Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
155 Lectia 1 Psihol
155 Lectia 1 Psihol
com
PSIHOLOGIA MEDICALĂ – SCOP, OBIECTIVE. PERSONALITATEA.
PSIHOLOGIA MEDICALĂ A VÂRSTELOR. PSIHODIAGNOSTICUL.
Psihologia medicală este ştiinţa care studiază mecanismele psihologice implicate în starea de sănătate şi boală.
Obiectul de studiu
Psihologia bolnavului
Obiectivele
Personalitatea umană;
psihicul uman;
relaţiile bolnavului cu ambianţa;
relaţiile bolnavului cu familia;
relaţiile bolnavului cu rudele apropiate;
relaţiile bolnavului cu colegii de serviciu (dacă munceşte undeva);
reacţiile subiectului în faţa diferitelor situaţii (cunoscute sau care sunt noi pentru el);
reacţiile subiectului în faţa diferitor persoane (cunoscute sau pe care le întâlneşte pentru prima dată);
relaţia medic – pacient;
relaţiile bolnavului cu personalul medico-sanitar;
problematica organizării psihologice a instituţiilor sanitare,
problema sănătăţii mentale;
adaptarea individului în familie;
adaptarea individului în şcoală;
adaptarea individului în profesie;
adaptarea individului în societate;
aspecte speciale privind psihopatologia copilăriei;
aspecte speciale privind psihopatologia adolescenţei;
aspecte speciale privind psihopatologia senescenţei;
reacţia psihică a bolnavului faţă de agresiunea somatică;
reacţia psihică a bolnavului faţă de agresiunea psihică.
Personalitatea
Personalitatea este o integrare armonioasă şi unicală a psihicului cu somaticul, a însuşirilor, calităţilor, deprinderilor şi a
trăsăturilor de caracter şi temperament.
Se manifestă cel mai timpuriu şi se exprimă cel mai pregnant în conduită şi comportament.
Percepţie;
memorie;
gândire;
1
Release by Medtorrents.com
afectivitate;
şi se reflectă în comportament.
Portretele temperamentale se elaborează în funcţie de manifestările comune tuturor însuşirilor psihice, numite indicatori
psihocomportamentali ai temperamentului:
Rapiditatea percepţiei;
rapiditatea reacţiilor motrice;
rapiditatea a răspunsurilor verbale la întrebări;
intensitatea acţiunilor voluntare;
intensitatea trăirilor afective;
forţa răspunsurilor la succesiunea stimulărilor externe;
orientarea dominantă a răspunsurilor;
dependenţa de stimularea externă;
activismul intern;
disponibilitatea la comunicare interpersonală;
capacitatea generală de lucru;
rezistenţa la solicitările puternice şi de lungă durată;
rezistenţa la frustraţie;
rezistenţa la stres;
rezistenţa la situaţii conflictuale.
I. P. Pavlov, se impune în cadrul tipologiei fiziologice şi psihofiziologice, studiind tipul de activitate nervoasă fundamentală
în funcţie de trei însuşiri (intensitate, echilibru, mobilitate) ale proceselor nervoase fundamentale (excitaţia şi inhibiţia), prin
următoarea grupare tipologică:
grupa A – armonic;
grupa 0 – melodic;
grupa B – ritmic;
grupa AB – complex.
Stadiul oral;
stadiul anal;
stadiul genitalităţii infantile;
stadiul de latenţă a sexualităţii infantile;
stadiul pubertăţii şi adolescenţei (faza genitală);
stadiul tinereţii adulte;
stadiul vârstei adultă;
stadiu vârstei de maturităte.
2 luni:
3 luni:
4 luni:
3
Release by Medtorrents.com
ridică capul şi înclină toracele;
suspendat, ţine capul în plan superior;
începe să aibă controlul capului la mişcări de răsucire;
gângureşte;
răspunde zâmbetului prin zâmbet;
distinge 2 sunete;
reţine cu mana obiecte,
se agaţă de părul şi hainele persoanelor de lângă el.
5 luni:
6 luni:
se ridică ajutându-se de încheietura mâinii;
gângureşte;
întoarce capul către o persoană care râde;
începe să se târască pe podea;
apucă biberonul şi-l duce la gură cu ambele mâini;
se rostogoleşte pe spate şi pe burtă;
distinge chipurile familiare de cele străine.
7 luni:
se deplasează în “4 labe”;
bea apă cu cana;
se ridică pe şezute din decubit dorsal;
ţine obiectele în ambele mâini;
vocalizează;
zgârie.
8 luni:
se ridică desinestătător;
se poate rezema;
culcat ridică capul;
desinestătător se rostogoleşte;
topăie;
ţipă ca să atragă atenţia;
emite sunete;
îşi privește imaginea în oglindă şi se bucură;
o preferă pe mama;
se ridică pe şezute fără ajutor.
9 luni:
spune ma-ma, dă-dă;
se dezvoltă reflexul pentru săritură;
se poate ridica în 4 labe.
10 luni:
stă bine pe şezute, fără sprijin;
4
Release by Medtorrents.com
stă în picioare susţinut şi merge greoi susţinut;
mănâncă cu mâna;
ascultă ceasul;
emite sunete repetitive;
încearcă să recupereze un obiect căzut;
reacţionează când i se pronunţă numele;
se poate roti fără să-şi piardă echilibrul;
se deplasează după jucării;
flutură mâna în semn de rămas-bun;
bate bucuros din palme.
11 luni:
se ridică singur în picioare,
mestecă desinestătător;
îşi suge degetul;
emite 2 -3 cuvinte cu înţeles;
manifestă simpatii pentru alte persoane decât mama;
stă singur în picioare câteva secunde.
12 luni:
se târăşte;
foloseşte pensa digitală pentru a ridica un obiect;
apucă cu mâna din poziţia de târâre;
stă în picioare cu sprijin minim un minut;
scoate obiectele dintr-un recipient prin răsturnare;
întoarce paginile unei cărti, mai multe o dată;
bate din palme;
După 1 an
face câţiva paşi fără ajutor.
merge susţinându-se cu o mână;
imită în joc;
adesea se joacă cu mingea;
are dificultăţi la prinderea obiectelor mici;
cooperează la îmbrăcare.
la 1 an şi 6 luni:
merge singur;
se ridică singur în picioare;
urcă scări;
trage linii cu creionul;
îşi scoate singur pantofii;
începe să se comporte şi opoziţional;
aleargă şi sare;
stă singur pe scaun unde se urcă prin căţărare;
foloseşte linguriţa la masă;
poate comunica – numeşte ziua, nevoia de a se urina;
anunţa defecaţia, rareori înainte;
imită mama.
STADIUL ANAL
La 3 ani:
urcă scara cu câte un picior pentru o treaptă;
coboară cu ambele picioare pentru o treapta;
stă câteva secunde într-un picior;
merge cu tricicleta;
se îmbracă şi se dezbracă singur;
merge singur la toaletă;
ajută la bucătărie;
participă la joc în colectiv;
îşi ştie vârsta şi sexul;
numără până la 10;
spune poezii scurte;
cunoaşte culorile.
înşiră 4 mărgele pe un şiret în 2 minute;
răsuceşte mânerele de la mobilă, de la uşă;
sare pe loc cu ambele picioare o dată;
merge cu spatele înainte;
aruncă mingea la o distanţă de 1,5 m;
construieşte un turn de 5 - 6 cuburi;
întoarce pagina una câte una;
despachetează un obiect mic;
împătureşte o hârtie în două;
desface şi îmbină jucării de asamblat;
deşurubează jucării cu filet;
face biluţe din plastilină;
apucă creionul între degetul mare si arătător, sprijinindu-l pe mijlociu;
face o tumbă cu ajutor;
la 3 ani copilul dispune de aproximativ 1100 de cuvinte.
realismul (confuzia dintre fizic şi psihic, dintre lumea interioară şi cea exterioară);
animismul (credinţa, că obiectele neînsufleţite sunt vii (adică, au simţire şi intenţii);
artificialul (orice lucru este făcut de cineva, inclusiv, copiii s-ar putea face din „carne de măcelărie”);
justiţie iminentă (credinţa, că pedeapsa pentru fapte rele este inevitabilă).
copilul este mai capabil să facă faţă absenţei mamei.
copilul poate să înceapă să se simtă confortabil în absenţa mamei, pentru că ştie, că mama se va întoarce.
6
Release by Medtorrents.com
la 5 ani:
stă într-un picior fără sprijin 4 - 8 secunde;
aleargă, schimbă direcţia;
merge pe bârnă în echilibru;
sare peste o sfoară întinsă înaltă de 50 cm;
sare înapoi de 6 – 8 ori;
modelează forme din plastilină şi le asamblează;
decupează de-a lungul unei linii curbe;
înşurubează şi desşurubează;
coboară scările alternând picioarele;
pedalează tricicleta, întoarce la colţ;
sare într-un picior de 5 ori succesiv;
decupează un cerc cu diametrul de 5 cm;
desenează imagini simple;
decupează şi lipeşte forme simple;
scrie litere de tipar mari la întâmplare.
dezvoltarea persoanei în aceşti ani este caracterizată prin deplasarea atenţiei de la percepţia corporală spre dobândirea
prestigiului şi a puterii.
copilul doreşte să fie aplaudat.
el urmăreşte posesiunea sau proprietatea asupra obiectelor.
descoperind că tatăl poate fi obstacol în calea dragostei sale pentru mamă, oscilând între dragoste şi ură pentru acest
obstacol, cu sentimentul consecutiv de teamă de pedeapsă se dezvoltă la băiat, după Freud, un „ complex Oedip” de esenţă
libidinală.
la fetiţe s-ar dezvolta, corespunzător „complexul Electrei”.
copilul doreşte să se căsătorească cu părintele de sex opus şi, în acelaşi timp, să se izbăvească de părintele de acelaşi sex.
vinovăţia poate să apară în legătură cu scopurile gândite.
copilul prezentă dorinţa de a imita lumea adultă, cât şi rivalitatea între fraţi.
7
Release by Medtorrents.com
copilul este preocupat să creeze;
copilul este preocupat să înfăptuiască;
primeşte instruire sistematică;
primeşte instruire domeniul tehnologiei;
începe să înţeleagă relaţiile şi clasificarea dintre parte / întreg;
copilul este capabil să asume punctul de vedere al altcuiva;
poate conserva numărul, lungimea, greutatea şi volumul;
copiii sunt capabili de mai multă învăţare, funcţionare independentă şi socializare;
are loc dezvoltarea prieteniilor;
pulsiunile sexuale sunt canalizate către scopuri mai acceptabile social (şcoala şi sporturile).
se formează Superego-ul - una din cele trei structuri ale minţii, răspunzătoare de dezvoltarea etică şi morală, incluzând
conştiinţa.
Practica demonstrează relativa frecvenţă a unor conduite aberante, chiar antisociale ca:
vagabondajul;
impulsuri spre cleptomanie;
tentative de suicid;
reacţii isterice;
reacţii hipocondriace;
sindroamelor anxioase şi fobice;
hiperkineziile şi somnambulismul;
ideile dismorfofobice cu anorexie mentală.
8
Release by Medtorrents.com
VÂRSTA ADULTĂ
VÂRSTA MATURITĂŢII
Caracterul critic al climacteriului este mai accentuat la sexul feminin, unde modificările pe plan fiziologic sunt mai rapide şi
asincrone.
în orice caz, interesul şi activitatea sexuală depăşesc cu mult, în timp, încetarea perioadei de fertilitate.
Tulburări de somn;
labilitate emoţională,
irascibilitate;
reacţii anxioase;
reacţii hipocondriace,
reacţii isterice,
reacţii fobice,
reacţii obsesionale.
9
Release by Medtorrents.com
La femeile de la ţară;
la femeile echilibrate psihic;
pentru femeile la care viaţa erotică n-a însemnat “axul” existenţei lor;
mai accentuată la femeile singure (celibatare, văduve, divorţate, abandonate, fără copii);
la femeile şi neasigurate material;
adesea se alterează sau se agravează relaţiile conjugale,
criza familială poate fi atenuată sau agravată prin relaţiile cu copiii şi celelalte rude,
predomină prietenia, dragostea pentru animale;
predomină atitudinea pentru profesiune,
predomină devotamentul social,
sunt prezente modalităţi pentru carenţa afectivă.
În cazul ideal:
PSIHODIAGNOSTICUL
Psihodiagnosticul este un procedeu de analiză psihologică a unui caz şi include astfel de tehnici, ca:
Observaţia;
anamneza;
convorbirile,
chestionarea;
testele
OBSERVAŢIA:
ANAMNEZA
1. Date biografice:
Vârsta, profesia,
relaţiile cu părinţii (divorţ, adopţiune);
relaţiile cu fraţii;
copilăria (dacă a avut exces de autoritate).
2. Antecedente eredocolaterale:
Prezenţa alcoolismului;
prezenţa drogurilor;
dacă n-au fost tentative de suicid;
afecţiuni psihice sau somatice ale unuia din părinţi (necesitând internare).
3. Antecedente patologice:
Dacă a suportat afecţiuni somatice;
dacă a suportat psihoze afective cu un episod depresiv în tinereţe;
poate au fost înregistrate alte afecţiuni psihice manifestate clinic, subclinic sau neobservate.
11
Release by Medtorrents.com
CONVORBIRILE
2. Simptomele.
4. Vârsta şcolară.
Cum s-a adaptat la specificul vieţii de şcoală:
dacă a luat premii;
dacă a învăţat bine,
dacă înţelege materialul predat uşor;
dacă a avut randament şcolar în unii ani faţă de alţii;
dacă a fost elev bun până la un punct şi apoi nu a putut face faţă şcolii;
dacă a avut condiţii materiale pentru a învăţa;
dacă au fost conflicte pe parcursul studiilor la şcoală cu părinţii,
dacă au fost conflicte pe parcursul studiilor la şcoală cu profesorii,
dacă au fost conflicte pe parcursul studiilor la şcoală cu colegii sau din motive sentimentale,
dacă a suportat uşor criza pubertară.
5. Viaţa profesională.
Dacă face meseria pe care şi-a ales-o;
dacă are plăcere de profesia pentru care s-a pregătit;
care sunt relaţiile în mediul profesional;
cum se înţelege cu şefii,
cum se înţelege cu colegii;
ce planuri de viitor în domeniul profesional are.
6. Viaţa familială.
Cum se înţelege cu partenerul de viaţă - soţul (soţia);
care este vârsta - soţului (soţiei);
cum se înţelege cu părinţii (socrii);
cum se înţelege cu copiii;
dacă a avut traume psihice din cauza lor.
CHESTIONARE ŞI TESTE
13