................................; sau/si 1. S.C. ...................................... SNC/SCS/SA/SCA/SRL, cu sediul social in .................................., str. ........................................ nr. ..........., bloc ..........., scara ..........., etaj ............., apart. .........., sector/judet ............................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ............................... sub nr. ................/................../.............., cod fiscal nr. ...................... din ...................................., reprezentata de ..................... avand functia de ....................................................., in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si cu Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, in calitate de fondator/fondatori, am hotarat constituirea unei fundatii astfel: Fundatia va fi denumita ................................. si este persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial. Fundatia are sediul in ......................, str. .............. nr. ..........., bloc ........., scara ............, etaj ........, apart. ............., sector/judet ........................... . Scopul Fundatiei ................................... este ............................................................................... ..................................................................................................................................................... .. iar obiectivele pe care si le propune in vederea realizarii acestui scop sunt prevazute in Statutul fundatiei. Fundatia se constituie pe durata ............................... . Patrimoniul Fundatiei este format dintr-un activ patrimonial initial in valoare de ..................... lei si este alcatuit din urmatoarele aporturi in natura sau/si in numerar depuse de fondator/fondatori

astfel ..................................................................................................................................................... . ..................................................................................................................................................... . ..................................................................................................................................................... . .................................................................................................................................................... . Intregul patrimoniu va fi evidentiat si pastrat in conformitate cu legislatia romana in materie, pe numele fundatiei si va fi folosit exclusiv pentru realizarea obiectivelor ei. Organul de conducere* al Fundatiei este Consiliul director format din: 1. Presedinte ........................................................................................... 2. Prim-vicepresedinte ........................................................................................... 3. Vicepresedinte - ........................................................................................... 4. Secretar - ........................................................................................... 5. Membri - ........................................................................................... Controlul activitatii economico-financiare va fi efectuat de un cenzor/o comisie de cenzori* formata din: 1. Presedinte ........................................................................................... 2. Vicepresedinte - ........................................................................................... 3. Membri - ........................................................................................... Eu/Noi, .............................................. fondatorul/fondatorii Fundatiei ......................................... imputernicesc/imputernicim pe ....................................................., cetatean roman, domiciliat in ............................, str. ................ nr. ........., bloc ........., scara ........., etaj ........., apart. ........, sector/judet ...................................... posesorul actului de identitate .......................................... seria ..................... nr. ....................... eliberat de ..................... la data de ................................, ca in numele meu/nostru si pentru mine/noi sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice, inscrierea fundatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor, obtinerea avizelor necesare, precum si sa semneze orice acte modificatoare ale Actului constitutiv si Statutului fundatiei, modificari impuse de instanta judecatoreasca competenta, semnatura sa fiindu-mi/fiindu-ne pe deplin opozabila. Redactat si editat in ............ exemplare la ................. cu sediul in ............................................. str. ........................... nr. ..........., sector/judet ................. . S-au eliberat partii/partilor ..................... exemplare originale, astazi, data autentificarii. SEMNATURA/SEMNATURILE FONDATORULUI/FONDATORILOR ______________ *) Daca nu se stabileste, la constituire, componenta nominala a acestora, in actul constitutiv se vor stabili regulile pentru desemnarea membrilor acestui organ. NOTA:

Doua sau mai multe fundatii se pot constitui in federatie, actul constitutiv si statutul avand continut similar, cu exceptia obiectivelor federatiei care trebuie formulate in raport de specificul lor si explicitate ca atare. Federatiile dobandesc personalitate juridica proprie si functioneaza in conditiile prevazute de lege pentru fundatiile cu scop patrimonial. Cererea de inscriere in Registrul federatiilor se solutioneaza de tribunalul in circumscriptia caruia federatia urmeaza sa-si aiba sediul si devine persoana juridica din momentul inscrierii in acest registru. Fundatiile care constituie o federatie isi pastreaza propria personalitate juridica, inclusiv propriul patrimoniu. In cazul dizolvarii federatiei, daca nu se prevede altfel in statut, bunurile ramase in urma lichidarii se transmit, in cote egale, persoanelor juridice constituente. STATUTUL Fundatiei ................... Capitolul I DISPOZITII GENERALE Art. 1. - Fundatia ............................... fondata potrivita Actului constitutiv de: a) ............................... cetatean roman, domiciliat in .................. str. ......................... nr. .........., bloc .........., scara .........., etaj ........, apart. ........., sector/judet .............. posesorul actului de identitate ............................. seria ........................ nr. ..................., eliberat de ................... la data de ..............................., cod numeric personal ............................... sau/si a) S.C. ................................... SNC/SCS/SA/SCA/SRL, cu sediul social in ..............................., str. ......................................... nr. .........., bloc .........., scara .........., etaj ......., apart. ............, sector/judet ........................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ............................. sub nr. .............../................/............... cod fiscal nr. ................... din ..............., reprezentata de ........................ avand functia de ....................................................................................... au constituit sus-numita fundatie in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si cu Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. Art. 2. - Scopul fundatiei il constituie ............................................................................................. ........................................................................................................................................................... .... ........................................................................................................................................................... .... ........................................................................................................................................................... .. . Art. 3. - Denumirea fundatiei este .................................................................................................

........................................................................................................................................................... .. . Art. 4. - (1) Sediul fundatiei este in ...................................., str. ................................... nr. .........., bloc ........, scara ........., etaj ........., apart. .........., sector/judet .................. . (2) Sediul fundatiei poate fi schimbat pe baza hotararii Consiliului director. Art. 5. - Fundatia ......................................... se constituie pe o durata de ................................... . Art. 6. - (1) Patrimoniul social al Fundatiei este alcatuit dintr-un activ patrimonial, initial, in valoare de ............................. lei si este alcatuit din urmatoarele aporturi in natura si/sau in bani depuse de fondator/fondatori, astfel: ..................................................................................................................... ........................................................................................................................................................... ... ........................................................................................................................................................... ... ........................................................................................................................................................... .. . (2) Intregul patrimoniu va fi evidentiat si pastrat in conformitate cu legislatia romana in materie, pe numele fundatiei si va fi folosit exclusiv pentru realizarea obiectivelor ei. Art. 7. - (1) Scopul fundatiei este .................................................................................................. ........................................................................................................................................................... ... ........................................................................................................................................................... .. . (2) Obiectivele fundatiei, in vederea realizarii scopului ei, sunt urmatoarele: ............................... ........................................................................................................................................................... ... ........................................................................................................................................................... .. . (3) Schimbarea scopului fundatiei se face numai de catre fondator sau majoritatea fondatorilor in viata, iar daca nici unul dintre fondatori nu mai este in viata, aceasta se face numai cu intrunirea votului a patru cincimi din numarul membrilor Consiliului director. (4) In toate cazurile, schimbarea scopului fundatiei se poate face numai daca acesta a fost realizat in totalitate sau in parte ori daca acesta nu mai poate fi indeplinit. Art. 8. - (1) Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii autentificate a Consiliului director, prin care li se aloca un patrimoniu. (2) Filiala este condusa de un Consiliu director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri. (3) Filiala este entitate cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu, acte juridice de administrare si de conservare in conditiile stabilite de Consiliul director prin actul constitutiv al ei si se pot incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama fundatiei, numai pe baza hotararii prealabile a Consiliului director al fundatiei. Capitolul II RESURSELE PATRIMONIALE SI CHELTUIELILE FUNDATIEI

Art. 9. - Patrimoniul social initial al fundatiei se completeaza cu dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale, dividendele societatilor comerciale infiintate de fundatie, donatii, sponsorizari sau legate, venituri realizate din activitati economice directe, resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale, precum si alte venituri prevazute de lege. Capitolul III CONDUCEREA SI CONTROLUL FUNDATIEI Sectiunea I Consiliul director Art. 10. - Consiliul director al fundatiei asigura realizarea scopului si obiectivelor acesteia, exercitand urmatoarele atributii: a) stabilirea strategiei generale si a programelor fundatiei; b) aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli, precum si a bilantului contabil; c) alegerea si revocarea cenzorului/membrilor comisiei de cenzori; d) infiintarea de filiale; e) incheierea de acte juridice, in numele si pe seama fundatiei; f) executarea bugetului de venituri si cheltuieli; g) aprobarea organigramei si a strategiei de personal ale fundatiei; h) modificarea statutului fundatiei; i) elaborarea regulamentului intern de functionare a sa; j) indeplinirea oricaror alte atributii prevazute in lege sau in statut. Art. 11. - Membrii Consiliului director care, intr-o anumita problema, supusa hotararii sale, sunt interesati personal sau prin sotii lor, ascendentii sau descendentii, rudele in linie colaterala sau afinii lor pana la gradul al patrulea inclusiv, nu vor putea lua parte la deliberare si nici la vot. In caz contrar voi raspunde pentru daunele cauzate Fundatiei daca fara votul lor nu s-ar fi putut obtine majoritatea ceruta. Art. 12. - Nu poate fi membru al Consiliului director, iar daca este, pierde aceasta calitate cel care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca Fundatia sprijina activitatea acelei institutii publice. Art. 13. - Deciziile contrare legii, actului constitutiv sau statutului Fundatiei pot fi atacate de fondator/fondatori sau de catre oricare dintre membrii Consiliului director care au lipsit sau au votat impotriva si a cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta. Art. 14. - Consiliul director poate imputernici una sau mai multe persoane cu functii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt straine de asociatie pentru a incheia acte juridice in numele si pe seama fundatiei sau orice alte atributii prevazute in lege sau in statut. Art. 15. - (1) Consiliul director se compune din ................................ membri desemnati de fondator/fondatori la momentul constituirii fundatiei. (2) In caz de descompletare, functiile ramase libere se completeaza prin hotararea fondatorului/fondatorilor, iar daca nici unul dintre fondatori nu mai este in viata, cu intrunirea votului a ..................... din numarul membrilor Consiliului director.

(3) Completarea functiilor ramase libere se face in cel mult .............. zile de la descompletare. Art. 16. - (1) Consiliul director se intruneste cel putin o data pe luna sau ori de cate ori nevoile fundatiei o impun. (2) Convocarea Consiliului director se face de presedinte, iar in lipsa acestuia de inlocuitorul sau, cu cel putin ............... zile inainte de data fixata. (3) Consiliul director delibereaza, in mod valabil, in prezenta a 2/3 din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu o jumatate plus unu din voturi. Art. 17. - Deliberarile si hotararile Consiliului director se consemneaza in procese-verbale incheiate cu ocazia fiecarei sedinte. Sectiunea a II-a Controlul financiar Art. 18. - (1) Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. (2) In realizarea competentei sale Comisia de cenzori: a) verifica modul in care este administrat patrimoniul fundatiei; b) intocmeste rapoarte si le prezinta Consiliului director; c) poate participa, prin membrii sai, la sedintele Consiliului director, fara drept de vot; d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Consiliul director. (3) Membrii Consiliului director nu pot fi cenzori. Art. 19. - Consiliul director aproba regulile generale de organizare si functionare a Comisiei de cenzori. Capitolul IV VENITURILE SI CHELTUIELILE FUNDATIEI Art. 20. - Veniturile fundatiei provin din: a) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile in conditii legale; b) dividendele societatilor comerciale infiintate de fundatie; c) venituri realizate din activitati economice directe; d) donatii, sponsorizari sau legate; e) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale; f) alte venituri prevazute de lege. Art. 21. - (1) Fundatia poate infiinta societati comerciale ale caror dividende, daca nu se reinvestesc in aceste societati, se vor folosi pentru realizarea scopului ei. (2) Fundatia poate desfasura orice alte activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si au legatura stransa cu scopul principal al ei. Art. 22. - (1) Principalele cheltuieli ale fundatiei sunt: a) salarii si adaosuri la salarii; b) indemnizatii, prime si premii; c) procurari de rechizite si imprimate de birou; d) chirii, dobanzi, taxe, comisioane bancare; e) cazare, masa, transport; f) apa, canal, salubritate; g) energie electrica, termica si gaze naturale;

h) alte cheltuieli. (2) Cheltuielile se efectueaza potrivit prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli si se aproba de persoanele insarcinate de Consiliul director. (3) Salariile, indemnizatiile si alte drepturi banesti ale personalului se stabilesc in limitele statutului de functiuni si ale bugetului de venituri si cheltuieli. (4) Consiliul director poate dispune plata de premii, gratificatii si altele asemenea din disponibilitatile existente. Art. 23. - Exercitiul economico-financiar incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31 decembrie ale fiecarui an. Capitolul V DIZOLVAREA SI LICHIDAREA Art. 24. - Fundatia ..................................................... se va dizolva: I. De drept prin: a) implinirea duratei pentru care a fost constituita*; b) realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop**. II. Prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, atunci cand: a) scopul sau activitatea fundatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice; b) realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; c) urmareste alt scop decat cel pentru care s-a constituit; d) a devenit insolvabila; e) nu mai obtine autorizatiile prealabile necesare, potrivit legii. III. In situatia imposibilitatii constituirii Consiliului director in conformitate cu statutul fundatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului Consiliului director trebuia constituit. IV. In alte situatii prevazute de lege Art. 25. - (1) In cazul dizolvarii fundatiei, lichidatorii se numesc de instanta judecatoreasca. (2) Odata cu numirea lichidatorilor, mandatul Consiliului director inceteaza. (3) Lichidatorii la intrarea in functie efectueaza inventarul si incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului. (4) Ei sunt obligati sa primeasca si sa pastreze registrele si orice alte acte ale fundatiei si sa tina un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei acestora. (5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorului/Comisiei de cenzori. Art. 26. - (1) Lichidatorii au obligatia de a continua operatiunile juridice in curs, de a incasa creantele, de a plati creditorii, iar daca numerarul nu este suficient, de a transforma si restul activului in bani, procedand la vanzarea prin licitatie publica a bunurilor mobile si imobile. (2) Lichidatorii pot realiza numai acele operatiuni noi care sunt necesare finalizarii celor aflate in curs de derulare. Art. 27. - (1) In cazul dizolvarii fundatiei, bunurile ramase in urma lichidarii nu se pot transmite catre persoane fizice. (2) Aceste bunuri pot fi transmise catre persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemanator, potrivit procedurii care urmeaza: .........................................................

........................................................................................................................................................... .. ........................................................................................................................................................... .. ........................................................................................................................................................... . (3) Daca in termen de 6 luni de la terminarea lichidarii, lichidatorii nu au reusit sa transmita bunurile in conditiile alineatului (2), ele se atribuie de instanta competenta unei persoane juridice cu scop identic sau asemanator***. (4) Data transmiterii bunurilor este cea a intocmirii procesului-verbal de predare-preluare, daca prin acesta nu s-a stabilit o data ulterioara. Art. 28. - Lichidatorii incheie operatiunile si remit celor in drept contul gestiunii numai dupa expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea dizolvarii fundatiei. Art. 29. - Dupa incheierea lichidarii, lichidatorii sunt obligati ca in termen de doua luni sa depuna bilantul, registrul jurnal si un memorandum, sa declare operatiunile de lichidare la Registrul asociatiilor si fundatiilor al judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul asociatia si sa indeplineasca toate procedurile de publicare si radiere din acest registru. Art. 30. - Daca in termen de 30 de zile libere de la depunerea bilantului nu se inregistreaza nici o contestatie, bilantul se considera definitiv aprobat, iar lichidatorii, cu autorizarea judecatoriei, vor remite celor in drept bunurile si sumele ramase de la lichidare, impreuna cu toate registrele si actele fundatiei si ale lichidarii, dupa aceasta fiind considerati descarcati. Art. 31. - (1) Fundatia inceteaza a avea fiinta la data radierii din Registrul asociatiilor si fundatiilor. (2) Radierea se face in baza actului constatator eliberat lichidatorilor, prin care se atesta descarcarea acestora de obligatiile asumate. Capitolul VI DISPOZITII FINALE Art. 32. - Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile legii. Art. 33. - Redactat si editat in ................. exemplare, la ................ cu sediul in ............................., str. .......................... nr. ............., sector/judet .................. . S-au eliberat partii/partilor ...................... exemplare originale, astazi, data autentificarii. SEMNATURILE FONDATORILOR SEMNATURA FONDATORULUI _______________ *) La cele a caror durata este limitata in timp. **) Daca este cazul. *** Instanta judecatoreasca atribuie bunurile si in cazul cand statutul nu prevede o procedura de transmitere sau daca prevederea este contrara legii sau ordinii publice. ACT DE MECENAT I Subscrisa:

1. S.C. ......................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ..............................., str. ............................. nr. ..............., bloc ..........., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ....................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ......................................................., sub nr. ..............................., din ................................., cod fiscal nr. ........................, din ..................................., avand contul nr. ......................., deschis la ..............................., reprezentata de ..........................................., cu functia de ........................................., in calitate de mecena, sau 2. Asociatia/Fundatia ..........................................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ............................................., str. .......................... nr. ..............., bloc .........., scara .........., etaj .............., apartament ........., sector/judet ............................................, inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ............................................., din .................................., a Tribunalului .........................., codul fiscal nr. ................................., din ..............................., avand contul nr. .........................., deschis la ......................................., reprezentata de ..................................., cu functia de ..........................., in calitate de mecena, sau 3. Intreprinderea/Asociatia ..................................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ............................................., str. .......................................... nr. .........., bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ........................, posesoarea autorizatiei nr. ..............., din ..............., eliberata de Primaria ................................., codul fiscal nr. .........................................., din ..........................., avand contul nr. ......................................, deschis la ..................................., reprezentata de ....................................................., cu functia de..............................., in calitate de mecena, sau 4. D ....................................................., domiciliat in ..........................................................................., str. ....................................., nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ..... sector/judet ..........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ............................................... in (localitatea) .................................. sector/judet .............................., fiul lui .............................. si al ..........................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ............, nr. .................... eliberat de ......................, cod numeric personal ..................................., in calitate de mecena, Eu ...................................................... in calitate de mecena inteleg sa transfer, fara nici o obligatie de contrapartida directa sau indirecta, domnului/doamnei ............................................, domiciliata in ............................., str. ......................... nr. ........, bloc ........., etaj ......., ap. ........., sector/judet ......................., posesorul/posesoarea .................... seria ............ nr. ...................., eliberat de .............................................. la data de .............................................., urmatoarele: a) Suma de .................................. lei/o valuta convertibila ............................ . b) Bunuri materiale/facilitati in valoare de .................... lei/o valuta convertibila, conform listei, anexa nr. ............. care face parte integranta din prezentul contract.

Suma/bunurile/facilitatile/se acorda ca activitate filantropica, cu caracter umanitar pentru desfasurarea urmatoarelor activitati: ......................................................................................... .................................................................................................................................................. . II. Eu, in calitate de beneficiar accept astazi, ................. data semnarii prezentului act, sponsorizarea oferita de ....................................................................., in scopul .......................... si ma angajez sa o folosesc exclusiv in acest scop. III. Alte clauze .................................................................................................................................... .................................................................................................................................................. . Toate cheltuielile ocazionate de perfectarea acestui act raman in sarcina .............................. . Redactat si dactilografiat de .......................................... la ................................. in .................. exemplare, din care .................... pe seama partilor contractante, iar restul pentru ................. . MECENA BENEFICIAR ANGAJAMENT DE PLATA Subsemnatul 1) ......................................... fiul lui ................................ si al ................................., nascut la data de ......................... in localitatea ............................, sectorul/judetul .........................., domiciliat in ............................., str. ............................ nr. ........., bloc ........., scara .........., etaj ........, apart. ........, sectorul/judetul ................................................., posesorul buletinului/cartii de identitate seria ......................... nr. ................... eliberat/a de ............................... la data de ............................, cod numeric personal ........................, avand functia de2) ........................., luand cunostinta de faptul ca prin3) .................................. s-a constatat ca din vina mea am produs4) ........................... cu sediul social in ................................, str. .................................... nr. ..........., sectorul/judetul ......................., inmatriculata in Registrul comertului sub nr. ....................../....................../......................, o paguba in suma de5) ................................. lei, provenita din ................................................................................. ........................................................................................................................................................... .... imi iau angajamentul de a plati aceasta suma societatii (unitatii) pagubite, astfel7) .............................. ........................................................................................................................................................... .... Data ....................................... Semnatura ............................. Martori8) .................................. ................................................ NOTE 1. Se inscrie numele si prenumele complet al celui care si-a asumat angajamentul. 2. Se precizeaza functia si locul de munca in momentul semnarii angajamentului, indicandu-se si societatea (unitatea) la care este angajat, precum si sediul ei.

3. 4. 5. 6. 7.

Se indica actul prin care s-a constatat prejudiciul (felul, numarul si data) . Se arata denumirea societatii (unitatii) pagubite. Valoarea pagubei se inscrie in cifre si litere. Provenienta, pe scurt, a pagubei. Se precizeaza modalitatea de executare, care trebuie sa fie in conformitate cu dispozitiile legale. 8. Semnatura martorilor prezenti (la fiecare in parte se indica domiciliul si actul de identitate).

CONTRACT COLECTIV DE MUNCA*) Incheiat astazi .......................... la .............................................. PREAMBUL (1) Prezentul contract colectiv de munca se incheie in temeiul prevederilor ....................................... ..................................................................................................................................................... ... . (2) Obiectul sau il constituie stabilirea drepturilor si obligatiilor cluburilor de ....................................... si ale jucatorilor de .................................... cu privire la organizarea si prestarea muncii specifice activitatii lor. (3) Contractul colectiv de munca se fundamenteaza pe principiile bunei-credinte si ale respectului reciproc, in virtutea carora fiecare parte se obliga sa acorde toata atentia intereselor celeilalte parti. (4) Prin incheierea prezentului contract colectiv de munca, partile semnatare isi manifesta si disponibilitatea pentru: a) promovarea unor relatii de munca echitabile, de natura sa asigure un climat favorabil dezvoltarii sportului .................................... profesionist; b) extinderea si imbunatatirea cooperarii intre partile contractante, in scopul promovarii sportului ....................................; c) stabilirea unui cadru functional, actualizat, al realizarii drepturilor si obligatiilor dintre parti; d) strangerea legaturilor de comuniune dintre cluburi si jucatorii de .................................... profesionisti, in vederea intelegerii reciproce si rezolvarii problemelor economico-sociale cu care se confrunta acest sport in prezent; e) apararea constanta a regulilor faire-play-ului, a spiritului de sportivitate si a normelor etice si morale de orice influente. (5) In cuprinsul prezentului contract colectiv de munca, prin termenii de mai jos se intelege: a) .......................................... jucatorul de ............................................. definit ca atare de regulamentele elaborate de .......................................... si care are incheiat un contract individual de munca pe durata determinata/nedeterminata cu un club de ............................................................... b) club de .................................... sau club - asociatie sportiva cu personalitate juridica ce foloseste jucatori de ........................................ profesionisti;

c) angajator - clubul de .................................... care foloseste jucatori de ........................... profesionisti angajati cu contract individual de munca; d) sindicat - organizatie fara caracter politic, constituita in scopul apararii si promovarii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor si a drepturilor acestora prevazute in legislatia muncii si in contractul colectiv de munca; e) reprezentant al .................................... profesionisti (reprezentant al organizatiei sindicale1) - persoane alese in adunarea generala a acestora la fiecare club; f) salariat - jucator profesionist de .................................... care a incheiat un contract individual de munca. (6) Prezentul contract colectiv de munca are ca scop garantarea drepturilor si obligatiilor judecatorilor de .................................... profesionisti, in conformitate cu legislatia muncii, cu privire la: a) incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca; b) conditiile de munca, protectia muncii si a sanatatii jucatorilor de .................................... profesionisti, in procesul activitatii lor si in legatura cu aceasta; c) timpul de munca si timpul de odihna; d) salarizarea si drepturile sociale; e) protectia sociala; f) pregatirea si perfectionarea pregatirii jucatorilor de ........................................... profesionisti, precum si cariera profesionala a lor; g) alte drepturi si obligatii care decurg din normele legale si din relatiile de munca. _________________ *) In conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 130/1996, contractul colectiv de munca se poate incheia si in unitatile in care nu exista organizatii sindicale sau care nu indeplinesc conditiile de reprezentativitate prevazute de lege, in acest caz alegandu-se reprezentanti la negociere. PARTILE CONTRACTANTE 1. Clubul ............................... cu sediul in ..................................., str. .................................... nr. ..... sectorul/judetul .............................., infiintat prin sentinta civila nr. ..... din .................................... a ..........................................................................., inregistrat in Registrul persoanelor juridice de la .................................... prin incheierea acesteia din .................................... si 2. Sindicatul ............................................................................... (reprezentantii salariatilor din cadrul Clubului ................................................) infiintat prin sentinta civila nr. ......................................... din .................................... a ....................................................................... inregistrat in Registrul persoanelor juridice de la ................................... prin incheierea acesteia din .............................. Partile contractante, recunoscand si acceptand pe deplin ca sunt egale si libere in negocierea prezentului contract, au convenit asupra textului de mai jos si se obliga sa respecte prevederile acestuia, dupa cum urmeaza: Capitolul I DISPOZITII GENERALE

Sectiunea I Aplicare, durata, modificare, suspendare si incetare Art. 1. - In aplicarea prezentului contract se vor avea in vedere urmatoarele principii: a) drepturile cuprinse in cadrul sau nu vor putea constitui un pretext pentru reducerea altor drepturi individuale sau colective stabilite si recunoscute anterior, decat daca legea dispune altfel; b) in cazul in care, prin reglementari legale ori prin contracte incheiate intre parti, s-au prevazut drepturi mai mari pentru beneficiarii prezentului contract, se vor aplica prevederile si respectiv clauzele convenite de parti, daca nu contravin legii; c) in situatiile in care, in privinta drepturilor ce decurg din prezentul contract, intervin reglementari mai favorabile, ele se reitereaza, de drept, in cadrul acestuia. Art. 2. - (1) Prezentul contract colectiv de munca cuprinde drepturile si obligatiile cluburilor si ale jucatorilor de .................................... profesionisti, cu privire la conditiile de munca. (2) Drepturile si obligatiile concrete, raportate la conditiile specifice de munca vor fi stabilite de club, conform prevederilor legii si ale prezentului contract colectiv de munca si vor face obiectul contractelor individuale de munca. (3) La incheierea contractelor individuale de munca, jucatorii de .................................... profesionisti care nu au fost reprezentati la negocierea prezentului contract colectiv de munca pot adera la aplicarea lui daca fac, in acest sens, o declaratie potrivit anexei nr. 1 pe care o depun la Sindicatul ................................ (reprezentantii salariatilor din cadrul clubului ...................................). Art. 3. - (1) Prezentul contract colectiv de munca se incheie pe o perioada de un an de la data semnarii lui. (2) Daca nici una dintre parti nu denunta contractul cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana la incheierea unui nou contract colectiv de munca, dar nu mai mult de 12 luni. (3) Partile se obliga ca, in perioada aplicarii prezentului contract colectiv de munca, sa nu promoveze si sa nu sustina proiecte de acte normative a caror adoptare ar putea conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din aplicarea acestuia. Art. 4. - (1) Toate modificarile care eventual vor fi aduse prezentului contract colectiv de munca vor face obiectul negocierilor prealabile intre parti. (2) Cererile de modificare vor fi aduse la cunostinta celeilalte parti, in scris, cu cel putin 30 de zile inainte de data propusa pentru inceperea negocierilor. (3) Negocierile cu privire la eventualele modificari vor incepe in termen de 15 zile, dar nu mai devreme de 48 de ore de la data depunerii cererii de modificare. (4) Partile convin ca in perioada de la data depunerii cererii de modificare si inca 10 zile din ziua inceperii negocierilor, atat in cazul denuntarii contractului, cat si in cazul in care i se aduc modificari, sa nu efectueze concedieri din motive neimputabile jucatorilor de fotbal profesionisti si sa nu declanseze greve. (5) Modificarile aduse prezentului contract colectiv de munca, convenite de partile contractante produc efecte incepand cu data inregistrarii lor sau de la o data ulterioara, convenita expres de parti. (6) Clubul, la cererea sindicatului/reprezentantilor jucatorilor de .................................... profesionisti, va pune la dispozitie, cu cel putin 5 zile inainte, informatiile si documentele

necesare pentru a putea fi folosite la negocierea contractului colectiv de munca sau a eventualelor propuneri de modificare a acestuia. Art. 5. - Suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca are loc potrivit prevederilor legii. Art. 6. - (1) Clubul se obliga sa asigure afisarea la sediul sau a prezentului contract colectiv de munca, astfel incat toti jucatorii de .................................... profesionisti sa aiba posibilitatea sa ia cunostinta de prevederile sale. (2) Neafisarea contractului colectiv de munca constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit prevederilor legii, dar nu poate fi invocata de jucatori, in apararea lor, in cazul unor litigii de munca. Sectiunea a II-a Concilierea - comisia paritara Art. 7. - (1) In vederea rezolvarii eventualelor probleme care ar putea surveni in aplicarea prevederilor prezentului contract de munca, partile convin sa instituie o comisie paritara imputernicita sa interpreteze si sa modifice prevederile sale in functie de conditiile concrete si de posibilitati, la solicitarea uneia sau a ambelor parti. (2) Componenta, competenta, organizarea si functionarea comisiei paritare sunt stabilite prin regulamentul anexa nr. 2. CAPITOLUL II DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR Sectiunea I Dispozitii generale Art. 8. - Partile recunosc drepturile si obligatiile lor astfel cum sunt prevazute in reglementarile organismelor de ramura, interne si internationale si convin ca prevederile prezentului contract colectiv de munca sa se aplice in masura in care completeaza si nu reduc drepturile castigate de parti. Sectiunea a II-a Drepturile si obligatiile sindicatului/ reprezentantilor jucatorilor de ........................ profesionisti Art. 9. - Organizatia sindicala/reprezentantii jucatorilor de .................................... profesionisti au, in principal, urmatoarele drepturi: a) sa-i reprezinte, la orice nivel, pe membrii lor, cu privire la situatiile ce izvorasc din raporturile de munca ale acestora, prevazute in contractele colectiv si individual de munca; b) sa participe la adunarea generala a clubului ori la sedintele organelor de conducere ale acestuia, cu statut de observator, atunci cand se dezbat probleme care privesc drepturile si obligatiile jucatorilor pe care ii reprezinta; c) sa verifice, ca urmare a unei sesizari ori din oficiu, modul cum sunt respectate prevederile prezentului contract colectiv de munca;

d) sa organizeze actiuni specific sindicale, utilizand, cu titlu gratuit, baza materiala si utilitatile clubului; e) sa faca propuneri in legatura cu imbunatatirea conditiilor de munca ale jucatorilor si ale prevederilor prezentului contract colectiv de munca. Art. 10. - Principalele obligatii ale sindicatului/reprezentantilor jucatorilor de ............................... profesionisti sunt urmatoarele: a) sa respecte reglementarile organismelor de ramura interne, regulamentele de organizare si functionare, precum si regulamentele de ordine interioara ale clubului, contractele colectiv si individual de munca; b) sa sprijine clubul pentru realizarea prevederilor prezentului contract colectiv de munca; c) sa militeze pentru asigurarea unui climat favorabil in randul fotbalistilor, in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii si disciplinei muncii; d) sa informeze conducerea clubului despre deciziile care privesc fotbalistii profesionisti; e) sa recunoasca drepturile clubului de a conduce si supraveghea desfasurarea programelor de pregatire competitionala, gestionarea patrimoniului sau, precum si aplicarea masurilor disciplinare si materiale impotriva celor vinovati de savarsirea unor abateri de aceasta natura ori provocarea de prejudicii; f) sa nu initieze conflicte de munca, ca urmare a masurilor de reorganizare, transferare, disciplinare, materiale si altele, stabilite in limitele legii si in conditiile contractului colectiv de munca; g) sa foloseasca judicios baza materiala pusa la dispozitie de club pentru desfasurarea activitatilor sindicale; h) sa nu revendice avantaje materiale pentru membrii lor, in cazul in care acestia nu-si realizeaza atributiile din motive imputabile lor. Sectiunea a III-a Drepturile si obligatiile clubului Art. 11. - Clubul, in calitate de patron, are urmatoarele drepturi principale: a) sa conceapa si sa aplice strategii si politici de dezvoltare a lor; b) sa stabileasca obiectivele sportive si sarcinile concrete ale jucatorilor; c) sa incheie acte juridice, prin reprezentantii sai, in conditiile legii; d) sa selecteze, sa angajeze si sa concedieze jucatori, cu respectarea prevederilor Codului muncii si ale contractului colectiv de munca. Art. 12. - Principalele obligatii ale clubului sunt urmatoarele: a) sa aplice prevederile contractului colectiv de munca si sa stabileasca masuri concrete pentru respectarea disciplinei de catre toti salariatii, cu privire la drepturile si obligatiile jucatorilor; b) sa stabileasca masurile necesare pentru respectarea normelor de protectie si igiena a muncii, a normelor legale privind disciplina financiar-contabila; c) sa conceapa si sa aplice programe de pregatire si de perfectionare a pregatirii profesionale a jucatorilor, la nivelul performantelor si al obiectivelor propuse; d) sa respecte dreptul la aparare al jucatorilor si dreptul de a fi asistat ori reprezentat de sindicat/reprezentantii lor. Sectiunea a IV-a Alte drepturi si obligatii ale partilor

Art. 13. - Partile se recunosc reciproc ca parteneri de dialog social permanent si se obliga sasi respecte statutul in mod reciproc, asumandu-si urmatoarele obligatii principale: a) sa asigure respectarea prevederilor prezentului contract colectiv de munca, de catre club si jucatori; b) sa creeze cadrul organizatoric necesar incheierii contractelor individuale de munca si sa concretizeze in cadrul acestora prevederile prezentului contract colectiv de munca; c) sa controleze modul de aplicare a prevederilor prezentului contract si sa ia masurile care sunt de competenta lor in cazul in care se constata nereguli; d) sa respecte, la angajarea si salarizarea jucatorilor, criteriile privind aptitudinile specifice profesiunii lor, performantele individuale, fidelitatea fata de club, forma sportiva, atasamentul la principiile fair play-ului s.a.; e) sa solutioneze, cu promptitudine si competenta, sesizarile legate de aplicarea prevederilor prezentului contract colectiv de munca; f) sa asigure pregatirea si perfectionarea pregatirii teoretice, tehnice, tactice, psihologice etc. a jucatorilor la nivelul standardelor interne si internationale, in raport de obiectivele de performanta ale clubului; g) sa respecte orice alte obligatii rezultate din executarea prezentului contract colectiv de munca. Art. 14. - (1) Partile au convenit ca nu sunt permise: a) imixtiunea sindicatului/reprezentantilor jucatorilor in probleme care tin in mod exclusiv de activitatea de conducere a clubului; b) imixtiunea cluburilor in problemele jucatorilor, ce tin in mod exclusiv de competenta sindicatului/reprezentantilor jucatorilor. (2) Nici una dintre parti nu se poate prevala de drepturile sale in scopul acoperirii unor abuzuri ori fraudarii legii. Art. 15. - (1) Partile participa, reciproc, pe baza de invitatie, la adunari, sedinte sau alte intruniri in care se discuta probleme privind relatiile de munca, drepturile si obligatiile jucatorilor ori alte probleme privind contractul colectiv de munca. (2) Fiecare parte participa la intrunirile prevazute la alin. 1 cu statut de observator. Art. 16. - Partile isi vor comunica reciproc, nu mai tarziu de 5 zile de la luarea lor, hotararile organelor lor de conducere in probleme care privesc relatiile de munca sau altele asemenea. Art. 17. - (1) Cele doua parti accepta neconditionat ca programele de pregatire si de participare la competitii, programele de refacere si de asigurare a conditiilor tehnico-materiale, precum si altele asemenea se realizeaza sub conducerea, indrumarea si controlul persoanelor cu atributii de conducere si de executie ale clubului, cu respectarea prevederilor legii si ale contractului colectiv de munca. (2) Clubul, recunoaste dreptul sindicatului/reprezentantilor jucatorilor de a verifica modul cum sunt respectate contractele colectiv si individual de munca. Art. 18. - Clubul recunoscand sindicatul/reprezentantii jucatorilor, se angajeaza sa nu obstructioneze in nici un fel activitatea lui/lor si sa faciliteze desfasurarea unor actiuni sindicale in interesul imbunatatirii conditiilor si relatiilor de munca. Art. 19. - In cazul declansarii grevei, sindicatul/reprezentantii jucatorilor se angajeaza ca, pe intreaga durata a ei, sa ia toate masurile necesare pentru protectia bunurilor materiale detinute cu orice titlu juridic de catre cluburi. Art. 20. - (1) In situatiile in care se organizeaza actiuni sindicale, organizatiile sindicale/reprezentantii salariatilor au dreptul sa foloseasca in mod gratuit spatiile, utilitatile si,

in general, baza materiala a clubului (telefon, fax, copiator, tehnica de calcul etc.), conducerea acestuia neavand dreptul sa refuze o asemenea solicitare. (2) Sindicatul/reprezentantii jucatorilor are/au dreptul sa foloseasca, cu titlu gratuit sau oneros, potrivit intelegerilor dintre parti, mijloacele de transport ale clubului. Art. 21. - Partile se angajeaza sa intreprinda actiuni comune, pe plan intern si extern, pentru promovarea imaginii si intereselor cluburilor si ale jucatorilor si a sportului ...................................., in general, si sa se abtina de la declaratii calomnioase la adresa conducatorilor clubului si a liderilor sindicali. Art. 22. - (1) La nivelul clubului se poate conveni constituirea - din contributia cluburilor - a unui fond destinat activitatilor din domeniul negocierilor colective, in conditiile prevederilor art. 11 din Legea nr. 130/1996, modificata prin Legea nr. 143/1997, republicata. (2) Marimea acestui fond, partea care raspunde de gestionarea lui, activitatile pentru care se efectueaza cheltuielile din acest fond si modul de decontare a lor se stabilesc prin negociere. Art. 23. - (1) Partile convin ca, pentru reprezentantii clubului care au sarcini de serviciu privind plata salariilor sa se incaseze si sa se verse lunar, in contul ...................................., cotizatia de sindicat, pe baza listelor si a cuantumului prezentate de reprezentantii sindicatului(jucatorilor) . (2) Modificarile intervenite in structura membrilor si in cuantumul cotizatiei se comunica de catre reprezentantii sindicatului/jucatorilor. Art. 24. - (1) Clubul, impreuna cu reprezentantii sindicatului (salariatilor), va instala, la locuri accesibile, panouri de afisaj, avand ca scop informarea jucatorilor cu problemele profesionale, social-culturale si sindicale. (2) In cadrul clubului nu vor fi afisate sau difuzate materiale cu privire la activitatea sindicala, fara instiintarea sindicatului(reprezentantilor jucatorilor) . Capitolul III CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA 2) Sectiunea I Incheierea contractului individual de munca Art. 25. - (1) In scopul stabilirii concrete a drepturilor si obligatiilor izvorate din raportul de munca, jucatorul profesionist se angajeaza prin incheierea unui contract individual de munca. (2) Contractul individual de munca se incheie in forma scrisa, prin grija conducerii clubului. (3) Prin contractul individual de munca, jucatorul se obliga sa presteze activitatile specifice functiei de ...................................., iar clubul se obliga sa asigure conditiile pentru desfasurarea activitatii si sa plateasca salariul negociat. (4) La semnarea contractului individual de munca, jucatorul dobandeste calitatea de salariat, avand drepturile si indatoririle prevazute de legislatia muncii, contractul colectiv de munca si de contractul individual de munca. (5) Partile contractului individual de munca sunt: clubul, in calitate de patron si jucatorul de .................................... profesionist, in calitate de salariat. Art. 26. - Contractul individual de munca (anexa nr. ...), care face parte integranta din prezentul contract, va cuprinde clauze privind: a) durata, felul si locul activitatii; b) salariul si alte drepturi materiale si financiare;

c) durata timpului de munca si a concediului de odihna; d) protectia si igiena muncii; e) ordinea si disciplina muncii; f) acordarea de spatii de locuit pe baza unui contract accesoriu la contractul individual de munca; g) conditii de pregatire; h) alte clauze negociate intre parti. Art. 27. - Prevederile Regulamentului privind statutul jucatorilor de .................................... cu privire la incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractului de munca sunt acceptate de parti si fac parte integranta din prezentul contract colectiv de munca, in cazul in care nu sunt prevazute in mod expres in acest contract. Art. 28. - (1) Contractul individual de munca se incheie numai pe durata determinata. (2) Angajarea jucatorilor se face pe baza de examen medical si verificare a aptitudinilor, pregatirii si a valorii sportive, prin proba practica data in fata tehnicienilor stabiliti de conducerea clubului. Art. 29. - Clubul are obligatia de a asigura intocmirea, tinerea la zi si pastrarea carnetelor de munca ale jucatorilor fie prin directia generala de munca si protectie sociala competenta, fie prin organe proprii, daca s-a obtinut aprobarea necesara din partea acesteia, in conditiile legii. Sectiunea a II-a Modificarea si adaptarea contractului individual de munca Art. 30. - (1) Contractul individual de munca se poate modifica prin acte aditionale, cu acordul partilor in ceea ce priveste felul si locul muncii, drepturile salariatului, precum si alte clauze contractuale. (2) Anual, contractul individual de munca se va adapta prevederilor contractului colectiv de munca, daca intervin modificari in cadrul acestuia din urma, care sa necesite acest lucru. Adaptarea se efectueaza in termen de 30 de zile de la data inregistrarii contractului colectiv de munca la organul in drept. (3) Refuzul jucatorului de a accepta modificarea clauzelor referitoare la felul si locul de munca, la conditiile de munca sau la drepturile salariale nu da dreptul angajatorului sa procedeze la desfacerea unilaterala a contractului individual de munca pentru unul dintre aceste motive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Art. 31. - (1) Transferarea jucatorului se face in conditiile prevazute de legislatia muncii si de regulamentele .................................................................................................................................... . (2) Transferarea definitiva sau temporara a jucatorului profesionist se face numai cu acordul sau. (3) In orice caz, transferarea temporara nu poate depasi perioada de valabilitate a contractului individual de munca incheiat cu clubul cedent. Art. 32. - In timpul deplasarii, jucatorul beneficiaza de drepturile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv si in contractul individual de munca. Sectiunea a III-a Suspendarea si incetarea contractului individual de munca Art. 33. - Contractul individual de munca poate fi suspendat astfel:

a) de drept (incapacitate temporara de munca, concediu de maternitate - pentru jucatoarele profesioniste - concediu pentru ingrijirea copilului bolnav, pana la varsta de 3 ani, indeplinirea serviciului militar in termen, concentrare, mobilizare, exercitarea unei functii de conducere pe linie sindicala, desfasurarea grevei si alte cazuri prevazute de lege); b) prin acordul partilor (concediu fara plata, trimiterea la cursuri de perfectionare etc.); c) prin actul unilateral al jucatorului (concediu pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului handicapat, concediu de studii s.a.); d) prin actul unilateral al jucatorului (perioada in care nu s-a prestat munca, din culpa angajatului, transfer temporar s.a.) . Art. 34. - Raporturile de munca inceteaza in urmatoarele situatii: a) la expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul individual de munca; b) prin acordul partilor, realizat in cursul executarii contractului; c) din initiativa angajatorului; d) din initiativa jucatorului; e) alte cazuri prevazute de lege. Art. 35. - Cazurile in care contractul individual de munca inceteaza din initiativa angajatorului sunt urmatoarele: a) reducerea personalului prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in cauza, ca urmare a reorganizarii, restrangerii activitatii sau retrogradarii; b) incetarea activitatii clubului cu care s-a incheiat contractul individual de munca; c) mutarea clubului in alta localitate, jucatorul neacceptand sa-l urmeze; d) jucatorul nu corespunde din punct de vedere profesional; e) jucatorul indeplineste conditiile de pensionare pentru invaliditate, prevazute de lege; f) jucatorul comite o abatere grava sau isi incalca, in mod repetat, obligatiile sale de munca, inclusiv normele de comportare; g) cel in cauza este arestat mai mult de 60 de zile; h) jucatorul este condamnat pentru o infractiune in legatura cu munca sa, condamnarea facandu-l necorespunzator postului pe care il detine; i) instanta de judecata a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv. Art. 36. - In cazul in care clubul urmeaza sa efectueze reduceri de personal ca urmare a restrangerii activitatii sau a reorganizarii, partile au convenit urmatoarele: a) Angajatorul anunta sindicatul/reprezentantii salariatilor, cu privire la: numarul si structura posturilor ce urmeaza a fi reduse, motivele reducerii si eventualele posibilitati de distribuire a acestora, astfel: 1. cu 90 de zile calendaristice inainte, in cazul schimbarii sediului clubului in alta localitate; 2. cu 30 de zile calendaristice inainte, daca schimbarea se datoreaza reorganizarii totale sau partiale a clubului ori restrangerii activitatii, reorganizarii ori retrogradarii. b) In aceasta perioada, clubul se obliga sa identifice si sa valorifice posibilitatile de redistribuire a jucatorilor in cadrul clubului, iar daca posturile astfel identificate necesita o pregatire speciala, sa suporte cheltuielile de reconversie. Art. 37. - (1) In cazurile in care desfacerea contractului individual de munca are loc din initiativa celui care angajeaza, pentru motivele prevazute la art. 35 lit. a-d, acesta acorda jucatorului un preaviz de 15 zile.

(2) In perioada preavizului, jucatorul are dreptul sa absenteze o jumatate din programul normal de lucru spre a-si cauta un loc de munca, fara ca aceasta sa le afecteze salariul sau alte drepturi. (3) In cazul in care desfacerea contractului de munca se face fara preaviz, jucatorul in cauza are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul de baza pe perioada preavizului. Art. 38. - Contractul individual de munca nu poate fi desfacut din initiativa celui care angajeaza, in cazul in care jucatorul se afla in urmatoarele situatii: a) incapacitate de munca; b) stare de graviditate si concediu de maternitate (pentru jucatoare) sau pentru ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 3 ani; c) delegare, detasare sau transfer la un alt club sau loc de munca. Art. 39. - Desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului se face cu avizul sindicatului (reprezentantii salariatilor), din care sa rezulte ca s-au respectat clauzele prezentului contract colectiv de munca. Art. 40. - Desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului se face prin decizie a organelor de conducere competente ale clubului si trebuie sa fie motivata in fapt si in drept, sa indice termenele si organele la care poate fi atacata si sa fie comunicata in scris jucatorului de la data comunicarii urmand a produce efecte. Art. 41. - Litigiile dintre jucator si clubul angajator in legatura cu executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca sunt considerate litigii de munca. Art. 42. - Partile se angajeaza sa nu supuna nici un litigiu spre solutionare instantelor judecatoresti inainte de a epuiza procedura instantelor de jurisdictie sportiva. Art. 43. - Constatarea desfacerii contractelor de munca ale jucatorilor se face in conditiile legislatiei muncii, ale contractului colectiv de munca si ale contractului individual de munca. Capitolul III TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA Sectiunea I Timpul de munca Art. 44. - (1) Durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana, partile avand posibilitatea de a stabili forme specifice de organizare a duratei timpului de lucru. (2) Inceperea si terminarea programului de lucru, formele specifice de organizare a lui, precum si modalitatile concrete de desfasurare si evidenta a muncii prestate, se stabilesc de club, cu consultarea sindicatului (reprezentantilor jucatorilor) . (3) In toate cazurile in care este posibil, clubul poate stabili orare flexibile de lucru si modalitati de aplicare a lor, fara ca aceasta sa conduca la sporirea sarcinilor de serviciu, la deteriorarea conditiilor de munca sau la diminuarea veniturilor. Art. 45. - In cazul efectuarii pregatirii in sistem de cantonament, cu exceptia celor organizate in perioadele precompetitionale si inaintea jocurilor (competitiilor, turneelor) disputate peste hotare, durata cantonamentului nu poate depasi .... ore, inainte de ora de incepere a partidelor care au loc pe teren propriu si .... de ore inainte de ora de incepere a partidelor care au loc in deplasare.

Art. 46. - (1) Jucatorii profesionisti pot fi solicitati, pe baza unei chemari scrise a conducerii clubului, sa presteze ore suplimentare (peste cele din programul normal de lucru), in afara categoriilor stabilite de lege, numai cu consimtamantul lor. (2) Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru sunt ore suplimentare si se compenseaza cu timp liber corespunzator. (3) In cazul in care munca astfel prestata nu va fi compensata cu timpul liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile si jucatorul este de acord, orele suplimentare prestate se vor salariza dupa cum urmeaza: a) cu 50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru; b) cu 100% din salariul de baza pentru timpul ce depaseste 2 ore si pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, in zilele de sarbatoare legala, precum si in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza. (4) Numarul de ore suplimentare care depasesc 120 de ore de persoana pe an necesita acordul sindicatului (reprezentantilor salariatilor) . Sectiunea a II-a Timpul de odihna Art. 47. - (1) Jucatorii profesionisti au dreptul, in fiecare saptamana, la un repaus de 2 zile consecutive. (2) Clubul, de comun acord cu sindicatul (reprezentantii jucatorilor), stabileste zilele din saptamana ca zile de repaus, cu conditia ca o data la doua luni, cel putin, sa se asigure fiecarui jucator zilele de repaus in zilele de duminica si luni. (3) In mod exceptional, potrivit conditiilor specifice, repausul saptamanal poate fi acordat prin cumul, intr-o perioada mai lunga, cu consimtamantul jucatorului respectiv. Art. 48. - (1) Cu exceptia zilelor de repaus saptamanal, sunt, de asemenea, zile nelucratoare zilele de sarbatori legale, precum si sarbatorile religioase, dupa cum urmeaza: a) 1 si 2 ianuarie; b) a doua zi de Pasti; c) 1 Mai; d) 1 Decembrie; e) 25 si 26 decembrie; f) alte zile stabilite de lege. (2) In cazul in care acordarea zilelor libere nu este posibila ca urmare a competitiilor in care sunt angajate echipele clubului, ele se pot compensa in perioadele in care activitatea competitionala este intrerupta. (3) Conducerea clubului si sindicatul (reprezentantii salariatilor) pot stabili, de comun acord, efectuarea unor punti calendaristice, cu recuperarea timpului liber astfel acordat, in zilele lucratoare, fara a afecta pregatirea de performanta a jucatorilor. Art. 49. - (1) Jucatorii de ....... profesionisti au dreptul la un concediu anual de odihna de cel putin ..... zile lucratoare, platit de angajator. (2) Programarea concediului de odihna se face anual, de conducerea clubului, cu acordul angajatorului, si se poate efectua numai in pauza competitionala.

Art. 50. - (1) La desfacerea contractului individual de munca, inainte de efectuarea concediului de odihna, jucatorul in cauza are dreptul la un concediu platit, calculat proportional cu perioada de timp prestata si pentru care nu a efectuat concediul. (2) La cererea jucatorului, zilele cuvenite din concediul neefectuat pot fi acordate inainte de preaviz. Art. 51. - (1) Concediul de odihna poate fi intrerupt si reprogramat in urmatoarele situatii: a) in cazul in care jucatorul este in concediu medical; b) atunci cand jucatorul este chemat sa indeplineasca indatoriri publice sau obligatii militare, altele decat serviciul militar; c) daca jucatorul urmeaza sau trebuie sa urmeze un curs de calificare, perfectionare sau specializare in tara sau in strainatate; d) in cazul cand jucatorul are recomandari medicale (recunoscute de medicul clubului) pentru a urma un tratament la o statiune balneo-climaterica; e) daca, din motive intemeiate, jucatorul solicita, pentru interes personal, reprogramarea plecarii in concediu la o alta data, iar interesele activitatii competitionale o permit; f) in cazul in care jucatoarea este in concediu de odihna inainte sau in continuarea concediului de maternitate. (2) In cazurile de intrerupere a concediului de odihna prevazute la alineatul precedent, jucatorul are dreptul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce au incetat situatiile respective sau, daca acest lucru nu este posibil, la o data stabilita printr-o noua programare, pana la sfarsitul anului calendaristic in curs. Art. 52. - (1) Indemnizatia cuvenita pentru concediul de odihna reprezinta media pe 3 luni a tuturor veniturilor cu caracter permanent ale jucatorului, anterioare plecarii in concediu. (2) Indemnizatia de concediu de odihna nu poate fi mai mica decat salariul de baza si sporul de vechime (daca este cazul), cumulate, la data plecarii in concediu. (3) La plecarea in concediu de odihna, jucatorii vor putea primi, in afara indemnizatiei de concediu, si o prima de vacanta al carei cuantum se stabileste de conducerea clubului, cu consultarea sindicatului (reprezentantilor jucatorilor), in functie de posibilitatile financiare ale angajatorului. (4) Indemnizatia de concediu si prima de vacanta se platesc inainte de plecarea in concediu. (5) Concediul de odihna se programeaza si se efectueaza in cursul aceluiasi an calendaristic, iar compensarea acestuia in bani se face in conditiile legii. Art. 53. - (1) Jucatorii de ........................ profesionisti au dreptul la zile libere platite, in cazul unor evenimente familiale deosebite, cu plata acestor zile la nivelul salariului de baza, astfel: a) decesul sotului/sotiei, copilului, parintilor, bunicilor, fratilor, socrilor, ginerelui, nurorii, nepotilor - 3 zile; b) nasterea unui copil - 2 zile; c) casatoria copilului, fratelui, surorii - 2 zile; d) casatoria civila/religioasa a jucatorului - 5 zile; e) schimbarea locului unde se desfasoara activitatea, cu mutarea domiciliului in alta localitate - 5 zile. (2) La nivelul clubului se pot stabili si alte situatii in care jucatorii sa beneficieze de zile libere platite. (3) In vederea rezolvarii unor situatii personale deosebite cum sunt: stramutari, calamitati naturale, refacerea capacitatii de munca prin tratament, insotirea unui membru al familiei pentru

tratament si studii, solicitarea unui numar mai mare de zile decat cele stabilite la alineatul (1) sau in alte cazuri motivate, jucatorii au dreptul la un concediu fara plata de maximum 30 de zile, cumulate in cursul unui an. Art. 54. - (1) Concediile de odihna se programeaza in functie de necesitatile desfasurarii normale a activitatii cluburilor, cu consultarea sindicatului (reprezentantilor jucatorilor) . (2) Plecarea in concediul de odihna va fi comunicata in scris fiecaruia cu cel putin 15 zile inaintea datei fixate. Capitolul IV SALARIZAREA Art. 55. - (1) In conditiile prevazute in contractul individual de munca, pentru munca prestata, fotbalistii profesionisti au dreptul la un salariu lunar, negociat in bani. (2) Prin negocierea anuala a drepturilor salariale individuale, salariul de baza al unui jucator de ............................ profesionist nu va fi mai mic decat salariul mediu pe economie. (3) In raport de rata inflatiei se vor efectua indexari. (4) Salariul de baza lunar negociat se acorda jucatorilor de ............................... profesionisti, indiferent daca participa sau nu la jocurile oficiale sau amicale ale clubului, cu conditia sa-si realizeze programul de pregatire si antrenament stabilite de club. (5) Salariul de baza lunar, negociat, nu poate fi diminuat decat in conditiile legii. Art. 56. - (1) Plata salariilor se face lunar, la datele stabilite de conducerea clubului. (2) Toate drepturile banesti cuvenite jucatorilor se platesc inaintea oricaror alte obligatii ale clubului. Art. 57. - (1) Indemnizatiile, sporurile si primele care se pot plati jucatorilor de ........................ profesionisti sunt urmatoarele*: a) indemnizatia de incadrare in functie cuvenita la angajare si la transferul in cadrul clubului; b) indemnizatia de reinnoire a contractului individual de munca; c) sporul de vechime in munca; d) sporul de fidelitate fata de club; e) prime de joc (castigat sau incheiat la egalitate); f) prima de punct (gol) inscris; g) alte indemnizatii, sporuri sau prime stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de club. (2) Sporurile de vechime in munca si de fidelitate se includ in salariul de baza. _____________ *Enumerarea este sugestiva. Capitolul V MASURI DE PROTECTIE Sectiunea I Protectia sociala

Art. 58. - (1) In situatia reorganizarii activitatii, clubul are obligatia sa comunice, in scris, sindicatului (reprezentantilor jucatorilor) numarul de posturi ce se vor reduce si structura lor, cu cel putin 30 de zile inainte de a incepe sa curga termenul de preaviz. (2) In perioada prevazuta la alin. (1) conducerea clubului are obligatia sa identifice si sa valorifice posibilitatile de redistribuire a celor care urmeaza a fi disponibilizati din cadrul clubului. (3) In cazurile in care, in urma analizei efectuate, conform prevederilor de la alin. (2), nu poate fi evitata disponibilizarea, angajatorul are obligatia sa comunice fiecarui jucator: a) daca i se ofera sau nu un alt loc de munca in cadrul clubului; b) preavizul, cu precizarea termenului si a drepturilor ce i se cuvin. Art. 59. - Desfacerea contractelor individuale de munca ale celor care urmeaza a fi disponibilizati, ca urmare a reorganizarii, se face solicitandu-se si avizul sindicatului (reprezentantilor jucatorilor) . Art. 60. - (1) Partile convin ca, la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, sa plateasca celor in cauza, in afara drepturilor de preaviz, o indemnizatie de cel putin doua salarii de baza pentru fiecare an servit in cadrul clubului respectiv. (2) Prevederile alin. (1) se aplica in cazurile in care desfacerea contractului individual de munca a intervenit din urmatoarele motive: a) reducerea personalului prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in cauza, ca urmare a reorganizarii; b) incetarea activitatii prin dizolvare; c) retrogradarea clubului intr-o categorie inferioara; d) mutarea clubului in alta localitate. Art. 61. - Clubul are obligatia sa asigure jucatorilor de ............................... profesionisti care au domiciliul in alte localitati, spatii de locuit pe baza de contract de inchiriere accesoriu la contractul individual de munca sau sub alte forme (cazare la camin, hotel, la persoane fizice s.a.). Sectiunea a II-a Protectia sanatatii Art. 62. - Clubul are obligatia sa creeze toate conditiile necesare prevenirii accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale, in care scop poarta raspunderea pentru: a) evaluarea si combaterea riscurilor de sursa; b) asigurarea examinarii medicale si testarii compatibilitatii la angajare si periodic; c) intocmirea unor programe de recuperare si asistenta medicala specifice; d) incheierea de asigurari pentru risc profesional, accident de munca si de viata; e) refacerea si compensarea celor care au suferit accidente de munca si boli profesionale; f) aplicarea unor programe destinate profilaxiei bolilor transmisibile si cu risc epidemic; g) alte masuri specifice necesare. Art. 63. - Clubul are obligatia de a asigura alimentatia de protectie si de fortificare jucatorului, la indicatia medicului angajatorului (ratia calorica si a lichidelor necesara organismului, calitatea mesei, cantitatea si calitatea sustinatoare de efort s.a.) . Art. 64. - Clubul acorda, in mod gratuit, jucatorului echipamentul de pregatire, de antrenament si de joc, precum si, dupa posibilitati, echipament de prezentare.

Art. 65. - (1) Clubul are obligatia de a organiza atat la angajare, cat si, ulterior, la intervalele de timp stabilite de organele in drept, examinarea medicala a jucatorilor, in scopul de a constata daca sunt apti pentru desfasurarea activitatii, precum si de a preveni imbolnavirile sau accidentarile. (2) Examinarea medicala este obligatorie, iar eventualele cheltuieli ocazionate de aceasta se suporta, integral, de catre club. (3) Neprezentarea la examenele medicale constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza ca atare. (4) Partile contractante isi insusesc si admit ca minimal normele stabilite de ............................... pentru controlul medical periodic. Art. 66. - Partile contractante recunosc ca obligatorie aplicarea normelor metodologice privind declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Art. 67. - Clubul va asigura, pe cheltuiala sa, instruirea jucatorilor de .............................. profesionisti cu privire la cauzele accidentelor si modul de prevenire a lor la antrenament si in cursul jocului. Art. 68. - (1) In vederea mentinerii si imbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii, clubul va mai lua urmatoarele masuri: a) amenajarea ergonomica a locurilor unde isi desfasoara activitatea jucatorii; b) asigurarea conditiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura, umiditate, aerisire); c) amenajarea corespunzatoare a anexelor sociale (vestiare, bai, grupuri sanitare, sali de mese si de odihna etc.) . (2) Salariatii sunt obligati sa pastreze, in bune conditii amenajarile facute de club, sa nu le deterioreze, descompuna sau sa sustraga componente ale acestora, in caz contrar avand obligatia de a suporta contravaloarea degradarilor, sustragerilor si distrugerilor eventuale. Capitolul VI DISCIPLINA MUNCII Art. 69. - Clubul are obligatia ca, la angajare sau pe parcursul activitatii, daca intervin modificari, sa puna la dispozitia jucatorilor, sub luare de semnatura, pentru cunoastere si respectare, urmatoarele: a) Controlul individual de munca, dupa inregistrarea lui la directia generala de munca si protectie sociala competenta si la federatia de ramura b) Regulamentul de organizare si functionare a clubului c) Regulamentul de ordine interioara. Art. 70. - Jucatorii care isi indeplinesc la timp si in bune conditii sarcinile ce le revin vor putea fi recompensati cu: a) multumiri verbale; b) diplome, cupe, plachete, medalii si titluri distinctive; c) majorarea salariului de baza; d) gratificatii si premii. Art. 71. - (1) Constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza corespunzator gravitatii ei, incalcarea cu vinovatie a indatoririlor inscrise in contractele colectiv si individual de munca prin care se lezeaza desfasurarea, in bune conditii, a activitatii, daca fapta nu intruneste elementele unei infractiuni.

(2) Partile au convenit ca urmatoarele fapte savarsite de jucatori sunt abateri disciplinare: a) refuzul nejustificat de a executa sarcinile ce li se incredinteaza, in limitele obligatiilor prevazute in contractul individual de munca; b) organizarea de intruniri, in cadrul clubului, in timpul sau in afara orelor de program, fara aprobarea conducerii clubului; c) prezentarea la programul de pregatire si de antrenament, precum si la competitii sub influenta bauturilor alcoolice sau a substantelor interzise; d) fumatul, cu exceptia locurilor unde este permis; e) sustragerea sau degradarea, sub orice forma, a bunurilor si valorilor apartinand clubului; f) folosirea in interes personal a bunurilor din patrimoniul clubului, cu exceptia celor date in folosinta proprie; g) instrainarea, sub orice forma, a bunurilor din patrimoniul clubului; h) primirea de foloase necuvenite; i) falsificarea documentelor, indiferent de natura lor; j) absenta nemotivata de la program de cel mult 2 zile consecutive sau 4 zile alternative intrun an calendaristic; k) parasirea locului unde se desfasoara activitatea fara aprobarea celui in drept sa acorde invoiri; l) incalcarea normelor de securitate a muncii si regulile de prevenire si stingere a incendiilor; m) nerespectarea regulilor confidentialitatii sau divulgarea informatiilor, datelor sau documentelor care au acest caracter; n) neexecutarea la timp si in conditiile cerute a indicatiilor primite de la conducerea tehnica si administrativa a clubului; o) omisiunea de a instiinta conducerea tehnica sau administrativa a clubului asupra deficientelor de natura sa stanjeneasca desfasurarea normala a activitatii; p) refuzul de a se prezenta la controalele privind starea sanatatii sau a aptitudinilor, prestarea de activitati sau tratamente contrare recomandarilor medicale sau neexecutarea tratamentelor terapeutice prescrise; r) incalcarea regulilor de comportare civica si etica in cadrul relatiilor de munca in incinta clubului, la locurile de pregatire sau/si la cele unde se disputa activitatile sportive (injurii, insulte, calomnii, loviri, gesturi obscene s.a.); s) folosirea mijloacelor materiale si financiare ale clubului pentru propaganda politica. (3) Partile sunt de acord ca enumerarea faptelor de la alineatul precedent nu este limitativa, orice alta nerespectare a obligatiilor de serviciu prevazuta de lege, de Regulamentul de ordine interioara sau de prezentul contract colectiv de munca fiind considerata, de asemenea, abatere disciplinara. Art. 72. - Partile sunt, de asemenea, de acord cu urmatoarele principii aplicabile in materie disciplinara: a) unui jucator nu i se poate aplica decat o singura sanctiune pentru o abatere; b) in cazul unor abateri comise simultan se poate aplica sanctiunea corespunzatoare abaterii celei mai grave; c) este interzisa aplicarea de sanctiuni colective; d) pana la aplicarea sanctiunii, jucatorul se prezuma ca fiind nevinovat. Art. 73. - Sanctiunile disciplinare aplicabile jucatorilor de ................................ profesionisti sunt urmatoarele:

a) avertismentul - sanctiunea prin care se atrage atentia ca va fi sanctionat mai aspru la o noua abatere; b) mustrarea - notificare scrisa facuta jucatorului care nu si-a indeplinit obligatiile de serviciu si caruia i se recomanda sa ia masuri de indreptare; c) diminuarea salariului de baza - reducerea cuantumului acestuia pe o perioada de 1-3 luni cu 5%-10%; d) excluderea din lot - cu toate consecintele ce decurg din aceasta, pe o durata de 1-3 luni; e) desfacerea contractului individual de munca. Art. 74. - (1) Sanctiunea disciplinara se aplica in functie de gravitatea abaterii, dupa indeplinirea unei proceduri administrative, astfel: a) cercetarea imprejurarilor, cauzelor si consecintelor faptei de catre reprezentantii imputerniciti ai clubului; b) ascultarea jucatorului; c) verificarea sustinerilor jucatorului. (2) In functie de gravitatea faptei, sanctiunile se pot aplica fara respectarea succesiunii lor. Art. 75. - (1) Partile sunt de acord ca reprezentantii sindicatului (jucatorilor) sa asiste la cercetarea administrativa a abaterilor disciplinare in scopul prevenirii interpretarilor, abuzurilor sau incalcarii drepturilor jucatorilor de ........................... profesionisti. (2) In scopul prevazut la alin. (1), sindicatul (reprezentantii jucatorilor) poate delega imputerniciti sa acorde asistenta jucatorilor in faza de cercetare administrativa. Capitolul VII SOLUTIONAREA PLANGERILOR PENTRU INCALCAREA PREVEDERILOR CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCA Art. 76. - (1) Orice jucator de ................................ profesionist poate depune, impotriva angajatorului, o plangere scrisa privind incalcarea prevederilor contractului colectiv de munca, in cel mult 3 zile lucratoare de la producerea incidentului. (2) Plangerea, in intelesul prezentului contract, este determinata de o abatere, o incalcare, o interpretare sau o aplicare gresita a oricarei prevederi a acestuia. (3) Plangerea trebuie sa poarte semnatura jucatorului si sa fie inregistrata la secretariatul clubului. (4) Nu se iau in considerare anonimele. Art. 77. - (1) In termen de 3 zile lucratoare de la inregistrarea plangerii, conducerea clubului ii va convoca pe petent si persoanele implicate si va discuta cu acestia, in prezenta reprezentantului sindicatului (jucatorilor) . (2) Discutiile si concluziile se consemneaza intr-un proces-verbal. (3) Reclamantul trebuie audiat personal. (4) Conducerea clubului trebuie sa ia o decizie si sa o comunice, in scris, petitionarului si sindicatului (reprezentantilor salariatilor) . (5) In caz de nesolutionare, plangerea va fi prezentata comisiei paritare. Art. 78. - (1) In cazul in care reclamantul apreciaza ca decizia conducatorului clubului in solutionarea plangerii nu este legala sau temeinica poate cere, in termen de 3 zile lucratoare de la comunicarea in scris a deciziei, revizuirea acesteia prin comisia paritara. (2) Cererea de revizuire se formuleaza in scris si va fi insotita de actele pe care se intemeiaza, precum si de decizia a carei revizuire se cere.

(3) Comisia paritara va solutiona cererea in termen de 5 zile lucratoare de la inregistrarea ei, astfel: a) instiinteaza partile implicate, cu cel putin doua zile lucratoare inainte de ziua convocarii la audiere; b) ia o hotarare, motivata, care este definitiva si care se comunica partilor, in termen de 3 zile lucratoare de la solutionarea cererii. (4) In cazul in care reclamantul nu este de acord cu hotararea, se poate adresa instantelor de judecata. DISPOZITII FINALE Art. 79. - Cluburile se obliga sa cunoasca si sa aplice prevederile prezentului contract colectiv de munca indiferent daca implica modificari structurale sau transformari. Art. 80. - (1) Partile contractante convin ca, in termen de 15 zile de la semnarea prezentului contract colectiv de munca sa formeze o comisie paritara pentru aplicarea unitara a prevederilor sale si pentru elaborarea - atunci cand va fi cazul - a precizarilor necesare in acest sens. (2) Totodata, partile contractante se obliga ca, pe parcursul aplicarii prezentului contract colectiv de munca sa nu emita, in mod unilateral, hotarari sau reglementari interne care sa contravina sau sa limiteze prevederile acestuia. Art. 81. - Clubul se obliga ca, indata ce a fost semnat, sa afiseze, la locuri vizibile, prezentul contract colectiv de munca. Art. 82. - Prevederile prezentului contract colectiv de munca se intregesc cu dispozitiile legislatiei muncii. Art. 83. - Prezentul contract colectiv de munca intra in vigoare incepand cu data de ............... . REPREZENTANTUL CLUBULUI ............................................. REPREZENTANTII SINDICATULUI (JUCATORILOR) ............................................. Anexa nr. 1 DECLARATIE Subsemnat(ul/a) (numele si prenumele complet) .......................................................................... domiciliat in (localitatea) ..................................... str. ................................ nr. ............., bloc ............., scara .........., etaj ........., ap. ........., sectorul/judetul ............................................................, posesor al buletinului/cartii de identitate seria ......................., nr. .............................., eliberat de ........................, la data de .........................., avand codul numeric personal ..............................., jucator profesionist la Clubul ........................................., inteleg sa ma folosesc la negocierea contractului meu

individual de munca de clauzele contractului colectiv de munca incheiat la data de ................................................., in conformitate cu prevederile art. ............... alin. ............... din acest contract. De asemenea, consimt ca, lunar, sa mi se retina o contributie egala cu ................ % din drepturile salariale si sa se verse sindicatului in conditiile prevazute de prezentul contract colectiv de munca. Data Semnatura Anexa nr. 2 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A COMISIEI PARITARE Art. 1. - Comisia paritara este formata din reprezentanti desemnati in mod egal, cate 3 din partea clubului si, respectiv, a Sindicatului ................................. (reprezentantii salariatilor) . Art. 2. - Membrii comisiei vor fi desemnati de partile semnatare ale contractului colectiv de munca, in termen de 15 zile de la inregistrarea acestuia la directia generala de munca si protectie sociala competenta. Art. 3. - Comisia paritara are urmatoarele atributii principale: a) interpretarea unitara a prevederilor contractului colectiv de munca; b) analiza modului de aplicare, in cadrul clubului, a prevederilor contractului colectiv de munca, precum si a sesizarilor privind incalcarea acestora; c) aprecierea modului cum evolueaza relatiile dintre partile contractante; d) sesizarea partilor contractante despre necesitatea unor eventuale modificari a clauzelor contractului colectiv de munca sau completarea prevederilor acestuia; e) orice alte probleme care se ivesc in relatiile dintre parti. Art. 4. - (1) Comisia se va intruni, la cererea scrisa a oricarui membru al sau, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la comunicarea cererii. (2) Ea isi desfasoara activitatea in prezenta unui numar de cel putin 2 membri de fiecare parte. (3) Comisia paritara va fi prezidata, prin rotatie, de catre un reprezentant al fiecarei parti, ales la inceputul fiecarei sedinte. (4) Comisia ia hotarari prin consens in prezenta a cel putin 3/4 din numarul total al membrilor sai. (5) In cadrul comisiei, fiecare parte desemneaza un membru cu putere decizionala. Art. 5. - Partile, in functie de specificul problemelor aflate in divergenta, pot apela la specialisti pentru consultare, acestia neavand drept de vot la adoptarea hotararilor. Art. 6. - Precizarile adoptate de comisie au forta obligatorie pentru partile contractante si se aplica de conducerea clubului si de catre sindicat (reprezentantii salariatilor) indiferent de partea care le transmite spre executare.

Art. 7. - (1) Reprezentantii partilor contractante pot verifica, impreuna, la toate cluburile, ca urmare a unei sesizari sau din oficiu, modul cum se respecta prevederile prezentului contract colectiv de munca. (2) Clubul are obligatia de a asigura accesul reprezentantilor sindicatului (salariatilor) la toate locurile de pregatire, de organizare a competitiilor, de cazare, de masa s.a., in vederea efectuarii verificarilor prevazute la alineatul (1) . (3) In cazul constatarii unor eventuale incalcari ale contractului colectiv de munca, va fi sesizata, in scris, conducerea clubului in cauza, care are obligatia de a dispune intrarea in legalitate si sanctionarea celor vinovati. Art. 8. - Secretariatul si lucrarile de secretariat vor fi asigurate de catre club.

CONTRACT DE AGENTIE COMERCIALA I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ......................................., str. .............................. nr. ................., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ........................................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ....................................., sub nr. .............................. din ............................., cod fiscal nr. ........................... din ....................................., avand contul nr. ............................................................, deschis la ................................................, existand si functionand potrivit legislatiei statului ....................., reprezentata de ........................................., cu functia de .................................................., cetatean ......................................, posesor act de identitate/pasaport ........................, in calitate de comitent, si 1.2. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ....................................., str. ............................... nr. ..................., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ........................................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ......................................, sub nr. ............................. din ................................., cod fiscal nr. ............................... din .............................., avand contul nr. ........................................................., deschis la ...................................................., existand si functionand potrivit legislatiei statului ................. reprezentata de ..............................................., cu functia de ............................................., cetatean ..........................................., posesor act de identitate/pasaport ................................................, in calitate de agent, au convenit sa incheie prezentul contract de agentie comerciala in urmatoarele conditii: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Comitentul, prin prezentul contract, imputerniceste pe agent sa negocieze si sa incheie contracte de vanzare-cumparare, avand ca obiect vanzarea produselor puse la dispozitie de el (comitent), prevazute in anexa nr. ....... la prezentul contract, catre terti, activitate ce se va desfasura in contul comitentului.

2.2. Agentul este imputernicit sa reprezinte interesele comerciale ale comitentului, in teritoriu, in limitele stabilite de prezentul contract, extinzand astfel afacerile acestuia si sporindu-i buna reputatie. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Contractul se incheie pe o durata de ............................ ani, incepand cu data de ............................ pana la data de .......................................... . 3.2. Partile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract prin incheierea, in scris, a unui act aditional semnat de ambele parti contractante. IV. TERITORIU 4.1. Prin termenul teritoriu, partile contractante inteleg sectorul geografic situat in ............................, in interiorul caruia agentul isi va desfasura activitatea de imputernicit al comitentului. 4.2. Contractele de vanzare-cumparare pentru produsele comitentului incheiate de agent, isi vor produce efectele numai inauntrul teritoriului. V. PLATA COMISIONULUI 5.1. Comitentul va plati agentului un comision de .............. % din valoarea fiecarui contract incheiat de agent, in contul si pe numele comitentului. 5.2. Plata comisionului se va efectua in lei, la cursul de referinta al Bancii Nationale a Romaniei din ziua efectuarii platii. 5.3. Procentul comisionului va putea fi modificat numai cu acordul scris al partilor contractante. 5.4. Pentru contractele care nu produc efecte, deci sunt neexecutabile, agentului, pentru activitatea de negociere care a condus la incheierea acestor contracte, i se cuvine un comision de ............... % din valoare, prevazut la alin. 4.1. din prezentul contract. Pentru aceasta, agentul va vinde produsele numai cumparatorilor care isi desfasoara activitatea in teritoriul respectiv. VI. MODALITATI DE PLATA 6.1. Comitentul se obliga sa achite agentului comisionul stabilit, astfel: a) datele efectuarii platii ............................................................................................................; b) locul efectuarii platii ...............................................................................................................; c) modalitatea de plata ............................................................................................................. . 6.2. In cazul in care un contract incheiat de agent, din motive independente de acesta, dar si de comitent, nu a devenit executabil, pentru activitatea de negociere, agentul va primi un comision de .............. % din valoarea respectivului contract, care va fi platit astfel: a) data efectuarii platii ...............................................................................................................; b) locul efectuarii platii ...............................................................................................................; c) modalitatea efectuarii platii .................................................................................................. . VII. OBLIGATIILE PARTILOR CONTRACTANTE 7.1. Obligatiile comitentului sunt urmatoarele: a) sa intocmeasca listele de preturi pentru produsele ce urmeaza a fi vandute de agent si sa le transmita acestuia;

b) sa puna la dispozitia agentului, gratuit, documentatiile tehnice pentru produse (cataloage, mostre, colectii); c) sa aduca la cunostinta agentului conditiile comerciale dorite cu privire la pret, termen de livrare, modalitate de plata, transport etc.; d) sa acorde asistenta tehnica in perioada negocierilor, prin delegarea de specialisti imputerniciti; e) sa avizeze proiectul de contract de vanzare-cumparare pe care agentul l-a negociat si urmeaza sa-l incheie in numele sau; f) sa comunice, in scris, agentului, orice diminuare a stocului de produse de care dispune, in maximum .............. zile de la data scaderii volumului acestora; g) sa execute obligatiile contractuale din contractele incheiate de agent pe numele sau, daca acestea au fost aprobate in prealabil si daca ele sunt profitabile la nivelul unei marje minime de profit de .............. si in acord cu instructiunile pe care le-a transmis agentului; h) sa achite comisionul cuvenit agentului, in conditiile prezentului contract; i) sa garanteze produsele si sa asigure, pe cheltuiala sa, service-ul acestora; j) sa anunte agentul cu privire la evenimentele fortuite sau de forta majora intervenite in perioada derularii contractului si sa notifice incetarea lor, impreuna cu actele atestatoare; k) sa participe alaturi de agent la solutionarea litigiilor provenind din reclamatii ale tertilor cu care au fost incheiate contracte de vanzare-cumparare. 7.2. Obligatiile agentului sunt urmatoarele: a) sa negocieze si sa incheie contracte de vanzare-cumparare inauntrul teritoriului, pentru produsele mentionate in anexa nr. ..... la prezentul contract, in numele si pe contul comitentului; b) sa informeze tertii cu care incheie contracte de vanzare-cumparare despre calitatea sa de agent; c) sa se informeze asupra solvabilitatii si credibilitatii tertilor, inainte de incheierea contractelor de vanzare-cumparare; d) sa respecte conditiile comerciale si instructiunile de marketing ale comitentului; e) sa consulte permanent comitentul, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, in timp util, sa ia decizia cea mai buna, astfel incat sa nu prejudicieze in nici un fel comitentul; f) sa transmita comitentului, spre avizare, proiectele de contracte si sa-l informeze pe acesta asupra comenzilor si cererilor de oferta primite; g) la cererea comitentului, sa remita, intr-un interval de timp scurt, copii dupa comenzi, cereri de oferta, informatii si inscrisuri privind credibilitatea si bonitatea tertilor; h) sa prezinte comitentului un raport lunar in care va indica lista clientilor si cifra de afaceri realizata, spre a facilita calculul indemnizatiei cuvenite in caz de reziliere a contractului; i) sa comunice comitentului cifra de afaceri nerealizata si consecintele nerealizarii; j) sa efectueze periodic studiul pietei, sa participe la manifestatiile comerciale pentru promovarea produselor comitentului; k) sa comunice comitentului, in termen de .............. zile de la incheierea fiecarui contract incheiat, copia acestuia, astfel incat comitentul sa beneficieze de timpul util pentru executarea contractului in conditii normale; l) sa nu divulge tertelor persoane know-how-ul, secretele de comert, inclusiv marketing-ul, furnizate de comitent, atat pe durata contractului, cat si ulterior. VIII. NECONCURENTA

8.1. Agentul se obliga sa nu incheie contracte de agentie comerciala cu alti comitenti care-si desfasoara activitatea in teritoriu. 8.2. Comitentul se obliga sa nu incheie contracte de agentie comerciala cu alti agenti care-si desfasoara activitatea in teritoriu. 8.3. Comitentul se obliga sa nu-si vanda produse, in teritoriu, singur sau prin alti agenti. 8.4. Agentul se obliga sa nu promoveze pentru vanzare in afara teritoriului si nici sa vanda produse si/sau similare cu cele care fac obiectul prezentului contract. IX. INVALIDARE PARTIALA 9.1. Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre parti. 9.2. Prevederile pct. 9.1. nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care, din vina sa, a determinat incetarea contractului. X. DIVIZAREA CONTRACTULUI 10.1. In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide isi vor produce, in continuare, efectele, cu exceptia cazurilor in care clauza/clauzele anulate reprezinta o obligatie esentiala. 10.2. In conditiile prevazute la pct. 10.1. sunt considerate esentiale urmatoarele obligatii: ............... .................................................................................................................................................... *) XI. RENUNTAREA LA DREPTURI 11.1. Faptul ca (una dintre parti) .............................. nu insista pentru indeplinirea stricta a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita vreuna dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu inseamna ca renunta la drepturile pe care urmeaza sa le dobandeasca in temeiul prevederilor sale. XII. CESIUNEA CONTRACTULUI 12.1. Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract unei terte persoane fara acordul expres, dat in scris de cedent. 12.2. Acordul prevazut la pct. 12.1. trebuie comunicat de cesionar in termen de ................. zile de la data cand cedentul i-a cerut acest acord; in caz contrar, se prezuma ca cesionarul nu a consimtit cesiunea contractului. XIII. FORTA MAJORA 13.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 13.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ....................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 13.3. Daca in termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. XIV. CLAUZA PENALA 14.1. In cazul in care comitentul nu achita agentului comisionul conform conditiilor prezentului contract, acesta se obliga sa plateasca agentului o penalitate de .............. % din suma datorata, pe zi de intarziere.

XV. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE 15.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor pe care le vor detine ca urmare a executarii clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului, anexa nr. ........ . XVI. NOTIFICARI 16.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 16.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 16.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 16.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. XVII. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 17.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform regulamentului sau. XVIII. INCETAREA CONTRACTULUI 18.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui tribunal arbitral/unei instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti: - nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. .........., din prezentul contract; - este declarata in stare de incapacitate de plata sau a fost declansata procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract; - cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti; - isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract. sau - in termen de ........ zile de la data primirii notificarii prin care i s-a adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatiile ce-i revin. 18.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin ......... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. 18.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. 18.4. Prevederile prezentului (capitol, articol, alineat) ............................................................................ nu inlatura raspunderea partii care in mod culpabil a cauzat incetarea contractului. XIX. CLAUZE FINALE 19.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante.

19.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 19.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 19.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care ...................... astazi ........................., data semnarii lui. COMITENT, .................................... Reprezentanti legali, ................................................... AGENT, ..................................... Reprezentanti legali, ................................................... _________________ *) Ex.: obligatia vanzatorului de a livra produsele, obligatia cumparatorului de a plati pretul. Anexa ANGAJAMENT Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si documentelor a fost incheiat intre ....................................... si .............................................. si este conex contractului incheiat intre acestea si inregistrat sub nr. ............., din ........................ . I. Obiect 1. Informatiile pe care le obtine (numele persoanei fizice sau, dupa caz, juridice) ......................................................................................... ca efect al executarii contractului sus-mentionat sunt strict confidentiale. 2. Sunt confidentiale urmatoarele informatii: a) situatia financiara; b) proiectele de afaceri; c) produsele nelivrate pietei; d) procesele de fabricatie; e) licentele sau brevetele de inventii; f) alte informatii care reprezinta pozitia pe piata a (numele/denumirea) .................................... . De asemenea, sunt confidentiale si urmatoarele documente care

s-au pus sau se vor pune la dispozitia (numele, denumirea) ............................................................................................. . II. Sfera circulatiei informatiilor 3. (numele/denumirea) ...................................................................................................................... poate dezvalui informatii sau poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate in executarea clauzelor contractului sus-mentionat. 4. Persoanele implicate in executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, consilierii juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea dezvalui informatiile confidentiale, cu exceptia cazului in care (numele/denumirea) ................................................................................................................. aproba in scris aceasta posibilitate. 5. (numele/denumirea) ......................................................................................................................... va folosi informatiile numai in scopul luarii unor decizii cu privire la executarea contractului susmentionat, fiind tinute sa nu le utilizeze in nici un alt scop. III. Durata angajamentului 6. Durata prezentului angajament este ..................................., in afara de cazul in care una dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen. 7. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu ............ zile inainte de a deveni efectiva hotararea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament. IV. Sanctiuni pentru nerespectarea angajamentului 8. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga la plata unor despagubiri astfel: ..................................................................................................................................................... .. 9. Exonereaza de raspundere urmatoarele situatii: a) daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi fost obtinute de la ..................................; b) informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala; c) dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris pentru aceasta; d) informatia era de circulatie publica la data dezvaluirii ei; e) a fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia. V. Incetarea angajamentului 10. Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui. 11. La data incetarii lui, informatiile prevazute la pct. 2 si 3 nu mai au caracter confidential, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Prezentul angajament s-a incheiat in .......... exemplare, din care ..................., astazi ................ . SEMNATURILE PARTILOR CONTRACT DE ANTREPRIZA Incheiat astazi .............. la ..................................

I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .........................., str. ................................................. nr. ..........., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ........., judet/sector ....................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ................................................ sub nr. .................., din ................................., cod fiscal nr. ........................................ din .............................., avand contul nr. .........................., deschis la ....................., reprezentata de ......................................., cu functia de .........................................................., in calitate de antreprenor, pe de o parte, si 1.2. S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .........................., str. ................................ nr. ............................, bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ......................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ............................................ sub nr. ...................... din ...................................., cod fiscal nr. ....................................... din ..........................., avand contul nr. ......................, deschis la ....................., reprezentata de .........................................., cu functia de ...................................................................., in calitate de client, pe de alta parte, sau 1.2. Asociatia/Fundatia ......................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ...................................................., str. .............................. nr. ............., bloc ..........., scara ..........., etaj ..........., apartament .........., sector/judet .................................., inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ............................................ din ........................................., a Tribunalului ................................, codul fiscal nr. ................... din .............................., avand contul nr. ................................., deschis la ..............................., reprezentata de ................., cu functia de ......................, in calitate de client, pe de alta parte, sau 1.2. Intreprinderea/Asociatia ............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) .............................................., str. ...................................... nr. .........., bloc ............., scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ...................................., posesoarea autorizatiei nr. ...................... din .................., eliberata de Primaria ....................., codul fiscal nr. ............................... din ............................., avand contul nr. ............................, deschis la .........................., reprezentata de .................................., cu functia de ..................., in calitate de client, pe de alta parte sau 1.2. D ..................................................................., domiciliat in ......................................................., str. .............................. nr. ..............., bloc .........., scara .........., etaj ..............., apartament ............., sector/judet ..........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ............................................ in (localitatea) ................................ sector/judet ........................, fiul lui ..................................... si al ............................, posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ................... nr. ......................, eliberat de .........................., cod numeric personal ....................................., in calitate de client, pe de alta parte,

au convenit sa incheie prezentul contract de antrepriza cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Antreprenorul se obliga sa execute si sa predea la cheie cu materialele proprii/ale clientului, pe riscul sau, urmatoarele lucrari: a) cladiri avand destinatia de (birouri, locuinte, depozite, magazii, hale de productie, ateliere, padocuri, grajduri, silozuri etc.) ............................................................................................ ; b) instalatii de (apa, gaze naturale, electrice, de ventilatie si climatizare, de incalzire centrala, sanitare etc.) ........................................................................................................................ ; c) cai de comunicatii (sosele, cai ferate uzinale, alei, trotuare s.a.) .......................................... d) imprejmuiri (garduri din zid, prefabricate, plasa de sarma, sarma ghimpata s.a.) ................................................................................... ; e) alte dotari ............................................................................................................................... f) reparatii generale/curente la ................................................................................................ . 2.2. Antreprenorul va executa si conduce executia lucrarilor contractate pana la receptia si predarea lor la cheie clientului. 2.3. Lucrarile de constructii si/sau de reparatii vor fi executate de antreprenor conform planurilor, general si de detaliu, precum si proiectului de executie, prezentate de client si acceptate, fara obiectii, de catre antreprenor. 2.4. Executia lucrarilor va putea fi inceputa de antreprenor, numai dupa obtinerea de catre acesta sau de catre client a autorizatiei de constructie si a tuturor avizelor prevazute de lege. III. DURATA EXECUTIEI 3.1. Durata executiei lucrarilor este de ........................................., iar termenul incheierii lor si predarii integrale/pe etape a lucrarilor la cheie este ............................................................................ . IV. RECEPTIA LUCRARILOR 4.1. Receptia lucrarilor se va efectua pe faze de executie/la incheierea lucrarilor. 4.2. Prin semnarea proceselor-verbale de receptie de executie pe faze/finale se atesta ca antreprenorul si-a indeplinit obligatiile contractuale si, concomitent, se naste dreptul sau la plata integrala a lucrarilor contractate si executate. V. CALITATEA LUCRARILOR 5.1. Antreprenorul garanteaza calitatea lucrarilor de constructii timp de .................. si a lucrarilor de instalatii timp de ........................., obligandu-se ca in cadrul termenului de garantie sa remedieze eventualele defecte de calitate, cu exceptia celor care se datoreaza culpei clientului. 5.2. Clientul are dreptul sa asiste si sa verifice modul de executie a lucrarilor care fac obiectul prezentului contract, pe toata durata acestora, iar antreprenorul este obligat sa efectueze si sa inlocuiasca materialele, echipamentele etc. care nu corespund planurilor general si de detaliu, proiectului de executie si standardelor de calitate convenite. VI. PLATA PRETULUI1)

6.1. Lucrarile se executa la preturi de deviz stabilite in raport cu costul materialelor si/sau a costuri-lor manoperei pentru fiecare faza de executie in parte, potrivit situatiilor provizorii/definitive de lucrari si a celorlalte documente de plata prezentate de antreprenor. 6.2. Clientul va efectua plata in mod esalonat, dupa incheierea fiecarei faze a lucrarilor/integral, dupa terminarea lor, prin (ordin de plata, cec etc.) ................................................................................ din contul curent al sau in cel al antreprenorului, mentionate in cap. I al prezentului contract. VII. CLAUZA PENALA 7.1. Denuntarea unilaterala a prezentului contract atrage dupa sine daune-interese astfel: ................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... 7.2. Neexecutarea si nepredarea la termen a lucrarilor atrage obligarea antreprenorului la plata de daune-interese, care se stabilesc de comun acord la .......... % din suma platita pana la data respectiva de catre client, precum si dreptul acestuia de a sista lucrarea si de a continua executarea ei cu un alt antreprenor. 7.3. Neplata in termen a lucrarilor executate si receptionate conduce la rezilierea contractului din initiativa antreprenorului, clientul fiind obligat la plata de daune-interese reprezentand ...... % din valoarea lor estimata de experti la data rezilierii lui. VIII. FORTA MAJORA2) 8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de .................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 8.3. Daca in termen de ........................ (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. IX. NOTIFICARI 9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. X. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 10.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XI. CLAUZE FINALE

11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care ...................... astazi .................................., data semnarii lui. ANTREPRENOR CLIENT NOTE 1. In ceea ce priveste stabilirea pretului, trebuie sa se aiba in vedere ca: a) daca pretul se stabileste in momentul incheierii contractului, sub forma unei sume globale, riscul majorarii ulterioare a pretului materialelor si al manoperei revine antreprenorului care insa poate diminua consecintele unei asemenea majorari executand lucrarea cu cheltuieli inferioare, fara ca clientul sa fie indreptatit sa refuze lucrarea executata in aceste conditii. In cazul in care pretul se stabileste pe baza de deviz, el se fixeaza in mod distinct pentru fiecare faza a lucrarii, pretul global rezultand din insumarea tuturor preturilor stabilite pe faze ale lucrarii. 2. Referitor la riscul pieirii, din forta majora sau fortuite a lucrului pe care il executa antreprenorul, pana la predarea lui clientului, cu exceptia cazului in care a fost pus in intarziere spre a-si prelua bunul, acest risc este al clientului. In cazul in care materialele apartin clientului, riscurile pieirii lor, ca si a bunului la executarea caruia au fost folosite, revin clientului, antreprenorul fiind raspunzator numai daca pieirea lui s-ar datora pastrarii in conditii necorespunzatoare. In toate cazurile, riscurile neexecutarii contractului revin antreprenorului, acesta fiind debitorul obligatiei executarii lucrarii. Totusi, antreprenorul este indreptatit sa pretinda plata pretului daca l-a pus in intarziere pe client privind indeplinirea obligatiei referitoare la receptia si primirea lucrarii, precum si in cazul in care pieirea bunului se datoreaza vreunui viciu al materialelor puse la dispozitie de client. CONTRACT DE ARENDARE1) Incheiat astazi ................... la ....................................... I. PARTILE CONTRACTANTE2) 1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .............................., str. ......................................... nr. ................, bloc ............., scara ..........., etaj ............, apartament .........., judet/sector ................................., inregistrata la Oficiul Registrului

Comertului .............................................., sub nr. ..................... din .................................., cod fiscal nr. ............................... din ............................, avand contul nr. ...................................................., deschis la ....................................................., reprezentata de .............................., cu functia de .......................... in calitate de arendator, pe de o parte, si, D ..........................................................................., domiciliat in ................................................... str. ........................................, nr. ............, bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ..., sector/judet ........................................, nascut la data de (ziua, luna, anul) ................................. in (localitatea) .............................., sector/judet ............................, fiul lui ................................... si al ......................................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria .......... nr. ..................., eliberat de .........................................., cod numeric personal ...................................................., in calitate de arendator, pe de o parte, si 1.2. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ......................, str. ........................................... nr. ......................, bloc .............., scara .........., etaj ......., apartament ......, judet/sector .........................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ..................................................., sub nr. ................ din ................................., cod fiscal nr. .............................................. din ........................., avand contul nr. ......................................., deschis la ........................................................, reprezentata de ..........................., cu functia de ............///................., in calitate de arendas, pe de alta parte, sau 1.2. D ...................................................................., domiciliat in .........................................................., str. ...................................., nr. ..........., bloc .........., scara .........., etaj ........., apartament .........., sector/judet ..........................................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ............................... in (localitatea) ..........................., sector/judet .............................., fiul lui ..................................... si aI ......................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ................. nr. ...................... eliberat de ...................................................., cod numeric personal ......................., in calitate de arendas, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de arendare, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI: 2.1. Arendatorul da arendasului urmatoarele bunuri3) ............................................................................ 2.2. Bunurile agricole arendate4) sunt cuprinse in inventarul ce constituie anexa nr. ................. si sunt prezentate in planul de situatie anexa nr.5) ................................................................................... . III. OBLIGATIILE PARTILOR 3.1. Obligatiile arendatorului sunt urmatoarele: a) sa predea bunurile arendate la termenul si in conditiile stabilite; b) sa controleze oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate; c) alte obligatii prevazute de lege si de prezentul contract. Arendatorul garanteaza pe arendas impotriva oricarei evictiuni totale sau partiale, in conformitate cu prevederile legii. 3.2. Obligatiile arendasului sunt urmatoarele: sau 1.1.

a) sa foloseasca bunurile arendate in scopul pentru care s-a facut arendarea, ca un bun proprietar si in conditiile stabilite de prezentul contract; b) sa mentina potentialul productiv al bunurilor arendate; c) sa restituie bunurile arendate la incetarea contractului; d) sa plateasca arenda la termenele si in modalitatile stabilite in prezentul contract; e) alte obligatii prevazute de lege si de prezentul contract. 3.3. Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul scris al arendatorului si cu respectarea prevederilor legii. 3.4. Subarendarea partiala sau totala este interzisa. IV. DURATA CONTRACTULUI 4.1. Partile au convenit sa incheie prezentul contract de arendare pe termen de ...................... ani6). 4.2. Predarea bunurilor va avea loc la data de ..................................., data la care incepe executarea contractului. 4.3. Prin acordul partilor, prezentul contract poate sa inceteze si inainte de termen. V. PRETUL CONTRACTULUI de 5.1. Partile au convenit ca arendatorul sa plateasca o arenda7) ..................................................., astfel: .......................................................................................................................................... . 5.2. Impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului. VI. CAZUL FORTUIT SAU DE FORTA MAJORA 6.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de .................. (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 6.2. Daca in termen de .................. (zile, ore) de la producere evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. 6.3. Daca, inainte de a fi culeasa, recolta a pierit integral sau cel putin o jumatate din ea, ca urmare a unui caz fortuit sau de forta majora8), arendasul poate obtine o reducere de pret daca face dovada indeplinirii urmatoarelor conditii: a) cauza pieirii totale sau partiale a recoltei sa se datoreze cazului fortuit sau de forta majora; b) pierderea recoltei sa fie anterioara culegerii ei; c) cel putin o jumatate din recolta sa fi pierit in mod fortuit sau din forta majora; d) pierderea suferita de arendas sa nu fi fost compensata din anii precedenti sau din anii urmatori. VII. LITIGII 7.1. In cazul in care un litigiu nu s-a putut solutiona cu acordul partilor sau prin arbitraj, oricare dintre ele poate cere, in justitie, in conditiile legii, rezilierea prezentului contract. VIII. REINNOIREA CONTRACTULUI

8.1. Prezentul contract poate fi reinnoit, printr-o intelegere a partilor si cu respectarea prevederilor legii. 8.2. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostinteze, in scris, cealalta parte, cu cel putin un an inainte de expirarea prezentului contract, despre intentia sa de a-l reinnoi sau de a nu-l reinnoi. IX. CLAUZE FINALE 9.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 9.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 9.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea, de partea care sufera vreun prejudiciu, a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective, nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 9.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care ......................, astazi ........................., data semnarii lui. ARENDATOR ARENDAS N.B. a) Daca in contract nu s-a prevazut nici un termen, arenda se considera valabila pentru tot timpul necesar, astfel incat arendasul sa poata culege fructele. b) In cazul in care, la expirarea termenului, arendasul continua sa foloseasca bunurile agricole, partile se afla in fata unei rearendari (relocatiuni). c) In situatia in care arendasul este inlocuit cu un alt arendas, vechiul arendas este obligat sa lase noului arendas bunurile agricole si toate accesoriile lor in cele mai bune conditiuni, pentru executarea contractului de arenda. NOTE 1. Se incheie intre arendator care poate fi proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri si arendas. 2. Pot fi persoane fizice sau juridice: Arendasul - persoana fizica, trebuie sa fie cetatean roman, cu domiciliul in Romania si sa prezinte garantiile solicitate de arendator. Arendasul - persoana juridica, trebuie sa aiba nationalitatea romana, sediul in Romania si ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole. Nu pot da in arenda bunuri agricole, in sensul legii, regiile autonome, institutele si statiunile de cercetare si de productie agricola, societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat. De asemenea, nu pot lua in arenda terenuri agricole agentii economici cu capital majoritar de stat, prestatori de servicii rezultati din transformarea fostelor statiuni de mecanizare a agriculturii. 3. Obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis, adica sa cuprinda descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate. 4. In sensul Legii arendarii (nr. 16/1994), prin "bunuri agricole care pot fi arendate se intelege: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole,

5. 6.

7. 8.

pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola, precum si animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole". Pentru bunurile la care se impune acest document. Durata arendarii nu poate fi mai mica de 5 ani, cu urmatoarele exceptii: in cazul plantatiilor de vita de vie, de pomi, de arbusti fructiferi, de hamei si duzi in declin (in functie de starea plantatiei si, respectiv, pe durata de exploatare ramasa); pentru suprafetele de teren mai mici de 1 ha, a caror dare in arenda este justificata de lipsa temporara a mijloacelor de productie materiale si financiare, de absenta din localitate sau de motive de sanatate. Arenda se poate plati in bani, in natura, precum si in bani si in natura, potrivit intelegerii partilor. Daca nu se convine altfel (se are in vedere si obiceiul locului).

CONTRACT DE ASIGURARE1) Incheiat astazi ...................... la .......................................... I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ..............................., str. ........................................... nr. ............., bloc ..........., scara ........., etaj ......, apartament ......., judet/sector ......................................./......, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ..............................................., sub nr. .................... din ................................., cod fiscal nr. ............................................. din ...................................., avand contul nr. ...................................., deschis la ...................................................................., reprezentata de ................................................, cu functia de ...................................................., in calitate de asigurator, pe de o parte, si 1.2. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .............................., str. .............................. nr. ..........................., bloc ..............., scara ............, etaj ........., apartament ........, judet/sector ..................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ..................................................., sub nr. ................ din ............................, cod fiscal nr. .......................................... din ......................., avand contul nr. ......................., deschis la ............................, reprezentata de ..............................................., cu functia de ................................................................., in calitate de asigurat, pe de alta parte, sau 1.2. Asociatia/Fundatia ........................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) .............................., str. .................................................... nr. ..............., bloc ..........., scara ........., etaj ......., apartament .........., sector/judet .........................................., inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr.

............................................... din ......................................, a Tribunalului ............................, codul fiscal nr. ............................. din ......................, avand contul nr. ......................., deschis la ..............................., reprezentata de .................................., cu functia de ........................., in calitate de asigurat, pe de alta parte, sau 1.2. Intreprinderea/Asociatia ................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ......................................., str. ............................................ nr. .............., bloc ..........., scara ............., etaj .............., apartament ............, sector/judet ............................., posesoarea autorizatiei nr. ................. din ...................., eliberata de Primaria ..........................., codul fiscal nr. .......................... din ......................, avand contul nr. ..........................................., deschis la ................................................, reprezentata de ........................................................., cu functia de......................................................................, in calitate de asigurat, pe de alta parte,

D ............................................................................, domiciliat in ................................................., str. ................................, nr. ................., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......, sector/judet ................................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ........................................ in (localitatea) ........................., sector/judet ............................., fiuI lui ....................................... si al .........................................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ...... nr. ............. eliberat de ............................................, cod numeric personal ..................................................., in calitate de asigurat, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de asigurare cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Asiguratorul, in temeiul conditiilor de asigurare prevazute in anexa nr. ..................... Ia prezentul contract, il asigura pe asiguratul sus-mentionat, in calitate de detinator aI autovehiculului: a) felul ................................................................................................................................ b) marca ............................................................................................................................. c) tipul ................................................................................................................................ d) numar de inmatriculare si indicativ ................................................................................ e) serie motor ..................................................................................................................... f) anul de fabricatie ........................................................................................................... g) cilindru (cmc) ................................................................................................................. h) putere (kW) .................................................................................................................... i) numar de locuri .............................................................................................................. j) tonaj ............................................................................................................................... 2.2. Felul asigurarii, suma asigurata si prima de asigurare sunt cele prevazute in tabelul de mai jos: Felul asigurarii Moneda Suma asigurata Prima de asigurare Total

sau 1.2.

2.3. Prima de asigurare de ............................, adica ...................., s-a achitat cu chitanta nr. .............. din ......................... . III. TERMENUL ASIGURARII 3.1. Asigurarea se incheie pe timp de ................., de la ..................... si pana la ............................ . 3.2. Asigurarea este valabila .............................................................................................................. IV. CLAUZE FINALE 4.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 4.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 4.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 4.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care ......................... astazi ........................., data semnarii lui. ASIGURAT ASIGURATOR __________________ 1) Asiguratorul, de obicei, emite o polita/carte internationala de asigurare pe care o preda asiguratului. CONTRACT DE ASIGURARI SOCIALE Incheiat in baza art. 5 din Legea nr. 130/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de ..................... si inregistrat la nr. ................... din data de ........................... la Directia Generala de Munca si Protectie Sociala a judetului ........................./municipiului Bucuresti Intre ................................. posesor al actului de identitate seria ................. nr. ..........................., codul numeric personal ....................., nascut la data de ...................... in localitatea ........................, judetul ......................, domiciliat in localitatea ............................, str. ................................ nr. ..........., bloc ........., scara .........., etaj .........., apart. ........., judetul/sectorul ...................................., in calitate de persoana asigurata care presteaza munca pe baza de conventie civila de prestari de servicii la ....................... si Directia Generala de Munca si Protectie Sociala a judetului .................../municipiului Bucuresti, reprezentata prin director general ............................, in urmatoarele conditii: 1. Venitul lunar asigurat care reprezinta baza de calcul a drepturilor si obligatiilor de asigurari sociale si care nu poate fi mai mic decat salariul minim brut pe tara, convenit prin prezentul contract de asigurari sociale este de (in cifre si litere) ..................... lei. 2. Subsemnatul(a) ............................................................., in calitate de asigurat, ma oblig sa depun contributia de .............%, aferenta grupei a III-a de munca, din venitul lunar asigurat de

........... lei, pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs, in contul de disponibilitati nr. ............................. al Directiei Generale de Munca si de Protectie Sociala a judetului ......................./municipiului Bucuresti, deschis la Trezoreria ......................... . 3. Contributia lunara de 5% din venitul lunar asigurat, pentru pensia suplimentara, in cuantum de ............................................. lei o voi depune lunar, pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs, in contul nr. ......................... deschis la Trezoreria ...................... . 4. Comisionul de 0,75% din venitul lunar asigurat, pe care il datorez pentru pastrarea si completarea carnetului de munca de ................................. lei, il voi depune lunar, pana la sfarsitul lunii urmatoare celei pentru care plata este datorata, in contul ........................................... deschis la Trezoreria .................................. . 5. Directia Generala de Munca si Protectie Sociala a judetului ........................./municipiului Bucuresti, in calitate de asigurator, se obliga sa achite asiguratului .......................... drepturile prevazute de legislatia de asigurari sociale in vigoare. 6. Perioada in care s-au achitat contributiile prevazute mai sus constituie perioada de contributie pentru stabilirea drepturilor de asigurari sociale prevazute de lege, in cazul in care contributiile s-au calculat si s-au virat la venitul lunar asigurat, stabilit prin contract. 7. Modificarea clauzelor prezentului contract se poate face numai cu acordul ambelor parti contractante, realizat in forma scrisa. Cand una dintre parti nu este de acord cu modificarea ceruta de cealalta parte, contractul se deruleaza in conditiile anterioare, cu exceptia situatiei in care se solicita rezilierea lui. 8. Modificarea venitului asigurat, in sensul cresterii acestuia, la o data la care unul dintre riscurile asigurate s-a produs sau exista certitudinea producerii lui in termen de cel mult 6 luni de la acea data, este lovita de nulitate. Calculul si plata prestatiilor in aceste situatii se efectueaza la venitul asigurat anterior modificarii intervenite in contractul de asigurari sociale. 9. Contractul de asigurari sociale poate fi reziliat la cererea oricareia dintre parti. 10. In cazul rezilierii contractului de asigurari sociale, contributiile achitate nu se restituie, iar perioada de contributie se valorifica la stabilirea drepturilor de pensie. 11. Contractul de asigurari sociale incheiat la o data la care unul dintre riscurile asigurate, cu exceptia limitei de varsta s-a produs sau exista certitudinea producerii lui, in termen de cel mult 6 luni de la acea data, este lovit de nulitate. In aceste cazuri, contributia de asigurari sociale achitata se restituie. 12. Neplata in termen a contributiei de asigurari sociale, a contributiei la pensia suplimentara si a comisionului atrage plata majorarilor prevazute de lege. 13. Prezentul contract s-a incheiat in doua exemplare, dintre care un exemplar ramane la directia generala de munca si protectie sociala teritoriala, iar altul la asigurat. 14. Anexa prevazuta la prezentul contract face parte integranta din acesta. ASIGURATOR ASIGURAT NOTA: 1. Asiguratul se obliga: - sa prezinte conventia civila de prestari de servicii la incheierea si modificarea prezentului contract;

sa solicite modificarea venitului lunar asigurat anterior datei de la care acesta produce efecte intre parti. 2. Asiguratul va achita contributia de asigurari sociale la ............................. . 3. Persoana care incheie contract de asigurari sociale nu beneficiaza de grupa superioara de munca. 4. Am primit carnetul de munca cu seria .................................... nr. ....................................... (semnatura si parafa DGMPS a judetului/municipiului Bucuresti) - am predat carnetul de munca .......................... (semnatura asiguratului) - declar pe propria raspundere ca nu am si nu am avut carnet de munca ........................... (semnatura). - declar, pe propria raspundere ca desfasor/nu desfasor activitati pe baza de contract de munca. ANEXA LA CONTRACTUL DE ASIGURARI SOCIALE MODIFICARI privind venitul asigurat la care se calculeaza contributia de asigurari sociale si contributia la pensia suplimentara. Nr. Data Data la crt. inregistar care ii se cererii de modifica modificar venitul e lunar asigurat Noul venit lunar asigurat Cuantumul contributiei de asigurari sociale Cuantumul Cuantumu Asigurat Asigura pensiei l or t suplimentar comisionu e lui

CONTRACT DE ASISTENTA FINANCIARA Incheiat azi ............... la .............................. I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ........................., str. ........................ nr. ........................, bloc ..........., scara ............, etaj .........., apartament .........., judet/sector ..................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului

.............................., sub nr. ........................ din ..............................., cod fiscal nr. .............................. din ........................., avand contul nr. ........................................, deschis la ........................................., reprezentata de ......................., cu functia de ...................., in calitate de prestator, pe de o parte, si D ............................................................................., domiciliat in ..............................................., str. ........................................... nr. ..........., bloc ......., scara ........, etaj .........., apartament .............., sector/judet ........................................, nascut la data de (ziua, luna, anul) ............................... in (localitatea) .........................................................., sector/judet .................................., fiul lui .................................................. si al ........................................, posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ..................... nr. .............................., eliberat de .........................., cod numeric personal ....................................................................., in calitate de prestator, pe de o parte, si 1.2. S.C. .................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ............................, str. ................................................. nr. ......................., bloc ..........., scara ..........., etaj ........., apartament ........., judet/sector ....................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .............................................., sub nr. ................... din .........................................., cod fiscal nr. .................................. din ..........................., avand contul nr. .................................................., deschis la ............................................, reprezentata de ........................., cu functia de .............................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte, sau 1.2. Asociatia/Fundatia ......................................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ......................................., str. ....................................... nr. .................., bloc ........., scara .........., etaj .........., apartament ..........., sector/judet ..............................................., inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ............................................. din .............................................., a Tribunalului ..........................., codul fiscal nr. .................... din ....................... avand contul nr. ...........................,, deschis la ........................., reprezentata de ........................., cu functia de .................................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte, sau 1.2. Intreprinderea/Asociatia .............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ..................................., str. ............................................ nr. ................, bloc ..........., scara ......, etaj ......, apartament ........, sector/judet ......................................................., posesoarea autorizatiei nr. .................. din ................, eliberata de Primaria ............................, codul fiscal nr. ................................... din ........................, avand contul nr. .............................., deschis la ......................................., reprezentata de ................................................., cu functia de .............................................................................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte, sau 1.2. D ................................................................................, domiciliat in ............................................. str. ............................................ nr. ..........., bloc ......., scara ........, etaj ........., apartament ......., sector/judet ..........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) .............................................. in (localitatea) ................................................, sau 1.1

sector/judet ........................................................., fiul lui ................................................... si al ...................................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ........................... nr. ....................., eliberat de .........................., cod numeric personal ............................................................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de asistenta financiara, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Obiectul prezentului contract il constituie acordarea asistentei financiare de catre prestator beneficiarului, in scopul stabilirii politicii de investitii a acestuia pentru achizitionarea .................................................................................... in vederea dezvoltarii activitatii acestuia. III. OBLIGATIILE PARTILOR 3.1. Prestatorul are urmatoarele obligatii: a) sa efectueze analiza posibilitatilor de dezvoltare a beneficiarului, sa prospecteze piata, sa estimeze costul lucrarilor ce trebuie efectuate de beneficiar, sa-l informeze cu privire la constatari si sa-i propuna solutia cea mai favorabila; b) sa contacteze furnizorii potentiali, sa studieze disponibilitatile acestora si sa propuna alegerea celui mai convenabil dintre ei; c) cu acordul beneficiarului, sa faca cereri de oferte, iar dupa acceptarea ofertei de catre beneficiar, sa incheie contracte cu furnizorul (furnizorii) ales, in vederea realizarii obiectivului stabilit de beneficiar. 3.2. Beneficiarul are urmatoarele obligatii: a) sa emita ordine de cumparare si sa plateasca avansul (daca este necesar) achitand la scadenta sumele prevazute in contractele incheiate prin intermediul prestatorului; b) sa plateasca prestatorului comisionul cuvenit la termenele si in conditiile stabilite prin prezentul contract si prin eventualele acte aditionale. IV. PRETUL CONTRACTULUI 4.1. a) Pentru serviciul mentionat la pct. 3.1. lit. a) si b), beneficiarul se obliga sa plateasca prestatorului un comision in valoare de .............. lei. b) Plata comisionului prevazut la lit. a) se va efectua la data semnarii contractului. 4.2. a) Pentru serviciul mentionat la pct. 3.1. lit. c), beneficiarul se obliga sa plateasca prestatorului un comision egal cu ..... % din valoarea ordinului de cumparare. b) Plata comisionului se va face la data executarii ordinului de cumparare. c) In cazul in care un ordin de cumparare nu a fost executat la termenul stabilit in contractul incheiat cu furnizorul respectiv, societatea nu mai are obligatia de a mai plati comisionul prevazut la lit. a). V. DURATA CONTRACTULUI 5.1. Durata contractului este de .........., incepand de la data semnarii si pana la data de .................... si poate fi prelungita, prin act aditional, cu cel putin ............................. de la implinirea termenului. 5.2. In cazul in care nu s-a incheiat actul aditional prevazut la pct. 5.1., contractul isi inceteaza valabilitatea. VI. CLAUZA PENALA 6.1. Neplata comisionului mentionat la pct. 4.1. a) si 4.2. a) atrage o penalizare de ........... % pe zi de intarziere aplicata asupra sumelor exigibile, in sarcina beneficiarului.

6.2. Nerespectarea termenului prevazut la pct. 5.1 atrage dupa sine rezilierea contractului si exonerarea de orice raspundere a beneficiarului. 6.3. In cazul nerespectarii termenului prevazut la pct. 5.1, beneficiarul are dreptul la despagubiri echivalente cu pagubele materiale produse din culpa prestatorului. VII. FORTA MAJORA 7.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 7.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de .......................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 7.3. Daca in termen de ......................... (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. VIII. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE 8.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor pe care le vor detine ca urmare a executarii clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului, anexa nr. ........ . IX. NOTIFICARI 9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor, pe aceasta confirmare. 9.3. Daca confirmarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia din modalitatile prevazute la alineatele precedente. X. LITIGII 10.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea sau incetarea acestuia, sa fie rezolvate pe cale amiabila de reprezentantii lor. In cazul in care nu este posibila rezolvarea litigiilor pe cale amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente. sau 10.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XI. ALTE CLAUZE 11.1. Orice modificare a prezentului contract se face prin act aditional. 11.2. Prezentul contract inceteaza in urmatoarele conditii: a) prin acordul partilor; b) la expirarea duratei pentru care s-a incheiat; c) alte clauze prevazute de lege. XII. CLAUZE FINALE

12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 12.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale, care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 12.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 12.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de .................................................... exemplare din care ................................... astazi ........................., data semnarii lui. PRESTATOR BENEFICIAR Anexa ANGAJAMENT Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si documentelor a fost incheiat intre ........................................................... si ............................................ si este conex contractului incheiat intre acestea, inregistrat sub nr. ..................... din .......................... . I. Obiect 1. Informatiile pe care le obtine (numele persoanei fizice sau, dupa caz, juridice) .................................................................... ca efect al executarii contractului sus-mentionat sunt strict confidentiale. 2. Sunt confidentiale urmatoarele informatii: a) situatia financiara; b) proiectele de afaceri; c) produsele nelivrate pietei; d) procesele de fabricatie; e) licentele sau brevetele de inventii; f) alte informatii care reprezinta pozitia pe piata a (numele/denumirea) ............................. . 3. De asemenea, sunt confidentiale si urmatoarele documente care s-au pus sau se vor pune la dispozitia (numele, denumirea) ..................................................................................................... . II. Sfera circulatiei informatiilor 4. (numele/denumirea) ....................................................................................................................... poate dezvalui informatii sau poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate in executarea clauzelor contractului sus-mentionat. 5. Persoanele implicate in executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, consilierii juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea dezvalui informatiile confidentiale, cu

exceptia cazului in care (numele/denumirea) ........................................... aproba in scris aceasta posibilitate. 6. (numele/denumirea) ..................................................................................................................... va folosi informatiile numai in scopul luarii unor decizii cu privire la executarea contractului susmentionat, fiind tinute sa nu le utilizeze in nici un alt scop. III. Durata angajamentului 7. Durata prezentului angajament este ........................................, in afara de cazul in care una dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen. 8. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu ................ zile inainte de a deveni efectiva hotararea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament. IV. Sanctiuni pentru nerespectarea angajamentului 9. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga la plata unor despagubiri astfel: ..................................................................................................................................................... . 10. Exonereaza de raspundere urmatoarele situatii: a) daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi fost obtinute de la ................................; b) informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala; c) dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris pentru aceasta; d) informatia era de circulatie publica la data dezvaluirii ei; e) ................................................... a fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia. V. Incetarea angajamentului 11. Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui. 12. La data incetarii lui, informatiile prevazute la pct. 2 si 3 nu mai au caracter confidential, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Prezentul angajament s-a incheiat in ........................................ exemplare, din care ....................., astazi .................................. . SEMNATURILE PARTILOR CONTRACT DE ASOCIATIUNE IN PARTICIPATIUNE Incheiat astazi .............. la .................................. I. PARTILE CONTRACTANTE *) 1.1. S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ......................., str. ................................... nr. ............................, bloc ................., scara .............., etaj ..........., apartament ........., judet/sector ..................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ........................................., sub nr. ......................... din ..................................., cod fiscal nr. ..................................... din ..............................., avand contul nr.

.............................................., deschis la ................................................, reprezentata de ........................................, cu functia de ......................................, in calitate de asociat prim si 1.2. Intreprinderea/Asociatia ................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ............................................, str. .................................... nr. ..............., bloc ............, scara .............., etaj ..........., apartament .........., judet/sector ..............................., posesoarea autorizatiei nr. ................ din ............., eliberata de Primaria ................................, codul fiscal nr. ............................. din .............................., avand contul nr. ............................., deschis la ...................................................., reprezentata de .................................................., cu functia de ..............................., in calitate de asociat secund,

D.........................................................................., domiciliat in ......................................................, str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........, sector/judet .........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ............................................ in (localitatea) ................................ sector/judet ........................, fiul lui ................................... si al ..................................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ............................ nr. ........................, eliberat de ......................., cod numeric personal ...................................., in calitate de asociat tert etc., au convenit sa incheie prezentul contract de asociatiune in participatiune, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Asociatiunea in participatiune constituita prin prezentul contract are ca temei legal art. 251256 din Codul comercial**), este o asociatie independenta, fara personalitate juridica. 2.2. Asociatiunea s-a constituit pe baza hotararii asociatilor si isi desfasoara activitatea potrivit urmatoarelor principii: a) principiul independentei juridice a fiecarui asociat; b) principiul reciprocitatii asistentei manageriale, juridice, de marketing si comerciale; c) principiul acordarii prioritatii in prestarea de servicii pentru realizarea scopului asociatiunii. 2.3. Asociatii au convenit ca in baza principiilor de mai sus sa desfasoare, in comun, urmatoarele activitati: a) productia de ...........................................................................................................................; b) comercializarea de .................................................................................................................; c) transportul de .........................................................................................................................; d) prestarea urmatoarelor servicii: .............................................................................................; e) orice alta activitate profitabila partilor. 2.4. Activitatile pe care le desfasoara asociatiunea se incadreaza in cele prevazute de lege in economia nationala. _____________

si 1.3.

*) In conformitate cu prevederile art. 251 si urm. din Codul comercial, partile pot fi comercianti si necomercianti, persoane fizice si persoane juridice. **) Daca este cazul, si art. 33 si 34 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, modificata ulterior. III. DURATA ASOCIATIUNII 3.1. Durata asociatiunii constituite in baza prezentului contract este de .............................., adica de la data de ................................................... si pana la data de ....................................................... . 3.2. Durata contractului poate fi prelungita, cu acordul ambelor parti, prin act aditional. IV. APORTURILE PARTILOR 4.1. Asociatul prim, pentru realizarea activitatilor economice ce formeaza obiectul prezentului contract, contribuie cu un aport social constand din: a) ................................................................................................................................................ .. b) ................................................................................................................................................ .. c) ................................................................................................................................................ . etc. 4.2. Asociatul secund, pentru realizarea activitatilor economice ce formeaza obiectul prezentului contract, contribuie cu un aport social constand din: a) ................................................................................................................................................ . b) ................................................................................................................................................ . c) ................................................................................................................................................ etc. 4.3. Asociatul tert, pentru realizarea activitatilor economice ce formeaza obiectul prezentului contract, contribuie cu un aport social constand din: a) ................................................................................................................................................ . b) ................................................................................................................................................ . c) ................................................................................................................................................ etc. 4.4. a) Asupra bunurilor si a valorilor care reprezinta contributia la realizarea asociatiunii ce face obiectul prezentului contract, asociatii isi pastreaza dreptul de proprietate. b) Bunurile si valorile respective sunt mentionate in inventarele acceptate si semnate de asociati, inventare ce fac parte integranta din prezentul contract. 4.5. In relatiile cu tertii, raspunderea pentru obligatiile contractuale revine partii care a dat nastere obligatiei respective. 4.6. Partile nu vor putea efectua, pe cont propriu, direct sau indirect, afaceri sau activitati similare celor care formeaza obiectul prezentului contract, in caz contrar partea in culpa urmand a fi obligata la daune-interese, inclusiv angajarea raspunderii pentru concurenta neloiala. V. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA ASOCIATIUNII

5.1. Asociatiunea va fi condusa si administrata de un consiliu format din ........... membri, cate ........ persoane imputernicite de fiecare coasociat, care vor fi desemnati astfel: ................................ .................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... . 5.2. In caz de revocare a unui membru al Consiliului de conducere si administratie al asociatiunii sau in cazul in care unul dintre acestia se afla in incapacitate de exercitare a atributiilor ce-i revin (boala, deces, demisie etc.) pe o perioada de cel putin ..... zile, membrii asociatiunii vor lua masuri de numire a unui alt membru in Consiliul de conducere si administratie al asociatiunii. 5.3. a) Consiliul de conducere si de administrare al asociatiunii se intruneste in sedinte ordinare o data pe luna si ori de cate ori este necesar, in sedinte extraordinare, din initiativa uneia dintre parti. b) Convocarea se face in scris si va contine locul, data si ora unde are loc adunarea, precum si ordinea de zi propusa si se comunica reprezentantilor celorlalte parti, pe baza de semnatura. c) Hotararile adunarii generale se iau prin consens. 5.4. In afara de alte probleme inscrise pe ordinea de zi, Consiliul de conducere si de administratie are urmatoarele atributii: I. - In sedinte ordinare, ia hotarari in ceea ce priveste: a) modul de folosire a contributiei (aporturilor) coasociatilor in cadrul activitatii asociatiunii; b) programul de activitate, bugetul de venituri si cheltuieli, decontul de venituri si cheltuieli*) si in special rezultatele obtinute de asociatiune - beneficiile realizate sau pierderile suferite si modul de lichidare si evitare a acestora; c) alegerea - daca este cazul - a cenzorilor; d) sortimentele si cantitatile de marfuri ce urmeaza a se realiza si/sau comercializa; e) preturile produselor, bunurilor sau marfurilor ori tarifele serviciilor; f) prospectarea pietei, identificarea furnizorilor si a clientilor; g) numarul personalului necesar realizarii obiectului asociatiei, atributiile acestuia; h) remuneratia membrilor Consiliului de conducere si administratie, a cenzorilor si a personalului folosit in realizarea obiectului de activitate al asociatiunii; i) calculul si repartizarea beneficiilor sau a pierderilor, potrivit cotelor de participare stabilite prin prezentul contract; j) orice alte probleme care apar in legatura cu functionarea asociatiunii. II. - In sedinte extraordinare, ia hotarari in ceea ce priveste: a) modificarea obiectului de activitate al contractului; b) prelungirea duratei asociatiunii; c) majorarea aporturilor coasociatilor; d) cooptarea de alti asociati; e) incetarea contractului de asociatiune in participatiune; f) orice alta modificare a clauzelor contractului sau oricare alta hotarare necesara bunului mers al asociatiunii. VI. REPARTIZAREA BENEFICIILOR SAU PIERDERILOR

6.1. Repartizarea beneficiilor sau pierderilor rezultate din activitatile comune desfasurate de coasociati in cadrul asociatiunii se va efectua (saptamanal, lunar, trimestrial etc.) ...................................... proportional cu cota de participare a fiecaruia, astfel: a) asociatul ........................................................................... - ............................................... % b) asociatul ........................................................................... - ............................................... % c) asociatul ........................................................................... - ............................................... % VII. INCETAREA CONTRACTULUI 7.1. Asocierea in participatiune isi inceteaza activitatea ca urmare a urmatoarelor cauze: a) hotararea comuna a membrilor asociati; b) expirarea duratei pentru care s-a incheiat contractul de asociere; c) neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obiectului de activitate si a altor clauze ale contractului de asociatiune; d) lichidarea unei persoane juridice coasociate (faliment, divizare, comasare etc.), care va fi notificata in scris, in termen de 5 zile de la data declararii starii respective de catre instanta judecatoreasca; e) lipsa de profitabilitate a afacerilor asociatiunii in participatiune; f) hotararea definitiva si irevocabila a unei instante judecatoresti; g) alte cauze prevazute de lege. 7.2. Prezentul contract de asociatiune in participatiune nu se poate denunta in mod unilateral, in caz contrar, partea care il denunta fiind obligata la daune-interese. 7.3. a) In caz de incetare a asociatiunii in participatiune, rezultatele lichidarii se vor repartiza pe coasociati proportional cu cota de participare a fiecaruia la beneficii si pierderi. b) Lichidarea se face de ................................................... lichidatori numiti de fiecare parte, in termen de .............................. zile de la data aparitiei cauzei de incetare a asociatiunii in participatiune. c) Lichidarea si repartizarea rezultatelor asociatiunii se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990 (republicata) privind societatile comerciale, pe baza de bilant aprobat de organele de conducere ale partilor/asociati. d) In cadrul lichidarii, fiecare parte reintra in posesia exclusiva a bunurilor si valorilor asupra carora si-a pastrat dreptul de proprietate, iar daca ele nu se pot restitui in natura, cel pagubit are dreptul la repararea daunelor suferite. VIII. FORTA MAJORA 8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de .................. (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 8.3. Daca in termen de ......................... (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. IX. NOTIFICARI

9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. X. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 10.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XI. CLAUZE FINALE 11.1. Asocierea altor persoane juridice sau fizice la realizarea obiectului prezentului contract se face numai cu acordul coasociatilor fondatori ai asociatiunii in participatiune. 11.2. Decontarea cheltuielilor cu energia electrica, termica si gazele naturale, cu retributiile personalului, cu transporturile si a celorlalte cheltuieli administrative se va face de fiecare coasociat, pe baza de documente, valoarea lor trebuind sa fie cuprinsa in cheltuielile generale ale asociatiunii in participatiune. 11.3. Tinerea evidentei contabile si intocmirea bilanturilor contabile sunt in sarcina ............................ .................................................................................................................................................... ... . 11.4. Controlul financiar poate fi exercitat de oricare dintre coasociati sau prin cenzori alesi de acestia. 11.5. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale, care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 11.6. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 11.7. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de .................................................... exemplare, din care ..................................., astazi ........................., data semnarii lui. ASOCIAT PRIM ASOCIAT SECUND ASOCIAT TERT _____________ *) Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asociatiilor in participatie se contabilizeaza distinct de unul dintre asociati conform prevederilor contractului de asociere. La

sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat in vederea inregistrarii in contabilitate (art. 101 Legea nr. 82/1991). CONTRACT DE AUDIT FINANCIAR SI DE CERTIFICARE A BILANTULUI CONTABIL Incheiat astazi ................ la ............................. I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ....................., str. ......................................... nr. ........................., bloc ............, scara ..........., etaj ........., apartament ........, judet/sector ......................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .............................................., sub nr. ..................... din .................................., cod fiscal nr. ..................................... din ................................., avand contul nr. ..............................................., deschis la ................................................, reprezentata de ..........................., cu functia de .............................., in calitate de prestator, pe de o parte, si sau ............................................................................., domiciliat in 1.1. D*) ............................................., str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judet ................................, nascut la data de (ziua, luna, anul) ......................................... in (localitatea) ..................................................... sector/judet ...................................................., fiul lui .................................................... si al ..................................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ................... nr. ......................., eliberat de ................................, cod numeric personal ......................................................................, in calitate de prestator, pe de o parte, si 1.2. S.C. ......................................................................................................S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ........................, str. ................................................ nr. ..............., bloc .........., scara ..........., etaj ........., apartament .........., judet/sector ......................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ................................................, sub nr. ................... din .........................................., cod fiscal nr. ................................. din ............................., avand contul nr. .................................................., deschis la ............................................., reprezentata de ............................., cu functia de .........................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte, sau 1.2. Asociatia/Fundatia ........................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ............................................, str. .................................... nr. ................., bloc ......, scara ........, etaj ........, apartament ........, sector/judet ................................................., inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. .............................................. din ..................................., a Tribunalului .............................., codul fiscal nr. ............................. din ........................, avand contul nr. ......................, deschis la ............................., reprezentata de ........................., cu functia de ............................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte,

sau 1.2.

Intreprinderea/Asociatia ..............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ............................................., str. ............................. nr. .........., bloc ..........., scara ........, etaj ........, apartament ........., sector/judet ................................................, posesoarea autorizatiei nr. ................. din .................., eliberata de Primaria ............................, codul fiscal nr. ....................................... din ............................, avand contul nr. ...................................., deschis la ......................................., reprezentata de ........................................................., cu functia de .............................................................................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte, (numele si prenumele) ............................................ cu sediul in (localitatea) ..............................., str. ................................................ nr. ........... bloc ......, scara ........, etaj ......., apartament ........, sector/judet ..................................., posesorul autorizatiei nr. ....................................................... din ................................, eliberata de Primaria ..........................., codul fiscal nr. ........................ din ................................, avand contul nr. ................................... deschis la ................................ persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente, in calitate de beneficiar, pe de alta parte, D .......................................................................... domiciliat in ...................................................., str. .................................................. nr. ........, bloc ....., scara ......., etaj ........, apartament ........, sector/judet ..........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) .............................................. in (localitatea) ............................., sector/judet ............................., fiul lui ................................... si al ............................, posesorul buletinului/cartii de identitate seria .......... numarul ......................., eliberat de ............................... la data de ......................., cod numeric personal ......................, in calitate de beneficiar, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de audit financiar si de certificare a bilantului contabil in baza Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, aprobata prin Legea nr. 42/1995, modificata ulterior, cu respectarea urmatoarelor clauze:

sau 1.2.

sau 1.2.

___________________ *) Se mai inscrie, in plus, mentiunea: "... inscrisa in Tabloul Corpului Expertilor si Contabililor Autorizati din Romania cu certificat/carnet de membru nr. ......./.......... (se anexeaza in xerocopie certificatul/carnetul de membru si chitanta de plata a cotizatiei anuale). II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Prestatorul, in calitate de auditor, se obliga sa procedeze la examinarea profesionala sistematica a activitatilor financiar-contabile si la exprimarea unor opinii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale societatii (bilant, cont de profit si pierdere inclusiv anexe). 2.2. In scopul ameliorarii calitatii si urmaririi informatiilor financiar-contabile, auditul se va aplica in cursul anului, la principaleIe sase conturi ale activitatii unitatii patrimoniale, si anume: a) cumpararile;

b) vanzarile; c) imobilizarile; d) stocurile; e) trezoreria; f) fluxul de numerar. 2.3. Opiniile auditorului*) cu privire la conturile anuale vor fi prezentate in "Raportul de audit" si se vor sprijini pe rezultatele activitatii desfasurate in cursul anului, prezentate in anexe, din care nu pot lipsi referiri concrete cu privire la: a) operatiile legate de inregistrarea sau modificarea capitalului social sau al patrimoniului propriu al regiei; b) inventarierea patrimoniului si modul de valorificare a rezultatelor acesteia, precum si cuprinderea rezultatului inventarierii in bilantul anual; c) organizarea gestiunilor de valori materiale, precum si a evidentelor analitice si sintetice a elementelor patrimoniale; d) tinerea la zi a contabilitatii; e) preluarea corecta in balanta de verificare a datelor din conturile sintetice si concordanta dintre contabilitatea sintetica si cea analitica; f) intocmirea bilantului contabil pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice si respectarea normelor metodologice cu privire la intocmirea acestuia si a anexelor sale; g) evaluarea patrimoniului in conformitate cu reglementarile legale in vigoare; h) intocmirea contului de profit si pierdere pe baza datelor din contabilitatea perioadei de raportare; i) stabilirea, in conformitate cu dispozitiile legale, a profitului net si punctul de vedere referitor la destinatia acestuia, propuse de consiliul de administratie (administratorul societatii); j) situatia creditelor si a altor imprumuturi ale unitatii patrimoniale si garantarea acestora; k) propuneri de masuri, pentru a fi avute in vedere de consiliul de administratie (administrator) sau de adunarea generala a asociatilor ori a actionarilor. 2.4. Rezervele, precum si refuzul de certificare a conturilor vor fi, in prealabil, notificate conducerii societatii, cu aratarea motivelor si a marimii impactului asupra conturilor, cu mentionarea explicatiilor si/sau observatiilor primite. ___________________ *) Opiniile auditorului pot fi prezentate in rapoarte intermediare pe fiecare ciclu - in cursul anului. III. OBLIGATIILE PARTILOR 3.1. Prestatorul se obliga: a) sa asigure deplina confidentialitate tuturor lucrarilor; b) sa predea raportul in termen de .......................... de la incheierea prezentului contract. 3.2. Beneficiarul se obliga: a) sa plateasca prestatorului un onorariu de (in cifre si litere) .............................................. in numerar/prin virament bancar in contul indicat la cap. I din prezentul contract, pe baza de stat de plata/factura fiscala;

b) sa asigure conditiile necesare pentru realizarea lucrarilor si prestatiilor si sa puna la dispozitia prestatorului toate informatiile si documentele necesare. IV. CLAUZE FINALE 4.1. Lucrarile de audit financiar si de certificare a bilantului contabil se vor executa de:*) 4.2. Prezentul contract s-a. incheiat in ...........exemplare, .din care un exemplar ramane la beneficiar, un exemplar la prestator, iar un exemplar se depune la Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania - Filiala .................... . PRESTATOR BENEFICIAR _______________ *) In cazurile in care lucrarea se executa de o societate de expertiza, se inscriu toti expertii care participa la ea cu: numele si prenumele, domiciliul, telefonul si profesia, pentru fiecare. CONTRACT DE BARTER I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ....................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ..............................., str. ............................................. nr. ............., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ..........., judet/sector ......................................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ............................................, sub nr. ........................ din ................................., cod fiscal nr. ......................... din ....................................., avand contul nr. ....................................................., deschis la ........................................................., existand si functionand potrivit legislatiei statului ............................ reprezentata de ....................................., cu functia de ............................................................., cetatean .................................. posesor act de identitate/pasaport ......................, in calitate de exportator, si 1.2. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .............................., str. ............................................. nr. ............., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament .........., judet/sector ....................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ..........................................., sub nr. ........................ din ................................., cod fiscal nr. ........................... din ................................., avand contul nr. ................................................, deschis la .............................................................,existand si functionand potrivit legislatiei statului ............................ reprezentata de ...................................., cu functia de ..................................................., cetatean ...................................... posesor act de identitate/pasaport .................................................., in calitate de importator, au convenit sa incheie prezentul contract de barter, in urmatoarele conditii: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Obiectul prezentului contract il reprezinta schimbul de marfuri dintre exportator si importator, astfel: exportatorul va livra importatorului produsele ce sunt mentionate in anexa

nr. 1 pct. 1 la prezentul contract, iar importatorul va livra, in contrapartida, produsele mentionate si descrise in anexa nr. 1 pct. 2 la prezentul contract. 2.2. Raportul de schimb convenit intre partile contractante stabilite in baza preturilor existente pe piata mondiala, a caracteristicilor marfurilor, a loturilor de produse livrate in avans, a termenelor de livrare, se stabileste dupa cum urmeaza: (se trece unitatea de masura) ............................ buc./kg/tone, cu livrare in lunile ......................... anul ......./......... . 2.3. Exportatorul va livra marfa ......................................... conform regulii INCOTERMS 1990 ......................................... . 2.4. Importatorul va livra marfa ......................................... conform regulii INCOTERMS 1990 ......................................... . III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Termenul/termenele de livrare pentru cantitatea de (se trece unitatea de masura) ........................ buc./kg/tone este/sunt .............., incepand cu data de .............................. pana la data de ........................... . IV. VALOAREA CONTRACTULUI 4.1. Importatorul se obliga sa deschida o garantie bancara irevocabila in valoare de ......................... din valoarea marfurilor care formeaza obiectul prezentului contract plus ......................... % din contravaloarea dobanzilor aferente. 4.2. In cazul in care importatorul nu va efectua livrarile de marfuri cuvenite exportatorului, acesta din urma va putea incasa garantia bancara, fara acordul importatorului si isi va acoperi diferenta pe riscul si cheltuiala importatorului, potrivit clauzelor prezentului contract. V. CALITATEA MARFURILOR 5.1. Calitatea marfurilor este cea prevazuta in anexa nr. ................................... la prezentul contract, determinata prin ........................ (efectuarea unor analize de laborator, demonstratii tehnice etc.). 5.2. Calitatea marfurilor a fost atestata pentru fiecare parte contractanta in parte, de catre o comisie formata din persoane competente. Documentele de atestare a calitatii marfurilor sunt: .................................................................................................................................................... .. . 5.3. Neconcordanta livrarilor cu calitatea marfurilor specificata in contract conduce la refuzul acesteia de catre partea lezata. VI. CONDITII DE LIVRARE 6.1. Marfurile vor fi livrate conform conditiei INCOTERMS 1990 ........................................................ . 6.2. Fiecare parte contractanta va comunica celeilalte termenul prealabil al sosirii marfii la granita, precum si greutatea neta a marfii. VII. GARANTII 7.1. Partile contractante se obliga sa garanteze marfa, in functie de specificul acesteia, eliberand certificate de garantie in care se vor indica: a) inceperea termenului de garantie si durata lui; b) cazurile de incetare sau prelungire a termenului de garantie; c) documente de atestare a calitatii marfii.

7.2. Inauntrul termenului de garantie, fiecare parte contractanta se obliga sa acorde asistenta tehnica pentru marfa livrata si furnizarea de piese de inlocuire, aceste operatiuni efectuanduse gratuit. 7.3. Atat importatorul, cat si exportatorul sunt raspunzatoare, de viciile ascunse si viciile marfurilor livrate. VIII. MODUL DE EFECTUARE A TRANSPORTULUI 8.1. Exportatorul va transporta marfa*) ................................... . 8.2. Importatorul va efectua transportul marfii*) ................................... . __________________ *) Modul de efectuare a transportului este in functie de specificul marfurilor ce trebuie livrate. Astfel vor fi stipulate in contract: caile de transport, necesitarea corelarii ambalajelor exterioare sau containerelor cu specificul mijloacelor de transport, tranzitorii etc. IX. RECLAMATII 9.1. Atat exportatorul, cat si importatorul au dreptul sa reclame, unul celuilalt, in urma constatarii, abaterile cantitative, calitative sau defectiunile marfurilor ce fac obiectul prezentului contract, determinate de vicii ascunse sau alte cauze generate de parti. 9.2. Reclamatiile vor fi facute in scris, in termen de ................................... zile/luni de la preluarea marfii si vor cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele: a) obiectul reclamatiei; b) termenul in care au fost formulate; c) dovezile abaterilor reclamate; d) metoda de verificare ce trebuie folosita; e) cauzele care au determinat defectele reclamate; f) necesitatea pastrarii marfii reclamate in depozit, pe un termen contractual determinat; g) modul de stingere a reclamatiilor. 9.3. Defectiunile constatate de parti, in urma transportului defectuos, se vor regasi in reclamatii adresate carausului, cu instiintarea si a celeilalte parti de catre partea contractanta care le-a descoperit. X. INVALIDAREA PARTIALA 10.1. Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre parti. 10.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care, din vina sa, a determinat incetarea contractului. XI. DIVIZAREA CONTRACTULUI 11.1. In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide isi vor produce, in continuare, efectele, cu exceptia cazurilor in care clauza/clauzele anulate reprezinta o obligatie esentiala. 11.2. In conditiile prevazute la alineatul precedent sunt considerate esentiale urmatoarele obligatii: .................................................................................................................................................*) . _______________

*) Ex: obligatia vanzatorului de a livra produsele, obligatia cumparatorului de a plati pretul etc. XII. RENUNTAREA LA DREPTURI 12.1. Faptul ca (una dintre parti) .............................. nu insista pentru indeplinirea stricta a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita vreuna dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu inseamna ca renunta la drepturile pe care urmeaza sa le dobandeasca in temeiul prevederilor sale. XIII. CESIUNEA CONTRACTULUI 13.1. Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract unei terte persoane fara acordul expres, dat in scris de cedent. 13.2. Acordul prevazut la alineatul precedent trebuie comunicat de cesionar in termen de ................. zile de la data cand cedentul i-a cerut acest acord; in caz contrar se prezuma ca cesionarul nu a consimtit cesiunea contractului. XIV. FORTA MAJORA 14.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 14.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 14.3. Daca in termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. XV. CLAUZA PENALA 15.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati dauneinterese in valoare de ................................., astfel: ..................................................................................... . XVI. NOTIFICARI 16.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 16.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 16.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 16.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. XVII. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 17.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform regulamentului sau. XVIII. INCETAREA CONTRACTULUI

18.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui/unei tribunal arbitral/instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti: - nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. ............., din prezentul contract; - este declarata in stare de incapacitate de plata sau a fost declansata procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract; - cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti; - isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract. sau - in termen de ........ zile de la data primirii notificarii prin care i s-a adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatiile ce-i revin. 18.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin ......... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. 18.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. 18.4. Prevederile prezentului (capitol, articol, alineat) ............................................................................ nu inlatura raspunderea partii care in mod culpabil a cauzat incetarea contractului. XIX. CLAUZE FINALE 19.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 19.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 19.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 19.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care ...................... astazi ........................., data semnarii lui. EXPORTATOR, ............................................ REPREZENTANTI LEGALI, ......................................................... IMPORTATOR, ............................................ REPREZENTANTI LEGALI, .........................................................

CONTRACT DE CESIUNE DE PARTI SOCIALE S.C. ................................................. inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului al .................................... sub nr. ................... Intre subsemnatii: 1. (numele si prenumele) .......................................................... cetatean ......................................... nascut la data de ............................., in ................................ str. ................................... nr. ........, bloc ........., scara ............., etaj ..........., ap. .........., sector/judet ............ sex .............. starea civila .........................., posesorul ............................. seria ............. nr. .........................., eliberat de ............................... la data de ...................., cod numeric personal ........................., in calitate de cedent, si 2. (numele si prenumele) .......................................................... cetatean ....................................... nascut la data de ..........................., in ................................. str. ................................................. nr. ........, bloc ........., scara ............, etaj ..........., ap. .........., sector/judet ............. sex ............... starea civila ........................., posesorul ............................. seria .............. nr. ..........................., eliberat de ........................... la data de ........................, cod numeric personal .........................., in calitate de cesionar, sau 2. S.C. ............................................................................., cu sediul in ..........................................., str. ............................................ nr. ..........., bloc ............., scara ........., etaj ..........., ap. ..........., sector/judet ............................................................................. inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului ............................................................ sub nr. ................/..................../..................... din ......................, prin reprezentant (numele si prenumele) ........................................................ domiciliat in ...................................., str. ................................................. nr. ..........., bloc .........., etaj ........., scara ..........., ap. .........., sector/judet, in calitate de cesionar, a intervenit prezentul contract de cesiune de parti sociale, in urmatoarele conditii: Eu ................................. cedez lui ......................................../S.C. prin reprezentant, .................. parti sociale in valoare nominala de ..................... lei fiecare, insumand ..................................... lei pe care le detin la ......................................., aport in numerar si declar, totodata, ca am primit de la cesionar contravaloarea partilor sociale cedate astazi, data autentificarii prezentului contract. Ca urmare a acestei cesiuni, calitatea mea de asociat al S.C. ...................................... inceteaza si nu mai am nici o pretentie, de nici o natura, fata de aceasta societate comerciala. Eu ...................................................................... primesc de la .................................................... cele ................................. parti sociale in valoare nominala de ................................... lei fiecare, insumand ................................ lei pe care le detine la .................................... platindu-i acestuia contravaloarea partilor sociale cedate, astazi, data autentificarii prezentului contract sau S.C. ........................................................, prin reprezentant, primeste de la ................................ cele .............................. parti sociale in valoare nominala de

..................... lei fiecare, insumand ................................ lei pe care le detine la S.C. ............................................ platindu-i acestuia contravaloarea partilor sociale cedate, astazi, data autentificarii prezentului contract. Cesiunea partilor sociale s-a facut in baza hotararii Adunarii generale a asociatilor din ........... . Redactat si editat in ......................... exemplare la ........................ . S-au eliberat ....................... exemplare. CEDENT CESIONAR

CONTRACT DE COMISION (IMPORT) Nr. ..................... Data ......................... I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ..........................., str. ............................................ nr. ..............., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ......................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ........................................., sub nr. ......................... din ................................., cod fiscal nr. ............................... din ............................, avand contul nr. ....................................................., deschis la ......................................................, existand si functionand potrivit legislatiei statului .............................. reprezentata de ..............................., cu functia de ................................................., cetatean .........................................., posesor act de identitate/pasaport ...................................................., in calitate de comitent, si 1.2. S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ................................, str. ...................................... nr. ................, bloc ..............., scara ............., etaj .........., apartament ........., judet/sector ..............................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ........................................., sub nr. ......................... din ................................., cod fiscal nr. ................................... din ........................, avand contul nr. ..............................................., deschis la ........................................., existand si functionand potrivit legislatiei statului ............................ reprezentata de ......................................................, cu functia de

....................................................., cetatean ............................................, posesor act de identitate/pasaport ...................................................., in calitate de comisionar, au convenit sa incheie prezentul contract de comision, in urmatoarele conditii: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Prin prezentul contract, comisionarul se obliga sa procure si sa livreze, conform instructiunilor comitentului, iar acesta din urma sa cumpere, o cantitate de .............. buc./kg/tone de ........... . Specificatiile produselor sunt cele mentionate in anexa nr. .... la prezentul contract. 2.2. Produsele specificate la pct. 2.1. sunt de origine ..................... si nu prezinta restrictii de vanzare pentru ..................... . III. PRETUL CONTRACTULUI 3.1. Prezentul contract se incheie pe o perioada de ....................., incepand cu data de ..................... pana la data de ..................... . 3.2. Partile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract prin incheierea, in scris, a unui act aditional, semnat de ambele parti contractante. IV. VALOAREA CONTRACTULUI 4.1. Pentru prestatiile efectuate, in conformitate cu clauzele contractuale, comisionarului i se va achita ............ % din suma totala, reprezentand preturile achitate pentru cumpararea produselor. 4.2. Comisionul de ........... % va fi achitat cu ..................... in termen de cel mult ........... zile de la preluarea marfii din ..................... . V. OBLIGATIILE PARTILOR CONTRACTANTE 5.1. Obligatiile comitentului sunt urmatoarele: a) sa prezinte comisionarului cererile de import cu indicarea caracteristicilor tehnice, a cantitatilor, sortimentelor, calitatii si a altor elemente necesare negocierilor cu partenerii externi, in vederea includerii indicatiilor mai sus mentionate in contractele ce se vor incheia; b) sa examineze ofertele trimise de comisionar si sa-si defineasca optiunea privind conditiile tehnice si de calitate, in maximum ..................... zile de la primirea ofertei; c) sa avizeze proiectul de contract extern de vanzare-cumparare si sa asigure valuta pentru plata pretului marfii si acoperirea cheltuielilor; d) sa plateasca direct taxele vamale; e) sa receptioneze marfa; f) sa-si valorifice dreptul la daune fata de caraus sau fata de furnizorul extern, cand poate dovedi acest lucru. 5.2. Obligatiile comisionarului sunt urmatoarele: a) sa negocieze si sa incheie contractul extern de vanzare-cumparare, sa prezinte comitentului pentru aviz proiectul acestuia si sa participe la derularea lui; b) sa emita instructiunile de transport, vamuire si dirijare, organizatiilor de transport specializate; c) sa asigure marfa pe timpul transportului (dupa caz); d) sa efectueze formele pentru plata pretului extern; e) sa acorde asistenta comitentului pentru solutionarea reclamatiilor si sa apere drepturile comitentului in fata organelor arbitrale. VI. GARANTII

6.1. Marfurile livrate de catre comisionar comitentului vor fi insotite de certificate de garantie sau de buletine de analiza, in functie de specificul produselor. 6.2. Termenele de garantie sunt cele stipulate in anexa nr. .... la prezentul contract. VII. ALTE CLAUZE 7.1. Comisionarul se obliga sa asigure service-ul produselor in termen de garantie, pe baza pieselor de schimb puse la dispozitie de comitent. 7.2. Comisionarul va incerca sa obtina din partea potentialilor beneficiari ca termenele de livrare a marfurilor sa coincida sau sa fie cat mai apropiate de termenele dorite si recomandate de comitent, iar in caz contrar sa obtina acordul expres al acestuia. 7.3. Marfa va intra in proprietatea comitentului din momentul semnarii procesului-verbal de predare-primire, intocmit la preluarea marfii in vama. In maximum ..................... zile lucratoare de la preluarea marfii, comitentul va intocmi procesul-verbal de receptie a marfii. Un exemplar al acestuia va fi remis comisionarului in cel mult ..................... de ore de la intocmire. 7.4. Marfa va fi receptionata de catre comisionar, conform actelor normative in vigoare si clauzelor contractuale iar, in cazul unor lipsuri cantitative si/sau calitative, va transmite in timp util toate actele necesare comitentului pentru ca acesta sa intocmeasca reclamatiile catre caraus si/sau partener. 7.5. Pe durata contractului se poate compensa valoric pe transe, din marfurile de import, cu echivalent valoric al marfurilor exportate, numai pe baza unor negocieri distincte, de comun acord al ambelor parti. VIII. INVALIDARE PARTIALA 8.1. Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre parti. 8.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care, din vina sa, a determinat incetarea contractului. IX. DIVIZAREA CONTRACTULUI 9.1. In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide isi vor produce, in continuare, efectele, cu exceptia cazurilor in care clauza/clauzele anulate reprezinta o obligatie esentiala. In conditiile prevazute la alineatul precedent, sunt considerate esentiale urmatoarele obligatii: ..................................................................................................................................................*) . X. RENUNTAREA LA DREPTURI 10.1. Faptul ca (una dintre parti) .............. nu insista pentru indeplinirea stricta a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita vreuna dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu inseamna ca renunta la drepturile pe care urmeaza sa le dobandeasca in temeiul prevederilor sale. XI. CESIUNEA CONTRACTULUI 11.1. Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract unei terte persoane fara acordul expres, dat in scris de cedent. Acordul prevazut la alineatul precedent trebuie comunicat de cesionar in termen de ................. zile de la data cand cedentul i-a cerut acest acord; in caz contrar se prezuma ca cesionarul nu a consimtit cesiunea contractului. XII. FORTA MAJORA

12.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 12.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 12.3. Daca in termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. XIII. CLAUZA PENALA 13.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati dauneinterese in valoare de ..................................., astfel: .................................................................................. . XIV. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE 14.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor pe care le vor detine ca urmare a executarii clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului, anexa nr. ........ . XV. NOTIFICARI INTRE PARTI 15.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 15.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 15.3. Daca notificarea se transmite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 15.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia si modalitatile prevazute la alineatele precedente. XVI. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 16.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform regulamentului sau. XVII. INCETAREA CONTRACTULUI 17.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui/unei tribunal arbitral-instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti: - nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. ........., din prezentul contract; - este declarata in stare de incapacitate de plata sau a fost declansata procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract; - cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti; - isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract.

sau in termen de ........ zile de la data primirii notificarii prin care i s-a adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatiile ce-i revin. 17.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin ......... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. 17.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. 17.4. Prevederile prezentului (capitol, articol, alineat) .......................................................................... nu inlatura raspunderea partii care in mod culpabil a cauzat incetarea contractului. XVIII. CLAUZE FINALE 18.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 18.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 18.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 18.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ................................................ exemplare, din care ................................... astazi ........................., data semnarii lui. COMITENT, REPREZENTANTI LEGALI COMISIONAR, REPREZENTANTI LEGALI _____________ *) Ex: obligatia vanzatorului de a livra produsele, obligatia cumparatorului de a plati pretul etc. Anexa ANGAJAMENT Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si documentelor a fost incheiat intre ....................................... si .............................................. si este conex contractului incheiat intre acestea si inregistrat sub nr. ............., din ........................ . I. Obiect -

1. Informatiile pe care le obtine (numele persoanei fizice sau, dupa caz, juridice) .......................................................................... ca efect al executarii contractului susmentionat sunt strict confidentiale. 2. Sunt confidentiale urmatoarele informatii: a) situatia financiara; b) proiectele de afaceri; c) produsele nelivrate pietei; d) procesele de fabricatie; e) licentele sau brevetele de inventii; f) alte informatii care reprezinta pozitia pe piata a (numele/denumirea) ...................................... . 3. De asemenea, sunt confidentiale si urmatoarele documente care s-au pus sau se vor pune la dispozitia (numele, denumirea) ........................................................................................................ . II. Sfera circulatiei informatiilor 4. (numele/denumirea) ........................................................................................................................... poate dezvalui informatii sau poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate in executarea clauzelor contractului sus-mentionat. 5. Persoanele implicate in executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, consilierii juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea dezvalui informatiile confidentiale, cu exceptia cazului in care (numele/denumirea) ............................................................................................................... aproba in scris aceasta posibilitate. 6. (numele/denumirea) ....................................................................................................................... va folosi informatiile numai in scopul luarii unor decizii cu privire la executarea contractului susmentionat, fiind tinute sa nu le utilizeze in nici un alt scop. III. Durata angajamentului 7. Durata prezentului angajament este ..................................., in afara de cazul in care una dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen. 8. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu ............ zile inainte de a deveni efectiva hotararea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament. IV. Sanctiuni pentru nerespectarea angajamentului 9. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga la plata unor despagubiri astfel: .................................................................................................................................................... . 10. Exonereaza de raspundere urmatoarele situatii: a) daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi fost obtinute de la ......................................; b) informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala; c) dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris pentru aceasta; d) informatia era de circulatie publica la data dezvaluirii ei; e) .............................................. a fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia. V. Incetarea angajamentului

11. Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui. 12. La data incetarii lui, informatiile prevazute la pct. 2 si 3 nu mai au caracter confidential, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Prezentul angajament s-a incheiat in ........... exemplare, din care .................., astazi ............... . SEMNATURILE PARTILOR CONTRACT DE COMISION Incheiat astazi ............... la ................................... I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ......................................., str. ................................ nr. ................, bloc ................., scara ..............., etaj .........., apartament .........., judet/sector ..........................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ..........................................., sub nr. ........................ din ..............................., cod fiscal nr. ...................................... din ..................................., avand contul nr. ..............................................., deschis la ................................................, reprezentata de ..............................., cu functia de .........................., in calitate de comitent, pe de o parte si 1.2. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ................................., str. ................................. nr. ....................., bloc ............., scara ............., etaj ............, apartament ........., judet/sector ..............................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .........................................., sub nr. ........................ din ..............................., cod fiscal nr. ......................................... din ..............................., avand contul nr. .............................................., deschis la ................................................, reprezentata de ..........................., cu functia de .........................., in calitate de comisionar, pe de alta parte, sau 1.2. D ........................................................................, domiciliat in ....................................................., str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judet ................................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ........................................ in (localitatea) ................................ sector/judet ..........................., fiul lui ................................... si al ..........................................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ........................ nr. ............................ eliberat de ....................., cod numeric personal ......................................., in calitate de comisionar, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de comision, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI (varianta) 2.1. Prospectarea pietei si gasirea de furnizori pentru bunurile prevazute in lista anexa, care face parte integranta din prezentul contract.

2.2. Bunurile in sortimentele, cantitatile si la preturile maxime prevazute in anexa vor fi cumparate de comisionar in nume propriu, dar pe cheltuiala comitentului. 2.3. Transportul bunurilor cumparate de comisionar in depozitul situat in ........................................... va fi asigurat de comitent/comisionar pe cheltuiala comitentului. (varianta) 2.1. Prospectarea pietei, plasarea si vanzarea cantitatilor de marfuri prevazute in lista anexa, care face parte integranta din prezentul contract. 2.2. Predarea-primirea bunurilor se va face pe baza de proces-verbal care face parte integranta din prezentul contract. 2.3. Bunurile primite spre plasare si vanzare vor fi preluate de la depozitul/depozitele situate in ...................................................................... pe cheltuiala ........................................................ . III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Contractul se incheie pe o durata de ............................ incepand de la data de ........................... si pana la data de ...................................... . IV. PRETUL SI MODALITATI DE PLATA 4.1. Comisionul datorat de comitent este de ...... % din valoarea bunurilor cumparate/plasate si vandute efectiv. 4.2. Plata comisionului se va face in numerar/cu ordin de plata in contul comisionarului, in termen de ....... zile de la predarea-preluarea si receptia bunurilor. sau 4.2. Plata comisionului se va face in numerar/cu ordin de plata in contul comisionarului, la depunerea contravalorii bunurilor plasate si vandute, la casieria/in contul bancar al comitentului. V. GARANTII 5.1. Bunurile cumparate/vandute vor fi insotite (daca este cazul) de certificatele de garantie aferente. VI. OBLIGATIILE PARTILOR*) 6.1. Comitentul se obliga: a) sa puna la dispozitia comisionarului, cu incepere de la data de ....................., sumele de bani solicitate de acesta, in masura gasirii furnizorilor si procurarii bunurilor, pe baza facturilor si a altor documente legale de decontare; sau a) sa asigure transportul bunurilor la/de la depozitul situat in ................................................... pe cheltuiala ...................................; b) sa plateasca comisionul cuvenit comisionarului, in termen de ..... zile de la primirea bunurilor in depozit/depunerea sumelor realizate din vanzarea bunurilor; c) sa asigure conditii de depozitare, predare-primire si receptie a bunurilor primite/vandute de comisionar; d) sa-l imputerniceasca pe reprezentantul sau pentru primirea/predarea bunurilor in/din depozitul situat in ...........................................................................; e) sa achite comisionarului toate cheltuielile ocazionate de efectuarea prezentului contract (transport, manipulare, expediere etc.) . 6.2. Comisionarul se obliga: a) sa identifice furnizori pentru bunurile care formeaza obiectul prezentului contract si sa le cumpere in nume propriu, dar pe cheltuiala comitentului;

sau a) sa prospecteze piata, sa plaseze si sa vanda bunurile care formeaza obiectul prezentului contract; b) sa conserve bunurile primite spre plasare si vanzare, pe cheltuiala sa; c) sa incheie, in nume propriu si pe cheltuiala sa, acte juridice cu furnizorii/clientii, in limitele imputernicirilor date prin prezentul contract; d) sa-l instiinteze pe comitent, cu cel putin 24 de ore inainte de efectuarea transportului bunurilor, astfel incat comitentul sa poata pregati mijloacele de transport, depozitele si sasi delege imputernicitul pentru preluarea bunurilor; e) sa depuna cel putin o data pe luna/saptamana/zi contravaloarea bunurilor plasate si vandute, pe baza decontului prezentat comitentului; f) sa intocmeasca proces-verbal de predare-primire si de receptie a bunurilor cu imputernicitul comitentului. VII. CLAUZA PENALA 7.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati si/sau daune-interese in valoare de ................................., astfel: ..................................................................................... . VIII. FORTA MAJORA 8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ........... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 8.3. Daca in termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. IX. NOTIFICARI 9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. X. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 10.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. sau

10.1. In cazul in care nu este posibila rezolvarea litigiilor pe cale amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente. XI. CLAUZE FINALE 11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ................ exemplare, din care ................., astazi ..........., data semnarii lui. COMITENT COMISIONAR ____________ *) In raport de natura si continutul obiectului contractului, se includ obligatii dintre cele prevazute la acest capitol, adaptate la specificul acestuia. CONTRACT DE CONCESIUNE1) Incheiat astazi .................. la ...................................... I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. (ministerul, consiliul judetean sau local ori institutia publica de interes local) .................................................................................................................................................... .., (localitatea) ............................................................, str. ........................................ nr. ................., judetul/sectorul ........................................................, in calitate de concedent, pe de o parte, si 1.2. S.C. .....................................................................................................S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ............................, str. ................................. nr. ........................., bloc ............, scara .............., etaj ..........., apartament ..........., judet/sector ......................................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ..........................................., sub nr. ...................... din ..................................., cod fiscal nr. .................................... din .............................., avand contul nr. .................., deschis la ......................., reprezentata de ..........................................., cu functia de ........................................., in calitate de concesionar, pe de alta parte, sau 1.2 Asociatia/Fundatia ......................................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ................................................., str. ........................ nr. ........., bloc .........., scara

............, etaj ............, apartament ........, sector/judet ......................................., inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ................................. din .........................., a Tribunalului ..........................., codul fiscal nr. ................................ din ........................., avand contul nr. ..................................., deschis la ....................................................., reprezentata de ....................................., cu functia de .............................................., in calitate de concesionar, pe de alta parte sau 1.2. Intreprinderea/Asociatia .............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) .............................................., str. ................... nr. ................, bloc ............, scara ............., etaj ..........., apartament ..........., sector/judet ......................................, posesoarea autorizatiei nr. ................... din .................., eliberata de Primaria ........................., codul fiscal nr. ........................... din ........................, avand contul nr. ..............................................., deschis la ......................................., reprezentata de ................................................................, cu functia de ........................................................, in calitate de concesionar, pe de alta parte,

sau 1.2.

D ...................................................................., domiciliat in ........................................................, str. .................................. nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judet .................................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ...................................... in (localitatea) .................................... sector/judet .............................., fiul lui ............................ si al ............................, posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ........... nr. ..................... eliberat de ........................, cod numeric personal ................................................., in calitate de concesionar, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de concesiune, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Obiectul prezentului contract il constituie cedarea-preluarea, in concesiune, a (bunurile, activitatile sau serviciile publice) .................................................................................................................. . 2.2. a) Descrierea obiectului si a concesiunii sunt stabilite in caietul de sarcini anexa, care face parte integranta din prezentul contract si pe care concesionarul il accepta integral. b) Caietul de sarcini are caracter obligatoriu, clauzele sale completandu-se cu cele convenite de parti2) . 2.3. Predarea-primirea obiectului concesiunii se va efectua pe baza de proces-verbal care se va incheia pana la data de ..................................... si va constitui anexa care face parte integranta din prezentul contract. 2.4. Categoriile de bunuri3) ce vor fi utilizate de concesionar in derularea concesiunii sunt urmatoarele: a) Bunuri de retur4) care revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului, la expirarea contractului de concesiune: .............................................................................................................................................. . .............................................................................................................................................. . b) Bunuri de preluare5) care la expirarea contractului pot reveni concedentului, in masura in care acesta din urma isi manifesta intentia de a le prelua, in schimbul platii unei

compensatii egale cu valoarea contabila actualizata, conform caietului de sarcini: .............................................................................................................................................. . .............................................................................................................................................. . c) Bunuri proprii6) care la expirarea contractului de concesiune raman in proprietatea concesionarului: .............................................................................................................................................. . ............................................................................................................................................. . 2.5. La incetarea contractului de concesiune, din orice cauza, bunurile prevazute la pct. 2.4. se vor repartiza potrivit destinatiilor aratate la acest punct, concesionarul fiind obligat sa restituie, in deplina proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat inclusiv investitiile realizate. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Durata concesiunii este de ......................... ani incepand de la data semnarii prezentului contract. 3.2. Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult o jumatate din durata sa initiala prin simplul acord de vointa al partilor care vor incheia un act aditional cu cel putin ..... ani/luni/zile inainte de incetarea lui. IV. PRETUL CONCESIUNII 4.1. Pretul concesiunii este de ........... lei indexabili in raport de rata inflatiei, cu o redeventa anuala in numerar/natura, in suma/valoare de ....................... lei, care va fi platita/predata de catre concesionar concedentului, anual/semestrial/trimestrial/lunar, conform devizului desfasurat in anexa, care face parte integranta din prezentul contract. 4.2. Neplata/nepredarea redeventei sau executarea cu intarziere a acestei obligatii conduce la retragerea concesiunii, cu toate consecintele ce decurg din aceasta, asa cum se prevede in caietul de sarcini. V. OBLIGATIILE PARTILOR 5.1. Relatiile contractuale dintre concedent si concesionar se bazeaza pe principiul echilibrului financiar al concesiunii, respectiv pe realizarea unei posibile egalitati intre avantajele care ii sunt acordate concesionarului si sarcinile care ii sunt impuse. 5.2. In consecinta, concesionarul nu este obligat sa suporte cresterea sarcinilor legate de executarea obligatiilor sale, in cazul in care aceasta crestere rezulta in urma: a) unei actiuni sau a unei masuri dispuse de o autoritate publica; b) unui caz de forta majora sau unui caz fortuit. 5.3. Concedentul se obliga sa puna la dispozitia concesionarului, la data inceperii concesiunii, inventarul complet, liber de orice sarcini, asa cum se prevede in caietul de sarcini. 5.4. Concesionarul isi executa obligatiile potrivit termenilor si conditiilor prevazute in prezentul contract si in acord cu normele legale specifice domeniului de activitate respectiv, elaborate de institutiile legal abilitate in acest scop, precum si cu cele prevazute in caietul de sarcini. 5.5. Concedentul are dreptul sa verifice, in perioada derularii contractului de concesiune, modul in care se respecta conditiile si clauzele acestuia de catre concesionar, acesta din urma avand obligatia de a pune la dispozitia concedentului toate informatiile, documentele si evidentele solicitate.

5.6. Responsabilitatile de mediu se impart intre partile contractante astfel: a) concedentul raspunde de: ...................................................................................................; b) concesionarul raspunde de: ............................................................................................... . 5.7. Concesionarul nu poate in nici un caz subconcesiona, in tot sau in parte, unei alte persoane, obiectul concesiunii. VI. GARANTII 6.1. Concesionarul se obliga ca in termen de 90 de zile de la data semnarii prezentului contract sa depuna cu titlu de garantie suma de ................... lei reprezentand cota-parte din suma obligatiei de plata catre concedent, stabilita de acesta si datorata pentru primul an de activitate7). VII. RASPUNDERI 7.1. In cazul nerespectarii totale sau partiale ori a executarii necorespunzatoare a obligatiilor stabilite in caietul de sarcini si a clauzelor prezentului contract, partea in culpa este obligata la plata penalitatilor prevazute in caietul de sarcini, iar daca acestea nu acopera paguba, pentru partea neacoperita este obligata la daune-interese. 7.2. Denuntarea unilaterala a contractului atrage, de asemenea, dupa sine, daune-interese, astfel: .................................................................................................................................................. . VIII. MODIFICAREA CONTRACTULUI 8.1. Concedentul poate modifica, unilateral, partea reglementara a prezentului contract, cu notificarea prealabila a concesionarului, din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupa caz. 8.2. a) In cazul in care modificarea unilaterala a contractului ii aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul sa primeasca in mod prompt o despagubire adecvata si efectiva. b) In caz de dezacord intre concedent si concesionar cu privire la valoarea despagubirii, aceasta va fi stabilita de instanta judecatoreasca competenta. c) Dezacordul dintre concedent si concesionar cu privire la despagubiri nu poate sa constituie un temei pentru concesionar care sa conduca la sustragerea obligatiilor sale contractuale. IX. INCETAREA CONTRACTULUI 9.1. Prezentul contract de concesiune inceteaza in urmatoarele situatii: a) la expirarea duratei concesiunii; b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina concedentului; c) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, cauza ce conduce la rezilierea unilaterala a contractului de catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului; d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin rezilierea unilaterala a contractului de catre concesionar, cu plata de despagubiri in sarcina concedentului; e) la disparitia dintr-o cauza de forta majora a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata unei despagubiri. X. FORTA MAJORA 10.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in

baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 10.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 10.3. Daca in termen de ....................... (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. XI. NOTIFICARI 11.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 11.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 11.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 11.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. XII. LITIGII 12.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XIII. CLAUZE FINALE 13.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 13.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 13.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 13.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care ....................... astazi ........................., data semnarii lui. CONCEDENT CONCESIONAR NOTE: 1. a) Contractul de concesiune se incheie in conformitate cu legea romana, indiferent de nationalitatea sau de cetatenia concesionarului, pentru o perioada care nu va putea depasi 49 de ani, incepand de la data semnarii lui. Durata concesiunii se stabileste in functie de perioada de amortizare a investitiilor ce urmeaza sa fie realizate de catre concesionar.

2. 3. 4. 5. 6. 7.

b) Contractul de concesiune se incheie in termen de 30 de zile de la data la care concedentul a informat ofertantul despre acceptarea ofertei sale, daca prin caietul de sarcini nu s-a stabilit altfel, nerespectarea termenului putand atrage plata de dauneinterese de catre partea in culpa. c) Contractele de cesiune a terenurilor, de orice natura, se inregistreaza de catre concesionar in registrele de publicitate imobiliara, in termen de 30 de zile calendaristice de la data incheierii lor. d) Refuzul ofertantului declarat castigator de a incheia contractul de concesiune atrage dupa sine pierderea garantiei depuse pentru participare si, daca este cazul, plata de daune-interese. Clauzele convenite in completare nu pot contraveni obiectivelor concesiunii prevazute in caietul de sarcini. In cazul concesionarii de bunuri. Bunuri de retur sunt bunurile care au facut obiectul concesiunii, precum si cele care au rezultat in urma investitiilor impuse in caietul de sarcini. Bunuri de preluare sunt bunurile care au apartinut cesionarului si au fost utilizate de catre acesta pe durata concesiunii. Bunuri proprii sunt bunurile care au apartinut concesionarului si au fost folosite de catre acesta pe durata concesiunii, cu exceptia bunurilor de preluare. Daca este necesar, din aceasta suma vor fi prelevate penalitatile si sumele datorate concedentului de catre concesionar, in baza contractului de concesiune. Concesionarul poate constitui drept garantie si titluri de credit, asupra carora se va institui gaj, cu acordul concedentului. Se va constitui o garantie similara, in functie de necesitatea acoperirii costurilor viitoare, pentru indeplinirea obligatiilor privind protectia mediului, care pot aparea pe parcursul derularii concesiunii.

CONTRACT DE CONSIGNATIE Incheiat astazi .................... la ........................................ I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .........................., str. .................................. nr. ..........................., bloc .............., scara ................, etaj ............., apartament ........, judet/sector .................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .........................................., sub nr. ........................ din ................................., cod fiscal nr. .............................. din ........................................, avand contul nr. .............................................., deschis la ................................................, reprezentata de ..............................., cu functia de ....................., in calitate de consignatar, pe de o parte, si 1.2. Asociatia/Fundatia ........................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ..................................................., str. ............................... nr. ..............., bloc ..........., scara .........., etaj .........., apartament .........., sector/judet ......................................, inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. .............................................. din ..................................., a Tribunalului .............................,

codul fiscal nr. .............................. din ...................., avand contul nr. ...................... deschis la ..................................., reprezentata de ......................................., cu functia de ........................, in calitate de consignant, pe de alta parte, D ............................................................................., domiciliat in ................................................., str. .................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judet .............................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ............................................ in (localitatea) .......................... sector/judet ............................, fiul lui .......................................... si al ............................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ........... nr. ......................, eliberat de ......................, cod numeric personal ......................................................, in calitate de consignant, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de consignatie, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Obiectul contractului il constituie vanzarea bunurilor incredintate de consignant consignatarului, mentionate mai jos/in lista anexa care face parte integranta din prezentul contract, astfel: Nr. Denumirea U/M crt. bunurilor Pretul Valoarea cuvenit totala consignantului Comisionul Suma cuvenit cuvenita consignatarulu consignantului i sau 1.2.

2.2. Bunurile sus-mentionate/din lista anexa sunt ale consignantului, si poate dispune de ele pana in ziua vanzarii lor. 2.3. Consignantul poate oricand relua si ridica toate sau o parte din bunurile incredintate consignatarului, fara nici un fel de preaviz, dar cu obligatia platii comisionului convenit. III. TERMENUL CONTRACTULUI 3.1. Durata contractului este de .............................................. si incepe sa curga de la data semnarii lui. 3.2. Durata contractului se poate prelungi cu acordul partilor, dat in scris, in josul sau pe spatele acestuia. IV. PRETUL CONTRACTULUI 4.1. Consignatarul achita consignantului suma ce i se cuvine, pe masura vanzarii bunurilor prevazute in prezentul contract/lista anexa, retinand direct comisionul ce i se cuvine1). 4.2. a) Consignatarul poate efectua vanzari pe credit2) in urmatoarele conditii: ............................... .............................................................................................................................................. . b) Plata sumelor incasate din rate se va face in urmatoarele conditii: ...................................... .............................................................................................................................................. . c) Creantele rezultate din vanzarea pe credit a bunurilor date in consignatie, creanta pentru pretul datorat apartine consignantului3) .

4.3. Consignatarul achita consignantului sumele care i se cuvin, pe baza de chitanta semnata de ambele parti, aceasta constituind dovada achitarii si, respectiv, incasarii acestora. V. OBLIGATIILE PARTILOR 5.1. Consignatarul se obliga: a) sa ia toate masurile unui bun comerciant pentru conservarea, in stare buna, a lucrurilor ce i-au fost incredintate, raspunzand de orice lipsa, pierdere sau deteriorare a lor provenita din culpa sa, a agentilor ori prepusilor sai; b) sa asigure bunurile ce i s-au incredintat la o societate de asigurare acceptata si de consignant si sa plateasca, cu regularitate, primele de asigurare4); c) sa pastreze marfurile primite in ambalajele lor originale si sa conserve intacte, etichetele, marcile si orice alte semne exterioare, astfel cum se afla aplicate pe bunuri, in vederea identificarii lor; d) sa depoziteze si sa inmagazineze bunurile incredintate in 5) ................................................ .............................................................................................................................................. . fiindu-i interzis sa le mute ori sa le depoziteze sau sa le inmagazineze in alte locuri6); e) sa permita consignantului sa verifice si/sau sa inventarieze, oricand, marfurile incredintate in consignatie; f) sa comunice in scris, viciile aparente sau ascunse ale bunurilor incredintate, in caz contrar considerandu-se ca bunurile au fost primite de consignatar in stare buna7); g) sa suporte toate cheltuielile de conservare si de desfacere a bunurilor primite in consignatie de la consignant; h) sa nu vanda sau sa nu instraineze bunurile ce i-au fost incredintate in consignatie decat in conditiile prevazute in contract; i) sa sisteze, de indata ce consignantul i-a interzis, in scris, vanzarile pe credit catre anumite firme sau persoane anume determinate; prin derogare de la prevederile cap. IV pct. 4.2. lit. a), b) si c); j) sa tina evidenta contabila a tuturor operatiunilor referitoare la bunurile incredintate in consignatie astfel incat controlul si verificarea lor sa se poata efectua in mod corespunzator, la prima cerere a consignantului8); k) sa-l instiinteze pe consignant, la termenele prevazute in contract, de toate vanzarile facute de el din bunurile ce i s-au incredintat in consignatie9); l) sa achite consignantului, la termenele prevazute in contract, pretul tuturor bunurilor vandute cu numerar si toate sumele rezultate din incasarea creantelor provenite din vanzarea acelor bunuri, precum si cambiile si garantiile primite de la cumparator10). 5.2. Consignantul se obliga: a) sa predea consignatarului bunurile prevazute de prezentul contract, la termenele si in conditiile stabilite in cadrul acestuia; b) sa ridice bunurile nevandute in termen de ............................ de la data incheierii termenului prevazut de prezentul contract. In cazul in care consignatarul nu se prezinta sa ridice bunurile in acest termen, contractul se prelungeste, de drept, cu ................ zile, sub rezerva reducerii pretului de vanzare cu ....... % fata de cel initial. VI. GARANTII 6.1. Consignatarul se obliga sa predea consignantului cambii sau orice alte garantii pentru asigurarea valorii bunurilor incredintate si a exercitarii indeplinirii indatoririlor contractuale fara ca prin aceasta sa se schimbe caracterele si efectele prezentului contract.

6.2. In caz de ridicare a bunurilor incredintate, consignantul poate pastra cambiile si celelalte garantii ce i-au fost incredintate pentru asigurarea platii pretului bunurilor ce se va constata ca au fost vandute sau lipsesc, a sumelor incasate si neremise de consignatar, precum si a daunelor cauzate. VII. RASPUNDERI 7.1. In afara de pedepsele si sanctiunile prevazute de lege pentru neexecutarea totala sau partiala ori pentru executarea defectuoasa a clauzelor contractuale, partea in culpa este obligata sa plateasca daune-interese astfel: .................................................................................................. .................................................................................................................................................... . 7.2. Amanarile si tolerantele acordate consignatarului de catre consignant pentru predarea sumelor sau a valorilor ori pentru restituirea bunurilor, precum si primirea de cambii sau alte garantii de catre consignant nu inlatura pedepsele sau sanctiunile prevazute de lege. 7.3. a) In cazul in care, la expirarea termenului de ridicare a bunurilor, consignantul nu le ridica pe cele ramase nevandute, este obligat la plata, pentru fiecare zi de intarziere, a unei penalitati de ..... % pe ......, consignatarul avand dreptul de a retine bunurile in contul creantei. b) Daca creanta ajunge egala cu pretul bunurilor, acestea devin proprietatea consignatarului. VIII. FORTA MAJORA 8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 8.3. Daca in termen de ........................ (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. IX. NOTIFICARI 9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. X. LITIGII 10.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de reprezentantii lor.

10.2. In cazul in care nu este posibila rezolvarea litigiilor pe cale amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente. XI. CLAUZE FINALE 11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de .............. exemplare, din care ..................... astazi ........................., data semnarii lui. CONSIGNATAR CONSIGNANT

NOTE: 1. In cazul in care in contract nu s-a prevazut retributia sau beneficiul consignatarului, acesta, potrivit prevederilor legii, are dreptul la suprapreturile obtinute din vanzari, adica la diferenta dintre preturile efectiv realizate din vanzarile efectuate si preturile prevazute in contractul de consignatie sau in notele, facturile si dispozitiile consignantului. Daca nici prin contract si nici prin notele, facturile sau dispozitiile consignantului nu s-a prevazut nici un pret, iar vanzarea se face de consignatar la pretul curent, acesta se poate adresa instantei judecatoresti pentru fixarea retributiei sale. De asemenea, consignatarul nu poate exercita fata de consignant nici un drept de retentie atat asupra bunurilor incredintate cat si asupra sumelor sau valorilor rezultate din vanzarea lor. In caz de faliment al consignatarului, consignantul poate revendica bunurile incredintate sau pretul neachitat, in bani sau alte valori. 2. Introducerea acestei clauze tine de vointa partilor contractante si de conventia dintre ele. 3. Fata de debitori si terti, consignatarul poate efectua, in mod valabil, orice acte asupra creantei si in special va putea primi plata, urmari incasarea ei si lua orice masuri de asigurare. De asemenea, potrivit prevederilor legii, la prima cerere a consignantului,

4.

5. 6.

7.

8.

9.

consignatarul este obligat sa notifice debitorului originea si natura creantei. Din momentul comunicarii acestei notificari, consignatarul nu va mai putea face nici un act valabil cu privire la creanta respectiva, acest drept apartinand numai consignantului. Inainte de notificare sau in caz de refuz din partea consignatarului de a notifica, consignantul poate popri oricand sumele datorate in mainile debitorilor, fara dare de cautiune. In lipsa unei stipulatiuni contrare, consignatarul raspunde solidar fata de consignant de plata la termen a pretului marfurilor vandute de el pe credit. Asigurarea se face pentru o valoare cel putin egala cu pretul bunurilor prevazut in contract, astfel incat toate riscurile sa fie acoperite incepand din momentul expedierii lor de catre consignant. In caz de neasigurare sau de anulare a asigurarii ca urmare a neplatii la termen a primelor, consignatarul se considera de drept in culpa si raspunde de lipsurile produse prin forta majora sau caz fortuit. De asemenea, legea prevede ca asigurarile contractate de consignatar cu privire la bunurile predate in consignatie se considera de plin drept ca fiind incheiate in favoarea consignantului, cu conditia ca acesta sa notifice asiguratorului existenta consignatiei, inainte de plata despagubirilor. Locurile de depozitare si adresa lor. Clauza se introduce in text, daca partile au convenit astfel. In orice caz, consignatarul poate sa pastreze bunurile numai in spatii a caror folosinta o detine pe baza de documente, cu data certa sau vizate de Administratia Financiara, fiind obligat a face cunoscute, de indata, consignantului, locul de depozitare a marfurilor si orice mutare a acestora. Potrivit prevederilor legii, comunicarea existentei viciilor aparente se face in termen de doua zile, ori de cate ori nu este necesar un timp mai indelungat, datorita conditiilor in care se afla bunurile trimise. Comunicarea viciilor ascunse se face in termen de doua zile de la descoperirea lor. O data expirate aceste termene, consignatarul nu mai este in drept sa invoce exonerarea sa de raspundere pe temeiul acestor vicii. Prin contract se poate stipula obligatia potrivit careia consignatarul va tine unul sau mai multe registre speciale pentru inregistrarea operatiunilor referitoare la bunurile incredintate in consignatie. Registrele speciale pentru operatiunile de consignatie vizate de tribunal se tin potrivit normelor Codului comercial. In instiintare trebuie sa se arate, in mod precis, bunurile vandute in numerar si cele vandute pe credit, indicandu-se pentru acest din urma mod de vanzare, numele si adresa fiecarui debitor, suma datorata, termenul de plata, precum cambiile si garantiile primite. In cazul in care in contract nu se prevede o asemenea clauza, consignatarul are obligatia sa-l instiinteze pe consignant cu privire la vanzari, cel mai tarziu la sfarsitul fiecarei saptamani, pentru toate operatiunile efectuate in cursul acesteia. In cazul in care contractul nu prevede termenele remiterii sumelor, cambiilor si garantiilor, consignatarul este obligat de lege sa le predea consignantului, cel mai tarziu la sfarsitul fiecarei saptamani. Pana la remiterea lor, consignatarul nu poate face nici un act de dispozitie asupra sumelor de bani sau a valorilor rezultate din vanzarea bunurilor detinute in consignatie, fiind simplu depozitar al lor.

CONTRACT DE GARANTIE

Incheiat astazi ...................... la .......................................... I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. .................................................., cu sediul social in Bucuresti, str. ....................................... nr. ....., sectorul ...., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .......................................... sub nr. ........................... din .........................., cod fiscal nr. ........................... din ............................, reprezentata de .............................................. cu functia de ........................................ in calitate de angajator, pe de o parte si 1.2. Dl/Dna ........................................., domiciliat(a) in ......................, str. .......................................... nr. ........, bloc ......., scara ......., etaj ........, ap. ........, sector/judet ....., fiul lui .............................. si al .............................., nascut in .............................., la data de .............................................., posesorul .................................................. seria........... nr. ....................................., cod numeric personal ............................................, in calitate de angajat-gestionar, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract, accesoriu al contractului de munca nr. ....................... din .............................. privind constituirea garantiei materiale prevazute de Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice, modificata prin Legea nr. 54/1994, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Angajatul-gestionar, salariat al societatii sus-mentionate, avand un salariu de baza lunar in valoare de .................................................. lei se obliga ca, in vederea acoperirii eventualelor pagube cauzate in gestiunea ce i-a fost incredintata sa constituie o garantie in numerar in suma de ....................................... lei pentru valoarea bunurilor gestionate de ................................. lei. 2.2. a) Garantia in numerar va fi retinuta de la angajatul-gestionar in .............................. rate lunare de .............................. lei fiecare, din salariul sau. b) Ratele se vor retine odata cu primirea chenzinei a II-a. III. OBLIGATIILE PARTILOR 3.1. Daca exista mai multe urmariri in perioada constituirii garantiei materiale convenite si, ca urmare, angajatorul nu va putea sa retina garantia in numerar din salariu, angajatul-gestionar se obliga ca, din veniturile sale, sa depuna la data la care se face plata chenzinei a II-a ratele datorate, devenite scadente. 3.2. Angajatorul va retine (primi) sumele aferente de la angajatul-gestionar si se obliga sa o depuna in cont la C.E.C. evidentiind operatiunea respectiva in contabilitatea sa. De asemenea, angajatorul se obliga sa restituie suma retinuta in contul garantiei materiale, impreuna cu dobanzile aferente, acestuia, numai in cazul incetarii contractului de munca sau la trecerea sa intr-o functie pentru care nu este necesara constituirea garantiei materiale. 3.3. a) Angajatul-gestionar consimte ca garantia in numerar sa fie folosita de angajator pentru acoperirea pagubelor produse in gestiunea ce i s-a incredintat. b) In acest scop, angajatul-gestionar imputerniceste societatea ca intr-o asemenea eventualitate sa ridice din cont suma aferenta, pana la echivalentul pagubei produse, pe baza cererii acesteia si a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obtinut impotriva angajatului- gestionar.

c) Totodata, angajatul-gestionar se obliga sa reintregeasca garantia in numerar in conditiile prevazute pentru constituirea ei. IV. CLAUZE FINALE 4.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 4.2. Prezentul contract reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 4.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea, de catre partea care sufera vreun prejudiciu, a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 4.4. Prezentul contract s-a incheiat intr-un numar de ..... exemplare, din care ............................... . ANGAJATOR ANGAJAT-GESTIONAR CONTRACT DE CONSULTANTA drept civil Incheiat astazi .................... la ........................................ I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ......................, str. ................................... nr. .............., bloc ............, scara ...........,. etaj ........, apartament ........., judet/sector ..........................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ............................., sub nr. ..................... din .............................., cod fiscal nr. ................................. din ........................ avand contul nr. ......................................, deschis la ........................................, reprezentata de ...................., cu functia de ......................, in calitate de consultant, pe de o parte, sau 1.1. Intreprinderea/Asociatia ..............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) .................................... str. ............................................ nr. ....... bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ........................, posesoarea autorizatiei nr. ............... din .................., eliberata de Primaria .................................................., codul fiscal nr. ................................... din .........................., avand contul nr. ................................................, deschis la ........................................, reprezentata de ................................................., cu functia de ..............................., in calitate de consultant, pe de o parte, si 1.2. S.C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ......................., str. ............................ nr. ..................., bloc .............., scara ............, etaj ............, apartament ..........., judet/sector ............................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .................................., sub nr. .................. din ................................, cod fiscal nr.

......................................... din ..................., avand contul nr. ........................, deschis la .............................., reprezentata de ..........................., cu functia de ................................................................., in calitate de beneficiar (client), pe de alta parte, sau 1.2. Asociatia/Fundatia ......................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ........................................., str. ............................ nr. ................, bloc ........, scara ..........., etaj ..........., apartament ..........., sector/judet ...................................., inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. .............................. din ................................., a Tribunalului ..........................., codul fiscal nr. ............................ din ....................., avand contul nr. ....................., deschis la ..............................., reprezentata de ..............................., cu functia de ........................, in calitate de beneficiar (client), pe de alta parte, Intreprinderea/Asociatia ............................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ......................................., str. ................................... nr. ........., bloc ......., scara ........, etaj ........, apartament ......., sector/judet ..........................., posesoarea autorizatiei nr. ............... din ...................., eliberata de Primaria ..........................................., codul fiscal nr. ..................................... din ..............................., avand contul nr. ............................................., deschis la ......................................., reprezentata de ................................................, cu functia de ................................................................., in calitate de beneficiar (client) pe de alta parte,

sau 1.2.

sau 1.2. D ..................................................................., domiciliat in ..............................., str. ...................... nr. .............., bloc .........., scara ................, etaj ................., apartament .................., sector/judet ......................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ................................................ in (localitatea) ................................................, sector/judet ........................................................................, fiul lui ................................................. si al ...................................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ........................ nr. ........................., eliberat de ........................, cod numeric personal ......................................................, in calitate de beneficiar (client), pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de consultanta, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Consultantul se obliga sa asigure beneficiarului (clientului) urmatoarele servicii: 2.2. Serviciile pe care le asigura consultantul, enumerate la pct. .2.1, vor fi la capacitate si eficienta maxima, astfel: ................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................. . III. PRETUL SI MODALITATI DE PLATA 3.1. Beneficiarul (clientul) se obliga sa plateasca consultantului: ..................................................... .................................................................................................................................................. . 3.2. Plata remuneratiei consultantului se va face astfel: ................................................................... .................................................................................................................................................. .

3.3. a) Beneficiarul (clientul) este de acord sa ramburseze consultantului, cheltuielile pe care acesta le va efectua pentru realizarea clauzelor contractuale urmand ca justificarea lor sa se faca pe baza de decont insotit de documente justificative. b) Prin cheltuieli rambursabile se intelege: ............................................................................. ........................................................................................................................................... . c) Neplata la termen a cheltuielilor rambursabile are drept consecinta suspendarea continuarii lucrarilor pana la achitarea lor de catre beneficiar (client). IV. OBLIGATIILE PARTILOR 4.1. Consultantul se obliga: a) sa asigure beneficiarului (clientului) consultatii de specialitate la un standard de performanta ridicat; b) sa respecte instructiunile date de beneficiar in ceea ce priveste urmarirea obiectivelor stabilite; c) sa nu se angajeze sau sa nu negocieze in scopul de a se angaja intr-o activitate, cu deosebire de consultanta, in conflict cu interesele beneficiarului (clientului); d) sa predea lucrarea/lucrarile convenita(e) la timp si in bune conditii. 4.2. Beneficiarul (clientul) se obliga: a) sa puna la dispozitia consultantului datele, informatiile si documentele necesare indeplinirii obligatiilor asumate de acesta; b) sa plateasca remuneratia stabilita, in cuantumul, in conditiile si la termenele stabilite prin prezentul contract, precum si cheltuielile stabilite de comun acord, potrivit prevederilor pct. 3.3. V. CLAUZA PENALA 5.1. In caz de nerespectare a duratei (termenului) stabilite prin prezentul contract, consultantul se obliga sa plateasca penalizari de ..... % pe zi de intarziere din valoarea serviciilor neefectuate. 5.2. Neplata la termen a remuneratiei stabilite, precum si a cheltuielilor rambursabile are drept consecinta obligarea beneficiarului la penalitati de intarziere de .................................... % pe zi. VI. FORTA MAJORA 6.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 6.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 6.3. Daca in termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. VII. NOTIFICARI 7.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract.

7.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 7.3. Daca confirmarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 7.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. VIII. LITIGII 8.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. sau 8.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea sau incetarea acestuia sa fie rezolvate, pe cale amiabila de reprezentantii lor. 8.2. In cazul in care nu este posibila rezolvarea litigiilor pe cale amiabila partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente. IX. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE 9.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor pe care le vor detine ca urmare a executarii clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului, anexa nr. ........ . X. INCETAREA CONTRACTULUI 10.1. Prezentul contract de consultanta inceteaza in urmatoarele situatii: a) la expirarea duratei/implinirea termenului pentru care a fost incheiat; b) daca beneficiarul (clientul) face dovada ca, consultantul este angajat sau negociaza sa se angajeze intr-o activitate, cu deosebire de consultanta, in conflict cu interesele beneficiarului (clientului); c) in urma notificarii scrise a uneia dintre parti; d) consultantul sau beneficiarul (clientul) nu-si respecta una dintre obligatiile pe care si le-a asumat prin prezentul contract. 10.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti cu cel putin ..... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. 10.3. Beneficiarul (clientul), indiferent de cauza de incetare a prezentului contract, are obligatia sa plateasca consultantului contravaloarea serviciilor pe care i le-a prestat, in virtutea clauzelor acestuia. 10.4. Prevederile prezentului capitol nu inlatura raspunderea partii care, din culpa, a cauzat incetarea contractului. XI. CLAUZE FINALE 11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale, care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.

11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............................................. exemplare din care ................................... astazi ........................., data semnarii lui. CONSULTANT BENEFICIAR Anexa ANGAJAMENT Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si documentelor a fost incheiat intre .................................... si ................................................... si este conex contractului incheiat intre acestea si inregistrat sub nr. ........................................................ din ............................. I. OBIECT 1. Informatiile pe care le obtine (numele persoanei fizice sau, dupa caz, juridice) .......................................................................................................... ca efect al executarii contractului sus-mentionat sunt strict confidentiale. 2. Sunt confidentiale urmatoarele informatii: a) situatia financiara; b) proiectele de afaceri; c) produsele nelivrate pietei; d) procesele de fabricatie; e) licentele sau brevetele de inventii; f) alte informatii care reprezinta pozitia pe piata a (numele/denumirea) .............................. . 3. De asemenea, sunt confidentiale si urmatoarele documente care s-au pus sau se vor pune la dispozitia (numele, denumirea) ........................................................................................................ II. SFERA CIRCULATIEI INFORMATIILOR 4. (numele/denumirea) ......................................................................................................................... poate dezvalui informatii sau poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate in executarea clauzelor contractului sus-mentionat. 5. Persoanele implicate in executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, consilierii juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea dezvalui informatiile confidentiale, cu exceptia cazului in care (numele/denumirea) ............................................................................................................... aproba in scris aceasta posibilitate. 6. (numele/denumirea) ....................................................................................................................... va folosi

informatiile numai in scopul luarii unor decizii cu privire la executarea contractului susmentionat, fiind tinute sa nu le utilizeze in nici un alt scop. III. DURATA ANGAJAMENTULUI 7. Durata prezentului angajament este .........................................., in afara de cazul in care una dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen. 8. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu ............ zile inainte de a deveni efectiva hotararea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament. IV. SANCTIUNI PENTRU NERESPECTAREA ANGAJAMENTULUI 9. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga la plata unor despagubiri astfel: ..................................................................................................................................................... .. 10. Exonereaza de raspundere urmatoarele situatii: a) daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi fost obtinute de la ..................................; b) informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala; c) dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris pentru aceasta; d) informatia era de circulatie publica la data dezvaluirii ei; e) .............................................. a fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia. V. INCETAREA ANGAJAMENTULUI 11. Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui. 12. La data incetarii lui, informatiile prevazute la pct. 2 si 3 nu mai au caracter confidential, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Prezentul angajament s-a incheiat in ................................... exemplare din care ......................, astazi ................................................ SEMNATURILE PARTILOR CONTRACT DE CONSULTANTA Drept comercial Incheiat astazi ................ la .................................... I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ........................................................................................ S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ............................., str. ........................... nr. ................ bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ......................................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ........................................, sub nr. ......................................... din ............................., cod fiscal nr. .............................. din ................................, avand contul nr. ........................... deschis la ............................, reprezentata de .........................................., cu functia de ........................................., in calitate de consultant, pe de o parte, si sau 1.1. Intreprinderea/Asociatia ................................................................................................................, cu sediul in

(localitatea) ............................................, str. ........................ nr. ............, bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ......................., posesoarea autorizatiei nr. ....................... din .................., eliberata de Primaria ......................................, codul fiscal nr. ................................. din .........................., avand contul nr. ...................................... deschis la ..............................., reprezentata de ..............................., cu functia de ..............................., in calitate de consultant, pe de o parte, si sau 1.1. (numele si prenumele) ........................................, cu sediul in (localitatea) ................................, str. ..................................... nr. .............., bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament .........., sector/judet ......................, posesorul autorizatiei nr. ...................... din ................., eliberata de Primaria ...................................., codul fiscal nr. ........................ din ....................., avand contul nr. ....................................... deschis la ........................................, persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente, in calitate de consultant, pe de o parte, si

D .........................................................................., domiciliat in ................................................., str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj ........, apartament ......., sector/judet ..................., nascut la data de (ziua, luna, anul) .................................................... in (localitatea) ............................... sector/judet ........................., fiul lui .................................... si al ........................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ......... nr. ........................, eliberat de ...................... la data de ..................., cod numeric personal .................................., in calitate de consultant, pe de o parte, si 1.2. S.C. ......................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ............................., str. ........................................... nr. .............., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ......................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ........................................., sub nr. ........................ din ..............................., cod fiscal nr. .......................... din ..................................., avand contul nr. ........................ deschis la ............................., reprezentata de ............................................, cu functia de ........................................., in calitate de beneficiar/client, pe de alta parte, sau 1.2. Asociatia/Fundatia ......................................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ..................................................., str. ................................ nr. ............., bloc ........., scara ........, etaj ........, apartament ........, sector/judet ........................................................, inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ............................................. din ...................................., a Tribunalului ............................, codul fiscal nr. .............................. din .............................., avand contul nr. .......................... deschis la ........................................., reprezentata de ............................................., cu functia de ................................., in calitate de beneficiar/client, pe de alta parte, sau 1.2. Intreprinderea/Asociatia ..............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) .............................................., str. .......................... nr. ............., bloc ........, scara

sau 1.1.

........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ........................, posesoarea autorizatiei nr. ................. din ................., eliberata de Primaria ............................................., codul fiscal nr. ..................................... din ..................................., avand contul nr. ......................... deschis la .................................., reprezentata de ................................, cu functia de ............................, in calitate de beneficiar/client, pe de alta parte, D ............................................................., domiciliat in ..............................................................., str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......, sector/judet ...................., nascut la data de (ziua, luna, anul) .................................................... in (localitatea) ....................................... sector/judet ................................, fiul lui ....................... si al .........................., posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ............ nr. ....................., eliberat de ...................... la data de ..................., cod numeric personal ..................................., in calitate de beneficiar/client, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de consultanta, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI *) 2.1. Consultantul va asigura beneficiarului/clientului urmatoarele: ................................................... .................................................................................................................................................... . ................................................................................................................................................... . 2.2. Serviciile care fac obiectul prezentului contract vor fi asigurate de consultant, la capacitatea si eficienta maxima timp de .................... ore pe ..................... . 2.3. Majorarea numarului de ore se poate efectua prin act aditional incheiat de parti. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Prezentul contract se incheie pe o durata de ......................... (zile/luni/ani), incepand de la data de ........................ si pana la data de ........................ . IV. PRETUL CONTRACTULUI 4.1. Pretul serviciilor prestate si al lucrarilor efectuate este de ............................... lei pe ora de lucru efectiva. 4.2. Plata pretului se va efectua la sfarsitul lunii/a perioadei lucrate**). 4.3. Partile au convenit ca beneficiarul/clientul sa ramburseze consultantului cheltuielile pe care acesta le face in numele sau, daca acesta a fost, in prealabil, de acord cu plata lor. 4.4. Decontarea cheltuielilor facute in numele beneficiarului se face pe baza de decont insotit de acte justificative legale. 4.5. Cheltuieli rambursabile sunt: a) .......................................................................................................................................... .. b) .......................................................................................................................................... .. c) .......................................................................................................................................... .. etc. V. STATUTUL JURIDIC AL CONSULTANTULUI 5.1. In asigurarea serviciilor pe care le presteaza si a lucrarilor pe care le efectueaza, consultantul este persoana juridica independenta, care are statutul de angajat al clientului. sau 1.2.

5.2. Consultantului ii revine plata tuturor impozitelor si taxelor legale. 5.3. In ceea ce priveste serviciile prestate sau lucrarea efectuata, consultantul se obliga sa nu angajeze sau sa efectueze nici o activitate in detrimentul intereselor beneficiarului/clientului. VI. INCETAREA CONTRACTULUI 6.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui/unei tribunal arbitral/instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti: - nu isi exercita una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. .......... din prezentul contract, - este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract; - cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti; - isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract. sau - in termen de ........ zile de la data primirii notificarii prin care i s-a adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatiile cei revin. 6.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin ......... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. 6.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. 6.4. Prevederile prezentului (capitol, articol, alineat) ............................................................................. nu inlatura raspunderea partii care in mod culpabil a cauzat incetarea contractului. VII. CLAUZA PENALA 7.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati daune interese in valoare de ..................................., astfel: ................ VIII. FORTA MAJORA 8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de .................... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 8.3. Daca in termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre acestea sa pretinda daune-interese. IX. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE 9.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor, ca urmare a aducerii la indeplinire a clauzelor prezentului contract, potrivit angajamentului anexa.

X. NOTIFICARILE INTRE PARTI 10.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazuta in partea introductiva a prezentului contract. 10.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 10.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 10.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. XI. LITIGII 11.1. In cazul in care nu este posibila rezolvarea litigiilor pe cale amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente. sau 11.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform Regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XII. CLAUZE FINALE 12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 12.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 12.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 12.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care ..................... astazi ........................., data semnarii lui. CONSULTANT BENEFICIAR/CLIENT Anexa ANGAJAMENT Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si documentelor a fost incheiat intre ....................................... si .............................................. si este conex contractului incheiat intre acestea si inregistrat sub nr. ............., din ........................ . I. Obiect

1. Informatiile pe care le obtine (numele persoanei fizice sau, dupa caz, juridice) .................................................................................... ca efect al executarii contractului susmentionat sunt strict confidentiale. 2. Sunt confidentiale urmatoarele informatii: a) situatia financiara; b) proiectele de afaceri; c) produsele nelivrate pietei; d) procesele de fabricatie; e) licentele sau brevetele de inventii; f) alte informatii care reprezinta pozitia pe piata a (numele/denumirea) .............................. 3. De asemenea, sunt confidentiale si urmatoarele documente care s-au pus sau se vor pune la dispozitia (numele, denumirea) .................................................................................................. . II. Sfera circulatiei informatiilor 4. (numele/denumirea) ..................................................................................................................... poate dezvalui informatii sau poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate in executarea clauzelor contractului sus-mentionat. 5. Persoanele implicate in executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, consilierii juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea dezvalui informatiile confidentiale, cu exceptia cazului in care (numele/denumirea) .................................................aproba in scris aceasta posibilitate. 6. (numele/denumirea) ....................................................................................................................... va folosi informatiile numai in scopul luarii unor decizii cu privire la executarea contractului susmentionat, fiind tinute sa nu le utilizeze in nici un alt scop. III. Durata angajamentului 7. Durata prezentului angajament este ..................................., in afara de cazul in care una dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen. 8. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu ............ zile inainte de a deveni efectiva hotararea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament. IV. Sanctiuni pentru nerespectarea angajamentului 9. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga la plata unor despagubiri astfel: .................................................................................................................................................... .. . 10. Exonereaza de raspundere urmatoarele situatii: a) daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi fost obtinute de la ..................................; b) informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala; c) dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris pentru aceasta; d) informatia era de circulatie publica la data dezvaluirii ei; e) ......................................................... a fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia. V. Incetarea angajamentului

11. Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui. 12. La data incetarii lui, informatiile prevazute la pct. 2 si 3 nu mai au caracter confidential, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Prezentul angajament s-a incheiat in ........... exemplare, din care ............., astazi ................... . SEMNATURILE PARTILOR ___________________ *) Se inscriu serviciile, lucrarile etc. pe care le va efectua, precum si avizele/aprobarile (daca este cazul) pe care le va obtine consultantul. **) Daca durata serviciilor este mai mica de o luna. Contractul de consultanta pentru protectia proprietatii indu Incheiat astazi ................. la ..................................... I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ........................, str. ............................................ nr. ...................., bloc ............., scara ............., etaj ..........., apartament ........, judet/sector ..................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .............................................., sub nr. ...................... din ........................................., cod fiscal nr. ...................................... din .........................., avand contul nr. .........................................., deschis la ......................................................, reprezentata de ............................, cu functia de ..........................., in calitate de consultant, pe de o parte, si 1.2. S.C. ....................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ..........................., str. ................................................ nr. ............................. bloc ............., scara ..........., etaj .........., apartament .........., judet/sector ...................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ...................................................., sub nr. ................ din .........................................., cod fiscal nr. ................................... din ................., avand contul nr. .................................................., deschis la ........................................................, reprezentata de ................................., cu functia de ......................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de consultanta, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 1.1. Obiectul prezentului contract il reprezinta consultanta de specialitate si reprezentarea beneficiarului in domeniul protectiei proprietatii industriale. 1.2. Scopul consultantei il constituie: a) protectia informatiilor tehnice, tehnologice si comerciale in relatiile cu partenerii din Romania si din alte tari ale beneficiarului; b) obtinerea titlurilor de protectie de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci din Romania si de la organismele de profil din alte tari; c) combaterea concurentei neloiale in conditiile prevazute de lege. III. OBLIGATIILE PARTILOR

3.1. Consultantul se obliga: a) sa respecte cu strictete depozitele legale privitoare la atributiile consilierului in domeniul proprietatii industriale, inscrise in Regula nr. 5 din Hotararea Guvernului nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie; b) sa asigure beneficiarului un standard ridicat al performantei consultantelor si lucrarilor prin personal specializat, calificat si autorizat; c) sa respecte prevederile legislatiei nationale si internationale in toate consultantele oferite beneficiarului si sa refuze solicitarile lui care depasesc aceste prevederi; d) sa-si asume intreaga raspundere a actelor pe care le intreprinde in cadrul reprezentarii beneficiarului in fata tertilor; e) sa respecte instructiunile date de beneficiar in actul de reprezentare a intereselor sale; f) sa acorde beneficiarului asistenta de specialitate solicitata de reprezentantii sai in executarea prevederilor prezentului contract; g) sa nu se angajeze sau sa nu negocieze in scopul de a se angaja intr-o activitate, cu deosebire de consultanta, in conflict cu interesele beneficiarului(clientului). 3.2. Beneficiarul (clientul) se obliga: a) sa solicite, in mod exclusiv, serviciile de consultanta care ii sunt necesare si convenite, de la consultant; b) sa puna la dispozitia reprezentantilor consultantului toate datele, informatiile si documentele necesare indeplinirii obligatiilor asumate de acesta; c) sa plateasca remuneratia stabilita in cuantumul, in conditiile si la termenele stabilite prin prezentul contract, precum si cheltuielile stabilite de comun acord potrivit prevederilor pct. 5.3. IV. DURATA CONTRACTULUI 4.1. Prezentul contract se incheie pe o durata de ............................................................. incepand de la data de ................................................... si pana la data de ..................................................... . 4.2. In cadrul termenului prevazut la pct. 4.1., consultantul, la solicitarea verbala sau scrisa a beneficiarilor, va acorda consultanta timp de ........... lunar, pe baza de comenzi explicite si procuri de imputernicire, in conformitate cu lista serviciilor si a preturilor aferente specificate in anexa care face parte integranta din prezentul contract. V. PRETUL SI MODALITATI DE PLATA 5.1. Beneficiarul (clientul) se obliga sa plateasca consultantului ............................ pentru durata lunara a consultantei stabilita la pct. 4.2. 5.2. In vederea compensarii exclusivitatii acceptata de beneficiar conform prevederilor pct. 3.2., lit. a), consultantul acorda o reducere de ............. % a tarifelor prevazute in anexa prezentului contract. 5.3 a) Beneficiarul este de acord sa ramburseze consultantului cheltuielile pe care acesta le face pentru realizarea clauzelor contractuale urmand ca justificarea lor sa se faca pe baza de decont insotit de documente justificative. b) Prin cheltuieli rambursabile se intelege: 1. taxele percepute de OSIM si/sau de oficiile nationale sau internationale; 2. onorariile mandatarilor autorizati din alte state, conform comenzilor primite de la consultant; 3. spezele si/sau comisioanele bancare;

4. alte taxe, onorarii si/sau speze. c) Neplata la termen a cheltuielilor rambursabile are drept consecinta suspendarea continuarii lucrarilor pana la achitarea lor de catre beneficiar (client). VI. STATUTUL JURIDIC AL CONSULTANTULUI 6.1. In ceea ce priveste asigurarea serviciilor prevazute in prezentul contract, consultantul este persoana juridica si are calitatea de agent al beneficiarului. 6.2. In aceasta calitate, consultantul se obliga: a) sa plateasca toate impozitele si taxele prevazute de lege; b) sa nu se angajeze in nici un fel de activitate, cu deosebire de consultanta, care ar putea intra in conflict cu interesele beneficiarului. VII. CLAUZA PENALA 7.1. Neplata la termen a remuneratiei stabilite precum si a cheltuielilor rambursabile are drept consecinta obligarea beneficiarului la penalitati de intarziere de ................................ % pe zi. VIII. FORTA MAJORA 8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ............... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 8.3. Daca in termen de ....................... (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. IX. NOTIFICARI 9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre parti celeilalte, este valabil indeplinita, daca va fi transmisa la sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata pe confirmare de oficiul postal primitor. 9.3. Daca confirmarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia din modalitatile prevazute la alineatele precedente. X. LITIGII 10.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XI. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE 11.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor pe care le vor detine ca urmare a executarii clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului, anexa nr. ........ . XII. INCETAREA CONTRACTULUI 12.1. Prezentul contract inceteaza in urmatoarele situatii: a) la expirarea duratei pentru care a fost incheiat;

b) daca beneficiarul face dovada ca consultantul este angajat sau negociaza sa se angajeze intr-o activitate, cu deosebire de consultanta, care ar putea intra in conflict cu interesele beneficiarului; c) in urma notificarii scrise a uneia dintre parti; d) consultantul sau beneficiarul nu-si respecta vreuna dintre obligatiile pe care si le-a asumat prin prezentul contract. 12.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti cu cel putin ..... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. 12.3. Beneficiarul (clientul), indiferent de cauza de incetare a prezentului contract, are obligatia sa plateasca consultantului contravaloarea serviciilor pe care i le-a prestat, in virtutea clauzelor acestuia. 12.4. Prevederile prezentului capitol nu inlatura raspunderea partii care, din culpa, a cauzat incetarea contractului. XIII. CLAUZE FINALE 13.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 13.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 13.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 13.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ........................................... exemplare din care ............................................................... astazi ............................................., data semnarii lui. CONSULTANT BENEFICIAR Anexa ANGAJAMENT Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si documentelor a fost incheiat intre ...................................................... si .................................................... si este conex contractului incheiat intre acestea inregistrat sub nr. ............................ din ...................................... . I. OBIECT 1. Informatiile pe care le obtine (numele persoanei fizice sau, dupa caz, juridice) ............................................................................... ca efect al executarii contractului susmentionat sunt strict confidentiale. 2. Sunt confidentiale urmatoarele informatii: a) situatia financiara;

proiectele de afaceri; produsele nelivrate pietei; procesele de fabricatie; licentele sau brevetele de inventii; alte informatii care reprezinta pozitia pe piata a (numele/denumirea) ............................. . 3. De asemenea, sunt confidentiale si urmatoarele documente care s-au pus sau se vor pune la dispozitia (numele, denumirea) ...................................................................................................... II. SFERA CIRCULATIEI INFORMATIILOR 4. (numele/denumirea) ....................................................................................................................... poate dezvalui informatii sau poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate in executarea clauzelor contractului sus-mentionat. 5. Persoanele implicate in executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, consilierii juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea dezvalui informatiile confidentiale, cu exceptia cazului in care (numele/denumirea) ............................................................................................................... aproba in scris aceasta posibilitate. 6. (numele/denumirea) ....................................................................................................................... va folosi informatiile numai in scopul luarii unor decizii cu privire la executarea contractului susmentionat, fiind tinute sa nu le utilizeze in nici un alt scop. III. DURATA ANGAJAMENTULUI 7. Durata prezentului angajament este ........................................., in afara de cazul in care una dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen. 8. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu ................. zile inainte de a deveni efectiva hotararea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament. IV. SANCTIUNI PENTRU NERESPECTAREA ANGAJAMENTULUI 9. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga la plata unor despagubiri astfel: ................................................................................................................................................. 10. Exonereaza de raspundere urmatoarele situatii: a) daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi fost obtinute de la ................................; b) informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala; c) dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris pentru aceasta; d) informatia era de circulatie publica la data dezvaluirii ei; e) .............................................. a fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia. V. INCETAREA ANGAJAMENTULUI 11. Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui. 12. La data incetarii lui, informatiile prevazute la pct. 2 si 3 nu mai au caracter confidential, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Prezentul angajament s-a incheiat in ............................ exemplare, din care ................................, astazi .................................................. . SEMNATURILE PARTILOR

b) c) d) e) f)

CONTRACT DE CONT CURENT Incheiat astazi .............................. la .................................................. I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ..........................., str. ................................... nr. .........................., bloc ..............., scara ............., etaj ..........., apartament ..........., judet/sector ............................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .........................................., sub nr. ......................... din ...................................., cod fiscal nr. ......................................... din ..........................., avand contul nr. ............................................... deschis la ................................................., reprezentata de ..........................., cu functia de ....................., in calitate de corentist prim, pe de o parte, si 1.2. S.C. ....................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. cu sediul social in (localitatea) ..........................., str. ..................................... nr. ........................, bloc ..........., scara ............., etaj ..........., apartament ..........., judet/sector ................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .........................................., sub nr. ......................... din ...................................., cod fiscal nr. ........................................ din ..........................., avand contul nr. ................................................ deschis la ..............................................., reprezentata de ....................., cu functia de ....................., in calitate de corentist secund, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de cont curent, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Obiectul compensarii reciproce il constituie stingerea datoriilor, cu creantele reflectate in contabilitatea partilor, pe baza prevederilor prezentului contract. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Partile au convenit ca durata operatiunii de compensare sa fie de ....................... incepand cu data semnarii prezentului contract si pana la data de .............................. . 3.2. Stingerea datoriilor cu creantele se va face la intervale de ......................................... pe baza actelor aditionale incheiate intre partile contractante. IV. OBLIGATIILE PARTILOR 4.1. Partile prezentului contract au obligatia sa-si transmita reciproc extrasele de cont si copii de pe documentele operatiunilor efectuate in contul celeilalte parti. 4.2. Partea debitoare are obligatia sa confirme sau sa infirme, dupa caz, soldurile extraselor de cont, in caz de infirmare partile urmand a se intruni prin imputerniciti pentru rezolvarea eventualelor litigii. V. CLAUZE DE VALIDITATE 5.1. Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre parti. 5.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care, din vina sa, a determinat incetarea contractului. 5.3. In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide isi vor produce, in continuare, efectele, cu exceptia cazurilor in care clauza/clauzele anulate reprezinta o obligatie esentiala. In conditiile prevazute la alineatul

precedent sunt considerate esentiale urmatoarele obligatii: .................................................................................................................................................... Ex: obligatia vanzatorului de a livra produsele obligatia cumparatorului de a plati pretul. 5.4. Faptul ca (una dintre parti) ................................ nu insista pentru indeplinirea stricta a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita vreuna dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu inseamna ca renunta la drepturile pe care urmeaza sa le dobandeasca in temeiul prevederilor sale. 5.5. a) Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract unei terte persoane fara acordul expres, dat in scris de cedent. b) Acordul prevazut la lit. a trebuie comunicat de cesionar in termen de .................... zile de la data cand cedentul i-a cerut acest acord; in caz contrar se prezuma ca cesionarul nu a consimtit cesiunea contractului. VI. INCETAREA CONTRACTULUI 6.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui/unei tribunal arbitral/instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti: - nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. ......, din prezentul contract; - este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract; - cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti; - isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract. sau - in termen de ........ zile de la data primirii notificarii prin care i s-a adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatiile cei revin. 6.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin ................. zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. 6.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. 6.4. Prevederile prezentului (capitol, articol, alineat) ............................................................................... nu inlatura raspunderea partii care in mod culpabil a cauzat incetarea contractului. VII. CLAUZA PENALA 7.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati daune interese in valoare de ..................................., astfel: .................................................................................................... . VIII. FORTA MAJORA 8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in

baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ...... (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 8.3. Daca in termen de ........................ (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. 8.4. Prevederile privitoare la forta majora de la art. ..................... nu sunt exoneratoare de raspundere daca evenimentele imprevizibile si de neinlaturat determina costuri mai mari decat paguba efectiva. IX. NOTIFICARI 9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. X. LITIGII 10.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XI. CLAUZE FINALE 11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care .................... astazi ........................., data semnarii lui. CORENTIST PRIM CORENTIST SECUND CONTRACT DE CREDIT Incheiat astazi ................ la ....................................

I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. Banca ...................................... S.A., sucursala (filiala, agentia) ..................................... cu sediul social in ............................ str. ...................................... nr. ........., sector/judet ..........................., in baza imputernicirii Consiliului de administratie nr. ......................... din ...................................., reprezentata prin ............................. avand functia de ................................. si ............................. avand functia de ..................................., denumita in cuprinsul prezentului contract si banca, in calitate de imprumutator, pe de o parte, si 1.2. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .........................., str. ...................................... nr. ........................, bloc ............, scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ......................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ..................................., sub nr. ................ din ..........................., cod fiscal nr. .............................. din ........................., avand contul nr. ......................................, deschis la ..........................., reprezentata de ................................., cu functia de ....................., in calitate de imprumutat, pe de alta parte, sau 1.2. Asociatia/Fundatia ......................................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ......................................................, str. ........................ nr. .................., bloc .............., scara ..........., etaj ..........., apartament ..........., sector/judet ........................................, inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ...................... din ................ a Tribunalului .........................., codul fiscal nr. ........................... din .............................., avand contul nr. ......................, deschis la ............................, reprezentata de ..................................... cu functia de .................................., in calitate de imprumutat, pe de alta parte, sau 1.2. Intreprinderea/Asociatia .............................................................................................................., cu sediul in (localitatea) ............................................, str. ...................................... nr. .............., bloc ........., scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ..............................., posesoarea autorizatiei nr. ....................... din ...................., eliberata de Primaria ......................................., codul fiscal nr. ............................... din .........................., avand contul nr. ................................. deschis la ........................., reprezentata de .................................., cu functia de ...................... in calitate de imprumutat, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de credit, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Banca acorda imprumutatului un credit in valoare de .................... lei pe termen de ...................... in scopul .............................. sub forma .................................... . 2.2. Creditul aprobat de Consiliul de administratie se afla la dispozitia imprumutatului, integral, la data semnarii prezentului contract. sau 2.2. Creditul aprobat de Consiliul de administratie se pune la dispozitia imprumutatului, sub forma de limita de creditare trimestriala/semestriala, astfel:

a) Trimestrul/Semestrul I ..................................................................................................... lei; b) Trimestrul/Semestrul II ..............................................................................\..................... lei; c) Trimestrul III .................................................................................................................... lei; d) Trimestrul IV .................................................................................................................... lei. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Creditul se acorda pe o perioada de ........................... incepand cu data de ......................... si pana la data de ........................... . 3.2. Durata contractului poate fi prelungita prin act aditional. IV. PRETUL CONTRACTULUI 4.1. Banca percepe pentru creditul acordat urmatoarele comisioane: a) Comisionul initial, de angajament, in procent de .................. % din valoarea creditului aprobat - la semnarea contractului de credit. b) Comision de urmarire (gestionare) a respectarii conditiilor contractuale in procent de ............... % pe .................. calculat de la data acordarii, pe toata durata de creditare asupra soldului creditului existent in ziua de ........................ a fiecarei luni, calculat lunar pe intreaga perioada de creditare. c) Comisionul de neutilizare in procent de ............... % pe trimestru/an, calculat zilnic asupra sumei neutilizate din credit, la datele si in valorile stabilite in contract. 4.2. a) Creditul se acorda cu o dobanda de ............. % pe an. b) Pe parcursul utilizarii si rambursarii creditului, banca poate indexa procentul de dobanda in conformitate cu costul resurselor de creditare si cu dobanda de refinantare practicata de Banca Nationala a Romaniei. Noul procent al dobanzii se comunica imprumutatului in scris, in termen de ...................... zile de la aprobarea ei de Consiliul de administratie al bancii si se aplica asupra soldului creditului existent la data modificarii dobanzii. c) Dobanda calculata se incaseaza decadal/lunar de banca, cu prioritate, direct din contul de disponibilitati, pe baza de nota contabila, eliberandu-se imprumutatului extrasul de cont la care se anexeaza o copie a notei contabile. V. RAMBURSAREA CREDITULUI 5.1. In cazul in care limita de credit care s-a stabilit pentru unul dintre trimestre/semestre este inferioara limitei aferente trimestrului anterior, banca poate esalona rambursarea diferentei dintre cele doua limite, cu ocazia analizei trimestriale/semestriale efectuate la imprumutat. 5.2. Esalonarea rambursarii va face obiectul unui act aditional la prezentul contract, iar termenele stabilite nu pot depasi ultima zi lucratoare a trimestrului urmator. 5.3. In cazul nerambursarii ratelor de credit la termenele stabilite prin grafic, banca este indreptatita sa treaca ratele la restanta in ziua urmatoare expirarii termenului si sa incaseze de la imprumutat o dobanda majorata cu ................ puncte pe an. 5.4. Creditul poate fi rambursat, iar contractul poate fi reziliat de catre imprumutat si inainte de scadenta, integral sau partial, numai cu acceptul si in conditiile stabilite de banca. VI. GARANTII 6.1. Imprumutatul garanteaza creditul cu*) a) ................................................................................................................................................ .;

b) ................................................................................................................................................ .; c) ............................................................................................................................................... . 6.2. Garantiile sunt indivizibile pana la rambursarea integrala a creditului care face obiectul prezentului contract. 6.3. Prezentul contract intra in vigoare numai daca s-a transcris contractul de ipoteca in cartea funciara si daca a fost inregistrata la societatea de asigurare cesiunea dreptului la despagubiri in favoarea bancii, pentru bunurile ipotecate si gajate. VII. DREPTURI ALE BANCII 7.1. Banca are dreptul sa anuleze sau sa reduca cuantumul creditului aprobat, in cazuri justificate, dupa expirarea unui preaviz de cel putin 5 zile, care se comunica, in scris, imprumutatului in urmatoarele situatii: a) in cazul in care necesarul de credit este sub nivelul prevazut in prezentul contract, aferent trimestrului/semestrului pentru care s-a efectuat analiza semestriala; b) atunci cand indicatorii de performanta financiara (grad de indatorare, lichiditate imediata, solvabilitate patrimoniala, rentabilitatea in functie de cheltuielile totale, gradul de acoperire a cheltuielilor din incasari) inregistreaza niveluri sub cele avute in vedere in momentul acordarii creditului si care pot conduce la nerambursarea lui conform prevederilor prezentului contract si ale actelor aditionale. Totusi, banca poate decide continuarea creditarii, in alte conditii de dobanda si de garantare a creditului, incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei prevazute pentru depunerea bilantului contabil, a situatiei patrimoniale sau, dupa caz, a intocmirii balantei de verificare. Dreptul de decizie apartine bancii, iar imprumutatul se obliga sa accepte, neconditionat, noile conditii de creditare: - in cazul inregistrarii de pierderi; - in cazul furnizarii unor date nereale; - in cazul derularii activitatii prin conturi deschise la alte banci. 7.2. Banca este in drept sa intrerupa, imediat, fara preaviz, utilizarea de catre imprumutat a creditului aprobat, in cazul in care: a) acesta a incalcat conditiile contractuale sau b) situatia economica si financiara a acestuia nu mai asigura conditii de rambursare. 7.3. Neplata ratelor si a dobanzilor aferente creditului acordat, precum si nerespectarea vreunei clauze a contractului dau, de asemenea, bancii dreptul sa retraga imediat creditul si dobanzile datorate din contul de disponibilitati al imprumutatului, iar atunci cand acest lucru nu este posibil se va trece la recuperarea debitului prin executare silita. 7.4. Banca nu preia riscul politic sau cel provocat de calamitati naturale si nu raspunde de autenticitatea documentelor pe care le prezinta imprumutatul. VIII. OBLIGATIILE PARTILOR 8.1. Banca se obliga: a) sa puna la dispozitia imprumutatului creditul aprobat de Consiliul de administratie, la termenele stabilite; b) sa comunice imprumutatului, in scris, procentul indexat al dobanzii in termen de .................. zile de la data aprobarii lui; c) sa elibereze imprumutatului documente contabile, extrase de cont ale operatiunilor efectuate.

8.2. Imprumutatul se obliga: a) sa respecte prevederile prezentului contract si ale anexelor acestuia, precum si cele ale actelor aditionale; b) sa asigure si sa participe cu resurse proprii la realizarea obiectului creditarii in proportie de ................. %, adica ..................... lei; c) sa foloseasca creditul primit numai in scopul pentru care a fost solicitat si aprobat, in conditiile stabilite prin prezentul contract; d) sa restituie bancii creditul primit, potrivit graficului-anexa la contract si sa plateasca dobanzile si comisioanele bancare in cuantumurile si la termenele convenite in contract; e) sa reflecte, la zi si corect, in evidentele sale contabile, toate operatiunile legate de utilizarea si rambursarea creditului, in conformitate cu normele legale in vigoare; f) sa plateasca bancii cheltuielile de urmarire efectuate de aceasta pentru recuperarea creditelor nerambursate la scadenta; g) sa solicite acordul bancii, in cazul modificarii actelor constitutive (divizare, fuziune etc.) care au implicatii asupra obligatiilor pe care si le-a asumat prin prezentul contract; h) sa pastreze in bune conditii si sa nu instraineze garantiile care au stat la baza acordarii creditelor; i) pe intreaga derulare a creditului respectiv, pana la restituirea acestuia si la plata dobanzii, sa-si deruleze intreaga activitate si sa-si pastreze disponibilitatile prin conturi deschise exclusiv la Banca ........................................ . Nerespectarea acestei conditii atrage sistarea creditului, iar obligatia de restituire a lui devine scadenta de indata, indiferent de termenele stabilite prin contract, iar pentru creditul restant dobanda se majoreaza cu ......... puncte peste dobanda stabilita de banca aplicata creditelor restante; j) sa depuna la banca, balantele de verificare, bilanturile contabile si conturile de profit si pierderi, precum si anexele la acestea, in termen de ................ zile de la depunerea acestora la administratia financiara competenta. In cazul nedepunerii la banca a documentelor respective in acest termen, banca este in drept sa majoreze in mod unilateral dobanda la creditele acordate cu .............. puncte; k) pe toata durata derularii creditului si pana la rambursarea integrala a acestuia, sa permita bancii verificarea situatiei economico-financiare proprii, sa respecte destinatia creditului aprobat si existenta permanenta si integrala a garantiilor si asigurarea acestora. In acest scop, imprumutatul se obliga sa puna la dispozitia bancii documentele necesare si sa permita accesul personalului imputernicit al acesteia in incinta societatii pentru efectuarea de verificari pe teren. Nerespectarea de catre imprumutat a acestor obligatii da dreptul bancii sa retraga creditul inainte de scadenta. IX. CLAUZE FINALE 9.1. Prezentul contract, care are valoare de inscris autentic, precum si garantiile constituite de imprumutat constituie titlu executoriu, conform art. 56 din Legea bancara nr. 58/1998. 9.2. In cazul in care rezolvarea litigiilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform Regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 9.3. Prezentul contract s-a incheiat in ............ exemplare, din care .................., astazi .................... ....................................., data semnarii lui. BANCA

IMPRUMUTATUL ____________ *) In cazul in care garantia se realizeaza prin constituirea unei ipoteci, se va mentiona numarul contractului de ipoteca si numarul sub care este transcris in cartea funciara. CONTRACT DE DEPOZIT Incheiat astazi .................. la ...................................... I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ......................, str. .......................................... nr. ......................., bloc ................, scara ................, etaj ............., apartament ........., judet/sector ........................, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului .........................................., sub nr. ........................ din .................................., cod fiscal nr. .......................... din ................................., avand contul nr. ............................. deschis la ................................, reprezentata de ...................................... cu functia de .........................................., in calitate de deponent, pe de o parte, si sau 1.1. Asociatia/Fundatia ........................................................................................................................, cu sediul in (localitatea) ...................................................., str. .................................. nr. ............, bloc ............, scara ..........., etaj ............, apartament ..........., sector/judet ................................., inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. .............................................. din ...................................... a Tribunalului .........................., codul fiscal nr. ............................... din ......................, avand contul nr. .................... deschis la .................................., reprezentata de ................................, cu functia de ......................., in calitate de deponent, pe de o parte, si sau 1.1. Intreprinderea/Asociatia ................................................................................................................, cu sediul in (localitatea ................................................., str. ....................................... nr. ........., bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ........................., posesoarea autorizatiei nr. ................... din ................... eliberata de Primaria ............................, codul fiscal nr. ....................................... din ............................., avand contul nr. ............................, deschis la ............................. reprezentata de ....................., cu functia de ........................., in calitate de deponent, pe de o parte, si sau 1.1. D ......................................................, domiciliat in ........................................................................, str. ............................ nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ..............., sector/judet ..........................., nascut la data de (ziua, luna, anul) ............................................... in (localitatea) ............................, sector/judet ........................, fiul lui ........................................... si al ........................, posesorul buletinului (cartii) de identitate seria ............ nr. ......................... eliberat de

........................................, cod numeric personal .................................., in calitate de deponent, pe de o parte, si 1.2. Banca .................................................. sucursala/filiala/agentia ................................................... cu sediul in ..................... str. ................................. nr. ........., sectorul/judetul ............................, reprezentata prin ................................ avand functia de ...................... si .................................... avand functia de .......................... in calitate de depozitar, pe de alta parte, au convenit sa incheie urmatorul contract de depozit bancar, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Constituirea unui depozit in valoare de (in cifre si litere) .................................. lei/alta moneda. 2.2. Suma de mai sus se va inregistra in contul de depozit deschis de depozitar (banca), pe numele deponentului, prin depunere in numerar/ordin de plata, din contul sau indicat mai sus, in termen de ........................ de la incheierea si semnarea prezentului contract. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Depozitul se cons