Indicatorul de tipologie

myers-briggs

INDICATORUL DE TIPOLOGIE MYERS-BRIGGS

Istoric:
Indicatorul de tip Myers-Briggs este un instrument de evaluare a personalitatii construit
pe baza psihologiei analitice a lui C.G. Jung. Cercetarile celor doua autoare : Katharine Cook
Briggs Myers si a fiicei sale Isabel Briggs Myers au inceput in anii 20 de la teoria jungiana a
tipurilor psihologice publicata in Psychologische Typen, 1921

Indicatorul de tip Myers-Briggs, MBTI-ul, a fost publicat pentru prima data in 1962, iar astazi
este un instrument larg folosit atat in cercetare cat si in psihologia aplicata.

De-a lungul timpului MBTI-ul este publicat sub 3 forme: forma F (166 de itemi),  forma G (126
de itemi) si forma AV (50 de itemi – este o forma abreviata destinata auto-evaluarii)

Deoarece forma G este varianta standard de MBTI, in continuare ne vom ocupa de

particularitatile acestei forme.

Aplicare:
Aplicarea se face individual sa colectiv, fara limita de timp, insa autorii chestionarului
acorda o importanta deosebita capacitatii examinatorului de a ii mobiliza pe fiecare dintre
subiecti, potrivit propriei psihologii, sa raspunda deschis la itemi, cu atat mai mult cu cat itemii
chestionarului sunt transparenti, iar raspunsurile pot fi falsificate. Se recomanda precizarea clara
in instrucaj a faptului ca nu este vorba despre un test in sensul curent de proba, ci despre un
indicator al tipului de personalitate propriu fiecarui om. 

Descrierea chestionarului:
Forma G a indicatorul de tip Myers-Briggs cuprinde 126 de itemi prin care se investigheaza
preferinta preferinta subiectului pentru un anumit tip de functionalitate asa cum reiese si din
tabelul de mai jos :
 Extraversie/ Extroversion Introversie /Introversion

Senzorialitate/ Sensing Intuitie/ iNtuition

Gandire/ Thinking Sentiment/ Feeling

Judecata/ Judging Perceptie/ Perceiving
Dimensiunea extraversie-introversie arata orientarea preferentiala a individului spre
exterior, situatie in care sursa de energie este mediul, respectiv orientarea spre interior, sursa
energetica fiind  propriile ganduri si idei, trairea profunda a propriei interioritati. 

Dimensiunea senzorialitate-intuitie se refera la preferinta persoanei de

colectarea a informatiilor din mediu. Tipul senzorial accepta si lucreaza cu ceea ce este dat aici si
acum. Este un tip practic si realist. Descrie amanuntit detaliile tehnice. Cere fapte si date
concrete. Neaga intuitia.Tipul intuitiv , dimpotriva, cauta intelesuri si posibilitati dincolo de
perceptia concreta. Cerceteaza ansamblul si incearca sa descopere ceea ce este esential, nu
specific. Acest tip apreciaza imaginatia, inspiratia, creativitatea.

            Dimensiunea gandire-sentiment (se coteaza diferit pe sexe) indica felul in care individul

se orienteaza in luarea deciziilor. Tipul logic prezice rational consecintele, decide in maniera
obiectiva, demonstrabila, pe baza de         cauza-efect si luand in considerare cat mai multe
aspecte. Este un tip adaptabil, eficient in situatii de criza , care foloseste gandirea ca metoda
concluziva.

Pentru tipul sentiment este important ceea ce ii face pe ei empatici. Ii intereseaza foarte mult
binele celor din jur, nu neaparat adevarul. Iau foarte mult in considerare factorul uman. Luarea
deciziilor se face in functie se sentimente si trairi, in functie de sistemul individual de valori.
Metoda concluziva este afectivitatea.

            Dimensiunea judecata-perceptie indica stilul inferential.  Tipul rational este o persoana

care de bazeaza pe evaluare constienta si concluzii proprii, atat in privinta deciziilor cat si a
relationarii cu cei din jur. Traieste ordonat, planificat , are cai clare de actiune si respecta strict
termenele limita. Tipul perceptiv prefera trairea spontana si flexibila a vietii. Este deschis catre
experienta, se bucura de realitate si are incredere in capacitatea lui de a se adapta momentului.  

Aceste dimensiuni, care cuprind atat functii rationale cat si irationale, se combina
rezultand 16 structuri tipologice diferite.

1.ISTJ Gandire extraverta, senzorialitate introverta : serios, tacut, practic, realist,

organizat, se concentraza bine si binalizeaza ce incepe

2.ENTJ Gandire extraverta, intuitie introverta : logici, analitici, organizati, gust pentru

situatii problematice complexe, intuitivi.
 3.ISTP Gandire introverta, senzorialitate extraverta :tacuti, rezervati, analitici, cu umor,
logici.

4 INTP Gandire introverta, intuitie extraverta : intuitivi, rationali, logici, critici, obiectivi,
curiosi, inteligenti.

5.ESFJ Afectivitate extraverta, senzorialitate introverta : calzi , loiali, sociabili,

organizati, finalizeaza actiunile

6. ENFJ Afectivitate extraverta, intuitie introverta : prietenosi, comunicativi, responsabili,

populari.

7. ISFP Afectivitate introverta, senzorialitate extraverta : tacuti, linistiti, modesti,

sensibili.

8. INFP Afectivitate introverta, intuitie extraverta : entuziasti, loiali, independenti,

prietenosi, sociabili

9. ESTP Senzorialitate extraverta, gandire introverta :buni in rezolvarea de probleme,

adaptabili, toleranti, le plac explicatiile clare si scurte.

10. ESFP Senzorialitate extraverta, afectivitate introverta : prietenosi, adaptabili, realisti,

curiosi, se bucura de viata si posesiuni materiale

11. ISTJ Senzorialitate introverta, gandire extraverta : realisti, practici, perseverenti,

analitici.

12 ISFJ Senzorialitate introverta, afectivitate extraverta :

responsabili, perseverenti , tacuti, prietenosi, stabili.

13. ENTP Intuitie extraverta, gandire introverta : ingeniosi, inovativi, competitivi,

patrunzatori, activi.

14. ENFP Intuitie extraverta, afectivitate introverta :calzi, intovatori entuziasti, creativi

15 INTJ Intuitie introverta, gandire extraverta : sceptici, critici, independenti, inteligenti,

organizati.

16 INFJ Intuitie Introverta, afectivitate extraverta : persevernti, originali, tacuti,

constiinciosi, principiali.

 Oamenii sunt nascuti cu o predispozitie pentru preferarea unei anumite functii. In acelasi
timp folosirea continua si constanta a unui tip este stimulata si de factori motivatori din mediu,
astfel incat tipul preferential in care constiinta individului intra in relatie cu realul  formeaza
functia dominanta, iar functia imediat urmatoare este mai putin puternica, mai putin diferentiata,
dar coexista cu cea principala. Vom exemplifica in interpretarea exemplului nostru.
                                                          Chestionar si instructaj:
 

            Nu exista raspunsuri  “corecte” sau  “gresite” la aceste intrebari. Raspunsurile vor servi

pentru a arata cum preferati sa priviti lucrurile si sa decideti. Cititi cu atentie fiecare intrebare si
marcati-va raspunsul pe foaia de raspuns. Nu va ganditi prea mult la nici o intrebare.Daca nu va
puteti decide, sarit-o.

1. Cand mergi undeva pentru o zi, mai degraba:

a)     iti planifici dinainte ce vei face

b)     doar mergi pur si simplu.

2. Daca ai fi profesor, ai prefera sa predai:

a)     cursuri practice

b)     cursuri teoretice.

3. De obicei, esti:

a)     vesel si vorbaret

b)     mai degraba tacut si rezervat.

4. Preferi:

a)     sa aranjezi date, petreceri etc., cu mult timp inainte

b)     sa fi liber sa faci orice ti se pare amuzant, cand ai chef.

5. Te intelegi mai bine cu:

a)     oamenii imaginativi

b)     oamenii realisti.

6. Cel mai adesea:

a)     lasi inima sa iti guverneze capul

b)     lasi capul sa iti guverneze inima.

7. Cand esti intr-un grup, preferi, de obicei:

 a)     sa te alaturi discutiilor de grup

b)     sa discuti separat cu cate o persoana.

8. Ai mai mult succes:

a)     cand ai de-a face cu neprevazutul, reusind sa descoperi repede ce ai de facut

b)     cand urmezi un plan de lucru pus la punct cu grija.

9. Esti considerat mai degraba:

a)     o persoana practica

b)     o persoana imaginativa.

10. Intr-un grup mare, cel mai adesea:

a)     ii prezinti tu pe altii

b)     esti tu cel prezentat.

11. Admiri mai mult oamenii care sunt:

a)     destul de conventionali pentru a nu se face remarcati

b)     prea originali si speciali pentru a le pasa daca sunt remarcati sau nu.

12. Sa urmezi un program:

a)     te atrage

b)     te impiedica.

13. Tinzi sa ai:

a)     prietenii profunde cu foarte putini oameni

b)     prietenii vagi, cu multe persoane diferite.

14. Ideea dea face o lista cu ceea ce trebuie rezolvat pana saptamana viitoare:

a)     te atrage

b)     te lasa rece

 c)     te deprima, cu siguranta.

15. Este un compliment mai mare sa fi numit:

a)     o persoana cu sentimente adevarate

b)     o persoana extrem de rationala.

16. Printre prietenii tai esti:

a)     unul dintre ultimii care afle ce se intampla

b)     plin de noutati, in privinta tuturor.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------

      Numai la intrebarea urmatoare, daca doua raspunsuri sunt adevarate

pentru tine, marcheaza-le pe ambele:

17. In munca zilnica:

a)     mai degraba te bucuri de o urgenta, care face ca munca ta sa fie

contra cronometru

b)     urasti sa lucrezi sub presiune

c)     de obicei iti plaifici munca astfel incat sa nu fie nevoie sa lucrezi
sup presiune.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------

 18. Ai prefera sa fi prieten, mai degraba, cu cineva:

a)     care vine intotdeuna cu idei noi

b)     cu picioarele pe pamant.

19. Poti:

a)     sa vorbesti cu usurinta, aproape cu oricine, oricat timp vrei

b)     gasesti o multime de lucruri de spus numai anumitor persoane, sau doar in anumite
imprejurari.
20. Cand ai de facut o lucrare speciala, preferi sa:

a)     o organizezi cu grija, inainte de a incepe

b)     vezi ce este necesar, pe masura ce inaintezi in rezolvarea ei.

21. Esti inclinat sa apreciezi:

a)     mai mult sentimentul decat logica

b)     mai mult logica decat sentimentul.

22. Cand citesti de placere, preferi:

a)     modurile stranii sau originale de a spune lucrurile

b)     sau iti plac sriitorii care exprima exact ceea ce gandesc.

23. Pot oamenii ce te cunosc de curand sa spuna ce te intereseaza:

a)     imediat

b)     numai dupa ce ajung sa te cumoasca, cu adevarat.

24. Cand este hotarat cu mult timp inainte ca vei face un anumit lucru, la o anumita data, gasesti
ca este:

a)     placut sa te poti planifica astfel

b)     cam neplacut sa fi legat astfel.

25. Cand faci ceva ce multi oameni fac, preferi:

a)     sa o faci in modul unanim acceptat

b)     sa inventezi o cale a ta proprie.

26. De obicei:

a)     iti arati liber sentimentele

b)     iti pastrezi sentimentele pentru tine insuti.

PARTEA a-II-a
Care cuvant din fiecare pereche te atrage mai mult ?
Gandeste-te la ce inseamna cuvintele, nu la  cum arata
sau cum suna.
27. a) Planificat - b) neplanificat
28. a) Delicat - b) ferm
29. a) Fapte - b) idei
30. a) Gandire - b) simtire
31. a) Entuziast - b) Calm
32. a) Convingator - b) Emotionat
33. a) Afirmatie - b) Notiune
34. a) a analiza - b) a simpatiza
35. a) Sistematic - b) Spontan
36. a) Dreptate - b) Mila
37. a) Rezervat - b) Comunicativ
38. a) Intelegere - b) Prudenta
39. a) Sistematic - b) Intamplator
40. a) Calm - b) Activ
41. a) Beneficii - b) Fericire
42. a) Teorie - b) Certitudine
43. a) Hotarat - b) Devotat
44. a) Minte ferma - b) Inima calda
45. a) Literal - b) Figurativ
46. a) Imaginativ - b) cu picioarele pe pamant
47. a) Pacifist - b) Judecator
48. a) a face - b) a crea
49. a) Bland - b) Dur
50. a) Rezonabil - b) Fascinat
51. a) a ierta - b) a tolera
52. a) Productie - b) Proiectare
53. a) Impuls - b) Decizie
54. a) Cine - b) Ce
55. a) a vorbi - b) a scrie
56. a) Necritic - b) Critic
57. a) Punctual - b) Lejer
58. a) Concret - b) Abstract
59. a) Schimbator - b) Permanent
60. a) Circumspect - b) Increzator
61. a) a construi - b) a inventa
62. a) Ordonat - b) Usuratic
63. a) Temelie - b) Turla
64. a) Rapid - b) Atent
65. a) Teorie - b) Experienta
66. a) Sociabil - b) Detasat
 67. a) Semn - b) Simbol
68. a) Petrecere - b) Teatru
69. a) Acceptare - b) Schimbare
70. a) a fi de acord - b) a discuta
71. a) Cunoscut - b) Necunoscut

PARTEA a-III-a
Care dintre raspunsuri este mai potrivit pentru a exprima felul in care simti sau
actionezi de obicei?

72. A-i spune ca esti:

a)     mai entuziast in privinta lucrurilor decat o persoana obisnuita

b)     te entuziasmezi mai ptin decat o persoana obisnuita.

73. Crezi ca este o greseala mai mare:

a)     lipsa de intelegere

b)     lipsa de judecata.

74. Preferi:

a)     mai degraba sa mai faci lucrurile in ultimul moment

b)     sau gasesc acest lucru stresant.

75. La petreceri:

a)     cateodata te plictisesti

b)     totdeauna te distrezi.

76. Crezi ca a avea o rutina zilnica este:

a)     un mod confortabil de a face lucrurile

b)     neplacut, chiar cand este necesar.

77. Cand ceva incepe sa fie la moda, de obicei, esti:

 a)     unul dintre primii care le incearca

b)     nu prea interesar.

78. Cand te gandesti la vreun lucru mic, pe care ar trebui sa-l faci sau sa-l cumperi:

a)     adesea il uiti si iti aduci aminte mai tarziu

b)     de obicei ti-l notezi ca sa nu-l uiti.

79. Esti:

a)     usor de cunoscut

b)     greu de cunoscut.

80. Stilul tau de viata arata ca preferi a fi:

a)     original

b)     conventional.

81. Cand esti intr-o situatie jenanta, de obicei:

a)     schimbi subiectul

b)     o dai pe gluma

c)     te gandesti ulterior la ce ar fi trebuit sa spui.

82. Este mai greu pentru tine sa te adaptezi la:

a)     rutina

b)     schimbare continuua.

83. Este mai important sa spui despre cineva ca are:

a)     intuitie

b)     bun simt.

84. Cand incepi un mare proiect ce trebuie finalizat intr-o saptamana :

a)     iti iei timpul necesar sa  faci o lista cu lucrurile ce trebuie facute si ordinea in care
trebuie facute
 b)     te “napustesti ” in el.

85. Crezi ca este mai important:

a)     sa fii capabil sa vezi posibilitatile existente intr-o situatie

b)     sa fii capabil sa te adaptezi faptelor, asa cum sunt ele.

86. Crezi ca oamenii ce iti sunt apropiati stiu ce simti in privinta:

a)     celor mai multe dintre lucruri

b)     numai cand ai un motiv special sa le destainui.

87. Ai lucra mai degraba sub conducerea cuiva care este:

a)     totdeauna amabil

b)    totdeauna drept.

88. Cand rezolvi o problema, te bizui pe:

a)     faptul ca o vei incepe din vreme, astfel incat sa-ti ramana destul timp de cheltuit

b)     faptul ca in ultimul moment vei dezvolta o viteza de lucru mai mare.

89. Ti se pare ca este o greseala mai mare:

a)     sa arati prea mult caldura

b)     sa nu manifesti prea multa caldura.

90. Cand esti la o petrecere, preferi:

a)     sa ajuti ca lucrurile sa mearga bine

b)     sa-i lasi pe ceilalti sa se amuze in felul lor.

91. Ai prefer, mai degraba:

a)     sa sutii metodele deja stabilite de a face un lucru

b)     sa analizezi ceea ce este inca gresit si sa ataci problemele nerezolvate.

92. Esti mai atent cu:

 a)     sentimentele oamenilor

b)    drepturile lor.

93. Daca ai fi intrebat intr-o sambata dimineata, ce ar urma sa faci in acea zi, ai fi capabil sa:

a)     spui destul de bine

b)     enumeri unul, doua lucruri

c)     trebuie sa stai sa cugeti!

94. Cand decizi ceva important:

a)     gasesti ca te poti increde in ceea ce simti ca este mai bine de facut

b)     gasesti ca trebuie sa faci ceea ce este logic, indiferent de ceea ce simti.

95. Gasesti ca partile mai de rutina ale zilei tale sunt:

a)     odihnitoare

b)    plictisitoare.

96. Importanta de a face bine la un test face sa fie pentru tine, in general:

a)     mai usor sa te concentrezi si sa dai tot ce poti

b)     mai greu sa te concentrzi si sa-ti arati capacitatea.

97. Ai tendinta:

a)     sa-ti placa sa decizi lucrurile

b)     sa fii la fel de multumit cand imprejurarile decid pentrru tine.

98. Cand auzi o idee noua, esti mai nerabdator sa:

a)     afli totul despre ea

b)     judeci daca este corecta  sau gresita.

99. In oricare dintre urgentele vietii cotidiene preferi:

a)     sa primesti ordine de la altii si sa fii de ajutor

 b)     sa dai ordine si sa fii raspunzator.

100. Dupa ce ai fost, un timp, impreuna cu oamenii superstitiosi:

a)     ai fost afectat, intr-o oarecare masura de superstitiile lor

b)     ai ramas cu totul neafectat.

101. Este mai probabil sa+ti exprimi atitudinea printr-o:

a)     lauda

b)     critica

102. Cand trebuie sa iei o decizie, de obicei:

a)     o iei imediat

b)     astepti cat de mult se poate in mod rezonabil.

103. Cand, de-a lungul vietii, te napadesc necazurile, cel mai rau ti se pare ca:

a)     ai ajuns intr-o situatie imposibila

b)     facand numai lucrurile necesare, ai putea sa iesi la lumina.

104. Printre toate hotararile bune, pe care, eventual le-ai luat:

a)     exista vreuna pe care ai tinut-o pana in ziua de azi

b)     nu exista niciuna care sa fi durat , cu adevarat.

105. Cand ai de rezolvat o problema personala:

a)     te simti mai increzator daca ceri sfatul altora

b)     simti ca nimeni altul nu este intr-o pozitie la fel de buna pentru a judeca, ca tine.

106. Cand se iveste o situatie noua, ce intra in conflict cu planurile tale, incerci mai intai:

a)     sa-ti schimbi planurile, pentru a se potrivi situatiei

b)     sa schimbi situatia, pentru a se potrivi planurilor tale.

107. Oscilatiile emotionale, pe care, poate, le traiesti, sunt:

 a)     foarte marcate

b)     mai degraba moderate.

108. In credintele tale personale:

a)     acorzi incredere unor lucruri ce nu pot fi dovedite

b)     cerzi numai acele lucruri ce pot fi dovedite.

109. In viata particulara, cand ajungi la finalul unei intreprinderi:

a)     ti-e limpede ce urmeaza sa intreprindeti in continuare si esti gata sa incepi

b)     esti bucuros sa te relaxezi, pana ce iti vine alta inspiratie.

110. Cand ai o sansa sa faci ceva interesant:

a)     te decizi relativ repede

b)     cateodata o ratezi, fiinca iti ia prea mult timpsa te hotarasti.

111. Daca un accident sau o incurcatura au oprit o activitate le la care lucrai impreuna cu multi
altii, impulsul tau ar fi sa:

a)     te bucuri de ragazul de respiro

b)     cauti o parte a lucrarii in care ai mai putea, inca, progresa

c)     te alaturi celor care lupta cu dificultatile pentru rezolvarea lor.

112. Cand nu esti de acord cu ceea ce tocmai s-a spus, de obicei:

a)     lasi sa treaca

b)     aduci un argument.

113. Asupra celor mai multe chestiuni:

a)     ai o opinie destul de hotarata

b)     iti place sa iti pastrezi o minte deschisa.

114. Ai prefera, sa traiesti, mai degraba:

a)     o experienta care sa te poata conduce la lucruri mai mari

 b)     o experienta de care esti sigur ca te-ai bucura.

115. In felul in care iti conduci propria viata, tinzi sa:

a)     intreprinzi prea multe si sa ajungi la stramtoare

b)     te mentii la ceea ce poti rezolva, fara prea mari eforturi.

116. Cand joci carti, te bucuri mai mult de:

a)     evenimentul social

b)     emotia de a castiga

c)     incercarea de a obtine tot ce poti, de la fiecare mana

d)     sau nu iti place, deloc sa joci carti.

117. Cand adevarul nu ar fi politicos, ai prefera sa spui, mai degraba:

a)     o minciuna politicoasa

b)     adevarul lipsit de politete.

118. Ar fi de dorit sa-ti iei sarcina grea a unei munci in plus pentru:

a)     confort si lux suplimentar

b)     sansa de a realiza ceva important.

119. Cand nu aprobi felul in care actioneaza un prietenS

a)     astepti sa vezi ce se intampla

b)     faci sau spui ceva in privinta asta.

120. Ti s-a intamplat ca:

a)     adesea sa te indragostesti de o idee sau un proiect, care s-a dovedit a fi o dezamagire,

incat  “sa te inalti ca o racheta si sa cazi ca un pietroi”

b)     sau ti-ai temperat suficient entuziasmele prin ratiune, astfel incat ele sa nu te
dezamageasca.

121. Cand ai o alegere serioasa de facut:

 a)     aproape intotdeauna ajungi la o decizie

b)     cateodata gasesti ca este greu sa te decizi, ca sa nu poti persevera in niciuna din

variante.

122. Aproape intotdeauna:

a)     te bucuri de clipa prezenta si scoti din ea tot ce se poate

b)     simti ca ceva ce tocmai s-a petrecut a fost mai important.

123. Cand ajuti la o sarcina in grup, esti izbit, cel mai adesea, de:

a)     cooperare

b)     ineficienta

c)     sau nu te implici in sarcini de grup.

124. Cand esti confruntat cu o dificultate neasteptata in timpul lucrului, o resimti ca pe :

a)     un ghinion

b)     o suparare

c)     o parte din ziua de lucru.

125. Care gresala ar fi mai naturala, fireasca, pentru tine:

a)     sa te lasi purtat de la un lucru la altul, toata viata

b)     sa ramai pe un fagas, chiar daca nu ti se potriveste.

126. Ti-ar fi placut sa discuti intelesul:

a)     a mai multe din aceste intrebari

b)     numai a catorva.

Cotarea:
Cei 126 de itemi ai inventarului de personalitate sunt rearanjati asfel incat itemii  care au
o validitate predictiva maxima sa apara la inceput, crescand posibilitatea ca subiectul care nu
ajunge sa termine chestionarul sa raspunda totusi la itemii cei mai pertinenti, doar primii 95 de
itemi scoreaza. Pentru dimensiunea gandire-sentiment scorarae este diferita in functie de sex. Se
alege o singura variant ade raspuns, cu exceptie pentru itemul 17 unde pot fi marcate 2 variante
de raspuns.

masculin
masculin
2 2 Sentiment/ Feeling
Feminin
feminin
1a
1b
Gandire/ Thinking
6b
6a 4a 4b 22 6b6a 2 1 2 1
15b
15a 8b 8a 21 15b
15a 1 1 2 1
21b
21a 12a
12b 22 21b
21a 2 2 2 2
28b 17cJudecata/ Judging
30b 14b/c 21 28b
28a 1 1 2 1 Perceptie/ Perceiving
30a
32b 20a
17a 21 30a
30b 1 1 2 2
32a
34b 24a
20b 22 32a
32b 1 2 2 2
34a
36b 27a
24b 22 34a
34b 2 1 1 2
36a
38a 35a
27b 11 36a
36b 2 2 1 2 Interpretarea profilului nostru:
38b
41b 39a
35b 21 38b
38a 2 2 2 1
In urma scorarii a rezultat urmatorul
41a
41b 53b
39b 12 41a
41b 1 2 1 1
cod : E 37 S 19, F 21, J 13
45a
43b 57a
53a 22 45a
43b 1 2 2 1
47b
56a 59b
57b 21 47b
56a 1 1 2 1 Functia dominanta este afectivitatea extraverta,
49b
70a 60a
62b 21 49b
87a 2 1 2 1 iar cea secundara senzorialitatea introverta.
51b
73a 74b
64a 22 51b 1 1 2
54b
87a 78b
74a 12 54b 1 1 1 Acest om este empatic, cald, nevoile celorlalti fiind mai
56b 82b
76b 1 56b 1 2 1 importante decat propriile nevoi.
60a 84a
78a 2 60a 2 1 2
89a 82a 1 89a 1 1             Este amabil, cu abilitati interpersonale bine
91b 84b 1 92b 1 2 structurate, fiind considerat cea mai buna gazda din
88b 1 lume. Cooperant, lucreaza bine in echipa si este foarte
93b/c 1 bun in oferirea suportului practic. Valorizeaza mult
securitatea, traieste in prezent si nu teoretizeaza, avand
un stil de comunicare interpersonala pacifist si
armonios. Este dedicat, pasionat in a oferi suport celorlalti si in acelasi timp simte nevoia sa fie
aprobat de cei din jur. Ii este greu sa admita realitatea despre oamenii si lucrurile la care
tine.  Este loial, organizat, are constiinta ordinii si datoriei, si intodeauna finalizeaza
ceea ce incepe.

Prefera activitatile care il pun in contact cu semenii, in cere poate sa se exprime. Uneori are
tendinta de a sari la concluzii inainte de  analiza. Poate avea multe idei precise despre ceea ce
< trebuie> sau <nu trebuie> si le exprima liber.

Din punct de vedere profesional i se potrivesc cariere in domeniul protectiei copilului, cleric,
profesoral, comercial, sanatatii sau cel administrativ.