INSPECTORATUL GENERAL AL POLI IEI

Institutul Pentru Cercetarea i Prevenirea Criminalit ii

Serviciul Cercetare – Prognoz

SONDAJ DE OPINIE
privind percep ia popula iei municipiului
Bucure ti asupra corup iei în rândul personalului
Ministerului Administra iei i Internelor

- Raport de cercetare -

BUCURE TI
2005
 METODOLOGIA CERCET RII

1. Scopul cercet rii:

cunoa terea percep iei cet enilor
municipiului Bucure ti asupra corup iei în rândul personalului Ministerului
Administra iei i Internelor.

2. Obiectivele cercet rii:

a). Percep ia nivelului actual al corup iei:

- percep ia nivelului actual al corup iei în România;
- percep ia corup iei în rândul unor categorii profesionale ;
- percep ia corup iei în M.A.I. i în cadrul structurilor acestuia.

b). Cunoa terea opiniei popula iei fa de factorii favorizan i ai corup iei
i a m surilor ce ar trebui luate pentru reducerea fenomenului.
- eviden ierea factorilor care favorizeaz corup ia în M.A.I.;
- identificarea m surilor considerate de cet eni ca fiind cele mai
eficiente pentru reducerea fenomenului corup iei ;
- încrederea cet enilor în eficien a eforturilor institu iei;

c). Cunoa terea atitudinii cet enilor fa de implicarea în limitarea

faptelor de corup ie s vâr ite de lucr torii M.A.I.

3. Cadrul general

Lucrarea de fa reprezint demersul tiin ific de analiz i

interpretare sociologic a datelor ob inute dintr-o anchet pe baz de chestionar,
realizat la nivelul municipiului Bucure ti. Cercetarea s-a desf urat în perioada 4
– 26 octombrie 2005, având urm toarele etape: ini ierea cercet rii, elaborarea i
multiplicarea chestionarului, stabilirea e antionului, culegerea datelor, introducerea
datelor în calculator, prelucrarea computerizat a datelor din chestionare, analiza
statistic i interpretarea sociologic a rezultatelor cercet rii, redactarea studiului.

1
 4. Descrierea chestionarului

Chestionarul folosit pentru culegerea datelor cuprinde un set de 14

întreb ri, dintre care 10 închise (cu variante de r spuns precodificate) i 4 de
identificare.

5. E antionarea

Credibilitatea anchetei sociologice am asigurat-o prin calculul unui

antion reprezentativ ob inut prin algoritmi matematici si prin selec ia aleatoare a
subiec ilor. Astfel, s-a ob inut un e antion de cercetare de 430 subiec i.
Structura e antionului a fost determinat aplicând principiul
proportionalit ii în distribu ia subiec ilor pentru cele 6 sectoare ale municipiului
Bucure ti i inând cont de criteriile de stratificare (sex, vârst ).

2
 REZULTATELE SONDAJULUI DE OPINIE

Actualul nivel al corup iei din România este apreciat ca fiind foarte ridicat
de jum tate dintre subiec ii chestiona i, iar al i 35,8% îl consider ridicat, aceste
spunsuri indicând fie faptul c cet enii se confrunt sau aud frecvent despre
producerea unor fapte de corup ie, fie faptul c a spune despre România c este o
ar cu un grad foarte ridicat de coruptibilitate a devenit un cli eu na ional, bine
reflectat de opinia public .

Percep ia nivelului corup iei în România

49,8%

35,8%

12,6%

0,6% 1,2%

foarte ridicat ridicat mediu scazut foarte scazut

În acest context, nivelul corup iei în Ministerul Administra iei i Internelor

este plasat la un nivel ridicat de 42,8% dintre responden i, în timp ce al i 23,7% îl
consider foarte ridicat. Un nivel mediu de corup ie în cadrul M.A.I. este indicat
de 27% dintre cet enii chestiona i.

Percep ia nivelului corup iei în M.A.I.

42,8%

27%
23,7%

3,5% 3%

foarte ridicat ridicat mediu scazut foarte scazut

3
 O apreciere mai concret a coruptibilit ii din rândul lucr torilor
M.A.I. a fost oferit de compararea acestora cu alte categorii profesionale, dintre
cele mai frecvent cunoscute sau apreciate de cet eni ca fiind vulnerabile la
corup ie.
Potrivit opiniilor exprimate, corup ia este cel mai mult r spândit în
rândul vame ilor (57%), medicilor (46,7%) i lucr torilor M.A.I. (40,7%). În
procente destul de apropiate, din lista de categorii profesionale cu care au operat,
subiec ii s-au mai referit la func ionarii guvernamentali (39,5%) i la lucr torii din
Garda Financiar (38,4%). Reprezentan ii altor categorii profesionale, cum ar fi
procurorii (28%), judec torii (24,2%) sau profesorii (7,5%) au fost aprecia i ca
mai pu in corup i.

„În rândul c ror categorii profesionale crede i c este mai r spândit

corup ia?”

medici
46,7%

procurori 28%

lucratori ai Garzii Financiare

38,4%

profesori
7,5%

lucratori MAI
40,7%

functionari guvernamentali
39,5%

vamesi 57%

judecatori
24,2%

4
 Subiec ilor li s-a cerut s specifice nivelul perceput al corup iei din
rândul celor mai importante categorii de lucr tori ai M.A.I., prezentate în
chestionar.
Conform distribu iei r spunsurilor, pe o scal de la 1 (nivel foarte
sc zut al corup iei) la 4 (nivel foarte ridicat al corup iei), pe primul loc în topul
coruptibilit ii, în percep ia cet enilor, se plaseaz Poli ia de frontier , cu o
medie a r spunsuilor de 3,22, deci tinzând spre foarte ridicat, urmat de Poli ie
(3,09) i de Direc ia permise de conducere i înmatricul ri auto (3,02).
Structura M.A.I. perceput cu cel mai sc zut nivel al corup iei a fost cea a
Pompierilor (1,43).

“La ce nivel se situeaz corup ia în ...”

Politie 4.5 11.6 46.5 28.4

foarte
Politie de Frontiera 3.3 7.2 41.2 32 scazut
destul de
Jandarmerie 19.5 29.5 14.2 2.3 scazut
destul de
Pompieri 36.3 16 2.6 1 ridicat
foarte
ridicat
Pasapoarte 12.3 18.6 31.2 16.5

Permise de conducere 6.5 17 31 31.5

Majoritatea cet enilor (62,1%) sunt de p rere c fenomenul corup iei este
spândit în egal m sur în M.A.I. atât în rândul lucr torilor cu func ii de
conducere, cât i al celor cu func ii de execu ie. Spre deosebire de ace tia, 21,6 %
consider corup ia mai frecvent în rândul celor cu func ii de conducere, iar 12,3%
se refer la cei cu func ii de execu ie.

5
 “Fenomenul corup iei se manifest cu prec dere în rândul
lucr torilor din M.A.I. .......”

cu functii de
21,6% conducere
12,3%
4% cu functii de
executie

cu functii de
conducere si de
executie, in
egala masura
NR
62,1%

Din perspectiva cet enilor chestiona i, principalii factori care

între in corup ia în Ministerul Administra iei i Internelor sunt: existen a unor
cazuri de corup ie nesanc ionate (55%), disponibilitatea unor cet eni de a ocoli
legea pentru ob inerea unor avantaje sau evitarea unor sanc iuni (43%),
influen ele politice (39%), nivelul sc zut de salarizare al lucr torilor (36,7%).
Al i factori considera i mai importan i de responden i sunt legisla ia deficitar
(31,4%) i lipsa de rigoare în selec ia cadrelor (30,2%).
O pondere redus a responden ilor au ales dintre factorii ce
influen eaz fenomenul corup iei pe cei care i-ar responsabiliza într-o anumit
sur de starea de lucruri pe care o percep: necunoa terea de c tre cet eni a
obliga iilor lucr torilor M.A.I. (16,5%) sau necunoa terea de c tre cet eni a
drepturilor lor în raport cu autorit ile (22%).

6
 Factori care favorizeaz corup ia în
Ministerul Administra iei i Internelor

Existen a unor cazuri de corup ie

nesanc ionate (55%)

Disponibilitatea unor cet eni de a ocoli

legea pentru ob inerea unor avantaje sau
evitarea unor sanc iuni (43%)

Influen a politicului
(39%)

Nivelul sc zut de salarizare al lucr torilor

(36,7%)

Legisla ia deficitar
(31,4%)

Lipsa de rigoare în selec ia cadrelor

(30,2%)

În acela i timp, dintre tipurile de m suri care ar putea conduce la limitarea

corup iei, cel mai frecvent subiec ii au indicat sanc ionarea cu promptitudine a
celor ce comit acte de corup ie (62,8%). Alte tipuri de m suri, cum ar fi
îmbun irea legisla iei, prezentarea public a m surilor luate în cazurile de
corup ie, cre terea nivelului salariz rii sau alte m suri sunt luate în considerare în
procente mai reduse.

7
 “Care dintre urm toarele m suri considera i c ar fi cea mai eficient
pentru reducerea corup iei în M.A.I.?”

sanctionarea cu
promptitudine a
62,8% celor care comit acte
de coruptie
13%
imbunatatirea
legislatiei

mediatizarea
masurilor luate in
cazurile de coruptie

9,2%
cresterea nivelului
salarizarii
15%

De i subiec ii admit c , în mare m sur , cet enii contribuie la

men inerea coruptibilit ii în rândul lucr torilor M.A.I., fiind interesa i s
ocoleasc cu concursul acestora prevederile legale i oferindu-le, practic,
func ionarilor M.A.I. ocazia de a se implica în situa ii de corup ie, cet enii nu
admit c ar putea avea i un rol activ, cu efecte asupra dinamicii fenomenului
corup iei. Prin urmare, nu sunt foarte interesa i de ideea c ar trebui s fie mai
informa i asupra propriilor drepturi, asupra legisla iei sau a rolului pe care l-ar
putea avea ei în i în limitarea corup iei cu care se confrunt . De aceea, singura
solu ie la care s-au oprit majoritatea a fost aceea de a plasa responsabilitatea
tot în cadrul institu iei, apelând la singura modalitate prin care au fost educa i c
se poate ob ine un comportament adecvat: teama de sanc iune, pedepsirea
ptuitorilor, alte m suri nefiind investite cu încredere.

Aceste considera ii sunt înt rite de distribu ia r spunsurilor la setul de

întreb ri privind implicarea cet enilor în limitarea corup iei. Astfel, dintre mai
multe variante, 42% dintre responden i au declarat c , în cazul în care ar afla
despre comiterea unui act de corup ie de c tre un lucr tor al M.A.I., ar p stra
cerea. Aproape to i dintre ei (84%) au motivat aceast atitudine prin faptul c nu
au încredere c se vor lua m suri. Al i subiec i (28,6%) au declarat c , într-un
astfel de caz, ar informa autorit ile competente, iar 15,2% au r spuns c s-ar
adresa conducerii institu iei.

8
 “Cum a i ac iona dac a i afla despre un act de corup ie s vâr it de un
lucr tor al M.A.I.?”

m-as adresa conducerii

institutiei
14,2% 15,2%
as pastra tacerea
42%

as informa autoritatile
cu atributii in
combaterea coruptiei

NS/NR

28,6%

spunzând la o întrebare direct privind încrederea în eficien a

surilor luate de conducerea M.A.I. pentru stoparea corup iei în rândul
propriilor lucr tori, opiniile au fost distribuite aproape egal, 53,5% dintre cet eni
ar tând c nu au încredere, în timp ce 46,5% au sus inut c au încredere în
eficienta eforturilor M.A.I.

“Ave i încredere în eficien a eforturilor pe care M.A.I. le face pentru a limita

fenomenul corup iei în rândul lucr torilor s i?”

DA
46,5%

NU
53,5%

9
 Referitor la implicarea cet enilor în limitarea fenomenului corup iei,
40,7% dintre subiec i consider c ace tia vor dori s sprijine în mare m sur , iar
39% într-o oarecare m sur eforturile institu iei. Numai 20,3% sunt de p rere c
cet enii vor dori în mic m sur s se implice în sprijiirea eforturilor M.A.I. de
reducere a acestui fenomen.

“În ce m sur cet enii vor dori s sprijine eforturile M.A.I. de limitare a
corup iei?”

40,7%
39%

20,3%

in mare masura intr-o oarecare masura in mica masura

În contextul celorlalte r spunsuri îns , apreciem c aceasta nu

reprezint o pozi ie asumat de subiec i, cu corespondent în realitate, ci, mai
degrab , un r spuns care eviden iaz reac ia de prestigiu.
Totodat , a admite într-o m sur semnificativ faptul c cet enii sunt
ei în i interesa i în men inerea unei anumite corup ii în rândul lucr torilor M.A.I.,
pentru c aceasta le ofer posibilitatea de a eluda prevederile legale pentru
ob inerea unor avantaje sau pentru a evita sanc iunile legale i a spune c cet enii
vor dori s sprijine eforturile M.A.I. de combatere a corup iei interne sunt pozi ii
destul de contradictorii.
Altfel spus, unii cet eni vor fi în continuare interesa i s profite de
existen a corup iei în cadrul M.A.I., dac aceasta le aduce vreun avantaj ilegitim,
dar dorit sau le permite evitarea sanc iunilor legale, îns în acela i timp consider
ar trebui sanc iona i cu promptitudine acei lucr tori ai M.A.I. care comit fapte
de corup ie.

10