 1.5.

Uzucapiunea, mod de dobândire a dreptului de proprietate

1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea uzucapiunii
1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune
1.5.3. Calităţile posesiunii necesare uzucapiunii
1.5.4. Termenul uzucapiunii. Întreruperea termenului prescripţiei achizitive
 1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea uzucapiunii
Definiția noţiunii:
Uzucapiunea – fapt juridic complex, rezultat din reunirea:
- unei acţiuni a posesorului care constă în posedarea unui bun mobil sau imobil în condiţiile legii şi
- a unui fapt natural, precum trecerea unei perioade de timp expres prevăzute de lege,
- care au ca efect naştere unui drep real.
 Justificarea uzucapiunii
a) Constituie o sancţiune a proprietarului pentru neglijenţa sa pentru că a lasat bunul în posesiunea altei
persoane pentru o perioadă îndelungată;
b) Asigură ordinea socială, or posedarea îndelungată a bunului produce efecte juridice;
c) De cele mai dese ori cel care posedă este şi proprietarul bunului, dovada căruia este greu uneori de
produs. Astfel, uzucapiunea înlătură eventualele inconveniente de ordin probatoriu.
 Compatibilitatea uzucapiunii cu Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor
Fundamentale (Convenţia EDO) nr.1950 din din  04.11.1950
Adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950. A intrar în vigoare la 3 septembrie 1953
Publicată în Tratate Internationale nr. 1 din  30.12.1998, intrată in vigoare pentru RM la 01.02.1998.
Jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO):
- recunoaşte efectul achizitiv al dreptului de proprietate ca urmare a uzucapiunii,
- prevede că „deşi reprezintă o ingerenţă în dreptul adevăratului proprietar, ea este compatibilă cu art. 1
Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei”.
- Curtea indică că şi în situaţia în care un drept real imobiliar trebuie supus formalităţilor imobiliare,
legislatorul fiecărui stat poate acorda preponderenţă unei posesiuni de lungă durată.
A se vedea: CEDO, hotărârea din 30 august 2007, J.A.Pye (Oxford) Ltd et J.A.Pye Land (Oxford) Ltd contro
Regatul Unit al Marii Britaniei, § 74.
 Reglementarea uzucapiunii diferă după cum se uzucapează:
a) un drept care se înregistrează într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv.
Exempul:
regstrul bunurilor imobile (art. 524 Cc).
b) drepturi asupra bunurilor mobile care nu se înregistrează în asemenea registre (art.529 Cc).
 Novaţia reglementării uzucapiunii potrivit Legii nr.133/2018
1. Codul se îndepărtează de clasificarea clasică între bunuri mobile şi imobile pentru a se stabili termene
diferite de uzucapiune;
2. Se analizează în schimb:
- modul de asigurare a publicităţii dreptului înregistrat, precum şi
- situaţia dobânditorului dreptului (dacă a plătit ceva în schimbul dreptului sau nu şi dacă cunoştea viciile
dreptului pe care îl dobândeşte sau nu).
 Termenele necesare pentru aceste două uzucapiuni
1. Au fost uniformizate în funcţie de situaţia dobânditorului dreptului.
2. Astfel, pentru a uzucapa dobânditorul trebuie să exercite o posesie sub nume de proprietar:
a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință;
b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
 c) Timp de 10 ani, în celelalte cazuri
Se referă la cazul în care dobânditorul:
1. este de rea-credinţă la momentul dobândirii sau
2. devine de rea-credinţă înainte de împlinirea termenului corespunzător de la lit. a) sau, după caz, lit. b).
Noutatea Legii nr.133/2018 de modernizare a Cc
o Se recunoaşte uzucapiunea în folosul dobânditorului de rea-credinţă.
 Chiar dacă dobânditorul este de rea-credinţă, trecerea termenului de 10 ani justifică aplicarea uzcapiunii.
 Soluţia dată protejează terţii cu care tratează dobânditorul şi, în special, creditorii săi şi dobânditorii
subsecvenţi.
 Aceasta corespunde cu tendinţa altor state.
Felurile uzucapiunii unui drept care se înregistrează într-un registru de publicitate cu caracter
constitutiv
1. Uzucapiunea dreptului în temeiul cuprinsului registrului de publicitate (art. 524 Cc), cunoscută sub
denumirea de uzucapiune tabulară.
2. Uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de publicitate (art. 526 Cc), cunoscută sub
denumirea de uzucapiune extratabulară.
1.5.2. Condiţiile uzucapiunii dreptului în temeiul cuprinsului registrului de publicitate (uzucapiunea
tabulară )(art. 524 Cc)
1. a fost înregistrată:
- în registrul bunurilor imobile sau
- într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv ca titular al unui drept real sau al altui drept
patrimonial (dreptul înregistrat
iar dreptul ei este pasibil de radiere sau altă rectificare pe unul din temeiurile art. 439 alin. (1)
a) înregistrarea sau înregistrarea provizorie nu este valabilă, inclusiv dacă dreptul a fost greșit calificat de către
registrator;
    b) s-a constatat sau s-a declarat nulitatea ori ineficiența actului sau faptului în temeiul căruia a fost efectuată
înregistrarea ori înregistrarea provizorie în partea constituirii, a transmiterii sau, după caz, a stingerii dreptului
înregistrat sau înregistrat provizoriu;
Efectul care survine
Dreptul:
1 va rămîne înregistrat valabil în folosul acelei persoane și
2. nu se mai admite nicio radiere sau altă rectificare fără consimțămîntul persoanei înregistrate, dacă persoana a
exercitat posesia sub nume de proprietar a bunului asupra căruia poartă dreptul înregistrat:
    a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu
bună-credință;
    b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu
bună-credință; sau
    c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
  Dobânditor de bună-credință a dreptului înregistrat
(art. 525 Cc)
persoana înregistrată sau înregistrată provizoriu în registru ca titular al unui drept dacă la data depunerii cererii
de înregistrare sau înregistrare provizorie a dreptului în folosul său, sînt îndeplinite următoarele condiții:
    a) în registru nu era notată nicio acțiune care ulterior se va admite printr-o hotărîre judecătorească
recunoscută de lege ca fiind opozabilă dobînditorului; nu era notat niciun drept, act juridic sau fapt juridic care
întemeiază o asemenea acțiune ulterioară;
    b) din informațiile neradiate cuprinse în registru nu rezulta niciun temei care să fi justificat rectificarea
acestuia în favoarea altei persoane;
    c) dobînditorul nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea informațiilor neradiate cuprinse în registru; și
    d) dacă este cazul, dobînditorul nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască motivul din care este nul,
anulabil sau ineficient temeiul pe baza căruia el dobîndește dreptul înregistrat sau pe baza căruia a dobîndit
dreptul înregistrat autorul nemijlocit al dobînditorului.
    (2) Buna-credință se prezumă pînă la proba contrară.
 Corelația dintre nulitatea și ineficiența actului juridic civil
Nulitatea actului juridic civil:
- Este o sancţiune pentru neîndeplinirea condiţiilor de valibilitate la momentul încheierii actului juridic şi,
atunci când este constatată (sau pronunţată), are ca efect desfiinţarea actului juridic.
În cazul actului juridic desfiinţat (nul), problema ineficienței nu se pune.
ineficiența actului juridic civil:
- presupune lipsa efectelor juridice datorită intervenţiei unor cauze posterioare încheierii (valabile) a
actului juridic.
Numai un act care a fost valabil încheiat poate fi eficient sau ineficient.
Sunt cauze de ineficiență: rezoluţiunea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea etc.
 Sub aspectul raportului nulitate-ineficiență, actul juridic civil se poate afla în trei ipostaze:
a) când a fost valabil încheiat şi produce efecte juridice - contractul este eficient;
b) când, deşi a fost valabil încheiat, nu produce efecte (datorită intervenţiei unor cauze apărute ulterior încheierii
lui) - contractul este ineficient;
c) când nu au fost respectate condiţiile de validitate - contractul este nul şi desfiinţat ca act juridic.
  Calcularea termenilor
(alin. 2 şi 3 din art. 524 Cc)
Se va lua în cont posesia sub nume de proprietar exercitată după data depunerii cererii de înregistrare în folosul
posesorului.
 Efectul uzcapiunii tabulare:
Se dobândeşte dreptul de proprietate prin intermediul uzucapiunii tabulare, care nu mai poate fi contestat de la
momentul înregistrării cererii de înscriere dacă:
- după momentul înregistrării cererii sale de înscriere în registru, dobânditorul exercită o posesie utilă şi
neviciată în termenii stabiliţi.
- Uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de publicitate (uzucapiunea extratabulară)
(art.526 Cc)
Este o varietate specială a uzucapiunii de către posesorul de rea-crediță.
Această varietate a uzucapiunii este larg răspândită în sistemele de drept și a fost recunoscută compatibilă cu
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale în cauza J.A. Pye (Oxford)
Ltd şi JA. Pye (Oxford) Land Ltd vs Regatul Unit (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 30
august 2007).
 Uzucapiunea extratabulară operează
în favoarea unei persoane care nu este înscrisă în registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de
publicitate cu caracter constitutiv.
 Condiţiile uzucapiunii extratabulare
1. Posesiunea sa fie utilă.
2. Să existe o posedare timp de 10 ani sub nume de proprietar a unui bun imobil sau mobil în una din
următoarele situații:
a) proprietarul înregistrat în registrul de publicitate a decedat (moartea fizic constatată sau declarată prin
hotărâre judecătorească) ori, după caz, și-a încetat existenț;
b) a fost înregistrată în registrul de publicitate declarația de renunțare la proprietate;
c) bunul imobil este un teren, cu sau fără construcții, care nu a fost supus înregistrării primare în registrul
bunurilor imobile.
 Efectul întrunirii condiţiilor:
Posesorul poate dobândi dreptul de proprietate dacă:
- a depus, în temeiul hotărîrii judecătorești prin care se constată uzucapiunea, cererea de înregistrare a dreptului
de proprietate în registrul de publicitate înainte ca un terț să fi depus propria cerere de înregistrare a dreptului în
folosul său, pe baza unui temei legitim, în cursul sau chiar după împlinirea termenului necesar pentru
uzucapiune.
 Cererea de înregistrare a unui terţ pe baza unui temei legitim
Prin terţ interesat se înţelege:
1. moştenitorii persoanei fizice decedate sau succesorii persoanei juridice care şi-a încetat existenţa.
2. satul (comuna), orașul sau, după caz, municipiul poate cere înregistrarea dreptului de proprietate în
folosul său, în baza hotărîrii consiliului local, cu respectarea dispozițiilor legale privind transferul
drepturilor reale imobiliare, dacă o altă persoană nu a solicitat înregistrarea în temeiul uzucapiunii
conform art. 526 (art.448 CC)
Regula art. 527 Cc nu se aplică:
a) bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un
registru de publicitate;
    b) bunurilor culturale mobile;
    c) dacă actul în temeiul căruia dobînditorul a dobîndit bunul este nul sau anulabil.
 Uzucapiunea mobiliară
(art.529 Cc).
Condițiile:
1. Posesorul trebuie să posede un bun mobil sub nume de proprietar;
2. Durata posesiunii:
    a) timp de 3 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat
cu bună-credință;
    b) timp de 5 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat
cu bună-credință; sau
    c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
3. Persoana care a intrat în posesia bunului mobil prin sustragere nu dobîndește dreptul de proprietate în
temeiul prezentului articol.  
4. Regulile uzucapiunii mobiliară nu se aplică
bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobândește, conform legii, prin înregistrarea într-un
registru de publicitate cu caracter constitutiv în sensul art. 420.
 Uzucapiunea mobiliară a bunurilor culturale mobile
(art. 530 Cc)
Dacă bunul constituie un bun cultural mobil, posesorul nu poate dobîndi dreptul de proprietate înainte de
expirarea termenului de 30 de ani din momentul în care:
    a) bunul cultural mobil care a intrat pe teritoriul Republicii Moldova a părăsit teritoriul statului străin cu
încălcarea legii aplicabile; sau
    b) proprietarul bunului cultural mobil a pierdut posesia bunului pe teritoriul Republicii Moldova.

În cazul bunurilor culturale mobile care aparțin cultelor sau părților lor componente, termenul este de 75 de ani.
 1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune
a) Posesiunea să fie exercitată în perioada de timp cerută de lege;
b) Posesiunea să fie utilă (alin.1 art.532 Cc).
c) Utilitatea posesiunii
(alin.1 art.532 Cc)
Posesiunea trebuie să întrunească o serie de calităţi, adică să fie lipsită de vicii existenţa cărora o împiedică să
producă efecte juridice.
Doar posesiunea utilă produce efecte juridice.
Operează prezumţia de utilitate a posesiunii.
Proba contrară urmează a fi dovedită de cel care invocă inutilitatea ei.
Mijloacele de probă:
- Viciul posesiunii poate fi dovedit prin orice mijloace de probă, inclusiv prin depoziţiile martorilor.
 Nu este utilă posesiunea
(alin. 2 art. 532 Cc):
- discontinuă;
- tulburată;
- clandestină sau
- precară.
1.5.3. Calităţile posesiunii necesare uzucapiunii
1. Continuă;
2. Netulburată;
3. Publică;
4. Neprecară, adică exercitată sub nume de proprietar.
 1. Continuitatea
(alin.3 art.532 Cc)
Definiţia:
Succesiunea regulată a actelor de posesiune la intervale de timp regulate specifice naturii lucrului.
Intermitenţele nu exclud continuitatea dacă:
- sunt normale şi obişnuite în raport cu natura lucrului.
 Nu duce la pierderea caracterului de continuitate
Survenirea:
- unui obstacol insurmontabil
- ce nu depinde de voinţa posesorului
- care îl împiedică să efectueze actele de stăpânire.
Exemplu: ploile torenţiale, inundaţiile – teren agricol.
 Posesia se consideră continuă
dacă s-a pierdut fără voia posesorului, cu condiția că:
- posesia este restituită în interiorul termenului de 1 an sau
- dacă, în decursul aceluiași termen, posesorul înaintează o acțiune în rezultatul căreia posesia este
restituită.
Art. 488 Cc stabilește prezumția de posesiune neîntreruptă
„Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade, se prezumă că a posedat neîntrerupt pe
parcursul întregii perioade”.
 Efectul prezumţiei
- Posesorul nu trebuie să dovedească că a posedat continuu.
- Posesorul va trebui doar să dovedească începutul şi sfârşitul posesiunii, perioada intermediară se prezumă
continuă.
Proba contrară revine celui care contestă continuitatea.
 Discontinuitatea – viciul posesiunii (alin. 3 art. 532 Cc)
Stăpânirea bunului cu intermitenţe anormale, la intervale neregulate, ce nu sunt specifice naturii bunului, acesta
nefiind posedat conform destinaţiei.
 Caracterele viciului
- absolut, poate fi invocat de orice persoană (alin. 7 art. 532 Cc);
- temporar;
- predomină în cazul bunurilor imobile.
2. Paşnică (netulburată)
(alin. 4 art.532 CC)
Posesiunea nu trebuie fondată sau conservată prin acte de violenţă, fizică sau morală, care nu sunt provocate de
o altă persoană.
 Posesiunea este tulburată, potrivit alin. 4 art. 532 din Cc, dacă:
1) Posesorul o obţine prin violenţă fizică sau morală împotriva celui care deţine bunul înaintea sa ori
2) o conservă prin aceste acte.
Atenţie:
Doar violenţa activă viciază posesiunea, nu şi cea pasivă când posesorul se apără cu mijloace violente pentru a
respinge tulburările aduse de un terţ.
 Caracterul viciului:
- relativ;
- temporar;
- se referă atât la bunurile mobile cât şi la cele imobile.
3. Publică
Posesiunea este exercitată în văzul tuturor şi este cunoscută de toţi cei care au voit să vadă sau să ştie.
Posesorul exercită actele de posesiune fără a le ascunde, cum le face un adevărat proprietar.
 Clandestinitatea - viciu
Posesiunea se exercită astfel încât nu poate fi cunoscută
(alin. 5 art.532 Cc).
 Caracterele viciului
Relativ:
- poate fi invocată doar de cel faţă de care se exercită pe ascuns (persoana interesată s-o cunoască), deşi alin.5
art.532 Cc nu specifică expres cercul de persoane;
Temporar:
- posesiunea devine utilă din momentul încetării clandestinităţii;
Se referă, în general, la bunurile mobile.
 4. Neprecară
(alin. 6 art.532 Cc)
Definiţia:
Posesiunea este neprecară atunci când este exercitată sub nume de proprietar.
Posesorii nemijlociţi care cad sub incidenţa alin. 3 art.484 Cc deţin bunul în baza unui titlu.
Ei nu vor putea dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune, deoarece posesiunea lor este precară.
 Deosebirea dintre posesiunea exercitată sub nume de proprietar şi cea viciată de precaritate:
Titlurile care stau la baza lor:
a) Posesiunea precară – se demonstrează prin contractul de locaţiune, depozit, gaj etc.;
b) Posesiunea sub nume de proprietar – neprecaritatea – prin contractul de vânzare-cumpărare, donaţie.
  Lipsa titlului
Motivele:
- pierdut;
- nu poate fi prezentat imediat;
- nu a existat nicodată.
 Operează prezumţiile:
a) Posesorul bunului se prezumă posesor sub nume de proprietar până la proba contrară, adică până când
adevăratul proprietar nu dovedeşte că posesorul a început a poseda pentru altul (art.484 alin. 5 Cc);
b) Posesiunea de drept limitat, odată dovedită, este prezumată că se menține până la proba intervertirii sale
în posesie sub nume de proprietar (art.486 Cc).
 Concluziile:
1. Până la stabilirea precarităţii, posesorul beneficiază de toate avantajele posesiunii utile;
2. Dacă se stabileşte că posesorul a început să posede pentru altul, se prezumă că a conservat această
calitate până la proba contrară;
3. Dacă posesorul pretinde că precaritatea a încetat şi posesiunea a devenit utilă, el trebuie să dovedească
schimbarea dată, numită intervertirea titlului.
 Intervertirea titlului posesiei
(art. 486 Cc)
Situațiile:
- Intervertirea provenită din fapta terțului
a) posesorul de drept limitat încheie cu bună-credință un act juridic translativ de proprietate cu un
neproprietar.
Condițiile intervertirii:
- Actul juridic trebuie să fie translativ de proprietate.
- Buna-credință al posesorului de drept limitat, adică posesorul nu cunoștea și nici nu trebuia, în mod
rezonabil, să cunoască lipsa calității de proprietar a celui față de care este îndreptățit.
Exemplu: chiriașul cumpără bunul închiriat de la un terț neproprietar.
 - Intervertirea provenită din fapta posesorului de drept limitat
b) posesorul de drept limitat săvîrșește împotriva posesorului sub nume de proprietar acte de rezistență
neechivoce care exprimă intenția sa de a începe să se comporte ca un proprietar; în acest caz, intervertirea nu se
va produce însă mai înainte de expirarea termenului prevăzut pentru restituirea bunului.
Exemplu:
- posesorului sub nume de proprietar cere restituirea bunului, iar posesorul de drept limitat refuză pe
motivul că se consideră proprietar ori
- notificarea din partea posesorului de drept limitat adresată persoanei de la care deține bunul potrivit
căreia nu-i mai recunoaște calitatea de proprietar și nu-i mai achită chiria.
- Caracterele vciului precarităţii
Perpetuu:
- Precaritatea odată stabilită, intervertirea titului nu se prezumă, ci trebuie dovedită de către posesor.
- Atâta timp cât titlul care a fondat posesiunea nu se transformă în unul translativ de proprietate prin unul din
mijloacele fixate de lege, posesiunea rămâne precară.
 Efectul existenţei viciilor:
Perioada în care posesiunea este afectată de vicii nu va fi luată în consideraţie la calcularea termenului
uzucapiunii.
 1.5.4. Termenii uzucapiunii
a) 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință;
b) 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință; sau
c) 10 ani, în celelalte cazuri.
 Începutul curgerii termenului:
Momentul în care posesiunea întruneşte condiţiile art.532 Cc şi nu din 12 iunie 2003, momentul întrării în
vigoare a Codului civil.
A se vedea: pct.15 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM "Cu privire la aplicarea unor
dispoziţii ale Codului civil şi ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate privată asupra
imobilelor, inclusiv asupra construcţiilor anexe" nr. 2 din 2006, în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a RM,
2006, nr. 12.
 Temeiurile întreruperii termenului prescripţiei achizitive (art.533 Cc)
a) Suspendarea curgerii termenului de prescripţie extinctivă a acţiunii de revendicare, adică suspendarea
prescripţiei extinctive (art.398-400 Cc);
b) Intentarea acţiunii de revendicare a bunului de la posesor sau, după caz, în rectificare a registrului de
publicitate faţă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faţă de posesorul mijlocit, cu
condiția că acțiunea se admite
 Efectele intentării acţiunii în revendicare asupra întreruperii termenului:
- depind de hotărârea judecătorească:
1. dacă acţiunea este admisă şi satisfăcută:
– posesorul pierde posesiunea;
1. dacă acţiunea este respinsă:
- posesiunea este valabilă şi curgerea termenului nu se întrerupe.
 Intentarea acţiunii de revendicare faţă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faţă
de posesorul mijlocit
Efectul:
- întrerupe cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii numai faţă de persoana care a înaintat
acţiunea (alin. 2 art.533 Cc).
 Concluzia
1) Simpla intentare a acţiunii nu întrerupe prescripţia în toate cazurile.
2) Intentarea acţiunii în revendicare are efect doar către cel care intentează acţiunea şi nu afectează posesorul
bunului.
Reclamantul va apela la temeiul întreruperii prescripţiei achizitive asupra unui bun mobil în următorul
caz:
01.01.2009 30.11.2013 01.01.2014 30.11.2014

Începe curgerea „B” intentează Pentru „A” se Hotărârea de

termenului acţiunea în împlineşte satisfacere a
prescripţiei revendicare. termenul acţiunea lui „B”,
achizitive pentru prescriţiei devine definitivă
„A”. achizitive de 5 ani. şi irevocabilă.


 Ipoteza:
- dacă prescripţia ar înceta să curgă doar prin efectul hotărârii care dă câştig de cauză reclamantului
Efectul:
- Termenul prescripţiei achizitive se va încheia în cursul procesului, în intervalul dintre înaintarea cererii
şi rămânerea definitivă a horărârii judecătoreşti (01.01.2014).
- Hotărârea nu ar mai avea nici un efect, iar reclamentul ar pierde bunul numai din cauza împlinirii
termenului de prescripţie achizitivă în timpul examinării litigiului, deşi acţiunea lui este fondată şi a fost
înaintată până la încheierea prescripţiei.
- Înlăturarea unei astfel de situaţii injuste
(alin. 2 art. 533 Cc)
Prescripţia achizitivă se consideră întreruptă chiar din momentul intentării acţiunii de revendicare.
Consecinţele:
Dacă acţiunea este respinsă:
- termenul de prescripţie achizitivă se consideră încheiat la 01.01.2014;
- intentarea acţiunii la 30.11.2013 nu va întrerupe curgerea prescripţiei
 Efectul întreruperii prescripţiei achizitive (alin.3 art.533 Cc)
- Timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează.
- După întrerupere poate să înceapă un nou termen.