Metamorfoze

Rebecca se transformă din călău în victimă, prinsă între spaimă, și degradare, într-o manieră
imprevizibilă, trăind angoase primitive se sufocă în tristețe, neputință, vinovăție. Franz jubilează ca
aceasta este în depresie și profită de vulnerabilitățile ei. “Dacă există o manieră nobilă de a-l iubi pe
celălalt până și-n slăbiciunile lui, există un fel meschin de a-l vlăgui insistând asupra celor mai
neînsemnate neputinţe ale sale.”  Pascal Bruckner

Reușind să treacă de acestă perioadă și regăsindu-l pe Franz pe un pat de spital, profită de circumstanțe
și se răzbună, făcându-l complet dependent de ea. Îi aduce reproșul: “Tu nu m-ai iubit niciodată, pe de-
o parte, m-ai readus la viscere, iar pe de alta, la un fetiș exotic. Te prefăceai că respecți în mine femeia,
dar nu venerai decât orificii.”  După ce își exprima obsedanta forță a iubirii care i-a purtat-o îi promite
iadul ca răzbunare. Captiv într-un scaun cu rotile, Beatrice îl rupe de prieteni, îl umilește constant, îl
expunerea la escapadele ei amoroase, translatându-l într-un hău de unde nu poate sustrage, depinzând
de cea pe care o disprețuise. Frumusețea ei crește invers proporțional cu durerea  și declinul lui, la fel
cum iubirea lui se înalță pe amenințarea unui viitor crud.

Cartea a fost ecranizată  în 1992 de regizorul Polanski, filmul Bitter Moon.

http://www.ruxandravoinea.ro/index.php/2018/06/19/luni-de-fiere-un-tango-periculos-ii/