Foraj Ticleni Maria Petre

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA “INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR”
Șef Department:
Prof.Dr.Ing. LAZĂR AVRAM
PROIECT DE DIPLOMĂ
Tema: „Proiectarea construcției unei sonde în foraj pe
structura Țicleni”
Conducător științific:
Conf. univ. dr. ing. Maria PETRE
Absolvent:
Frîncu Mihai - Cătălin
-2012-
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – Geologia structurii 4
1.1. Situare geografică 4

1.2. Litologia 13
CAPITOLUL 2 – Calculul diametrelor coloanelor și al sapelor 20
2.1. Comanda geologo – tehnică 20

2.2. Variația gradienților de presiune din pori, de noroi și de fisurare 21
2.3. Calculul propriu – zis 22
2.3.1. Proiectarea coloanei de exploatare 26
2.3.2. Proiectarea coloanei intermediare 27
2.3.3. Proiectarea coloanei de ancoraj 28
CAPITOLUL 3 – Fluide de foraj 30
3.1. Tipuri de fluide de foraj 30

3.2. Proprietățile fluidelor de foraj 32
3.3. Calculul volumelor de noroi 36
3.3.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj 36
3.3.2. Intervalul corespunzător coloanei intermediare 37
3.3.3. Intervalul corespunzător coloanei de exploatare 38
3.4. Calculul cantităților de materiale 39
3.4.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj 39
3.4.2. Intervalul corespunzător coloanei intermediare 40
3.4.3. Intervalul corespunzător coloanei de exploatare 41
CAPITOLUL 4 – Tubarea coloanelor 42
4.1. Dimensionarea coloanei de ancoraj 42

4.2. Dimensionarea coloanei intermediare 49
4.3. Dimensionarea coloanei de exploatare 63
CAPITOLUL 5 – Cimentarea coloanelor 72
5.1. Cimentarea coloanei de ancoraj prin metoda duratei operației 72

5.2. Cimentarea coloanei intermediare 76
5.3. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent 80
CAPITOLUL 6 – Programe de investigare geofizică 108
Concluzii 109
3
CAPITOLUL 1 – Geologia structurii
1.1. Situarea geografică
Zăcământul comercial Țicleni este situat în partea de Sud – Est a României, în județul
Gorj, la aproximativ 20 km Sud de municipiul Tg. Jiu (25 km pe șosea).
Sonda #2011 Țicleni se va săpa în partea central – vestică a structurii. Structura se
prezintă sub forma unui anticlinal orientat Est – Vest, faliat pe flancul sudic. Litologia este
reprezentată în general prin roci clastice: microconglomerate, nisipuri, gresii cu conținut
variabil de argilă, argile intercalate și rare episoade carbonatice.
În sonda 2010 Țicleni s-a efectuat o analiză amănunțită asupra probelor de sită.
Deformarea structurii a avut loc în principal în Miocenul timpuriu, cu falii de încălecare
sau de tip strike – slip. Aceste falii sunt mai vizibile la nivelul Helvețianului superior.
Sonda #2011 Țicleni va avea următoarele coordonate de suprafață:
X (N) = 378098 / Y (E) = 372581 / Z = 240 𝑚 ( Z – elevația la masă, valoare care se va

verifica după ridicare instalației de foraj)
Coordonatele la talpa sondei sunt:
X (N) = 378088,19 / Y (E) = 372768,02 / Z = -2441,83 𝑚

Adâncimea totală a sondei este 2700 m. Deplasarea totală proiectată de la suprafață la
talpa sondei este de 187 m pe un azimut de 93°.
Sonda se va săpa deviat pentru a intercepta obiectivele secundare în poziții structural
favorabile. Planul de deviere este prezentat in figura si planul de mai jos .
Sonda #2011 Țicleni – Plan de deviere
Sonda #2011 Țicleni – Proiecția verticală și orizontală
Devierea se va efectua cu dispozitive specializate care permit monitorizarea în timp
real (tip MWD – Measurement While Drilling). Toleranța aplicabilă devierii este de 10 m în
plan vertical și 25 m în plan orizontal (radial). Aceste restricții sunt dictate de traiectul
sondelor existente.
Din puncte de vedere geologic, amplasarea sondei est prezentată într-o secțiune
geologică și o corelare de diagrafii geofizice (anexele 2a si 2b)
Anexa 2a
Anexa 2b
Sonda, deviată față de poziția de suprafață, a fost proiectată la Helvețian III pentru a fi
pusă în injecție tehnologică de apă (obiectivul principal al sondei – anexa 2d), asa cum s-a
menționat în documentația pentru injecția experimental de apă și să se intercepteze
Helvețianul VII și VIII în poziții structural favorabile identificării saturației în țiței (obiectivul
secundar al sondei – anexele 2e si 2f)
Anexa 2d
Anexa 2e
Anexa 2f
Limitele geologice (intrările în obiectiv) principale sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Coordonatele sondei la nivelul Helvețianului III prezentată în anexa 2a sunt :
X (N) = 378097,38 / Y (E) = 372592,9 / Z = -1571 𝑚

1.2. Litologia
Acumulările de țiței au fost descoperite în 1953 când s-a înregistrat prima producție la
nivelul Sarmațianului. Un an mai târziu și Helvețianul s-a dovedit ca purtător de hidrocarburi
și a fost pus în producție. Meoțianul a fost pus în exploatare în 1960.
Cercetările din această zonă au fost continue încă de la începutul explorării și dezvoltării
câmpului. Multe investigații și analize au fost efectuate de-a lungul timpului pentru
zăcămintele de aici. Ultimul studiu întocmit pentru zăcământul comercial Țicleni a fost
efectuat de către PETROM în 2004.
ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale) a aprobat resursele și rezervele
estimate, precum și programele de lucrări menționate în acest studiu. În 2007 a fost efectuată
o prospecțiune seismic 3D pentru o mai bună înțelegere a caracteristicilor geologice a
formațiunilor Terțiare din zona Țicleni.
În ultimii ani OMV-PETROM, actualul deținător al licenței de exploatare, a utilizat în
principal metode primare de recuperare al petrolului.
În decursul timpului însă, câteva procese tehnologice au fost aplicate sau testate aici. Din
1955 au fost inițiate procese de injecție apă pentru Helvețian VII, Helvețian VI, Helvețian V,
Helvețian IV, Helvețian III, Helvețian II, Helvețian I și Helvețian Tranziție. La Helvețian
Tranziție și Helvețian I, concomitent s-a aplicat și un proces de injecție gaze începând cu anul
1964. În 1989 ambele procese au fost sistate.
Între 1993 și 1995 a fost experimentat un proces de injecție cu soluții micelare pentru
Helvețian I, folosind un panou cu o sondă de injecție și 5 sonde de reacție.
Începând cu data de 01.11.2010, PETROFAC ROMANIA va opera pentru OMV-
PETROM zăcămintele de pe structura Țicleni, având ca principală țintă implementarea unui
proces de injecție apă pentru creșterea recuperării de petrol la nivelul Helvețianului.
Pentru început s-a inițiat un pilot de injecție la Helvețian III cu sondele 166 B, 141 și 370
ca sonde de reacție și 540 ca sondă de injecție. Se află în lucru sonda 378 care urmează a fi
convertită în sondă de injecție. Înainte punerii în injecție se va efectua un test de producție.
În anul 2011, PETROFAC a săpat ultima sondă pe structură. Sonda 2010 Țicleni a avut
obiectiv echiparea pentru injecție de apă tehnologică la Helvețian III. Înaintea echipării pentru
injecție, sonda a fost testată pentru producție, testele fiind pozitive.
Această lucrare reprezintă proiectul geologic de săpare al sondei #2011 Țicleni, cu o
adâncime totală proiectată de 2700 m.
Sonda #2011 Țicleni va avea ca obiectiv injecția de apă tehnologica la Helvețian III.
Sonda va avea și un obiectiv secundar: evaluarea formațiunilor geologice aflate sub
Helvețianul III, în special verificarea stării de saturație în țiței la obiectivele Helvețian VII și
Helvețian VIII inferior, obiective la care exploatarea a fost finalizată în 2010 respectiv 1992.
Partea de evaluare geologică a sondei #2011 Țicleni (pentru Helvețian VII ți VIII) are
două elemente care o susțin:
1. Ultima sondă care a produs la Helvețian VII a fost #557, care în Decembrie 2010
producea în erupție naturală 60 – 100 𝑚3de lichid cu 96 – 98% impurități. Pentru
acest obiectiv se încearcă găsirea unei poziții structural mai ridicate decât cea a sondei
#557 pentru a traversa zona încă saturată cu țiței care să poată fi produs.
2. Helvețianul VIII inferior a fost produs de sondele #166 B, #170, #465 si #370. Acest
obiectiv a fost produs până în 1992. De atunci, nici o sondă nu a mai testat Helvețianul
VIII inferior. Din aceste motive, caracterul de evaluare al sondei se justifică prin lipsa
de informații suficiente cu privire la parametrii fizici, dar și a probelor de producție
efectuate la un număr redus de sonde.
La momentul de față, nu produce nici o sondă la aceste două obiective. La Helvețian VII
este de așteptat o comportare similară cu a sondei #557. Pentru Helvețian VIII, se mizează pe
un proces de restaurare, în așa fel încât un test de producție în poziția prezentată pe hartă, să
fie cu țiței.
Poziționarea sondei a fost verificată din punct de vedere structural și pe seismica 3D
înregistrată în figurile 1, 2 și 3.
Fig. 1. Poziționarea structurală a sondei 2011 Țicleni
Fig. 2. Poziționarea structurală a sondei 2011 Țicleni
Fig. 3. Hartă structurală (în timp) Burdigalian inferior
Există două aspecte legate de incertitudinea reușitei proiectului: primul de ordin
structural (să interceptăm obiectivele în poziții structural mai coborâte) și al doilea legat de
saturația existentă (aceasta poate fi reziduală). Din cauza acestor incertitudini, se consideră că
rezervele aferente acestei sonde pentru cele două obiective pot fi doar probabile.
Privitor la imaginea structurală scoasă în evidență de prospecțiunea seismică, aceasta
nu se verifică cu cea obținută din corelarea sondelor (figura 5)
Ultimele resurse de petrol estimate și confirmate prin Încheierea nr 81/04 pentru
Helvețian VII și VIII sunt : 2662 mii tone țiței cu 551 milioane 𝑆𝑡𝑚3 gaze asociate respectiv
373 mii tone cu 81 𝑆𝑡𝑚3.
Se menționează că factorii de recuperare finali pentru țiței corespunzători acestor
resurse sunt de 54% respectiv 43%.
Se face precizarea că delimitarea zonelor productive a fost efectuată convențional, iar
în situația stabilirii unui contact țiței/apă, situația recuperării ar fi semnificativ diminuată.
Sonda #2011 Țicleni va avea un program de investigare geofizică complexă (PEX-
HRLA-BHC de la Schlumberger), pentru a evalua formațiunile străbătute din punct de vedere
al saturației în hidrocarburi.
Fig. 5. Hartă structurală (adâncime) Helvețian VIII inferior
CAPITOLUL 2 – Calculul diametrelor coloanelor și sapelor
2.1. Comanda geologo - tehnică

2.2. Variația gradienților de presiune din pori, de noroi și de fisurare
2.3. Calculul propriu-zis
Proiectarea programului de construcție al sondei #2011 Țicleni
Construcția sondei se realizează pe baza unui plan, numit program de construcție.
Acesta cuprinde, în primul rând, programul de tubare și anume: adâncimea de
introducere a coloanelor de burlane cu care se consolidează pereții găurii de sondă, diametrul
și grosimea burlanelor, calitatea oțelului și tipul îmbinărilor dintre ele. La acestea se adaugă,
uneori, programul de sape, programul de cimentare și echipamentul de extracție la sondele de
exploatare.
Construcția proiectată determină, de regulă, echipamentul și sculele cu care se va
executa sonda: instalația de foraj, diametrul și alcătuirea garniturilor de foraj folosite pe
diverse intervale. Schema de construcție determină, indirect, tipul și proprietățile fluidelor
folosite, uneori și tehnologia de foraj aplicată.
Metodica proiectării programului de construcție al sondei

Construcția unei sonde cuprinde mai multe coloane de tubare, care poartă diverse
nume după scopul urmărit. Numărul lor este determinat de adâncimea finală, de dificultățile
anticipate ori survenite în timpul forajului, scopul sondei, dar și de alți factori tehnici ori
tehnologici.
De obicei, la gura sondei se tubează si se betonează, într-un beci săpat manual, un
burlan de ghidare, fabricat din tablă sudată, care nu este considerat o componentă a
programului de tubare.
Următoarea coloană de burlane (prima din programul de tubare dacă nu există un
conducător) este coloana de suprafață (de ancoraj). De obicei, ea are lungimea de câteva sute
de metri. Coloana de suprafață se cimentează pe toată lungimea, până “la zi”. Tubarea acestei
coloane este obligatorie la toate sondele de petrol și gaze.
Coloana de exploatare (de producție) se tubează până la baza ultimului orizont
productiv sau presupus productiv și face posibilă extracția petrolului sau gazelor, prin
interiorul tubingului, in condiții de siguranță. Uneori, când zona productivă este bine
consolidată, nu conține fluide nedorite și poate fi exploatată simultan, coloana de exploatare
se tubează doar până deasupra zonei productive.
Dacă între șiul coloanei de suprafață și adâncimea de tubare a coloanei de exploatare
sunt traversate formațiuni care îngreunează ori chiar împiedică forajul, se tubează una sau mai
multe coloane intermediare. Sunt numite uneori coloane de protecție sau de foraj. Asemenea
coloane se introduc pentru a izola strate în care se pierde noroiul de foraj, strate cu presiune
ridicată, masive de sare, roci argiloase instabile, evitându-se anumite dificultăți la continuarea
forajului sub aceste zone.
Unele coloane intermediare și de exploatare nu sunt tubate pana la suprafață, ci numai
până la șiul coloanelor precedente, pe intervalul netubat. Asemenea coloane sunt numite
linere (coloane pierdute).
Adeseori, lainerele se întregesc până la suprafață, cu o coloană de întregire (de
prelungire), cu același diametru sau cu diametru mai mare.
Programul de construcție al unei sonde este reprezentat grafic printr-o schemă de
construcție. Pe ea sunt precizate, în primul rând, coloanele de burlane, cu lungimea și
diametrul lor, și intervalul rămas netubat, dacă există.
În acest capitol sunt prezentate câteva reguli pentru stabilirea adâncimilor de tubare și
pentru alegerea diametrului coloanelor.
o Numărul și adâncimea de tubare a coloanelor
Pe tot parcursul traversării unui anumit interval, în orice punct al lui, atâta timp cât el
este liber, netubat, trebuie îndeplinite condițiile:
𝑝𝑝 ≤ 𝑝𝑛 ≤ 𝑝fi𝑠
unde: 𝑝𝑝 – presiunea fluidelor din porii rocilor;
𝑝𝑛 – presiunea noroiului din sondă;
𝑝fi𝑠 – presiunea de fisurare a rocilor
Dacă prima condiție n-ar fi îndeplinită, fluidele din pori ar pătrunde în sondă și ar avea
loc o manifestare eruptivă; dacă n-ar fi îndeplinită a doua condiție, noroiul s-ar pierde în
strate.
o Diametrul coloanelor
De regulă se impune diametrul interior al coloanei de exploatare. Acesta determină

diametrul celorlalte coloane din programul de construcție al unei sonde și implicit, diametrul
sapelor folosite pentru fiecare coloană.
Coloana de exploatare se alege în funcție de debitele maxime așteptate, metoda de
exploatare preconizată, diametrul echipamentelor de extracție și a celor de intervenție sau
reparație disponibile, eventualitatea adâncirii sondei, modul de echipare al zonei
productive.
Ea trebuie să asigure folosirea optimă a energiei stratelor productive pentru ridicarea
fluidelor la suprafață și transportul lor până la rezervoare, să permită realizarea regimului
dorit de exploatare a zăcământului și a sondei.
La alcătuirea succesiunii sape-coloane sunt urmărite două condiții.
Prima condiție impune ca în exteriorul coloanelor de burlane să existe un joc suficient
de mare pentru introducerea lor fără dificultăți și pentru realizarea unor cimentări eficiente a
spațiului inelar. Mărimea acestui joc este determinată de rigiditatea burlanelor, tipul
îmbinărilor, prezența unor dispozitive cum sunt centrorii și scarificatorii, lungimea și
rectilinitatea intervalului deschis sub șiul coloanei precedente, existenta unor zone ce pot
provoca dificultăți de tubare, viteza de introducere.
Burlanele cu diametrul mai mare sunt mai rigide și se înscriu mai dificil de-a lungul
sondei, de accea necesită jocuri mai largi. Asemenea jocuri sunt necesare și când intervalele
deschise sunt lungi, cu dese schimbări de direcție, cu tendințe de strângere a pereților sau de
fisurare a formațiunilor, ca urmare a suprapresiunilor create la introducerea și în timpul
circulației.
Burlanele cu diametrul mufei mai apropiat de cel al corpului, cele cu mufa din corp
fără praguri drepte și, bineînțeles cele calibrate permit jocuri mai mici.
În concluzie, dacă se impune jocul radial minim 𝛿, în dreptul mufelor, diametrul
sapelor va fi:
𝐷𝑠 = 𝐷𝑚 + 2𝛿
Unde :
- 𝐷𝑠 este diametrul sapei
- 𝐷𝑚 este diametrul exterior al mufelor
Jocurile uzuale variază între 7 și 70mm. Ele cresc cu diametrul coloanei și cu lungimea
intervalului deschis. Pot fi mai mici pentru burlane calibrate și mai mari în zone cu
tendința severă de strângere a pereților.
Fig. 2.1 Modul de stabilire al diametrului sapelor

(a) și a diametrului coloanelor de burlane (b)
Uneori se folosește noțiunea rația de tubare, definită astfel:
𝛿
𝑅= 𝐷𝑠
𝐷𝑠 = 2𝐷𝑠
Ea variază în limite mai restrânse: 0,05 … 0,10
A doua condiție implică posibilitatea de trecere a sapelor prin coloanele anterior tubate
𝐷i = 𝐷𝑠 + 2𝑎
Sau
𝐷𝑠 > 𝐷
Unde:
- 𝐷i reprezintă diametrul coloanei prin care trebuie sa treacă sapele;

- 𝑎 reprezintă un joc ce ia în considerare toleranțele de la grosimea și diametrul
nominal, precum și ovalitatea burlanelor; se admite 𝑎 = 2. . .5 𝑚𝑚;
- 𝐷 reprezintă diametrul de șablonare a burlanelor, stabilit prin normele de fabricare și
care ține seama de toleranțele maxime admise.
o Intervale de cimentare
Prin cimentare se urmărește, în primul rând, izolarea tuturor stratelor purtătoare de

fluide, fluide care ar putea circula prin spatele coloanelor de burlane provocând neplăceri.
Se izolează stratele cu apă utilizabilă, zonele unde noroiul se poate pierde, masivele de sare,
rocile argiloase sensibile la apă. Inelul de ciment mărește într-o oarecare măsura, capacitatea
portantă a coloanei, evita flambajul ei când apar forțe de compresiune periculoase și o
protejează de acțiunea corozivă a apelor mineralizate.
Coloana de suprafață se cimentează pe toată înălțimea. În acest mod, se consolidează
formațiunile de suprafață, împreună cu masivul de roci din jur, un suport rezistent pentru
instalația de prevenire a erupțiilor și pentru coloanele următoare.
Celelalte coloane se cimentează până la cel puțin 200 m, deasupra ultimului strat
permeabil. Se evită astfel circulația fluidelor prin spatele coloanelor de burlane.
La sondele de gaze se recomandă ca toate coloanele să fie cimentate până la suprafață,
pentru a micșora posibilitățile de migrare a gazelor prin spațiul inelar și eventualele scăpări
pe la îmbinările filetate.
La sondele de explorare, se obișnuiește ca oglinda cimentului sa depășească șiul
coloanei precedente cu cel puțin 100 m. Adeseori, pentru siguranță, coloanele se cimentează
pe toată înălțimea.
Compoziția și proprietățile pastei și ale pietrei de ciment se stabilesc în concordanță cu
natura rocilor ce trebuie izolate, presiunea și natura fluidelor din pori, rezistența la fisurare a
formațiunilor, temperatura geostatică și cea de circulație, dar și cu mijloacele tehnice și
tehnologice disponibile.
2.3.1. Proiectarea coloanei de exploatare
Pentru determinarea diametrelor coloanelor și al sapelor folosite pentru fiecare coloană

din programul de construcție al sondei #2011 Țicleni, se impune diametrul interior al coloanei
de exploatare, de 7 i𝑛 , care are următoarele caracteristici :
- diametrul exterior : 𝐷𝑒𝑥𝑡 = 177,8 𝑚𝑚

- diametrul mufei : 𝐷𝑚 = 194,5 𝑚𝑚
Se stabilește diametrul sapei pentru coloana de exploatare și anume :
𝐷𝑠 = 𝐷𝑚 + 2 · 𝛿 = 194,5 + 2 · 15 = 224,5 𝑚𝑚
Pentru care s-a ales un joc radial 𝛿 = 15 𝑚𝑚
Se alege diametrul sapi pentru coloana de exploatare, și anume :
𝐷𝑠𝑒 = 215,9 𝑚𝑚 = 81⁄2 i𝑛
Se recalculează jocul radial :
𝐷𝑠𝑒 − 𝐷𝑚 215,9 − 194,5

𝛿= 2 = 2 = 10,7 𝑚𝑚
Se calculează rația de tubare :
10,7 𝛿
𝑅 = 215,9 = 𝐷𝑠𝑒 = 0,04
2.3.2. Proiectarea coloanei intermediare
Diametrul interior al coloanei intermediare se determină astfel :
𝐷i = 𝐷𝑠𝑒 + 2 · 𝑎 = 215,9 + 2 · 2 = 219,9 𝑚𝑚
Pentru care se alege jocul dintre sapă și interiorul coloanei 𝑎 = 2 𝑚𝑚
Se alege diametrul interior al coloanei intermediare
𝐷ii = 216,8 𝑚𝑚
Prin urmare, se alege coloana intermediară de 95⁄8 i𝑛 al cărei diametru exterior este :
𝐷𝑒𝑥𝑡 = 244,5 𝑚𝑚
Se stabilește diametrul sapei pentru coloana intermediară :
𝐷𝑠 = 𝐷𝑚 + 2 · 𝛿 = 269,9 + 2 · 20 = 309,9
Pentru care se alege jocul radial 𝛿 = 20 𝑚𝑚 și diametrul exterior al mufei pentru

coloana de 95⁄8 i𝑛 , 𝐷 = 269,9 𝑚𝑚
𝑚
Se alege diametrul sapei pentru coloana intermediară, și anume :
𝐷𝑠i = 311,2 𝑚𝑚 = 121⁄4 i𝑛
𝐷𝑠i − 𝐷𝑚 311,2 − 269,9

𝛿= 2 = 2 = 20,65 𝑚𝑚

𝛿 20,65
𝑅= = = 0,07
𝐷𝑠i 311,2
2.3.3. Proiectarea coloanei de ancoraj
Diametrul interior al coloanei de suprafață se determină astfel :
𝐷i𝑎 = 𝐷𝑠i + 2 · 𝑎 = 311,2 + 2 · 2 = 315,2 𝑚𝑚
Pentru care se alege jocul dintre sapă și interiorul coloanei 𝑎 = 2 𝑚𝑚
Se alege diametrul interior al coloanei de suprafață :
𝐷i𝑎 = 316,6 𝑚𝑚
Prin urmare se alege coloana de suprafață de 133⁄8 i𝑛 , al cărei diametru exterior este :
𝐷𝑒𝑥𝑡 = 339,7 𝑚𝑚
Se stabilește diametrul sapei pentru coloana de suprafață și anume :
𝐷𝑠 = 𝐷𝑚 + 2 · 𝛿 = 365,1 + 2 · 35 = 435,1 𝑚𝑚
Pentru care se alege jocul radial 𝛿 = 35 𝑚𝑚 și diametrul exterior al mufei pentru

coloana de 133⁄8 i𝑛 , 𝐷𝑚 = 365,1 𝑚𝑚
Se alege diametrul sapei pentru coloana de suprafață, și anume :
𝐷𝑠𝑎 = 444,5 𝑚𝑚 = 171⁄2 i𝑛
𝐷𝑠𝑎 − 𝐷𝑚 444,5 − 365,1

𝛿= 2 = 2 = 39,7 𝑚𝑚

𝛿
𝑅= 39,7 = 0,09
=
𝐷𝑠i 444,5
Programul de construcție al sondei #2011 Țicleni
CAPITOLUL 3 – Fluide de foraj
3.1. Tipuri de fluide de foraj
Fluide de foraj dispersate

Aceste fluide au la bază sistemul dispers apă-argilă și îndeplinesc cerințele de
stabilitate, colmatare și gelificare, necesare forajului, fiind constituite din materiale ieftine și
ușor de procurat.
Ele sunt preparate la suprafață din argile bentonitice, adesea activate, cu bune
proprietăți coloidale, dar înglobează și particule argiloase sau inerte din rocile traversate.
În dreptul stratelor consolidate sau insensibile la apă, la adâncimi moderate, sistemul
apă-argilă poate fi utilizat ca atare. Când se traversează roci argiloase care se dispersează ori
se umflă, roci solubile, strate productive sau când argila de preparare nu asigură proprietățile
structurale dorite, sistemul trebuie ameliorat ori stabilizat. Se introduc, în cantități reduse,
diverși aditivi cu rol de fluidizanți sau învâscoșanți, reducători de filtrare, stabilizatori ai
proprietăților la temperaturi ridicate ori la acțiunea contaminanților, lubrifianți, antispumanți,
agenți anticorozivi, etc. Fluidele naturale devin tratate.
La concentrații de 60…250 kg/m3, în funcție de randamentul argilei, se prepară
noroaie cu proprietăți structurale și de filtrare satisfăcătoare, având densitatea 1050…
1150kg/m3. Dacă se utilizează argile slab bentonitice, este nevoie de concentrații mai
ridicate și se ajunge la 1250…1350 kg/m3 și chiar mai mult. Densități mai mari se obțin
adăugând materiale inerte, cu densitate mare, fin măcinate: noroaiele sunt îngreuiate.
Noroaiele naturale își modifică rapid proprietățile în prezența unor contaminanți cum
sunt: pachete groase de marne și argile hidratabile, săruri solubile, temperaturi mari, gaze.
Pentru sistemul apă-argilă aflat într-un echilibru natural, domeniul optim al pH-ului, la
care și vâscozitatea este minimă, se situează între 7,5 și 8,5. Pentru noroaiele naturale pH-ul
nu trebuie sa depășească valorile 9…10.
Fluide de foraj inhibitive

Acestea sunt fluide care previn sau întârzie hidratarea, umflarea și dispersarea rocilor
argiloase. Ele manifestă o reactivitate minimă cu pereții argiloși ai sondei și cu detritusul
respectiv. Se utilizează la traversarea intervalelor groase de argile, argilite și marne foarte
sensibile la apă, pentru a preîntâmpina unele dificultăți neplăcute – învâșcoșarea exagerată a
noroiului, aglomerările de detritus, manșonarea sapei, instabilitatea pereților (strângeri sau
excavații).
Asemenea fluide sunt recomandabile și la deschiderea stratelor productive “murdare”
(cu particule argiloase).
Ca fluide inhibitive sunt desemnate doar acele fluide care au la bază tot sistemul apă-
argilă pentru crearea proprietăților reologice. Fluidele “fără argilă”, cele “cu conținut redus de
argilă” posedă și ele, de regulă, un caracter inhibitiv, care el le permite să mențină conținutul
scăzut de particule active.
Emulsiile inverse, cu activitatea fazei apoase echilibrată, sunt cele mai eficiente la
traversarea rocilor argiloase.
Mediul apos al noroaielor capătă însușiri inhibitive prin adaos de electroliți, polimeri
de protecție, substanțe tensioactive, anumiți fluidizanți, substanțe hidrofobizante și prin
reglarea pH-ului.
Fluide de foraj sărate

Fluidele sărate pot lua naștere prin contaminarea noroaielor dulci cu sarea dizolvată
din rocile traversate ori cu apa pătrunsă din strate în sondă, prin utilizarea apei de mare la
preparare sau prin adăugarea intenționată a sării.
Sunt considerate noroaie sărate, cele care au peste 1 g 𝑁𝑎𝐶𝑙⁄100 𝑐𝑚3
Fluidele sărate au o oarecare acțiune inhibitivă, în funcție de concentrația de sare și de

prezența fluidizanților defloculanți. Dar, în general, se evită folosirea lor în acest scop,
deoarece sunt corozive, iar sarea diminuează efectul fluidizanților, antifiltranților și
emulsionanților, spumează și afectează carotajul electric de rezistivitate.
3.2. Proprietățile fluidelor de foraj
Compoziția, calitățile sau carențele unui fluid de foraj sunt definite printr-o serie de
proprietăți, unele dintre ele comune tuturor tipurilor de fluide, altele specifice doar anumitor
categorii.
 Densitatea fluidelor de foraj
Această proprietate reprezintă masa unității de volum. Densitatea fluidului de foraj se

alege astfel încât presiunea exercitată de coloana de fluid să prevină surparea rocilor
neconsolidate din pereți și afluxul nedorit al fluidelor din porii rocilor traversate de sondă.
Fluidele cu densitate ridicată diminuează viteza de avansare a sapei, sunt scumpe și dificil de
menținut pompabile și stabile
 Vâscozitatea aparentă si gelația fluidelor de foraj
Vâscozitatea aparentă a unui fluid reprezintă proprietatea lui de a opune rezistență la

curgere. Cantitativ, vâscozitatea, notată cu 5, este o masură a acestei rezistențe și se
definește
ca raport între tensiunea de forfecare 𝜎 și viteza de forfecare 𝑑𝑣 și este constantă pentru
𝑑𝑥
fluidele newtoniene.
Fluidele de foraj sunt sisteme eterogene care nu se supun legii de curgere
newtoniene: curgerea lor nu poate fi descrisă prin intermediul unui singur coeficient de
vâscozitate.
 Proprietățile reologice ale fluidelor de foraj
Aceste proprietăți caracterizează comportarea la curgere a fluidelor de foraj, inclusiv

rezistența la deplasare a unor corpuri în masa fluidelor. Proprietățile reologice permit să se
evalueze presiunea și energia de pompare a fluidelor de foraj, condițiile de spălare și evacuare
a detritusului, presiunile efective în dreptul unor strate instabile ori purtătoare de fluide,
pericolul de eroziune al pereților.
 Proprietățile tixotropice ale fluidelor de foraj
În general, prin tixotropie se înțelege gelificarea unei soluții când este lăsată in repaus
și revenirea gelului în soluție prin agitare. Fenomenul este specific soluțiilor coloidale, în care
particulele dispersate sunt ionizate.
Fluidele de foraj cu proprietăți tixotropice sunt capabile să mențină în suspensie
materialele inerte de îngreuiere și detritusul, însușire necesară mai ales atunci când se
întrerupe circulația.
 Capacitatea de filtrare și colmatare
Datorită diferenței dintre presiunea fluidului din sondă si cea a fluidelor din porii
formațiunilor traversate, o parte din faza liberă a noroiului pătrunde în porii rocilor. Simultan,
pe pereții sondei se depun particule solide, sub forma unei turte de colmatare.
Cu cât permeabilitatea turtei este mai scăzută, cu atât grosimea turtei depuse și
volumul de filtrat sunt mai reduse. Turtele de colmatare sunt, în general, compresibile;
permeabilitatea lor scade odată cu presiunea. Viteza de filtrare crește cu temperatura,
deoarece scade vâscozitatea fazei lichide.
 Conținutul de particule solide , apă și petrol
Pentru fluidele de foraj pe bază de apă și argilă, faza continuă este alcătuită din argile
și materiale de îngreuiere, iar faza lichidă din apă si, eventual, motorină, în cazul în care
noroiul a fost emulsionat.
La fluidele pe bază de produse petroliere faza lichidă este alcătuită din motorină și
apă, iar faza solidă din materiale de îngreuiere și cele folosite pentru controlul proprietăților
colmatate si structurale.
 Conținutul de nisip
Nisipul imprimă fluidului de foraj proprietăți abrazive și erozive, reducând durata de

lucru a echipamentului de foraj. În concentrații excesive, el creează pericol de prindere a
garniturii la oprirea circulației. De aceea, pe cât posibil, el trebuie eliminat din noroi.
 Conținutul de gaze
Gazele pătrund în noroi din stratele gazeifere traversate, iar aerul prin spumare, în
timpul îngreuierii și al tratamentelor chimice
 Capacitatea de schimb cationic
Proprietățile noroaielor de foraj și comportarea lor la contaminări sau tratamente sunt

determinate, în cea mai mare măsură, de conținutul de argile active, hidratabile și dispersabile,
de tipul bentonitelor.
Dintre diversele metode de măsurare a capacității de schimb cationic, cea mai
operativă și mai utilizată este metoda albastrului de metilen.
 Stabilitatea
Fluidele de foraj sunt sisteme de disperse, eterogene; lăsate în repaus, în sonda sau în
habe, dar și in prezenta unor contaminanți, au tendința să-și separe fazele: particulele solide se
depun, faza lichidă se separă la suprafață, emulsiile și spumele se sparg.
 Indicele 𝑝𝐻
Aciditatea sau alcalinitatea unui fluid de foraj, în care se află disociați diverși
electroliți, este exprimată de indicele 𝑝𝐻 – logaritmul zecimal negativ al concentrației
momentane de ioni de 𝐻+.
În general, fluidele de foraj sunt bazice: 𝑝𝐻 > 7. Cele naturale, preparate din apă și
argilă, netratate, au 𝑝𝐻-ul cuprins între 7 și 8, iar cele tratate au 𝑝𝐻-ul între 8 și 13. Valoarea
optimă a 𝑝𝐻-ului depinde de tipul noroiului.
 Conținutul de cloruri
Un fluid de foraj poate conține clorură de sodiu, de potasiu, calciu și magneziu.

Interesează mai ales conținutul de sare, deoarece ea constituie un contaminant frecvent
al noroaielor de foraj.
 Alcalinitatea și conținutul de var
Alcalinitatea unei soluții exprimă excesul de anioni în raport cu cel de cationi.

Deoarece scara 𝑝𝐻-ului este logaritmică, la valori mari alcalinitatea poate varia considerabil
fără ca 𝑝𝐻-ul să se modifice sensibil. În plus, la concentrații ridicate, o parte din substanțele
bazice sunt nedisociate și nu influențează 𝑝𝐻-ul. De aceea, pentru fluidele cu bazicitate
ridicată, cum sunt noroaiele cu var sau gips, alcalinitatea este o proprietate mai relevanta
decât 𝑝𝐻-ul.
Proprietățile fluidelor de foraj ale sondei #2011 Țicleni
Parameters U.M. Section / Interval

0-580 580-1580 1580-2700
Mud system - Spud Mud 𝐾𝐶𝑙/Polymer 𝐾𝐶𝑙/Polymer
Hole size / Bit diameter mm 444,5 311,2 215,9
Mud weight 𝑘𝑔 1150-1200 1150-1300 1250-1400
𝑚3
Plastic viscosity cP ALAP 14-30 20-32
Yield point Pa 12-18 14-28 20-32
Fluid loss 𝑐𝑚3 12-15 7-8 4-5
Filter cake mm 1,5-2,0 0,5-1,0 0,5-1,0
𝑝𝐻 - 8,0-9,0 8,5-9,5 8,5-9,5
Chlorides 𝑚𝑔/𝑙 Max 5000 23000-350000 230000-350000
LGS % vol < 12 <8 <6
MBT 𝑘𝑔 < 77 < 56 < 42
𝑚3
SCE Efficiency % 70 80 80
Produse folosite
Product Pack Section I Section II Section III TOTAL

0-580 m 580-1580 m 1580-2700 m
Caustic Soda 25 𝑘𝑔 13 12 23 48
Soda Ash 50 𝑘𝑔 7 8 21 36
M-I Gel 1000 𝑘𝑔 72000 72000
Desco CF 11,3 𝑘𝑔 12,3 12,3
CMC – HV 25 𝑘𝑔 13 13
Duovis 25 𝑘𝑔 24 29 53
Polypac UL 25 𝑘𝑔 106 197 303
Polypac R 25 𝑘𝑔 43 78 121
Conqor 404 208,2 𝑙 7,6 11,4 19
M-I Bar 1500 𝑘𝑔 45000 73000 118000
Potassium Chloride 50 𝑘𝑔 422 374 796
Lube 208,2 𝑙 19 19
Calcium Carbonate 25 𝑘𝑔 395 395
3.3. Calculul volumelor de noroi
3.3.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj
Volumul de noroi necesar forării acestui interval este:
𝑉𝑛𝑎 = 𝑉𝑠𝑑 + 𝑉𝑟𝑒𝑧
𝑉𝑠𝑑 = 𝑉𝑟𝑒𝑧 ⇒ 𝑉𝑛𝑎 = 2 · 𝑉𝑠𝑑
𝜋 2 𝜋 2 −6 3
𝑉𝑛𝑎 = 2 · ( · 𝐷𝑠𝑎 · 𝐻𝑎) = 2 · · 444,5 ·10

580 · = 180 𝑚
4 4
3.3.2. Intervalul corespunzător coloanei intermediare
𝑉𝑛i = 𝑉𝑠𝑑 + 𝑉𝑟𝑒𝑧
𝑉𝑠𝑑 = 𝑉𝑟𝑒𝑧 ⇒ 𝑉𝑛i = 2 · 𝑉𝑠𝑑
𝜋 2
𝜋 2
(𝐻i − 𝐻𝑎) ]
𝜋 2 −6
𝜋 2 −6 3
𝑉𝑛i = 2 · ( · 316,6 · 580 · + · 311,2 · 1000 · 10 ) = 243,44 𝑚
4 10 4
37
3.3.3. Intervalul corespunzător coloanei de exploatare ( lainer )
𝑉𝑛𝑒 = 𝑉𝑠𝑑 + 𝑉𝑟𝑒𝑧
𝑉𝑠𝑑 = 𝑉𝑟𝑒𝑧 ⇒ 𝑉𝑛𝑒 = 2 · 𝑉𝑠𝑑
𝜋 2
𝜋 2
(𝐻𝑒 − 𝐻𝑒 )]
𝜋 2 −6
𝜋 2 −6 3
𝑉𝑛i = 2 · ( · 216,8 · 1580 · + · 215,9 · 1120 · 10 ) = 198,65 𝑚
4 10 4
3.4. Calculul cantităților de materiale
3.4.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj
Pentru forajul corespunzător coloanei de ancoraj s-a optat pentru un fluid de foraj
natural, alcătuit din apă și argilă. Cantitățile necesare pentru prepararea acestui fluid se
calculează astfel:
𝑉𝑎 + 𝑉𝑎𝑟g = 𝑉𝑛𝑎
{𝑉𝑎 · 𝜌𝑎 + 𝑉𝑎𝑟g · 𝜌𝑎𝑟g = 𝑉𝑛𝑎 · 𝜌𝑛𝑎
Din acest sistem rezultă că volumul de argilă necesar este:
𝑉 =𝑉 𝜌𝑛𝑎 − 𝜌𝑎 1175 − 1000 3

𝑎𝑟g 𝑛𝑎 · 𝜌 − 𝜌 = 180 · 2500 − 1000 = 21 𝑚
𝑎𝑟g 𝑎
Masa de argilă este:
𝑚𝑎𝑟g = 𝑉𝑎𝑟g · 𝜌𝑎𝑟g = 21 · 2500 = 52500 𝑘𝑔 = 52,5 𝑡𝑜𝑛𝑒
Volumul de apă este:
𝑉𝑎 = 𝑉𝑛𝑎 · 𝑉𝑎𝑟g = 180 − 21 = 159 𝑚3
40
3.4.2. Intervalul corespunzător coloanei intermediare
Pentru forarea acestui interval, s-a optat pentru un fluid de foraj inhibitor, îngreuiat.
Îngreuierea se va face pe fluidul de foraj utilizat la forarea intervalului anterior.
𝑉1 + 𝑉𝑏 = 𝑉𝑛i
{𝑉1 · 𝜌𝑛𝑎 + 𝑉𝑏 · 𝜌𝑏 = 𝑉𝑛i · 𝜌𝑛i
Din acest sistem rezultă că masa de barită necesară îngreuierii noroiului este:
𝜌𝑏 · (𝜌𝑛i − 𝜌𝑛𝑎)
𝑚𝑏 = 𝜌𝑏 − 𝜌𝑛𝑎 · 𝑉 𝑛i
4100 · (1280 − 1175)

𝑚𝑏 = · 243,44 = 35829,37 𝑘𝑔 = 35,82 𝑡𝑜𝑛𝑒
4100 − 1175
𝑉1 este volumul noroiului natural pe care s-a făcut îngreuierea
𝑉𝑛i · (𝜌𝑏 − 𝜌𝑛i) 243,44 · (4100 − 1280) 3

𝑉1 = 𝜌𝑏 − 𝜌𝑛𝑎 = 4100 − 1175 = 234,7 𝑚
𝑉𝑎 + 𝑉𝑎𝑟g = 𝑉1
{𝑉𝑎 · 𝜌𝑎 + 𝑉𝑎𝑟g · 𝜌𝑎𝑟g = 𝑉1 · 𝜌1
Din acest sistem rezultă volumul și masa de argilă necesară preparării noroiului
precum și volumul de apă:
𝑉1 · (𝜌i − 𝜌𝑎) 234,7 · (1175 − 1000) 3

𝑉𝑎𝑟g = 𝜌𝑎𝑟g − 𝜌𝑎 = 2500 − 1000 = 27,38 𝑚
𝑚𝑎𝑟g = 𝑉𝑎𝑟g · 𝜌𝑎𝑟g = 27,38 · 2500 = 68450 𝑘𝑔 = 68,45 𝑡𝑜𝑛𝑒
𝑉𝑎 = 𝑉1 − 𝑉𝑎𝑟g = 234,7 − 27,38 = 207,32 𝑚3

3.4.3. Intervalul corespunzător coloanei de exploatare ( lainer )
Pentru forarea acestui interval, s-a optat pentru un fluid de foraj inhibitor, îngreuiat.
Îngreuierea se va face pe fluidul de foraj utilizat la forarea intervalului anterior.
𝑉1 + 𝑉𝑏 = 𝑉𝑛𝑒
{𝑉1 · 𝜌𝑛i + 𝑉𝑏 · 𝜌𝑏 = 𝑉𝑛𝑒 · 𝜌𝑛𝑒
Din acest sistem rezultă masa de barită necesară îngreuierii noroiului, precum și
volumul noroiului natural pe care s-a făcut îngreuierea:
𝜌𝑏 · (𝜌𝑛𝑒 − 𝜌𝑛i)
𝑚𝑏 = 𝜌𝑏 − 𝜌𝑛i · 𝑉𝑛𝑒
4100 · (1350 − 1280)

𝑚𝑏 = · 198,65 = 20217,2 𝑘𝑔 = 20,21 𝑡𝑜𝑛𝑒
4100 − 1280
𝑉1 este volumul noroiului natural pe care s-a făcut îngreuierea
𝑉𝑛𝑒 · (𝜌𝑏 − 𝜌𝑛𝑒) 198,65 · (4100 − 1350) 3

𝑉1 = 𝜌𝑏 − 𝜌𝑛i = 4100 − 1280 = 193,71 𝑚
Pentru determinarea volumului de argilă și de apă necesar preparării fluidului de foraj,

se rezolvă cu următorul sistem:
𝑉𝑎 + 𝑉𝑎𝑟g = 𝑉1
{𝑉𝑎 · 𝜌𝑎 + 𝑉𝑎𝑟g · 𝜌𝑎𝑟g = 𝑉1 · 𝜌i
𝑉1 · (𝜌𝑛i − 𝜌𝑎) 193,71 · (1280 − 1000) 3

𝑉𝑎𝑟g = 𝜌𝑎𝑟g − 𝜌𝑎 = 2500 − 1000 = 36,15 𝑚
𝑚𝑎𝑟g = 𝑉𝑎𝑟g · 𝜌𝑎𝑟g = 36,15 · 2500 = 90375 𝑘𝑔 = 90,37 𝑡𝑜𝑛𝑒
𝑉𝑎 = 𝑉1 − 𝑉𝑎𝑟g = 193,71 − 36,15 = 157,56 𝑚3

CAPITOLUL 4 – Tubarea coloanelor
4.1. Dimensionarea coloanei de ancoraj
Adâncimea de fixare a coloanei de ancoraj este de 580 m .

Funcțiile principale ale acestei coloane sunt:
- consolidează gaura de sonda în zonele de suprafață

- constituie un suport pentru instalațiile de prevenire a erupțiilor
- constituie un suport pentru coloanele următoare
𝐷𝑎 = 133⁄8 i𝑛
𝑘𝑔 𝐻𝑎 = 580 𝑚
5 ⁄
𝜌𝑛𝑎 = 1175 ⁄ 3
i𝐷
8 =9 𝑚
𝐻i = 1580 𝑚
i𝑛 𝑘𝑔
𝜌𝑛i = 1280 ⁄ 3 𝐻𝑒 = 2700 𝑚
𝐷𝑒 = 7 i𝑛 𝑚
𝑘𝑔
𝜌𝑛𝑒 = 1350 ⁄ 3
𝑚
Гfi𝑠,𝑎 = 0,166 𝑏𝑎𝑟⁄𝑚

Гfi𝑠,i = 0,148 𝑏𝑎𝑟⁄𝑚
Гfi𝑠,𝑒 = 0,2 𝑏𝑎𝑟⁄𝑚
Aria Presiunea de Presiunea de Forta la

Diametrul Grosim Masa
Oţelul secțiunii spargere turtire smulgere din filet
coloanei e perete unitară
transversal 𝑝𝑠𝑝 𝑝𝑡 𝐹𝑠
e
in mm --- kg/m cm2 bar bar kN
133⁄8 9,65 J-55 81,10 100,05 188 78 2286
133⁄8 10,92 J55 90,78 112,8 213 106 2647
3⁄
13 8 12,19 J55 101,2 125,43 238 134 3003
Calculul presiunii fluidelor din pori
𝑝𝑝i = p𝑛i · 𝑔 · 𝐻i = 1280 · 9,81 · 1580 · 10−5 = 198,4 𝑏𝑎𝑟
Calculul presiunii de fisurare la șiu
𝑝fi𝑠,𝑎 = Гfi𝑠,𝑎 · 𝐻𝑎 = 0,166 · 580 = 96,28 𝑏𝑎𝑟

Calculul la presiune interioară (sonda închisă și plină cu gaze)
𝜌g = 200 𝑘𝑔⁄𝑚3
𝜌𝑎𝑚 = 1050 𝑘𝑔⁄𝑚3
 La gura sondei
𝑝i1 = 𝑝𝑐 = 𝑝fi𝑠,𝑎 − 𝜌g · 𝑔 · 𝐻𝑎
𝑝i1 = 96,28 − (200 · 9,81 · 580 · 10−5) = 84,9 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑒1 = 0
∆𝑝i1 = 𝑝i1 − 𝑝𝑒1 = 84,9 − 0 = 84,9 𝑏𝑎𝑟
 La șiul
coloanei
𝑝i2 = 𝑝fi𝑠 = 96,28
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑎𝑚 · 𝑔 · 𝐻𝑎
𝑝𝑒2 = 1050 · 9,81 · 580 · 10−5 = 59,74 𝑏𝑎𝑟

∆𝑝i2 = 𝑝i2 − 𝑝𝑒2 = 𝑝fi𝑠 − 𝜌𝑎𝑚 · 𝑔 · 𝐻𝑎
∆𝑝i2 = 96,28 − 59,74 = 36,54 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝,1 188
𝑝 = = = 170,9 𝑏𝑎𝑟
i𝑎,1 𝑐𝑠𝑝 1,1
𝑝𝑠𝑝,2 213
𝑝 = = = 193,63 𝑏𝑎𝑟
- se alege : 𝑐𝑠𝑝 = 1,1
𝑝𝑠𝑝,1 = 188 𝑏𝑎𝑟 pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui 𝑡 = 9,65 𝑚𝑚
170,9 𝑏𝑎𝑟 > 84,9 𝑏𝑎𝑟 ⇒ 𝑝i𝑎,1 > ∆𝑝i1
0 50 100 150 200 250

0
100
200
Presiunea interioară
300
400 Presiunea interioară admisibilă 1
500
600
700
Profilul coloanei va fi:
Calculul la presiune exterioară (sonda este goală la interior)
 Presiunea în punctul 1
𝑝𝑒1 = 0
𝑝i1 = 0
∆𝑝𝑒1 = 𝑝𝑒1 − 𝑝i1 = 0

𝑝𝑒2 = 𝜌𝑛𝑎 · 𝑔 · 𝐻𝑎
𝑝𝑒2 = 1175 · 9,81 · 580 · 10−5 = 66,85 𝑏𝑎𝑟
𝑝i2 = 0
∆𝑝𝑒2 = 𝑝𝑒2 − 𝑝i2 = 66,85 − 0 = 66,85 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑡,1 78
𝑝 = = = 78 𝑏𝑎𝑟
𝑒𝑎,1
𝑐𝑡 1
𝑝𝑡,2 106
𝑝 = = = 106 𝑏𝑎𝑟
𝑒𝑎,2
𝑐𝑡 1
- se alege 𝑐𝑡 = 1
𝑝𝑡,1 = 78 𝑏𝑎𝑟 pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui 𝑡 = 9,65 𝑚𝑚
78 𝑏𝑎𝑟 > 66,85 𝑏𝑎𝑟 ⇒ 𝑝𝑒𝑎,1 > ∆𝑝𝑒2
0 20 40 60 80 100 120
0
100
Presiunea exterioară
200
Presiunea exterioară admisibilă 1

300
400
500
600
700
Profilul coloanei va fi :
Calculul la tracțiune
Greutatea totală a coloanei
𝐺𝑐𝑜𝑙,𝑎 = 𝑞𝑎 · 𝑙𝑎 · 𝑔 = 81,1 · 580 · 9,81 · 10−3 = 461,44 𝑘𝑁
𝜌𝑛𝑎 1175
𝐹 ′ · (1 − ) = 461,44 · (1 − ) = 392,37 𝑘𝑁
𝐺 =𝐺 =
𝑎𝑥 𝑐𝑜𝑙,𝑎 𝑐𝑜𝑙,𝑎
𝜌𝑜 7850
𝐹𝑠 2288
𝐹 = = = 1430 𝑘𝑁 > 𝐺′
𝑠𝑎 𝑐𝑜𝑙,𝑎
𝑐𝑠 1,6
𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 2
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎 [− 𝑏 + √(1 − 3 · ( ) ])

2 · 𝐴 · 𝑅𝑝0,2 2 · 𝐴𝑏 · 𝑅𝑝0,2
392370 392370 2
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 78 [− + √(1 − 3 · ( ) ])
2 · 100,05 · 10−4 · 379 · 106 2 · 100,05 · −4 · 379 · 106
10
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 73,65 𝑏𝑎𝑟
73,65 > 66,85 ⇒ 𝑝𝑐𝑜𝑟 > 𝑝 i𝑢 ⇒ coloana a fost dimensionată corect
Coloana de 133⁄8 i𝑛 va fi alcătuită în întregime din burlane de 9,65 𝑚𝑚 oțel J-55,

îmbinare cu filet “rotund” scurt (SC – Short Connection)
4.2. Dimensionarea coloanei intermediare
Adâncimea de fixare a coloanei de exploatare este de 1580 m .
𝐷𝑎 = 133⁄8 i𝑛 𝑘𝑔
𝜌𝑛𝑎 = 1175 𝐻𝑎 = 580 𝑚
⁄ 3
5
i𝐷
8 =9 ⁄ 𝑚
𝐻i = 1580 𝑚
i𝑛 𝑘𝑔
𝜌𝑛i = 1280 ⁄ 3 𝐻𝑒 = 2700 𝑚
𝑘𝑔
𝜌𝑛𝑒 = 1350 ⁄ 3
𝑚
Гfi𝑠,𝑎 = 0,166 𝑏𝑎𝑟⁄𝑚

Гfi𝑠,𝑒 = 0,2 𝑏𝑎𝑟 ⁄𝑚
Aria Presiunea de Presiunea de Forta la

Oţelul secțiunii spargere turtire smulgere din filet
e
5⁄ 8,94 J-55 53,57 66,15 243 139 2015

9 8
5⁄ 10,03 J-55 59,53 73,88 272 177 2313

9 8
5⁄ 11,94 J-55 69,94 87,23 325 269 2850

9 8
5⁄ 13,84 J-55 79,62 100,5 376 354 3340

9 8
Calculul presiunii fluidelor din pori
𝑝𝑝𝑒 = 𝜌𝑛𝑒 · 𝑔 · 𝐻𝑒 = 1350 · 9,81 · 2700 · 10−5 = 357,57 𝑏𝑎𝑟
Calculul presiunii de fisurare
𝑝fi𝑠,i = Гfi𝑠,i · 𝐻i = 0,148 · 1580 = 233,84 𝑏𝑎𝑟

𝜌g = 250 𝑘𝑔⁄𝑚3
𝜌𝑎𝑚 = 1050 𝑘𝑔⁄𝑚3
 La gura sondei
𝑝i1 = 𝑝𝑐 = 𝑝fi𝑠,i − 𝜌g · 𝑔 · 𝐻i
𝑝i1 = 233,84 − (250 · 9,81 · 1580 · 10−5) = 195,09 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑒1 = 0
∆𝑝i1 = 𝑝i1 − 𝑝𝑒1 = 195,09 − 0 = 195,09 𝑏𝑎𝑟

 La șiul
coloanei
𝑝i2 = 𝑝fi𝑠,i = 233,84
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑎𝑚 · 𝑔 · 𝐻i
𝑝𝑒2 = 1050 · 9,81 · 1580 · 10−5 = 162,74 𝑏𝑎𝑟
∆𝑝i2 = 𝑝i2 − 𝑝𝑒2 = 𝑝fi𝑠,i − 𝜌𝑎𝑚 · 𝑔 · 𝐻𝑎

∆𝑝i2 = 233,84 − 162,74 = 71,1 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝,1 243
𝑝 = = = 220,9 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝,2 272
𝑝 = = = 247,27 𝑏𝑎𝑟
- se alege 𝑐𝑠𝑝 = 1,1
220,9 𝑏𝑎𝑟 > 195,09 𝑏𝑎𝑟 ⇒ 𝑝i𝑎,1 > ∆𝑝i1
0 50 100 150 200 250 300

0
200
400 Presiunea interioară

600
Presiunea interioară admisibilă 1
1000
1200
1400
1600
1800
Calculul la presiune interioară (dop de gaze la talpă)
Se limitează presiunea maximă la gura sondei la 210 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑚𝑎𝑥 = 210 𝑏𝑎𝑟

Înălțimea coloanei de noroi în timpul evacuării unui aflux de gaze se determină astfel :
𝑝𝑝𝑒 − 𝑝𝑚𝑎𝑥
𝐻 = −𝐻 𝜌g
𝑛 i
𝑔(𝜌𝑛𝑒 − 𝜌g) 𝜌𝑛𝑒 − 𝜌g
(357,57 − 210) · 105

250 1175 − 1050
𝐻𝑛 = − 1580 · 2730 = 1008,43 𝑚
9.81 · (1350 − 250) 1350 − 250 1175
=
𝑝i1 = 𝑝𝑚𝑎𝑥 = 210 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑒1 = 0
∆𝑝i1 = 𝑝i1 − 𝑝𝑒1 = 210 𝑏𝑎𝑟
𝑝i2 = 𝑝𝑚𝑎𝑥 + 𝜌𝑛𝑒 · 𝑔 · 𝐻𝑛
𝑝i2 = 210 + 1350 · 9,81 · 1008,43 · 10−5 = 343,55 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑎𝑚 · 𝑔 · 𝐻𝑛 = 1050 · 9,81 · 1008,43 · 10−5 = 103,87
∆𝑝i2 = 𝑝i2 − 𝑝𝑒2 = 343,55 − 103,87 = 239,68 𝑏𝑎𝑟
𝑝i3 = 𝑝𝑚𝑎𝑥 + 𝜌𝑛𝑒 · 𝑔 · 𝐻𝑛 + 𝜌g · 𝑔 · (𝐻i − 𝐻𝑛)
𝑝i3 = 210 + 1350 · 9,81 · 1008,43 · 10−5 + 250 · 9,81 · (1580 − 1008,43) · 10−5
= 357,56 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑒3 = 𝜌𝑎𝑚 · 𝑔 · 𝐻i = 1050 · 9,81 · 1580 · 10−5 = 162,74 𝑏𝑎𝑟
∆𝑝i3 = 𝑝i3 − 𝑝𝑒3 = 357,56 − 162,74 = 194,82 𝑏𝑎𝑟

𝑝𝑠𝑝,1 243
𝑝 = = = 220,9 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝,2 272
𝑝 = = = 247,27 𝑏𝑎𝑟
- se alege 𝑐𝑠𝑝 = 1.1
247,27 𝑏𝑎𝑟 > 239,68 𝑏𝑎𝑟 ⇒ 𝑝i𝑎,2 > ∆𝑝i2
0 50 100 150 200 250 300

0
200
400 Presiunea interioară

600
1000
1200
1400
1600
1800
Se observă că de la o anumită adâncime, se pot folosii burlane cu grosimea peretelui,

mai mică decât cea de 10,03 𝑚𝑚, pe următoarele intervale :
- 0 – 347,47 m
- 1259,16 – 1580 m
𝑝i𝑎,1 − ∆𝑝i, i𝑢
𝑙 = (220 − 194,82) · 10−5
= = 320,84 𝑚
1
𝑔 · (𝜌𝑎 − 𝜌g) 9,81 · (1050 − 250)
𝑝i𝑎,2 − 𝑝i𝑎,1 −5
𝑙3 = 𝑔 · (𝜌 − 𝜌 ) = (247,47 − 220) · 10 = 347,47 𝑚
𝑎 g
9,81 · (1050 − 250)
𝐻i = 𝑙1 + 𝑙2 + 𝑙3 ⇒ 𝑙2 = 𝐻i − 𝑙1 − 𝑙3
𝑙2 = 1580 − 320,84 − 347,47 = 911,69 𝑚
Calculul la presiune exterioară (golire parțială)
Adâncimea de golire
𝜌𝑛𝑒 − 𝜌𝑎𝑚 1350 − 1050

𝐻 = ·
= · 2700 = 600 𝑚
𝐻g
𝜌𝑛𝑒 𝑒 1350
𝑝𝑒1 = 0
𝑝i1 = 0
∆𝑝𝑒1 = 𝑝𝑒1 − 𝑝i1 = 0
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑛i · 𝑔 · 𝐻g
𝑝𝑒2 = 1280 · 9,81 · 600 · 10−5 = 75,34 𝑏𝑎𝑟
𝑝i2 = 0
∆𝑝𝑒2 = 𝑝𝑒2 − 𝑝i2 = 75,34 − 0 = 75,34 𝑏𝑎𝑟

𝑝𝑒3 = 𝜌𝑛i · 𝑔 · 𝐻i
𝑝𝑒3 = 1280 · 9,81 · 1580 · 10−5 = 198,39 𝑏𝑎𝑟
𝑝i3 = 𝜌𝑛𝑒 · 𝑔 · (𝐻i − 𝐻g)
𝑝i3 = 1350 · 9,81 · (1580 − 600) · 10−5 = 129,78
∆𝑝𝑒3 = 𝑝𝑒3 − 𝑝i3 = 198,39 − 129,78 = 68,61 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑡,1 139
𝑝 = = = 139 𝑏𝑎𝑟
𝑒𝑎,1
𝑐𝑡 1
𝑝𝑡,2 177
𝑝 = = = 177 𝑏𝑎𝑟
𝑒𝑎,2
𝑐𝑡 1
- se alege 𝑐𝑡 = 1
139 𝑏𝑎𝑟 > 75,34 𝑏𝑎𝑟 ⇒ 𝑝𝑒𝑎,1 > ∆𝑝𝑒2
0 50 100 150 200

0
200
400
600
800 Presiunea exterioară admisibilă 1
1200
1400
1600
1800
Trecerea de la compresiune la tracțiune, provocată de flotabilitate, are loc la

adâncimea:
𝜌𝑛i 1280
𝐻 = 𝐻 · (1 − ) = 1580 · (1 − ) = 1322,36 𝑚
0 i 7850
𝜌𝑜
𝐺𝑐𝑜𝑙,i = 𝑞𝑎 · 𝑙𝑎 · 𝑔 = 59,53 · 1580 · 9,81 · 10−3 = 922,7 𝑘𝑁
𝜌𝑛i 1280
𝐹 ′ · (1 − ) = 922,7 · (1 − ) = 772,24 𝑘𝑁
𝐺 =𝐺 =
𝑎𝑥 𝑐𝑜𝑙,i 𝑐𝑜𝑙,i
𝜌𝑜 7850
𝐹𝑠 2313
𝐹 = = = 1445,62 𝑘𝑁 > 𝐺′
𝑠𝑎 𝑐𝑜𝑙,i
𝑐𝑠 1,6
𝐹𝑎𝑥 2
𝐹𝑎𝑥
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎 [− 𝑏 + √(1 − 3 · ( ) ])
2 · 𝐴 · 𝑅𝑝0,2 2 · 𝐴𝑏 · 𝑅𝑝0,2
772240
𝑝 = 177 [− + √(1 − 3 · ( 2
2 · 73,88 · 10 · 379 · 10 772240
𝑐𝑜𝑟 −4 6 2 · 73,88 · −4 · 379 · 106) ])
10
147,46 > 68,61 ⇒ 𝑝𝑐𝑜𝑟 > 𝑝 i𝑢 ⇒ coloana a fost dimensionată corect
Verificarea la tracțiune
𝐺𝑐𝑜𝑙 = 𝐺1 + 𝐺2 + 𝐺3 = 𝑞1 · 𝑙1 · 𝑔 + 𝑞2 · 𝑙2 · 𝑔 + 𝑞3 · 𝑙3 · 𝑔
𝐺𝑐𝑜𝑙 = (53,57 · 320,84 · 9,81) + (59,53 · 911,69 · 9,81) + (53,57 · 347,47 · 9,81)
𝐺𝑐𝑜𝑙 = 883,62 𝑘𝑁
𝐹𝑠𝑎 = 1445,62 𝑘𝑁 > 𝐺𝑐𝑜𝑙 = 883,62 𝑘𝑁

Verificarea la presiune interioară
Tronsonul 1
∆𝑝i,𝐻1=320,84 = 𝑝𝑐 + 𝜌g · 𝑔 · (𝐻 − 𝐻1) − 𝜌𝑎 · 𝑔 · (𝐻 − 𝐻1)
∆𝑝i,𝐻1 =320,84 = 195,09 + (250 · 9,81 · 320,84 · 10−5) − (1050 · 9,81 · 320,84 · 10−5)
∆𝑝i,𝐻1=320,84 = 170 𝑏𝑎𝑟
𝑝i𝑎,1 = 220,9 𝑏𝑎𝑟 > ∆𝑝i,𝐻1=320,84 = 170 𝑏𝑎𝑟
Tronsonul 2
∆𝑝i,𝐻2=911,69 = 𝑝𝑐 + 𝜌g · 𝑔 · (𝐻1 − 𝐻2) − 𝜌𝑎 · 𝑔 · (𝐻1 − 𝐻2)
∆𝑝i,𝐻2 =911,69 = 195,09 + (250 · 9,81 · 911,69 · 10−5) − (1050 · 9,81 · 911,69 · 10−5)
∆𝑝i,𝐻2=911,69 = 123,5 𝑏𝑎𝑟
𝑝i𝑎,1 = 220,9 𝑏𝑎𝑟 > ∆𝑝i,𝐻2=911,69 = 123,5 𝑏𝑎𝑟
Tronsonul
3
∆𝑝i,𝐻3=347,47 = 𝑝𝑐 + 𝜌g · 𝑔 · 𝐻3 − 𝜌𝑎 · 𝑔 · 𝐻3
∆𝑝i,𝐻3 =347,47 = 195,09 + (250 · 9,81 · 347,47 · 10−5) − (1050 · 9,81 · 347,47 · 10−5)
∆𝑝i,𝐻3=347,47 = 167,8 𝑏𝑎𝑟
𝑝i𝑎,1 = 220,9 𝑏𝑎𝑟 > ∆𝑝i,𝐻3=347,47 = 167,8 𝑏𝑎𝑟

Coloana de 95⁄8 i𝑛 va fi alcătuită din 3 tronsoane :
- tronsonul 1 cu lungimea de 320,84 𝑚 alcătuit din burlane de 8.94 𝑚𝑚 oțel J-55,

îmbinare cu filet “rotund” lung (LC – Long Connection)
- tronsonul 2 cu lungimea de 911,69 𝑚 alcătuit din burlane de 10,03 𝑚𝑚 oțel J-55,

- tronsonul 3 cu lungimea de 347,47 𝑚 alcătuit din burlane de 8.94 𝑚𝑚 oțel J-55,

Profilul coloanei va fi:

4.3. Dimensionarea coloanei de exploatare (lainer)
Adâncimea de fixare a coloanei de exploatare este de 2700 m .
𝐷𝑎 = 133⁄8 i𝑛 𝑘𝑔
𝜌𝑛𝑎 = 1175 𝐻𝑎 = 580 𝑚
⁄ 3
5
i𝐷
8 =9 ⁄ 𝑚
𝐻i = 1580 𝑚
i𝑛 𝑘𝑔
𝜌𝑛i = 1280 ⁄ 3 𝐻𝑒 = 2700 𝑚
𝑘𝑔
𝜌𝑛𝑒 = 1350 ⁄ 3
𝑚
Гfi𝑠,𝑎 = 0,166 𝑏𝑎𝑟⁄

Гfi𝑠,𝑒 = 0,2 𝑏𝑎𝑟⁄𝑚
Aria Presiunea de Presiunea de Forta la smulgere

Oţelul secțiunii spargere turtire din filet
e
7 8,05 N-80 34,23 42,92 437 264 1966
7 9,19 N-80 38,69 48,67 499 373 2309
7 10,36 N-80 43,16 54,49 563 484 2656
7 11,51 N-80 47,62 60,13 625 593 2989
7 12,65 N-80 52,09 65,63 687 702 3318
7 13,72 N-80 56,55 70,72 745 785 3621

Calculul presiunii din pori
𝑝𝑝𝑒 = p𝑛𝑒 · 𝑔 · 𝐻𝑒 = 1350 · 9,81 · 2700 · 10−5 = 357,57 𝑏𝑎𝑟

𝜌g = 250 𝑘𝑔⁄𝑚3
𝜌𝑎𝑚 = 1050 𝑘𝑔⁄𝑚3
 La gura sondei
𝑝i1 = 𝑝𝑐 = 𝑝𝑝𝑒 − 𝜌g · 𝑔 · 𝐻𝑒
𝑝i1 = 357,57 − 250 · 9,81 · 2700 · 10−5 = 291,35 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑒1 = 0
∆𝑝i1 = 𝑝i1 − 𝑝𝑒1 = 291,35 − 0 = 291,35 𝑏𝑎𝑟
 La șiul
coloanei
𝑝i2 = 𝑝𝑝𝑒 = 357,57 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑎𝑚 · 𝑔 · 𝐻𝑒
𝑝𝑒2 = 1050 · 9,81 · 2700 · 10−5 = 278,11 𝑏𝑎𝑟
∆𝑝i2 = 𝑝i2 − 𝑝𝑒2
∆𝑝i2 = 357,57 − 278,11 = 79,46 𝑏𝑎𝑟
- se alege 𝑐𝑠𝑝 = 1,1
𝑝𝑠𝑝,1 437
𝑝 = = = 397,27 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝,2 499
𝑝 = = = 453,63 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝,1 = 437 𝑏𝑎𝑟 pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui 𝑡 = 8,05 𝑚𝑚
𝑝𝑠𝑝,2 = 499 𝑏𝑎𝑟 pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui 𝑡 = 9,19 𝑚𝑚
397,27 𝑏𝑎𝑟 > 291,35 𝑏𝑎𝑟 ⇒ 𝑝i𝑎,1 > ∆𝑝i1

0 100 200 300 400 500
0
500
Presiunea interioară
1000
2000
2500
3000
Calculul la presiune exterioară (golire parțială)
𝑝𝑒1 = 0
𝑝i1 = 0
∆𝑝𝑒1 = 𝑝𝑒1 − 𝑝i1 = 0
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑛𝑒 · 𝑔 · 𝐻𝑒
𝑝𝑒2 = 1350 · 9,81 · 2700 · 10−5 = 357,57 𝑏𝑎𝑟
𝑝i2 = 0
∆𝑝𝑒2 = 𝑝𝑒2 − 𝑝i2 = 357,57 − 0 = 357,57 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑡,1 264
𝑝 = = = 264 𝑏𝑎𝑟
𝑒𝑎,1
𝑐𝑡 1
𝑝𝑡,2 373
𝑝 = = = 373 𝑏𝑎𝑟
𝑒𝑎,2
𝑐𝑡 1
- se alege 𝑐𝑡 = 1,75
𝑝𝑡 = 264 𝑏𝑎𝑟 pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui 𝑡 = 8,05 𝑚𝑚
𝑝𝑡 = 373 𝑏𝑎𝑟 pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui 𝑡 = 9,19 𝑚𝑚
373 𝑏𝑎𝑟 > 357,57 𝑏𝑎𝑟 ⇒ 𝑝𝑒𝑎,2 > ∆𝑝𝑒2
0 100 200 300 400

0
500
1000
2000
2500
3000
Se observă că de la adâncimea 𝑙1, se pot folosii burlane care au grosimea pereților mai
mică
5
∆𝑝𝑒2 − 𝑝𝑒𝑎,1 (357,57 − 264) · 10 = 706,53 𝑚
𝑙1 = =
𝑔 · 𝜌𝑛𝑒 9,81 · 1350
𝑙2 = 𝐻𝑙 − 𝑙1 = 1250 − 706,53 = 543,47 𝑚
Unde:
- 𝐻𝑙 reprezintă lungimea lainerului

Trecerea de la compresiune, provocată de flotabilitate, la tracţiune are loc la

adâncimea :
𝜌𝑛𝑒 1350
𝐻 = 𝐻 · (1 − ) = 2700 · (1 − ) = 2235.66 𝑚
𝑜 𝑒
𝜌𝑜 7850
Burlanele din primul tronson de 9,19 𝑚𝑚, N-80, sunt solicitate la tracțiune pe
lungimea de:
2236,66 − 1993,47 = 242,12 𝑚
𝐺𝑐𝑜𝑙,𝑒 = 𝑞𝑒,1 · 𝑙𝑒,1 · 𝑔 + 𝑞𝑒,2 · 𝑙𝑒,2 · 𝑔
𝐺𝑐𝑜𝑙,𝑒 = 38,69 · 706,53 · 9,81 · 10−3 + 34,23 · 573,47 · 9,81 · 10−3 = 460,73 𝑘𝑁
𝜌𝑛𝑒 1350
𝐹 ′ · (1 − ) = 460,73 · (1 − ) = 381,49 𝑘𝑁
𝐺 =𝐺 =
𝑎𝑥 𝑐𝑜𝑙,𝑒 𝑐𝑜𝑙,𝑒
𝜌𝑜 7850
𝐹𝑠 2309
𝐹 = = = 1443,12 𝑘𝑁 > 𝐺′ = 381,49 𝑘𝑁
𝑠𝑎 𝑐𝑜𝑙,𝑎
𝑐𝑠 1,6
𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 2
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎 [− 𝑏 + √(1 − 3 · ( ) ])

2 · 𝐴 · 𝑅𝑝0,2 2 · 𝐴𝑏 · 𝑅𝑝0,2
381490
𝑝 = 373 [− + √(1 − 3 · ( 2
2 · 48,67 · 10 · 551 · 10 381490
𝑐𝑜𝑟 −4 6 2 · 48,67 · −4 · 551 · 106) ])
10
𝑝𝑒,𝐻1=543,47 = 𝜌𝑛𝑒 · 𝑔 · 𝐻1 = 1350 · 9,81 · 543,47 = 71,94 𝑏𝑎𝑟
343,62 𝑏𝑎𝑟 > 71,94 𝑏𝑎𝑟 ⇒ 𝑝𝑐𝑜𝑟 > 𝑝𝑒,𝐻2=543,47
Verificarea la presiune interioară:
∆𝑝i,𝐻1=543,47 = 𝑝𝑐 + 𝜌g · 𝑔 · 𝐻1 − 𝜌𝑎 · 𝑔 · 𝐻1
291,35 + 250 · 9,81 · 543,47 · 10−5 − 1050 · 9,81 · 543,47 · 10−5 = 248,7 𝑏𝑎𝑟
𝑝i𝑎,1 = 397,27 𝑏𝑎𝑟 > ∆𝑝i,𝐻1=543,47 = 248,7 𝑏𝑎𝑟
Verificarea la tracțiune
𝐺1 = 𝑞1 · 𝑙1 · 𝑔 = 𝑞1 · (𝐻 − 𝐻1) · 𝑔 = 38,69 · 543,47 · 9.81 · 10−3 = 206,27 𝑘𝑁
𝐹𝑠𝑎,1 = 1443,12 𝑘𝑁 > 𝐺1 = 206,27 𝑘𝑁

Coloana de 7 i𝑛 va fi alcătuită din 2 tronsoane :
- tronsonul 1 cu lungimea de 706,53 𝑚 alcătuit din burlane de 9,19 𝑚𝑚 oțel N-80,

- tronsonul 2 cu lungimea de 543,47 𝑚 alcătuit din burlane de 8,05 𝑚𝑚 oțel N-80,

CAPITOLUL 5 – Cimentarea coloanelor
5.1. Cimentarea coloanei de ancoraj prin metoda duratei operației
Se cunosc următoarele date:
Diametrul exterior al coloanei: 𝐷 = 133⁄8 i𝑛 = 339,7 𝑚𝑚

Diametrul interior al coloanei: 𝑑 = 316,6 𝑚𝑚
Adâncimea de tubare: 𝐻 = 580 𝑚
Densitatea noroiului: 𝜌𝑛 = 1280 𝑘𝑔⁄𝑚3
Diametrul sapei: 𝐷𝑠 = 171⁄2 i𝑛 = 444,5 𝑚𝑚
Adâncimea de montare a niplului de la șiu: ℎ = 20 𝑚
Coeficientul de cavernometrie: 𝑘1 = 1,20
Coeficientul de pierderi de ciment: 𝑘2 = 1,05
Coeficientul de compresibilitate al noroiului: 𝑘3 = 1,03
Densitatea pastei de ciment: 𝜌𝑝 = 1800 𝑘𝑔⁄𝑚3
Adâncimea de
cimentare
𝐻𝑐 = 𝐻𝑎 = 580 𝑚
Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice
𝜌𝑝 = 1800 𝑘𝑔⁄𝑚3
Proprietățile reologice se apreciază în raport cu caracteristicile fluidelor:
Ciment 𝑆2 − 𝑅𝑆 :
5𝑝𝑝 = 316,01 · 𝜌𝑝 − 522,85 = 316,01 · 1,8 − 522,85 ≅ 46 𝑐𝑃
𝑟𝑎𝑝 = 213,08 · 𝜌𝑝 − 370,19 = 213,08 · 1,8 − 370,19 ≅ 14 𝑁⁄𝑚2
Ciment 𝑆1 :
5𝑝 = 900 · 𝜌2𝑝 − 3050 · 𝜌 𝑝 − 2602
5𝑝 = 900 · 1,82 − 3050 · 1,8 − 2602 = 29,1 𝑀𝑃𝑎 · 𝑠
𝑟0 = 146,44 · 𝜌𝑝 − 244,54 = 146,44 · 1,8 − 244,54 = 19,05 𝑃𝑎

Volumul pastei de ciment
𝜋 2 2
𝜋 2
𝑉𝑝 = · (𝐷g −
𝐷 4
Unde:
- 𝐷g – reprezintă diametrul mediu al găurii de sondă

- 𝐷 – reprezintă diametrul exterior al coloanei
- 𝑑 – reprezintă diametrul interior al burlanelor de sub inelul de reținere
- ℎ - înălțimea inelului de reținere a dopurile față de șiul coloanei
𝐷g = √𝑘1 · 𝐷𝑠 = √1,2 · 0,4445 = 0,487 𝑚
𝜋 2 2)
𝜋 2 3 3
(
𝑉𝑝 = · 0,487
4
Cantitatea de materiale pentru pasta de ciment
Pentru prepararea a 1 𝑚3 de pastă se folosesc:

Cantități de materiale unitare
𝑣𝑎 + 𝑣𝑐 = 1
{𝑣 · 𝜌 + 𝑣 · 𝜌 = 1 · 𝜌
𝑎 𝑎 𝑐 𝑐 𝑝
𝜌𝑝 − 𝜌𝑎
1800 − 𝑚3 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡
1000
𝑣𝑐 = = = 0,372
𝜌𝑐 − 𝜌𝑎 3150 − 1000 1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡ă
𝑚3 𝑎𝑝ă
𝑣𝑎 = 1 − 𝑣𝑐 = 1 − 0,372 = 0,628
1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡ă
𝑘𝑔 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑞𝑐 = 𝜌𝑐 · 𝑣𝑐 = 3150 · 0,372 = 1172
Factorul apă-ciment:
𝑣𝑎 · 𝜌𝑎 0,628 · 1000
𝑚= 𝑞𝑐 = 1172 = 0,535
Cantități de materiale totale
𝑚𝑐 = 𝑘2 · 𝑞𝑐 · 𝑉𝑝
𝑚𝑐 = 1,05 · 1172 · 60 = 73836 𝑘𝑔 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡 ≅ 74 𝑡 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑉𝑎 = 𝑘2 · 𝑣𝑎 · 𝑉𝑝 = 1,05 · 0,628 · 60 = 39,56 𝑚3 ≅ 40 𝑚3
Volumul noroiului de refulare
𝑉𝑛𝑟 = 𝑘3 · 𝐴i · (𝐻 − ℎ)
𝜋 𝜋
𝐴i = · (𝐷 − 2 · 𝑡 ) = (
· 0,3397 − 2 · = 0,0806 𝑚2
4 4 0,00965)
𝑉𝑛𝑟 = 1,03 · 0,0806 · (580 − 20) = 46,49 𝑚3 ≅ 50 𝑚3
Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de 10 𝑡
𝑚𝑐 73836
𝑁 = = = 7,38 = 8 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎i𝑛𝑒𝑟𝑒
𝑎𝑐 𝑚𝑎𝑐 10000
Numărul de agregate de cimentare
𝑁𝑎𝑐 8
𝑁𝑎g =
+1= + 1 = 5 𝑎𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒
2 2
75
Presiunea finală de cimentare
Presiunea finală este presiunea maximă în operaţia de cimentare.
𝑝f = 𝑝𝑚𝑎𝑥 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝜌
Unde:
- 𝑝𝑐 – reprezintă presiunea de circulație

- 𝑝𝜌 – reprezintă presiunea datorată diferenței de densitate a fluidelor
𝑝𝑐 = 0,012 · 𝐻𝑎 = 0,012 · 580 = 7 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝜌 = (𝜌𝑝 − 𝜌𝑛) · 𝑔 · (𝐻𝑎 − ℎ) = (1800 − 1175) · 9,81 · (580 − 20) = 34,33 𝑏𝑎𝑟
𝑝f = 7 + 34,33 = 41,33 𝑏𝑎𝑟
76
5.2. Cimentarea coloanei intermediare
Se cunosc următoarele date:
Diametrul exterior al coloanei: 𝐷 = 95⁄8 i𝑛 = 244,5 𝑚𝑚

Diametrul interior al coloanei: 𝑑 = 216,8 𝑚𝑚
Adâncimea de tubare: 𝐻 = 1580 𝑚
Diametrul sapei: 𝐷𝑠 = 121⁄4 i𝑛 = 311,2 𝑚𝑚
Adâncimea de montare a niplului de la șiu: ℎ = 20 𝑚
Înălțimea de cimentare: 𝐻𝑐 = 1580 𝑚
Densitatea noroiului: 𝜌𝑛 = 1280 𝑘𝑔⁄𝑚3
Densitatea cimentului: 𝜌𝑐 = 3150 𝑘𝑔⁄𝑚3
Densitatea pastei de ciment: 𝜌𝑝 = 1850 𝑘𝑔⁄𝑚3
Coeficientul de cavernometrie: 𝑘1 = 1,20
Coeficientul de pierderi de ciment: 𝑘2 = 1,05
Coeficientul de compresibilitate al noroiului: 𝑘3 = 1,03
Adâncimea de
cimentare
𝐻𝑐 = 𝐻i = 1580 𝑚
Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice
𝜌𝑝 = 1850 𝑘𝑔⁄𝑚3
Proprietățile reologice se apreciază în raport cu caracteristicile fluidelor:
Ciment 𝑆2 − 𝑅𝑆 :
5𝑝𝑝 = 316,01 · 𝜌𝑝 − 522,85 = 316,01 · 1,85 − 522,85 ≅ 61,7 𝑐𝑃
𝑟𝑎𝑝 = 213,08 · 𝜌𝑝 − 370,19 = 213,08 · 1,85 − 370,19 ≅ 24 𝑁⁄𝑚2
Ciment 𝑆1 :
5𝑝 = 900 · 𝜌2𝑝 − 3050 · 𝜌 𝑝 − 2602
5𝑝 = 900 · 1,852 − 3050 · 1,85 − 2602 = 30,74 𝑀𝑃𝑎 · 𝑠
𝑟0 = 146,44 · 𝜌𝑝 − 244,54 = 146,44 · 1,85 − 244,54 = 26,37 𝑃𝑎

Volumul pastei de ciment
𝜋 2 2
𝜋 2
𝑉𝑝 = · (𝐷g −
𝐷 4
Unde:
- 𝐷g – reprezintă diametrul mediu al găurii de sondă

- 𝐷 – reprezintă diametrul exterior al coloanei
- 𝑑 – reprezintă diametrul interior al burlanelor de sub inelul de reținere
- ℎ - înălțimea inelului de reținere a dopurile față de șiul coloanei
𝐷g = √𝑘1 · 𝐷𝑠 = √1,2 · 0,3112 = 0,341 𝑚
𝜋 2 2)
𝜋 2 3 3
(
𝑉𝑝 = · 0,341
4
Cantitatea de materiale pentru pasta de ciment

Cantități de materiale unitare
𝑣𝑎 + 𝑣𝑐 = 1
{𝑣 · 𝜌 + 𝑣 · 𝜌 = 1 · 𝜌
𝑎 𝑎 𝑐 𝑐 𝑝
𝜌𝑝 − 𝜌𝑎
1850 − 𝑚3 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡
1000
𝑣𝑐 = = = 0,395
𝜌𝑐 − 𝜌𝑎 3150 − 1000 1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡ă
𝑚3 𝑎𝑝ă
𝑣𝑎 = 1 − 𝑣𝑐 = 1 − 0,395 = 0,605
𝑘𝑔 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑞𝑐 = 𝜌𝑐 · 𝑣𝑐 = 3150 · 0,395 = 1245
Factorul apă-ciment:
𝑣𝑎 · 𝜌𝑎 0,605 · 1000
𝑚= 𝑞𝑐 = 1245 = 0,485
Cantități de materiale totale
𝑚𝑐 = 𝑘2 · 𝑞𝑐 · 𝑉𝑝
𝑚𝑐 = 1,05 · 1245 · 75 = 98043 𝑘𝑔 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡 ≅ 100 𝑡 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑉𝑎 = 𝑘2 · 𝑣𝑎 · 𝑉𝑝 = 1,05 · 0,605 · 75 = 47,64 𝑚3 ≅ 50 𝑚3
Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de 10 𝑡
𝑚𝑐 98043
𝑁 = = = 9,8 = 10 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎i𝑛𝑒𝑟𝑒
𝑎𝑐 𝑚𝑎𝑐 10000
Numărul de agregate de cimentare
𝑁𝑎𝑐 10
𝑁 = +1= + 1 = 6 𝑎𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒
𝑎g
2 2
Volumul noroiului de refulare
𝑉𝑛𝑟 = 𝑘3 · 𝐴i · (𝐻 − ℎ)
𝜋
𝐴i = ·
4 𝜋
(𝐷 − 2 · 𝑡𝑚)
=
(0,2445 − 2 ·
· = 0,0398 𝑚2
4 0,00956)
∑𝑛
𝑡i · 𝑙i 8,94 · 10−3 · 320,84 + 10,03 · 10−3 · 911,69 + 8,94 · 10−3 · 347,47

i=1
𝑡𝑚 = =
∑𝑛i=1 𝑙i 320,84 + 911,69 + 347,47
𝑡𝑚 = 0,00956 𝑚 = 9,56 𝑚𝑚
𝑉𝑛𝑟 = 1,03 · 0,0398 · (1580 − 20) = 63,95 ≅ 65 𝑚3
Presiunea finală de cimentare
Presiunea finală este presiunea maximă în operaţia de cimentare.
𝑝f = 𝑝𝑚𝑎𝑥 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝜌
Unde:
- 𝑝𝑐 – reprezintă presiunea de circulație

- 𝑝𝜌 – reprezintă presiunea datorată diferenței de densitate a fluidelor
𝑝𝑐 = 0,012 · 𝐻i = 0,012 · 1580 = 18,96 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝜌 = (𝜌𝑝 − 𝜌𝑛) · 𝑔 · (𝐻i − ℎ) = (1850 − 1280) · 9,81 · (1580 − 20) = 87,23 𝑏𝑎𝑟
5.3. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent
Cerinţele privind calitatea cimentărilor coloanelor de exploatare sunt mult mai severe
decât pentru celelalte coloane. Se cere o cât mai bună izolare între strate, fapt asigurat în
primul rând de îndepărtarea fluidului de foraj şi de o bună aderenţă a pietrei de ciment de
peretele sondei şi de peretele exterior al coloanei.
Unul dintre principalii factori de natură tehnologică cu influenţă mare asupra
îndepărtării fluidului de foraj este regimul de curgere al pastei de ciment în spaţiul inelar
dintre peretele sondei şi coloană. Prin regimul turbulent se asigură, la curgerea pastei, o
distribuţie uniformă a vitezei de curgere pe întreaga secţiune transversală a spaţiului inelar.
Acest fapt contribuie în bună măsură şi la îndepărtarea turtei de colmatare de pe peretele
sondei, fapt ce asigură un contact direct piatră de ciment – rocă.
În realizarea curgerii turbulente un factor de bază este viteza de curgere. Valoare
acesteia trebuie să fie cel puţin egală cu aşa numita viteză critică. La rândul său această viteză
depinde în foarte mare măsură de caracteristicile fizice ale fluidului care curge, în cazul de
faţă pasta de ciment şi de configuraţia spaţiului de curgere.
Se impune realizarea regimului turbulent cel puţin pe un interval în spaţiul inelar de la
baza coloanei până deasupra zonei productive. Obişnuit, pentru siguranţă se asigură regimul
turbulent pe întregul interval de înălţime de cimentare a coloanei de exploatare. Cu alte
cuvinte se doreşte realizarea de regim turbulent din momentul începerii ridicării pastei de
ciment în spaţiul inelar până la sfârşitul operaţiei de cimentare.
La o cimentare de coloană în regim turbulent primele probleme ale calculului
cimentării: înălţimea de cimentare, caracteristicile fizice ale pastei de ciment, volumele de
fluide pompate în sondă, cantităţile de materiale necesare preparării pastei şi numărul de
echipamente sunt aceleaşi ca şi la calculele de coloane de ancoraj şi intermediară. Ele nu vor
mai fi repetate la acest calcul de cimentare. Vor fi prezentate elementele specifice cimentării
turbulente.
Date de bază necesare calculului
- diametrul coloanei: 𝐷𝑒 = 7 i𝑛 = 177,8 𝑚𝑚;

- adâncimea de introducere a coloanei: 𝐻𝑒 = 2700 𝑚;
- diametrul sapei pentru coloane de exploatare: 𝐷𝑠𝑒 = 81⁄2 i𝑛 = 215,9 𝑚𝑚;
5
- diametrul coloanei anterioare ( intermediară): 𝐷i = 9 ⁄8i𝑛 = 244,47 𝑚𝑚;
- adâncimea de introducere a coloanei intermediare: 𝐻i = 1580 m;
- coeficientul de cavernă pentru intervalul de sub coloana intermediară: 𝑘1 = 1,2;
- densitatea fluidului de foraj: 𝜌𝑛𝑒 = 1350 𝑘𝑔⁄𝑚3;
- viscozitatea plastică a fluidului de foraj: 5𝑝𝑛 = 37 𝑐𝑃;
- tensiunea dinamică de forfecare a fluidului de foraj: 𝑟𝑜𝑛 = 4,3 𝑁⁄𝑚2;
- distanţa dintre inelul de reţinere şi şiul coloanei de exploatare: ℎ = 30 𝑚;
- înălţimea de cimentare a coloanei de exploatare:
𝐻𝑐 = 𝐻𝑒 − 𝐻𝑙𝑎i𝑛𝑒𝑟 = 2700 − 1450 = 1250 𝑚;
- densitatea cimentului praf: 𝜌𝑐 = 3150 𝑘𝑔⁄𝑚3;

Date suplimentare necesare calculului cimentării
- grosimea medie a peretului burlanelor coloanei de exploatare:
∑ 𝑡i · 𝑙i 9,19 · 706,53 + 8,05 · 543,47

𝑡𝑚𝑒 = 𝐻𝑒 = 1250 = 8,69 𝑚𝑚
- diametrul interior mediu al coloanei de exploatare:
𝐷i𝑒 = 𝐷𝑒 − 2𝑡𝑚𝑒 = 177,8 − 2 · 8,69 = 160,42 𝑚𝑚
- diametrul sapei in zona de sub coloana intermediară:
𝐷𝑠𝑑 = √𝑘1 · 𝐷𝑠 = √1,2 · 215,9 = 0,236 𝑚
- diametrul interior al coloanei intermediare: 𝐷ii = 225.35 𝑚𝑚;
- aria secţiunilor de curgere în sondă:
 aria interioară a coloanei de exploatare:
𝜋 2
𝜋 2 2
 aria exterioară ( a spaţiului inelar):

𝜋
𝐴 = (𝐷2 − 𝐷2)
𝜋 2 2) 2
(
𝑒𝑒 𝑠𝑑
0,236 − 0,1778 = 0,0191 𝑚
4
- factorul de compresibilitate a fluidului de foraj: 𝑘2 = 1,05;

- factorul de pierderi: 𝑘3 = 1,03;
Densitatea pastei de ciment
Se admite 𝜌𝑝 = 1900 𝑘𝑔⁄𝑚3

Proprietăţile reologice ale pastei
- viscozitatea plastică:
5𝑝𝑝 = 1.3 · 5𝑝𝑛 = 1,3 · 37 = 48,1 𝑐𝑃
- tensiunea dinamică de forfecare:
𝑟𝑜𝑝 = 1.2 · 𝑟𝑜𝑛 = 1,2 · 4,3 = 5,16 𝑁⁄𝑚2
Volumele de fluide pompate în sondă

Volumul de pastă de ciment
𝑉𝑝 = 𝐴𝑒𝑒 · 𝐻𝑐𝑒 + 𝐴i𝑒 · ℎ = 0,0191 · 1250 + 0,02021 · 20 = 24,27 𝑚3
Volumul de fluide de refulare
𝑉𝑛 = 𝑘2 · 𝐴i𝑒(𝐻𝑒 − ℎ) = 1,05 · 0,02021 · (2700 − 20) = 56,87 𝑚3
Cantităţile de materiale necesare pentru prepararea pastei
La densitatea 𝜌𝑝 = 1900 𝑘𝑔⁄𝑚3 pasta de ciment se încadrează în categoria pastelor

normale, care se prepară din ciment şi apă.
- ciment:
𝜌𝑝 − 𝜌𝑎 1900 − 1000
𝑚 =𝜌 · = 3150 · = 1318,6 𝑘𝑔⁄𝑚3
𝑐 𝑐
𝜌𝑐 − 𝜌𝑎 3150 − 1000
- apă:
𝜌𝑐 − 𝜌𝑝 3150 − 1900
𝑣 = = = 0,581 𝑘𝑔⁄𝑚3
𝑎
𝜌𝑐 − 𝜌𝑎 3150 − 1000
Factorul apă – ciment este:
𝑚𝑎 𝑣𝑎 · 𝜌𝑎 0,581 · 1000
𝑚 = 𝑚𝑐 = 𝑚𝑐 = 1318,6 = 0,628
Pentru prepararea întregului volum de pastă se vor folosi:
- ciment:
𝑀𝑐 = 𝑘3 · 𝑚𝑐 · 𝑉𝑝 = 1,03 · 1318,6 · 24,27 = 32962,5 𝑘𝑔 ≅ 33 𝑡𝑜𝑛𝑒
- apă:
𝑉𝑎 = 𝑘3 · 𝑣𝑎 · 𝑉𝑝 = 1,03 · 0,581 · 24,27 = 14,52 𝑚3 ≅ 15 𝑚3
Echipamentele necesare
Se vor utiliza autocontainere APC – 10, numărul necesar de autocontainere fiind:
𝑀𝑐 32962.5
𝑁 = = ≅ 4 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎i𝑛𝑒𝑟𝑒
𝑎𝑐 𝑀𝑎𝑐 10000
Pentru o utilizare succesivă a câte două autocontainere la un agregat de cimentare

numărul necesar de agregate este:
𝑁𝑎g = 2 𝑎𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒
Debitele de fluide utilizate la cimentare
Debitul de preparare şi pompare în sondă a pastei de ciment, O𝑝
Agregatele de cimentare efectuează concomitent prepararea şi pomparea pastei de

ciment, în condiţia menţionată de folosire succesivă a câte două autocontainere la un agregat.
Durata de preparare a pastei din cimentul transportat de un autocontainer este de 15..20
minute, funcţie de capacitatea acestuia. Ca urmare, durata de preparare a pastei din cele 4
autocontainere ce alimentează un agregat 𝑡𝑝 = 4 · (15 … 20)𝑚i𝑛. Deci, acesta este timpul de
pompare în sondă a pastei de ciment la cimentarea coloanei de exploatare. Cunoscând
volumul de pastă şi timpul de preparare se poate determina debitul mediu de pompare a pastei
astfel:
𝑉𝑝 24,27 ⁄
𝑚3
Debitul necesar realizării regimului turbulent de curgere a pastei în spaţiul inelar
Este necesar ca regimul turbulent de curgere a pastei de ciment în spaţiul inelar dintre
coloană şi peretele sondei să fie asigurat din momentul în care pasta a ajuns la baza coloanei
şi a început să treacă în spatele coloanei. În majoritatea cazurilor acest regim se menţine pe
întreaga perioadă de ridicare a pastei. Deci, până la finalul cimentării.
Debitul de pompare pentru realizarea regimului turbulent trebuie să fie cel puţin egal cu
aşa numitul debit critic.
Considerând pasta de ciment un fluid de tip binghamian, viteza critică se determină cu
următoarea relaţie:
𝑣 = 25
𝑟𝑜𝑝 = 1,3 𝑚⁄𝑠
5,16 = 25 · √
𝑐𝑟 √
𝜌𝑝 1900
Debitul corespunzător acestei viteze:
𝑄𝑛 = 𝑣𝑐𝑟 · 𝐴𝑒𝑒 = 1,3 · 0,0191 = 0,0248 𝑚3⁄𝑠 = 24,8 𝑙⁄𝑠
Volumele de fluide pompate în sondă cu debitele O𝑝 şi O𝑛
Volumul pompat cu debitul O𝑝
După cum s-a menţionat este necesar realizarea unei curgeri turbulente a pastei de
ciment numai în spaţiul inelar dintre coloană şi peretele sondei. Cât timp pasta se află în
interiorul coloanei nu interesează regimul de curgere a fluidelor aflate în sondă.
Se pompează cu debitul Qp până când pasta a ajuns la baza coloanei şi urmează să treacă
în spaţiul inelar. Deci volumul pompat cu acest debit este egal cu volumul interior al coloanei:
Vpp = Vic = Aie · He = 0,02021 · 2700 = 54,56 m3

Volumul pompat cu debitul O𝑛
Cu debitul Qn se pompează un volum de fluid ce reprezintă diferenţa dintre volumul
total ce se pompează la operaţia de cimentare şi volumul pompat iniţial cu debitul Qp.
Volumul respectiv este egal cu volumul de pastă ce se ridică în spaţiul inelar:
𝑉𝑛𝑛 = 𝑉𝑝 − 𝐴i · ℎ = 24,27 − 0,02021 · 20 = 23,86 𝑚3
Deoarece volumul de pastă, 𝑉𝑝 = 24,27 𝑚3, este mai mic decât volumul interior al
coloanei, 𝑉i𝑐 = 54.56 𝑚3 rezultă că după pasta de ciment se pompează cu debitul 𝑄𝑝 un
volum de fluid de refulare:
𝑉′𝑛 = 𝑉i𝑐 − 𝑉𝑝 = 54,56 − 24,27 = 30,29 𝑚3 ≅ 31 𝑚3
Vitezele de curgere ale fluidelor în sondă
Vitezele la pomparea cu debitul 𝑄𝑝 = 6,74 𝑙⁄𝑠
- în interiorul coloanei:
𝑄𝑝 0,00674
𝑣 = = = 0,333 𝑚⁄𝑠
i𝑝 𝐴i𝑒 0,02021
- în exteriorul coloanei:
𝑄𝑝 0,00674
𝑣 = = = 0,352 𝑚⁄
𝑒𝑝 𝐴𝑒𝑒 𝑠
0,0191
Vitezele la pomparea cu debitul 𝑄𝑛 = 24,8 𝑙⁄𝑠
- în interiorul coloanei:
𝑄𝑛 0,0248 = 1,227 𝑚⁄𝑠

𝑣i𝑛 = 𝐴 =
i𝑒 0,02021
- în exteriorul coloanei:
𝑄𝑛 0,0248
𝑣 = = = 1,298 𝑚⁄𝑠
𝑒𝑛 𝐴𝑒𝑒 0,0191
Presiunile de pompare în sondă
În orice moment al operaţiei de cimentare presiunea de la agregate, pa, este determinată
de: caracteristicile fizice ale fluidelor în circulaţie, poziţiile ocupate de aceste fluide,
configuraţia spaţiilor de curgere şi vitezele de deplasare ale fluidelor.
Presiunea de pompare este exprimată prin relaţia generală:
𝑝𝑎 = 𝑝𝜌 + 𝑝𝑐 + 𝑝𝑚
în care: 𝑝𝜌 este presiunea dată de coloanele hidrostatice ale fluidelor;
𝑝𝑐 – presiunea de circulaţie pentru învingerea rezistenţelor hidraulice( cădere de

presiune în circulaţie;
𝑝𝑚 – căderea de presiune in manifold, de la ieşirea din pompele agregatelor până la

intrarea în coloană şi presiunile necesare circulaţiei prin capul de cimentare, dechiderea
primului dop de cimentare şi şiul coloanei; în valoarea lui pm este cuprinsă şi presiunea
necesară învingerii frecărilor dopurilor de cimentare de peretele coloanei.
La rândul lor:
𝑝𝜌 = 𝑝𝜌𝑒 − 𝑝𝜌i
𝑝𝑐 = 𝑝𝑐i + 𝑝𝑐𝑒
𝑝𝑚 = 0,7 + 10 · 𝜌 · 𝑄2
Valorile pentru pρ depind de densităţile fluidelor şi de înălţimile ocupate de acestea în

sondă.
În ceea ce priveşte presiunile de circulaţie, ele se determină cu relaţiile generale:
𝑝𝑐i = ∑ 𝛼i · 𝑙i
i=1
𝑝𝑐𝑒 = ∑ 𝛽𝑒 · 𝑙i
i=1
în care 𝛼i și 𝛽𝑒 se referă la interiorul și respectiv, la exteriorul coloanei. Ele se stabilesc cu

relațiile:
𝛼i = 𝜆i · 𝑣i2
2 · 𝐷i𝑒
𝛽𝑒 = 𝜆𝑒 · 𝑣𝑒2
2 · (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒)
𝛼i și 𝛽𝑒 sunt coeficienţi ai rezistenţelor hidraulice şi sunt funcţie de numerele Reynolds

şi Bingham
Numerele Reynolds şi Bingham sunt date de relaţiile:
- pentru interiorul coloanei:
𝑅𝑒i = 𝑣i · 𝐷i𝑒 · 𝜌
5𝑝
𝐵ii = 𝐷i𝑒 · 𝑟𝑜
𝑣i · 5𝑝
- pentru exteriorul
coloanei:
𝑅𝑒𝑒 = 𝑣𝑒 · (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝜌

5𝑝
𝐵i𝑒 = (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝑟𝑜

𝑣 𝑒 · 5𝑝
Toate valorile mărimilor necesare calculelor căderilor de presiune sunt prezentate in
tabelul următor. Cu aceste valori se pot calcula presiunile de circulaţie în orice moment al
desfăşurării operaţiei de cimentare.
În continuare se prezintă algoritmul de calcul.
1) Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul 𝑄𝑝 = 6,74 𝑙⁄𝑠

Se cunosc:
𝑣i𝑝 = 0,333 𝑚⁄𝑠;
pn = 1350 kg⁄𝑚3 ;
5𝑝𝑛 = 37 𝑐𝑃;
𝑟𝑜𝑛 = 4,3 𝑁⁄𝑚2;
𝐷i𝑒 = 160,42 𝑚𝑚;
Se calculează:
𝑅𝑒 𝑣i𝑝 · 𝐷i𝑒 · 𝜌𝑛 0,333 · 0,16042 · 1350

i𝑛 = 5𝑝𝑛 = 0,037 = 1949,1
𝐵i 𝐷i𝑒 · 𝑟𝑜𝑛 0,16042 · 4,3

i𝑛 = 𝑣 · 5 = 0,333 · 0,037 = 56
i𝑝 𝑝𝑛
Din graficul corespunzător curgerii prin conducte rezultă valoarea coeficientului de

rezistenţă hidraulică:
𝜆i = 0,3
Ca urmare rezultă:
2
𝜌𝑛 · 𝑣i𝑝 1350 · 0,3332
𝛼i = 𝜆i · = 0,3 · = 139,97
2 · 𝐷i𝑒 2 · 0,16042
2) Curgerea fluidului de foraj în spaţiul inelar la debitul 𝑄𝑝 = 6,74 𝑙⁄𝑠
Se cunosc:
𝑣𝑒𝑝 = 0,352 𝑚/𝑠;
𝜌𝑛 = 1350 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
5𝑝𝑛 = 37 𝑐𝑃;
𝑟𝑜𝑛 = 4,3 𝑁⁄𝑚2;
𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒 = 236 − 177,8 = 58,2 𝑚𝑚
Se calculează:
𝑅𝑒 𝑣𝑒𝑝 · (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝜌𝑛 0,352 · 0,0582 · 1350

𝑒𝑛 = 5𝑝𝑛 = 0,037 = 747,47
𝐵i (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝑟𝑜𝑛 0,0582 · 4,3 = 19,21

𝑒𝑛 = 𝑣𝑒𝑝 · 5𝑝𝑛 = 0,352 · 0,037
Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului
de rezistenţă hidraulică:
𝜆𝑒 = 0,43
2
pn · vep 1350 · 0,3522
𝛽e = 𝜆e · = 0,43 · = 617,92
2(Dsd − De) 2 · 0,0582
3) Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul 𝑄𝑛 = 24,8 𝑙⁄𝑠
Se cunosc:
𝑣i𝑛 = 1,227 𝑚⁄𝑠 ;
𝜌𝑛 = 1350 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
5𝑝𝑛 = 37 𝑐𝑃;
𝑟𝑜𝑛 = 4,3 𝑁⁄𝑚2;
𝐷i𝑒 = 160,42 𝑚𝑚;

Se calculează:
𝑅𝑒 𝑣i𝑛 · 𝐷i𝑒 · 𝜌𝑛 1,227 · 0,16042 · 1350

i𝑛 = 5𝑝𝑛 = 0,037 = 7181,82
𝐵i 𝐷i𝑒 · 𝑟𝑜𝑛 0,16042 · 4,3

i𝑛 = 𝑣 · 5 = 1,227 · 0,037 = 15,2
i𝑛 𝑝𝑛

𝜆i = 0,03
Ca urmare rezultă:
𝜌 𝑛 · 𝑣2 2
𝛼i = 𝜆i · i𝑛 = 0.03 · 1350 · 1,227
2 · 𝐷i𝑒 = 190,04
2 · 0,16042
4) Curgerea fluidului de foraj in spaţiul inelar la debitul 𝑄𝑛 = 24,8 𝑙⁄𝑠
Se cunosc:
𝑣i𝑛 = 1,298 𝑚⁄𝑠 ;
𝜌𝑛 = 1350 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
5𝑝𝑛 = 37 𝑐𝑃;
𝑟𝑜𝑛 = 4,3 𝑁⁄𝑚2;
𝐷i𝑒 = 160,42 𝑚𝑚;
𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒 = 236 − 177,8 = 58,2 𝑚𝑚
Se calculează:
𝑅𝑒 𝑣𝑒𝑛 · (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝜌𝑛 1,298 · 0,0582 · 1350

𝑒𝑛 = 5𝑝𝑛 = 0,037 = 2756,32
𝐵i (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝑟𝑜𝑛 0,0582 · 4,3 = 5,21

𝑒𝑛 = 𝑣𝑒𝑛 · 5𝑝𝑛 = 1,298 · 0,037
Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului
de rezistenţă hidraulică:
𝜆𝑒 = 0,06
𝜌𝑛 · 𝑣2 2
𝛽 =𝜆 · 𝑒𝑛 = 0,06 · 1350 · 1,298
𝑒 2(𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒𝑒) = 1172,41
2 · 0,0582
5) Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul 𝑄𝑝 = 6,74 𝑙⁄𝑠
Se cunosc:
𝑣i𝑝 = 0,333 𝑚⁄𝑠 ;
𝜌𝑝 = 1900 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
5𝑝𝑝 = 48,1 𝑐𝑃;
𝑟𝑜𝑝 = 5,16 𝑁⁄𝑚2;
𝐷i𝑒 = 160,42 𝑚𝑚;

Se calculează:
𝑅𝑒 𝑣i𝑝 · 𝐷i𝑒 · 𝜌𝑝 0,333 · 0,16042 · 1900

i𝑝 = 5𝑝𝑝 = 0,0481 = 2110,14
𝐵i 𝐷i𝑒 · 𝑟𝑜𝑝 0,16042 · 5,16

i𝑝 =𝑣 ·5 =0,333 · 0,0481 = 51,67
i𝑝 𝑝𝑝

𝜆i = 0,27
Ca urmare rezultă:
2
𝜌𝑝 · 𝑣i𝑝 1900 · 0,3332
𝛼i = 𝜆i · = 0,27 · = 177,30
2 · 𝐷i𝑒 2 · 0,16042
6) Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul 𝑄𝑛 = 24,8 𝑙⁄𝑠
Se cunosc:
𝑣i𝑛 = 1,227 𝑚⁄𝑠 ;
𝜌𝑝 = 1900 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
5𝑝𝑝 = 48,1 𝑐𝑃;
𝑟𝑜𝑝 = 5,16 𝑁⁄𝑚2;
𝐷i𝑒 = 160,42 𝑚𝑚;

Se calculează:
𝑅𝑒 𝑣i𝑛 · 𝐷i𝑒 · 𝜌𝑝 1,227 · 0,16042 · 1900

i𝑝 = 5𝑝𝑝 = 0,0481 = 7775,2
𝐵i 𝐷i𝑒 · 𝑟𝑜𝑝 0,16042 · 5,16

i𝑝 =𝑣 ·5 =1,227 · 0,0481 = 14,02
i𝑛 𝑝𝑝

𝜆i = 0,028
Ca urmare rezultă:
𝜌 𝑝 · 𝑣2 2
𝛼i = 𝜆i · i𝑛 = 0,028 · 1900 · 1,227
2 · 𝐷i𝑒 = 249,63
2 · 0,16042
7) Curgerea pastei de ciment în spaţiul inelar la debitul 𝑄𝑝 = 6,74 𝑙⁄𝑠
Se cunosc:
𝑣𝑒𝑝 = 0,352 𝑚⁄𝑠 ;
𝜌𝑝 = 1900 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
5𝑝𝑝 = 48,1 𝑐𝑃;
𝑟𝑜𝑝 = 5,16 𝑁⁄𝑚2;
𝐷i𝑒 = 160,42 𝑚𝑚;
𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒 = 236 − 177,8 = 58,2 𝑚𝑚
Se calculează:
𝑅𝑒 𝑣𝑒𝑝 · (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝜌𝑝 0,352 · 0,0582 · 1900

𝑒𝑝 = 5𝑝𝑝 = 0,0481 = 809,23
𝐵i (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝑟𝑜𝑝 0,0582 · = 17,73

5,16
= =
𝑒𝑝 𝑣𝑒𝑝 · 5𝑝𝑝 0,352 · 0,0481
Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului de
𝜆𝑒 = 0,36
2
𝜌𝑝 · 𝑣𝑒𝑝 1900 · 0,3522
𝛽𝑒 = 𝜆𝑒 · = 0,36 · = 728,09
2(𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) 2 · 0,0582
8) Curgerea pastei de ciment în spaţiul inelar la debitul 𝑄𝑛 = 24,8 𝑙⁄𝑠
Se cunosc:
𝑣𝑒𝑛 = 1,298 𝑚⁄𝑠 ;
𝜌𝑝 = 1900 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
5𝑝𝑝 = 48,1 𝑐𝑃;
𝑟𝑜𝑝 = 5,16 𝑁⁄𝑚2;
𝐷i𝑒 = 160,42 𝑚𝑚;
𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒 = 236 − 177,8 = 58,2 𝑚𝑚
Se calculează:
𝑅𝑒 𝑣𝑒𝑛 · (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝜌𝑝 1,298 · 0,0582 · 1900

𝑒𝑝 = 5𝑝𝑝 = 0,0481 = 2984
𝐵i (𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) · 𝑟𝑜𝑝 0,0582 · = 4,81

5,16
= =
𝑒𝑝 𝑣𝑒𝑛 · 5𝑝𝑝 1,298 · 0,0481
Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului de
𝜆𝑒 = 0,04
2
𝜌𝑝 · 𝑣𝑒𝑛 1900 · 1,2982
𝛽𝑒 = 𝜆𝑒 · = 0,04 · = 1101,93
2(𝐷𝑠𝑑 − 𝐷𝑒) 2 · 0,0581
Toate aceste valori sunt sintetizate în tabelul următor.
Faza cimentării Coborâre pastă in coloană Ridicare pastă in spaţiul inelar
Volumul pompat , m3 Interior coloană , Vic=54,56 Pastă in spațiul inelar, Vnn=23,86
Debit de pompare, dm3/s Qp=6,74 Qn=24,8
Zona de curgere Interior coloană Spaţiu inelar Interior coloană Spaţiu inelar
Aria de curgere, m2 Aie=0,02021 Aee=0,0191 Aie=0,02021 Aee=0,0191
Viteza de curgere, m/s 𝑣ip=0,333 𝑣ep=0,352 𝑣in=1,227 𝑣en=1,298
Ren - 1949,1 747,47 7181,82 2756,32

Bin - 56 19,21 15,2 5,21
Fluid de foraj 𝜆n - 0,3 0,43 0,03 0,06
𝘢n - 139,97 - 190,04 -
𝛽n - - 617,92 - 1172,41
Rep - 2110,14 809,23 7775,2 2984
Bip - 51,67 17,73 14,02 4,81
Pasta de ciment 𝜆p - 0,27 0,36 0,028 0,04
𝘢p - 177,30 - 249,63 -
𝛽p - - 728,09 - 1101,93
Cadere de Fl.foraj 1,31 1,31 9 9
presiune in Pastă 1,56 1,56 9.866 9.866
manifold,p𝑚
Urmează să se calculeze valorile şi variaţia presiunii de pompare în sondă în timpul

operaţiei, trasându-se graficul de variaţie a presiunii la agregatele de cimentare funcţie de
volumul de fluid pompat.
În cazul de faţă volumul pastei de ciment este mai mic decât volumul interior al
coloanei şi, ca urmare, se foloseşte fig. următoare pentru care s-au precizat cinci momente de
calcul. Pentru fiecare din aceste momente se va calcula presiunea de lucru şi se va preciza şi
volumul de fluide pompate până în momentul respectiv.
Momentul a
Începutul pompării pastei de ciment.
- debitul de pompare: 𝑄𝑎 = 𝑄𝑝 = 6,74 𝑙⁄𝑠 = 0,00674 𝑚3⁄𝑠
- volum pompat: 𝑉𝑎 = 0
- căderea de presiune în manifold:
𝑝𝑚𝑎 = 0.7 + 10 · 𝜌𝑝 · 𝑄2𝑝 = 0.7 + 10 · 1900 · 0.006742 = 1.56 𝑏𝑎𝑟
- presiunea coloanelor de fluide:
𝑝𝜌𝑎 = 0 ( 𝑝𝜌𝑒 = 𝑝𝜌i )
- presiunea de circulaţie în sondă ( în sondă există doar fluid de foraj):
𝑝𝑐𝑎 = 𝛼𝑛𝑝 · 𝐻𝑒 + 𝛽𝑛𝑝 · 𝐻𝑒 = 177,3 · 2700 + 728,09 · 2700 = 24,44 𝑏𝑎𝑟

- presiunea la agregate:
𝑝𝑎𝑎 = 𝑝𝑚𝑎 + 𝑝𝜌𝑎 + 𝑝𝑐𝑎 = 1,56 + 0 + 24,44 = 26 𝑏𝑎𝑟
Deci punctul corespunzător acestul moment al operaţiei de cimentare va avea coordonatele:

a ( 0; 26)
Momentul b
Terminarea pompării pastei de ciment.
- debitul de pompare: 𝑄𝑏 = 𝑄𝑝 = 6,74 𝑙⁄𝑠 = 0,00674 𝑚3⁄𝑠
- volumul de fluid pompat: 𝑉𝑏 = 𝑉𝑝 = 24,27 𝑚3
𝑝𝑚𝑏 = 0.7 + 10 · 𝜌𝑝 · 𝑄2𝑝 = 0.7 + 10 · 1900 · 0.006742 = 1.56 𝑏𝑎𝑟

 în exteriorul coloanei:
𝑝𝜌𝑏𝑒 = 𝜌𝑛 · 𝑔 · 𝐻𝑒 = 1350 · 9,81 · 2700 · 10−5 = 357,57 𝑏𝑎𝑟
 la interiorul coloanei:
𝑉𝑝
𝑝 =𝜌 ·𝑔· + · 𝑔 · (𝐻 𝑉𝑝
𝜌 − )
𝜌𝑏i 𝑝 𝑛
𝐴i𝑒 𝑒 𝐴i𝑒
24,27 24,27
𝑝𝜌𝑏i = 1900 · 9,81 · + 1350 · 9,81 · (2700 − ) = 422,15 𝑏𝑎𝑟
0,02021 0,02021
Deci: 𝑝𝜌𝑏 = 357,57 − 422,15 = −64,58 𝑏𝑎𝑟
- presiunea de circulaţie în sondă:
𝑉𝑝
𝑝 =𝛼 · + · (𝐻 − 𝑉𝑝 ) +
𝛽 ·𝐻
𝛼
𝑐𝑏 𝑝𝑝 𝑛𝑝 𝑒 𝑛𝑝 𝑒
𝐴i𝑒
𝐴i𝑒
24,27 24,27
𝑝𝑐𝑏 = [177,3 · + 139,97 · (2700 − ) + 617,92 · 2700] · 10−5
0,02021 0.02021
𝑝𝑐𝑏 = 20,91 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑎𝑏 = 𝑝𝑚𝑏 + 𝑝𝜌𝑏 + 𝑝𝑐𝑏 = 1.56 − 64,58 + 20,91 = −42,11 𝑏𝑎𝑟
Deci punctul corespunzător acestui moment al operaţiei de cimentare va avea coordonatele:

b (24,27; -42,11)
Momentul c
Pasta de ciment a ajuns la partea de jos a coloanei:
- debitul de pompare: 𝑄𝑐 = 𝑄𝑝 = 6,74 𝑙⁄𝑠 = 0,00674 𝑚3⁄𝑠
- volumul de fluid pompat: 𝑉𝑐 = 𝑉i𝑐 = 54,56 𝑚3
𝑝𝑚𝑐 = 0.7 + 10 · 𝜌𝑛 · 𝑄2𝑝 = 0.7 + 10 · 1350 · 0.006742 = 1.31 𝑏𝑎𝑟
- presiunea de circulaţie în sondă este aceeaşi ca în momentul b:

𝑉𝑝
𝑝 =𝛼 · + ·𝛽(𝐻 − 𝑉𝑝 ) + ·𝐻
𝛼
𝑐𝑐 𝑝𝑝 𝑛𝑝 𝑒 𝑛𝑝 𝑒
𝐴i𝑒
𝐴i𝑒
𝑝𝑐𝑐 24,27 0,02021 24,27

= [177,30 · + 139,97 · (2700 −
0,02021 10−5
) + 617,92 · 2700] ·
𝑝𝑐𝑐 = 20,91 𝑏𝑎𝑟
- presiunea coloanelor de fluide este aceaşi ca în momentul b:
𝑝𝜌𝑐 = 357,57 − 422,15 = −64,58 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑎𝑐 = 𝑝𝑚𝑐 + 𝑝𝜌𝑐 + 𝑝𝑐𝑐 = 1,31 − 64,58 + 20,91 = −42,36 𝑏𝑎𝑟

c ( 54,56; -42,36)
Momentul d
Pasta de ciment a început să treacă în spaţiul inelar; începe regimul de curgere turbulent
pentru pastă.
- debitul de pompare: 𝑄𝑑 = 𝑄𝑛 = 24,8 𝑙⁄𝑠 = 0,0248 𝑚3⁄𝑠
- volumul de fluid pompat este acelaşi ca în momentul c: 𝑉𝑑 = 𝑉𝑐 = 𝑉i𝑐 = 54,56 𝑚3
- căderea de presiune în manifold
𝑝𝑚𝑑 = 0.7 + 10 · 𝜌𝑛 · 𝑄2𝑛 = 0.7 + 10 · 1350 · 0.02482 = 9 𝑏𝑎𝑟
- presiunea coloanelor de fluide este aceeaşi ca în momentele b şi c:
𝑝𝜌𝑑 = 𝑝𝜌𝑐 = 𝑝𝜌𝑏 = −64,58 𝑏𝑎𝑟

𝑉𝑝 𝑉𝑝
𝑝 =𝛼 · (𝐻 − )+ · + ·𝐻
𝛼 𝛽
𝑐𝑑 𝑛𝑛 𝑒 𝑝𝑛 𝑛𝑛 𝑒
𝐴i𝑒
𝐴i𝑒
24,27 24,27
𝑝𝑐𝑑 = 190,04 · (2700 − ) + 249,63 · + 1172,41 · 2700
0,02021 0,02021
𝑝𝑐𝑑 = 37,5 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑎𝑑 = 𝑝𝑚𝑑 + 𝑝𝜌𝑑 + 𝑝𝑐𝑑 = 9 − 64,58 + 37,5 = −18,08 𝑏𝑎𝑟

d ( 54,56; -18,08)
Momentul e
Finalul operaţiei de cimentare în regim turbulent.
- debitul de pompare: 𝑄𝑒 = 𝑄𝑛 = 24,8 𝑙⁄𝑠 = 0,0248 𝑚3⁄𝑠
- volumul de fluid pompat în sondă:
𝑉𝑒 = 𝑉𝑝 + 𝑉𝑛 = 24,27 + 56,87 = 81,14 𝑚3
- căderea de presiune la manifold: 𝑝𝑚𝑒 = 𝑝𝑚𝑑 = 9 𝑏𝑎𝑟

 la exteriorul coloanei:
𝑝𝜌,𝑒𝑥𝑡 = 𝜌𝑛 · 𝑔 · (𝐻𝑒 − 𝐻𝑐) + 𝜌𝑝 · 𝑔 · 𝐻𝑐
𝑝𝜌,𝑒𝑥𝑡 = [1350 · 9,81 · (2700 − 1250) + 1900 · 9,81 · 1250] · 10−5
𝑝𝜌,𝑒𝑥𝑡 = 425,01 𝑏𝑎𝑟
 la interiorul coloanei:
𝑝𝜌,i𝑛𝑡 = 𝜌𝑛 · 𝑔 · (𝐻𝑒 − ℎ) + 𝜌𝑝 · 𝑔 · ℎ
𝑝𝜌,i𝑛𝑡 = 1350 · 9,81 · (2700 − 20) + 1900 · 9,81 · 20
𝑝𝜌,i𝑛𝑡 = 358,65 𝑏𝑎𝑟
Deci: 𝑝𝜌𝑒 = 425,01 − 358,65 = 66,36 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑐𝑒 = 𝛼𝑛𝑛 · (𝐻𝑒 − ℎ) + 𝛼𝑝𝑛 · ℎ + 𝛽𝑝𝑛 · 𝐻𝑐 + 𝛽𝑛𝑛 · (𝐻𝑒 − 𝐻𝑐) =
= [190,04 · (2700 − 20) + 249,63 · 20 + 1101,93 · 1250 + 1172,41

· (2700 − 1250)] · 10−5
𝑝𝑐𝑒 = 35,91 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑎𝑒 = 𝑝𝑚𝑒 + 𝑝𝜌𝑒 + 𝑝𝑐𝑒 = 9 + 66,36 + 35,91 = 111,27 𝑏𝑎𝑟

e ( 81,14; 111,27)
În continuare se trasează graficul de variaţie al presiunii la agregate funcţie de volumul
de fluide pompate în sondă.
Durata operaţiei de cimentare
Durata cimentării este dată de suma timpilor necesari pompării de fluide în sondă şi de
efectuarea operaţiei de lansare a celui de-al doilea dop de cimentare:
𝑡𝑐 = 𝑡𝑝 + 𝑡𝑑
Timpul de pompare este compus din timpul necesar ajungerii pastei la baza coloanei, în
care debitul de pompare este 𝑄𝑝 şi de ridicare a pastei în regim turbulent în spaţiul inelar, în
care debitul de pompare este 𝑄𝑛. Pomparea cu debitul 𝑄𝑝 se face până în momentul c. Deci
volumul pompat este volumul interior al coloanei, 𝑉i𝑐 = 54,56 𝑚3. Pomparea cu debitul 𝑄𝑛
se face din momentul d până în momentul e. Deci volumul pompat va fi:
𝜋 2
𝜋 2 3
· 20 = 23,77 𝑚
Ca urmare:
tcim = 54,56 + 24,27 + 10 · 60 = 9673,58 ≅ 161,2 𝑚i𝑛

0,00674 0,0248
CAPITOLUL 6 – Programe de investigare geofizică
Pentru intervalul 0 – 580 𝑚 (coloana de ancoraj) nu se prevede program de investigare

geofizică sau carotaj mecanic.
Pentru intervalul 580 – 1580 𝑚 (coloana intermediară) se prevede un program de

investigare geofizică ce include:
- carotaj electric standard

- carotaj gamma natural
- carotaj acustic de cimentare pentru coloana de 95⁄8 i𝑛
- se execută Mud Logging cu prelevare probe la fiecare 5 𝑚
Pentru intervalul 0 – 2700 𝑚 (1580 – 2700 𝑚 gaura liberă) se prevede un program de

investigare geofizică ce include:
- carotaj electric focalizat

- carotaj neutronic
- carotaj acustic de viteza
- carotaj de densitate și litologic
- microcarotaj focalizat
- înclinometrie
- presiuni în gaura liberă
- carotaj acustic de cimentare pentru coloana de 7 i𝑛
- se execută Mud Logging cu prelevare probe la fiecare 5 𝑚
Section Hole size Wireline log type
i𝑛𝑐ℎ
I 171⁄2 -
II 121⁄4 GR, SP, RES, CBL – VDL
III 1⁄ GR, SP, HRLA, HGNS, MCFL, BHC, CBL – VDL

8 2
Concluzii
În primul capitolul s-au prezentat amplasarea sondei , litologia și tectonica
În capitolul 2 s-au prezentat:
 Comanda geologo-tehnică
 Variația gradienților de presiune din pori, de noroi și de fisurare
 Calculul diametrelor si sapelor din care au rezultat următoarele diametre:
- pentru coloana de ancoraj: diametrul sapei - 𝐷𝑠𝑎 = 171⁄2 i𝑛 și diametrul coloanei
𝐷𝑎 = 133⁄8 i𝑛
- pentru coloana intermediară: diametrul sapei - 𝐷𝑠i = 121⁄4 i𝑛 și diametrul coloanei
5
𝐷i = 9 ⁄8i𝑛
- pentru coloana de exploatare (lainer): diametrul sapei - 𝐷𝑠𝑒 = 81⁄2 i𝑛 și diametrul
coloanei 𝐷𝑒 = 7 i𝑛
La sfârșitul capitolului 2 s-a prezentat și programul de construcție al sondei
 Tipurile de fluide de foraj

 Proprietățile fluidelor de foraj
 Calculul volumelor de noroi din care au rezultat următoarele volume:
- pentru coloana de ancoraj: 𝑉𝑛𝑎 = 180 𝑚3

- pentru coloana intermediară: 𝑉𝑛i = 245 𝑚3
- pentru coloana de exploatare: 𝑉𝑛𝑒 = 200 𝑚3
 Calculul cantităților de materiale
 Calculul pentru dimensionarea coloanei de ancoraj din care au rezultat următoarele:
- pentru coloana de burlane s-a ales un oțel tip J-55 cu grosimea de perete 𝑡 = 9,65 𝑚𝑚
- pentru întreaga coloana de suprafață avem un singur tronson
- îmbinarea se face cu filet “rotund” scurt (SC- Short Connection)
 Calculul pentru dimensionarea coloanei intermediară din care au rezultat următoarele:
- pentru coloana de burlane s-a ales un oțel tip J-55
- coloana va fi formată din 3 tronsoane:
o primul tronson cu lungimea de 320,84 𝑚 va avea grosimea de perete 𝑡 = 8,94 𝑚𝑚 cu

îmbinare cu filet “rotund” lung (LG- Long Connection)
o al doilea tronson cu lungimea de 911,69 𝑚 va avea grosimea de perete 𝑡 = 10,03 𝑚𝑚
cu îmbinare cu filet “rotund” lung (LG- Long Connection)
o ultimul tronson cu lungimea de 347,47 𝑚 va avea grosimea de perete 𝑡 = 8,94 𝑚𝑚 cu
 Calculul pentru dimensionarea coloanei de exploatare (lainer) din care au rezultat

următoarele:
- pentru coloana de burlane s-a ales un oțel tip N-80

- coloana va fi formată din 2 tronsoane:
o primul tronson cu lungimea de 706,53 𝑚 va avea grosimea de perete 𝑡 = 8,05 𝑚𝑚 cu

o al doilea tronson cu lungimea de 543,47 𝑚 va avea grosimea de perete 𝑡 = 8,05 𝑚𝑚
cu îmbinare cu filet “rotund” lung (LG- Long Connection)
 calculul cimentării coloanei de ancoraj prin metoda duratei operației:
- cantitatea de ciment necesară pentru cimentare este de 73836 𝑘𝑔 ≅ 74 𝑡𝑜𝑛𝑒 𝑐i𝑚𝑒𝑛𝑡

- volumul de apă necesar pentru cimentare este de 39,56 𝑚3 ≅ 40 𝑚3
- volumul de noroi de refulare este de 46,49 𝑚3 = 50 𝑚3
- numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de 10 𝑡 este de 8 autocontainere
- numărul de agregate de cimentare este de 5 agregate
- coloana se va cimenta până la “zi” (TOC = 0 𝑚)
 calculul cimentării coloanei intermediare:
- coloana se va cimenta până la “zi” (TOC = 0 𝑚)
 calculul cimentării coloanei de exploatare (lainer):

- coloana se va cimenta pe o înălțime de 1250 𝑚 (TOC = 1450 𝑚)
- durata operației de cimentare este de 161,2 𝑚i𝑛𝑢𝑡𝑒
În capitolul 6 s-au prezentat programele de investigare geofizică

Bibliografie
1. Avram, L.: Elemente de tehnologia forării sondelor, Editura Universităţii Petrol-Gaze
din Ploieşti, 2011.
2. Macovei, N.: Fluide de foraj şi cimenturi de sondă, Editura Universităţii din Ploieşti,
1993.
3. Macovei, N.: Tubarea şi cimentarea sondelor (seria Forajul Sondelor), Editura

Universităţii din Ploieşti, 1998.
4. Popescu, M.G.: Fluide de foraj şi fluide de izolare (cimenturi de sondă), Editura

Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2002

Foraj Ticleni Maria Petre

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Foraj Ticleni Maria Petre

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA “INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR”

CAPITOLUL 1 – Geologia structurii 4

1.1. Situare geografică 4

CAPITOLUL 2 – Calculul diametrelor coloanelor și al sapelor 20

2.1. Comanda geologo – tehnică 20

CAPITOLUL 3 – Fluide de foraj 30

3.1. Tipuri de fluide de foraj 30

CAPITOLUL 4 – Tubarea coloanelor 42

4.1. Dimensionarea coloanei de ancoraj 42

CAPITOLUL 5 – Cimentarea coloanelor 72

5.1. Cimentarea coloanei de ancoraj prin metoda duratei operației 72

CAPITOLUL 6 – Programe de investigare geofizică 108

1.1. Situarea geografică

X (N) = 378098 / Y (E) = 372581 / Z = 240 𝑚 ( Z – elevația la masă, valoare care se va

X (N) = 378088,19 / Y (E) = 372768,02 / Z = -2441,83 𝑚

Coordonatele sondei la nivelul Helvețianului III prezentată în anexa 2a sunt :

X (N) = 378097,38 / Y (E) = 372592,9 / Z = -1571 𝑚

2.1. Comanda geologo - tehnică

Metodica proiectării programului de construcție al sondei

unde: 𝑝𝑝 – presiunea fluidelor din porii rocilor;

𝑝𝑛 – presiunea noroiului din sondă;

𝑝fi𝑠 – presiunea de fisurare a rocilor

De regulă se impune diametrul interior al coloanei de exploatare. Acesta determină

Fig. 2.1 Modul de stabilire al diametrului sapelor

Uneori se folosește noțiunea rația de tubare, definită astfel:

- 𝐷i reprezintă diametrul coloanei prin care trebuie sa treacă sapele;

Prin cimentare se urmărește, în primul rând, izolarea tuturor stratelor purtătoare de

Pentru determinarea diametrelor coloanelor și al sapelor folosite pentru fiecare coloană

- diametrul exterior : 𝐷𝑒𝑥𝑡 = 177,8 𝑚𝑚

Se stabilește diametrul sapei pentru coloana de exploatare și anume :

Pentru care s-a ales un joc radial 𝛿 = 15 𝑚𝑚

Se alege diametrul sapi pentru coloana de exploatare, și anume :

𝐷𝑠𝑒 = 215,9 𝑚𝑚 = 81⁄2 i𝑛

Se recalculează jocul radial :

𝐷𝑠𝑒 − 𝐷𝑚 215,9 − 194,5

Se calculează rația de tubare :

Diametrul interior al coloanei intermediare se determină astfel :

𝐷i = 𝐷𝑠𝑒 + 2 · 𝑎 = 215,9 + 2 · 2 = 219,9 𝑚𝑚

Pentru care se alege jocul dintre sapă și interiorul coloanei 𝑎 = 2 𝑚𝑚

Se alege diametrul interior al coloanei intermediare

Se stabilește diametrul sapei pentru coloana intermediară :

Pentru care se alege jocul radial 𝛿 = 20 𝑚𝑚 și diametrul exterior al mufei pentru

Se alege diametrul sapei pentru coloana intermediară, și anume :

𝐷𝑠i = 311,2 𝑚𝑚 = 121⁄4 i𝑛

Se recalculează jocul radial :

𝐷𝑠i − 𝐷𝑚 311,2 − 269,9

Se calculează rația de tubare :

Diametrul interior al coloanei de suprafață se determină astfel :

𝐷i𝑎 = 𝐷𝑠i + 2 · 𝑎 = 311,2 + 2 · 2 = 315,2 𝑚𝑚

Pentru care se alege jocul dintre sapă și interiorul coloanei 𝑎 = 2 𝑚𝑚

Se alege diametrul interior al coloanei de suprafață :

Se stabilește diametrul sapei pentru coloana de suprafață și anume :

Pentru care se alege jocul radial 𝛿 = 35 𝑚𝑚 și diametrul exterior al mufei pentru

Se alege diametrul sapei pentru coloana de suprafață, și anume :

𝐷𝑠𝑎 = 444,5 𝑚𝑚 = 171⁄2 i𝑛

Se recalculează jocul radial :

𝐷𝑠𝑎 − 𝐷𝑚 444,5 − 365,1

Se calculează rația de tubare :

3.1. Tipuri de fluide de foraj

Fluide de foraj dispersate

Fluide de foraj inhibitive

Fluide de foraj sărate

Sunt considerate noroaie sărate, cele care au peste 1 g 𝑁𝑎𝐶𝑙⁄100 𝑐𝑚3