Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Departamentul Economie, Marketing și Logistica

STUDIU DE CAZ

Influenta subculturii mediulu studentesc asupra consumului

A efectuat: Petrachi Tudor

Gr. MK191

Coordonator: Hamuraru Maria,

dr., conf. univ.

Chișinău, 2021

1
Cuprins

2
1.1 Introducere

Înțelegerea și orientarea către comportamentul consumatorului O amplă percepție asupra


comportamentului consumatorului se dezvoltă punând sub aspectul rațiunii, încercărilor și motivației
ceea ce însuși comportamentul este, și pun în evidență interceptarea mesajelor zilnice ce acționează în
calitate de stimul la nivel conștient sau inconștient asupra individului.6 Prin urmare, deducem că, din
punct de vedere afectiv, comportamentul consumatorului are la bază percepția individului asupra unui
serviciu/ bun, dar și de cum organizația acționează asupra sa, fără a neglija acțiunea mediului. Pentru a
transpune în subiectul studiului lucrării de față, se poate spune că procesul orientării către consumator și
cunoașterea nevoilor sale și caracteristicilor comportamental definitorii, este direct proporțional cu
succesul pe piață și oferă noi mijloace de dezvoltare universității. Legătura sau variabila dintre
comportamentul de consum și individ, și ceea ce face obiectul acestei lucrări se numește influență. Un
aport important în înțelegerea influenței asupra comportamentului îl reprezintă împărțirea acestora în
influențe situaționale pe cinci categorii distincte, precum: mediul fizic, mediul social, timpul, sarcina și
stările prealabile, care fac referire, pe rând la localizarea geografică, ambianță, la prezența și
interacțiunea cu alți indivizi, la momentul de achiziție, la scopul acesteia, precum și starea sufletească a
consumatorului7 . Prin natura lor, influențele pot fi influențe direct observabile și influențe deduse, care
se împart în influențe endogene, ce țin de partea psihologică a comportamentului uman, precum și
influențe exogene ce se traduc prin forța mediului social asupra consumatorului8 . În încercarea de a
dovedi aceste influențe, funcțiile esențiale ale marketingului își fac simțită existența, astfel, distingem
prezența comportamentului extrem de accentuată în definiția marketingului social, știință distinctă,
acesta reprezintă ajustarea tehnicilor de marketing cu intenția de a influența comportamentul conștient,
având drept scop dezvoltarea societății cât și bunăstării personale9 . Valențele dezvoltării știintei
comportamentului consumatorului ating într-un mod desăvârșit domeniul distinct al marketingului, cu o
mai mare predilecție în marketingul social, în cadrul acestuia, componenta de bază fiind reprezentată de
comportamentul social sau cauzele sociale, astfel se distinge drept finalitate, a marketingului social,
„reacția publicului”, însuși cuvântul reacție avand conotație de răspuns la un stimul10 . Acest tip de
marketing, cu rădăcini și structură din domenii precum psihologia, sociologia, chiar antropologie și
comunicare, are drept fundament înțelegerea și capacitatea de a influența comportamentul uman, însă cu
o aplicabilitate de dificultate crescută11 . Caracterul pluridisciplinar al marketingului și capacitatea de
obținere a unor rezultate mărețe în orice domeniu este aplicat, dă acestuia posibilitatea de a se extinde și
în domeniul educației, fiind un instrument benefic oricărei organizații îl aplică și de asemenea un avantaj
competitiv semnificativ.

3
1.1 DIMENSIUNILE ECONOMICE ALE
COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI
S-a creat şi se creează astfel un adevărat cult al consumului precum şi un stil comportamental specific.
Spre exemplu, să luăm spre analiză piaţa americană care este hiperabundentă de produse şi servicii de calitate:
sub presiunea şi influenţa mediului economic (al bussinesului unde sunt ancorate vârfurile puterii) precum şi al
tradiţiilor, mediul politic şi legislativ american a creat şi consolidat un adevărat cult specific consumului. Reversul
acestei situaţii se caracterizează prin stimularea risipei, accentuarea sensibilităţii consumatorilor la perioadele
de criză (de exemplu criza hidrocarburilor) cimitire de produse, încă neuzate fizic şi moral, aşteptând să fie
reciclate, abundenţa deşeurilor etc. Există “vicii” ale consumatorilor dar şi ale unor producători care consideră
acest cult al consumului o continuare a unei tradiţii. Acest lucru ne face să zâmbim gândindu-ne la societatea
japoneză, caracterizată de o altă cultură, care, ca răspuns la fluctuaţiile mediului economic, şi tehnologic, a
reacţionat complet diferit “construind” un consum caracterizat prin economisirea resurselor. Aşa cum am mai
arătat în acest capitol, din punct de vedere cronologic, se observă că atât factorii economici, cât şi cei culturali
au avut un rol hotărâtor în determinarea consumului şi implicit în comportamentul consumatorului. Ţinând cont
de evoluţiile caracteristice secolului XX, se pot delimita trei stadii distincte ale comportamentului
consumatorului: - Stadiul subdezvoltat – ce caracterizează sistemele economice planificate, socialiste. - Stadiul
mijlociu - ce este reprezentativ pentru perioada de trecere (tranziţie) de la socialism la capitalism cât şi
capitalismului clasic – tradiţional; - Stadiul avansat - caracteristic economiei capitaliste moderne. Ca o concluzie
la încercarea de a schiţa câteva dimensiuni economice ale comportamentului consumatorului, se poate spune că
trăirile istorice au făcut dovada lipsei de viabilitate a acestui sistem precum şi necesitatea introducerii şi aplicării
unuia nou, care să aibă drept repere de referinţă nevoile şi aspiraţiile consumatorului.

4
Concluzii

Pentru a concluziona cele spuse în conținutul aricolului, se poate spune că acesta a abordat în
mod practic înțelegerea comportamentului consumatorului de servicii educaționale, având la bază
încercarea de a demonstra apartenența acestuia la mediul economic, cu precădere aportul adus de
comportamenul indivizilor în marketingul social, și mai ales importanța influențelor asupra acestuia. În
privința obiectivelor cercetării, toate acestea au demonstrat că deținerea informațiilor variate și în
profunzime despre nevoile consumatorilor, joacă și de această dată, un rol extrem de important în
atractivitatea și menținerea, precum și în recunoașterea satisfacției supreme pe piața de referință a
oricărei organizații. Astfel, este bine de menționat că, după cum arată rezultatele cercetării efectuate,
este necesară focusarea și relaționarea mai strânsă nu doar cu consumatorii direcți, iar procesul de
atragere al noilor consumatori să se dezvolte astfel încât să fie cunoscute atât în amonte cât și în aval,
toate caracteristicile definitorii ale influențelor puternice, precum familia, grupul de referință, elementele

5
de cultură și subcultură care stau la baza schimbărilor comportamentale. Prin urmare, Facultatea de
Marketing, necesită un plus de cunoaștere a valorilor influențelor, cât și dezvoltarea unor tehnici
specifice de stabilire a relațiilor cu consumatorii sau, stabilirea parteneriatelor strategice cu părți
implicate în creșterea gradului de satisfacție (ex. angajatori) și de asemenea necesită stăpânirea modului
de abordare și menținere a relației cu cele mai importante influențe, pentru a livra cele mai bune servicii
și a-și menține sau chiar a-și ridica locul în ierarhia facultăților. Înțelegerea comportamentului propriilor
consumatori, în condițiile actuale ale tuturor piețelor, care oferă servicii vaste și pun indivizii în fața
unor alegeri greu de previzionat, dă un avantaj suprem organizației care aplică responsabil tehnicile de
atragere, relaționare și menținere a clienților. Colecția de working papers ABC-UL LUMII
FINANCIARE WP nr. 7/2018 126 Bibliografie Andreasen, A. R. (1994), Social Marketing:

Bibliografie:

Articole:

Journal of Consumer Research, Vol. 19, No. 1 (Jun., 1992), pp. 119-132, accesat la 13 noiembrie, tradus
în româna;

Tema 3: Factorii culturali de influenţă asupra comportamentului consumatorului - Maria Hămuraru

Cărți:

„Comportament organizaţional- Valorile și atitudinile” de Milton Rokeach 

Resurse Internet

6
Luisa Tanase- „Valorile Umane”- https://www.academia.edu/12053596/Valorile_umane

Wikipedia Lynn R. Kahle- https://en.wikipedia.org/wiki/Lynn_R._Kahle

S-ar putea să vă placă și