Strategii de construcţie a testelor

Metoda chestionarelor
 Evaluarea personalităţii
• Surprinde caracteristici relativ constante

• Identifică tipuri/ categorii

• Identifică diferenţele interindividuale

Chestionarele în evaluarea personalității
personalitatea ca
– sistem de trăsături
– structuri preferențiale de acțiune
– Ansamblu de constructe personale și stiluri
apreciative
Vizează trăsături/ dimensiuni/ factori/ tipuri de
personalitate
Metode obiective/ structurate de evaluare: reguli de
aplicare, caracteristici psihometrice, standardizare
 Chestionarele în evaluarea personalității
Ansamblu de enunțuri care vizează:
– Reacții, comportamente observabile, răspunsui
fiziologice, sentiment, cogniții
– Dispoziții (frecevnța de manifestare)
– Trebuințe, interese, atitudini
– Reacțiile altora față de propria persoană
– Date biografice

Abordează dimensiuni și strucutri globale ale

personalătății prin care subiectul se autodescrie
 Chestionare unifazice
 Vizează o singură dimensiune/ trăsătură de
personalitate
 Scopuri precise
 Consistență internă ridicată
 Validitate de conținut ridicată
 Foarte utilizate în cercetare
 Pot fi puse în relație cu alte trăsături
 Economie de timp
 Testele obiective
• Stimulul este clar, definit
• Răspunsul este evident şi specific
• Testele obiective îndeplinesc criteriile
psihometrice:
– standardizare
– fidelitate
– sensibilitate
– validitate
 Strategii de elaborare
• Strategii deductive (utilizează raţiunea şi
logica):
– strategii teoretice (itemii reflectă teoria, scale
omogene)
– strategii prin conţinut logic (itemul descrie
comportamentul/ trăsătura dedusă logic):
– metoda intuitivă
– metoda raţională
– metoda conţinutului
 Strategii de elaborare
• Strategii empirice (utilizează colecţie de date
şi analiza statisică):
– analiză factorială (identifică dimensiunile
personalităţii)
– criterii de grup (itemii sunt selectaţi după mai
multe etape de testare):
– grup de contrast
– criteriu extern
– criteriu cheie
 Chestionarul
• Titlu: iniţiale, să nu sugereze exact conţinutul (ex.
SMAP – short measure for playfulness)
• Instructaj: clar, simplu, se subliniaza
confidentialitatea si necesitatea parcurgerii
intregului chestionar
• Tipul de răspuns: scala în n trepte (puternic acord,
acord, dezacord, puternic dezacord), răspuns
închis: da/ nu, răspuns deschis
• Răspunsurile la alegere: disjuncte, pot să aibă
variantă de mijloc sau nu
 Variante de răspuns
• Erori:
– Întotdeauna, rareori, câteodată, niciodată
– Între 1 şi 3; între 3 şi 5
– Foarte importantă, importantă, semnificativă,
nesemnificativă
– Foarte mare, mare, important, nesemnificativ
– Absenţa variantei: căsătorit, divorţat, necăsătorit
(lipseşte văduv)
– Schimbarea ordinii de răspuns (3 = acord, la alta 3 =
dezacord)
 Variante de enunţuri
• Erori:
– Prezenţa abrevierilor
– Dubla chestionare (sunteţi ordonat şi punctual)
– Imprecizie: faceţi des sport (ce înseamnă des?? zilnic,
de 3 ori pe săptămână???)
– Dubla negaţie: studenţii nu ar trebui să nu
finalizeze.......
– Răspunsuri sugerate: nu credeţi că este indicat să
renunţaţi la fumat?
– Răspunsuri cu conţinut emoţional: abuzurile sunt...care
este percepţia dvs faţă de bătaie...
 Variante de enunţuri
• Recomandări
– Utilizarea întrebărilor filtru
– Facilitarea reamintirii: cât alcool
consumaţi în medie când sunteţi la o
petrecere?
– Vocabular adecvat grupului ţintă
– Enunţuri scurte
 Limitele chestionarelor
• Managementul impresiei
• Stilul de răspuns:
– acord/ dezacord
– conform cu normele sociale
– bizare/ neaşteptate
– extreme/ de mijloc (scale Likert)
– prin ghicire/ lipsă răspuns
• Lipsesc parametrii nonverbali, interacţiunea
directă