Studiul individual ghidat nr.

3
Cultura și educația ecologică Budeșteanu
Nicu

Deșertificare
Deșertificarea este un fenomen complex de transformare treptată a unor
terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările
climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane
(supraexploatarea terenurilor).
Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a
climatului (ex. Sahara, între 5000–1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca
rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării.
Deșertificarea se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului
vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor
fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului,
diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă),
eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc.
Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea
orizontului superior al solului, după care are loc o erodare a orizonturilor
inferioare și pierderea cvasitotală a substanțelor organice moarte, astfel
încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale.
Deșertificarea influențează în mod negativ biodiversitatea,
multe specii pier odată cu distrugerea habitatului lor. Pe glob are loc
extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate la o
amploare crescândă.

Cauzele deșertificării:
– încălzirea globală şi modificarea regimului precipitaţiilor atmosferice;
– activităţile antropice: suprapăşunatul, creşterea rapidă a populaţiei;
– sărăcia, cultivarea excesivă, lipsa mijloacelor alternative de existenţă.
 Consecințele deșertificării:
-scăderea fertilităţii solului, formarea dunelor, eroziunea eoliană,
distrugerea biomasei;
– producţii alimentare scăzute şi apariţia problemelor legate de lipsa
hranei;
– scăderea stării de sănătate a populaţiei şi riscul de apariţie a unor
epidemii;
– apariţia actelor ilegale în mediu şi a conflictelor.

Acțiuni de protecție:
Combaterea deşertificării se poate realiza prin:
– plantarea de perdele forestiere şi de specii rezistente la secetă, aşa cum
este barajul verde din Munţii Atlas;
– dimensionarea corectă a numărului de animale în funcţie de capacitatea
de suport, pentru evitarea suprapăşunatului;
– dezvoltarea sistemelor de irigaţii din resurse excedentare şi stoparea
coborârii nivelului apelor freatice, din Asia mai ales;
– diminuarea poluării şi respectarea protocolului de la Kyoto privind
eliminarea gazelor cu efect de seră.