Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat la Fizică
Tema: Aplicații ale condensatoarelor
Fig. 1
Tipuri de condensatori
Există o mare varietate de tipuri diferite de condensatoare disponibile pe piață și fiecare are propriul
set de caracteristici și aplicații. Tipurile de condensatoare disponibile variază de la condensatoare
delicate foarte mici, care se utilizează în circuite oscilatoare sau radio, până la condensatoare mari
de tip metal-can de putere folosite în circuite de corecție și de netezire a puterii de înaltă tensiune.
Comparațiile dintre diferitele tipuri de condensatoare sunt în general făcute în ceea ce privește
dielectricul utilizat între plăci. Ca și rezistoarele, există și tipuri variabile de condensatoare care ne
permit să schimbăm valoarea capacității lor pentru utilizarea în circuitele de tip radio sau "reglare de
frecvență". Există condensatori tip film, diferența principală dintre acest tip și celelalte o face
proprietățile dielectrice din el. Conține policarbonat, polipropilenă, poliester, polistiren și are o
formă tubulară. [1]
Fig. 4 Supercondensator
Însă cele mai principale și importante sunt condensator electrolitic și electric. Un condensator
electrolitic este un condensator polarizat a cărui anod sau placă pozitivă este realizat dintr-un metal
care formează un strat de oxid strat prin anodizare. Acest strat de oxid acționează ca dielectric al
condensatorului. Un electrolit solid, lichid sau gel acoperă suprafața acestui strat de oxid, care
servește ca și (catod) sau placă negativă a condensatorului. Datorită suprafeței anodice mari și a
stratului de oxid dielectric foarte subțire, condensatorii electrolitici au un produs capacitate-tensiune
(CV) mult mai mare pe unitatea de volum, comparativ cu condensatoare ceramice sau condensatorii
film, și deci pot avea capacități mari. Există trei familii de condensator electrolitic: condensatoare
electrolitice cu aluminiu, condensatoare electrolitice cu tantal, și condenstoare electrolitice cu
niobiu. Capacitatea mare a condensatoarelor electrolitice le face deosebit de potrivite pentru trecerea
sau ocolirea semnalelor de joasă frecvență, și pentru stocarea unor cantități mari de energie. Ele sunt
utilizate pe scară largă ca și filtre de decuplarea sau de zgomot în surse de alimentare și circuite de
curent continuu, pentru drivere cu frecvență variabilă, pentru cuplarea semnalelor între etaje de
amplificare, și pentru stocarea energiei unui blitz. Condensatorii electrolitici sunt componente
polarizate datorită modului lor asimetric de construcție, și trebuie să fie alimentate tot timpul cu o
tensiune mai mare (de exemplu, mai multe pozitiv) pe anod decât pe catod. Pentru acest motiv
terminalul anod este marcat cu un semn plus și catodul cu un semn minus. Aplicarea unei tensiuni
de polaritate inversă, sau a unei tensiuni care depășește valoarea maximă a tensiunii nominale de
lucru cu mai mult de 1 sau 1,5 volți, poate distruge dielectricul și astfel condensatorul. Defectarea
condensatoarelor electrolitice poatet fi periculoasă, rezultând într-o explozie sau un incendiu.
Condensatoarele bipolare electrolitice (aka nepolarizate) pot fi alimentate oricum pentru că sunt
construite special cu doi anozi conectați în serie.
Fig. 5 Un set de condensatori electrolitici
Fig. 6
În acest tabel sunt arătate în funcție de natura metalului folosit ca anod și a electrolitului, există o
mare varietate de condensatoare electrolitice. Conform principiilor constructive de bază ale
condensatoarelor electrolitice, există trei tipuri diferite: condensatoare cu aluminiu, cu tantal și cu
niobiu. Fiecare dintre aceste trei familii de condensatoare utilizează electroliți lichid și solid de
dioxid de mangan sau solid de polimer. [2]
Condensatoare electrolitice cu aluminiu
Există în principiu două tipuri de condensator electrolitic cu aluminiu, tipul cu folie netedă și tipul
de folie gravată. Grosimea peliculei de oxid de aluminiu și tensiunea mare de străpungere conferă
acestor condensatoare valori foarte mari de capacitate pentru dimensiunea lor. Plăcile de folie ale
condensatorului sunt anodizate cu curent continuu. Acest proces de anodizare stabilește polaritatea
materialului plăcii și determină ce parte a plăcii este pozitivă și care parte este negativă. Tipul de
folie gravată diferă de tipul foliei netede, prin aceea că oxidul de aluminiu de pe foliile anod și catod
a fost gravat chimic pentru a-și crește suprafața și permitivitatea. Aceasta oferă un condensator de
dimensiuni mai mici decât un tip de folie netedă de o valoare echivalentă, dar are dezavantajul că nu
poate suporta curenți DC înalți comparativ cu tipul neted. De asemenea, intervalul de toleranță este
destul de mare, de până la 20%. Valorile tipice ale capacității pentru un condensator electrolitic cu
aluminiu variază de la 1uF până la 47.000uF. Electroliticele cu folii gravate sunt utilizate cel mai
bine în cuplaje, circuite de blocare DC și by-pass, în timp ce tipurile de folie netedă sunt mai
potrivite ca condensatoare de netezire în surse de alimentare. Dar dispozitivele electrolitice din
aluminiu sunt dispozitive "polarizate", astfel încât inversarea tensiunii aplicate pe conductori va
determina distrugerea stratului izolator din condensator împreună cu condensatorul. Cu toate
acestea, electrolitul utilizat în condensator ajută la repararea unei plăci deteriorate dacă deteriorarea
este mică. Deoarece electrolitul are proprietăți de auto-reparare a unei plăci deteriorate, el are, de
asemenea, capacitatea de a re-anodiza placa de folie. Deoarece procesul de anodizare poate fi
inversat, electrolitul are capacitatea de a îndepărta acoperirea de oxid din folie, așa cum s-ar
întâmpla dacă condensatorul a fost conectat cu o polaritate inversă. Deoarece electrolitul are
capacitatea de a conduce electricitate, în cazul în care stratul de oxid de aluminiu a fost îndepărtat
sau distrus, condensatorul ar permite curentului să treacă de la o placă la alta, distrugând
condensatorul. [3]
Condensatoare electrolitice cu tantal
Condensatoarele electrolitice de tantal și bile de tantal sunt disponibile atât în tipuri electrolitice
umede (folie), cât și uscate (solide), cu tantal uscat sau solid fiind cel mai des întâlnit.
Condensatoarele solide de tantal utilizează dioxidul de mangan drept al doilea terminal și sunt fizic
mai mici decât condensatoarele de aluminiu echivalente. Proprietățile dielectrice ale oxidului de
tantal sunt mult mai bune decât cele ale oxidului de aluminiu dând un curent mai redus de scurgere
și o stabilitate mai mare a capacității, ceea ce le face potrivite pentru utilizare în aplicații de blocare,
ocolire, decuplare, filtrare și temporizare. Condensatoarele de tantal, deși polarizate, pot tolera
conectarea la o tensiune inversă mult mai ușor decât tipurile de aluminiu, dar sunt evaluate la
tensiuni de lucru mult mai mici. Condensatoarele solide de tantal sunt de obicei utilizate în circuite
în care tensiunea AC este mică în comparație cu tensiunea DC. Cu toate acestea, unele tipuri de
condensatoare de tantal conțin două condensatoare într-unul, conectate negativ-negativ, pentru a
forma un condensator "nepolarizat" pentru utilizarea în circuitele AC de joasă tensiune ca un
dispozitiv nepolarizat. În general, terminalul pozitiv este identificat pe corpul condensatorului printr-
un marcaj de polaritate, corpul unui condensator mărgea de tantal fiind o formă geometrică ovală.
Valorile tipice ale capacității variază de la 47nF la 470uF. [3]
Sarcini electrice (tensiune, curent, puterea reactivă frecvență putere de curent alternativ);
Încărcările climatice (temperatura și umiditatea mediului, presiunea atmosferică, factorii biologici
etc.);
Sarcini mecanice (vibrații, șoc, accelerare constantă, zgomot acustic);
Efecte de radiație (flux de neutroni, raze gamma, radiații solare).
Utilizarea condensatoarelor în condiții care depășesc aceste restricții este inacceptabilă, deoarece poate
provoca o deteriorare accentuată a parametrilor (scăderea rezistenței la izolație și a puterii electrice,
scăderea capacității, creșterea tangenței curente și a pierderilor), imperfecțiunea joncțiunilor, deteriorarea
izolației și proprietățile de protecție ale acoperirilor și turnării organice materiale și, în unele cazuri, poate
duce la o pierdere completă a performanței condensatoarelor. Acestea sunt exemple unde sunt folosite
condensatorii.
1. În echipamentele de radio și televiziune - să creeze circuite oscilatorii, setările lor, blocarea, separarea
circuitelor cu frecvențe diferite, în filtrele redresoarelor etc.
2. În tehnologia radar - pentru a obține impulsuri de putere mare, formarea impulsurilor etc.
8. În industria metalelor - în instalații de înaltă frecvență pentru topirea și tratarea termică a metalelor, în
instalații electroerosive (scânteie), pentru prelucrarea impulsurilor magnetice ale metalelor etc.
9. În industria minieră (cărbune, minereuri metalice etc.) - în transportul minelor pe locomotive electrice cu
condensator de frecvență normală și înaltă (fără contact), în dispozitive explozive electrice, în dispozitive
care folosesc efect electro-hidraulic etc.
10. În utilaje auto - în circuitele de aprindere pentru suprimarea scânteii în contacte și pentru suprimarea
interferențelor radio.
12. În tehnica utilizării energiei atomice în scopuri pașnice - pentru fabricarea dozimetrelor, pentru
producerea pe termen scurt a curenților mari etc. [4]