Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDIU DE CAZ
Gr. MK191
Chișinău, 2021
1
Cuprins
2
1.1 Introducere
3
1.1 DIMENSIUNILE ECONOMICE ALE
COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI
S-a creat şi se creează astfel un adevărat cult al consumului precum şi un stil comportamental specific.
Spre exemplu, să luăm spre analiză piaţa americană care este hiperabundentă de produse şi servicii de calitate:
sub presiunea şi influenţa mediului economic (al bussinesului unde sunt ancorate vârfurile puterii) precum şi al
tradiţiilor, mediul politic şi legislativ american a creat şi consolidat un adevărat cult specific consumului. Reversul
acestei situaţii se caracterizează prin stimularea risipei, accentuarea sensibilităţii consumatorilor la perioadele
de criză (de exemplu criza hidrocarburilor) cimitire de produse, încă neuzate fizic şi moral, aşteptând să fie
reciclate, abundenţa deşeurilor etc. Există “vicii” ale consumatorilor dar şi ale unor producători care consideră
acest cult al consumului o continuare a unei tradiţii. Acest lucru ne face să zâmbim gândindu-ne la societatea
japoneză, caracterizată de o altă cultură, care, ca răspuns la fluctuaţiile mediului economic, şi tehnologic, a
reacţionat complet diferit “construind” un consum caracterizat prin economisirea resurselor. Aşa cum am mai
arătat în acest capitol, din punct de vedere cronologic, se observă că atât factorii economici, cât şi cei culturali
au avut un rol hotărâtor în determinarea consumului şi implicit în comportamentul consumatorului. Ţinând cont
de evoluţiile caracteristice secolului XX, se pot delimita trei stadii distincte ale comportamentului
consumatorului: - Stadiul subdezvoltat – ce caracterizează sistemele economice planificate, socialiste. - Stadiul
mijlociu - ce este reprezentativ pentru perioada de trecere (tranziţie) de la socialism la capitalism cât şi
capitalismului clasic – tradiţional; - Stadiul avansat - caracteristic economiei capitaliste moderne. Ca o concluzie
la încercarea de a schiţa câteva dimensiuni economice ale comportamentului consumatorului, se poate spune că
trăirile istorice au făcut dovada lipsei de viabilitate a acestui sistem precum şi necesitatea introducerii şi aplicării
unuia nou, care să aibă drept repere de referinţă nevoile şi aspiraţiile consumatorului.
4
Concluzii
Pentru a concluziona cele spuse în conținutul aricolului, se poate spune că acesta a abordat în
mod practic înțelegerea comportamentului consumatorului de servicii educaționale, având la bază
încercarea de a demonstra apartenența acestuia la mediul economic, cu precădere aportul adus de
comportamenul indivizilor în marketingul social, și mai ales importanța influențelor asupra acestuia. În
privința obiectivelor cercetării, toate acestea au demonstrat că deținerea informațiilor variate și în
profunzime despre nevoile consumatorilor, joacă și de această dată, un rol extrem de important în
atractivitatea și menținerea, precum și în recunoașterea satisfacției supreme pe piața de referință a
oricărei organizații. Astfel, este bine de menționat că, după cum arată rezultatele cercetării efectuate,
este necesară focusarea și relaționarea mai strânsă nu doar cu consumatorii direcți, iar procesul de
atragere al noilor consumatori să se dezvolte astfel încât să fie cunoscute atât în amonte cât și în aval,
toate caracteristicile definitorii ale influențelor puternice, precum familia, grupul de referință, elementele
5
de cultură și subcultură care stau la baza schimbărilor comportamentale. Prin urmare, Facultatea de
Marketing, necesită un plus de cunoaștere a valorilor influențelor, cât și dezvoltarea unor tehnici
specifice de stabilire a relațiilor cu consumatorii sau, stabilirea parteneriatelor strategice cu părți
implicate în creșterea gradului de satisfacție (ex. angajatori) și de asemenea necesită stăpânirea modului
de abordare și menținere a relației cu cele mai importante influențe, pentru a livra cele mai bune servicii
și a-și menține sau chiar a-și ridica locul în ierarhia facultăților. Înțelegerea comportamentului propriilor
consumatori, în condițiile actuale ale tuturor piețelor, care oferă servicii vaste și pun indivizii în fața
unor alegeri greu de previzionat, dă un avantaj suprem organizației care aplică responsabil tehnicile de
atragere, relaționare și menținere a clienților. Colecția de working papers ABC-UL LUMII
FINANCIARE WP nr. 7/2018 126 Bibliografie Andreasen, A. R. (1994), Social Marketing:
Bibliografie:
Articole:
Journal of Consumer Research, Vol. 19, No. 1 (Jun., 1992), pp. 119-132, accesat la 13 noiembrie, tradus
în româna;
Cărți:
Resurse Internet
6
Luisa Tanase- „Valorile Umane”- https://www.academia.edu/12053596/Valorile_umane