Sunteți pe pagina 1din 2

Slide 1

Tipurile de opțional disciplină nouă sunt:

- Opţionalul la nivelul disciplinei

- Opţionalul la nivelul ariei curriculare

- Opţionalul la nivelul mai multor arii.

Oferta de curriculum la decizia şcolii este avizată de Consiliul profesoral şi este ulterior aprobată de
către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ

- Aprobarea se face în baza unei documentații care conține: programa cursului, justificarea
oportunității acestuia și fișa de opțiuni a elevilor care doresc să urmeze cursul.

- Fișa de avizare și programa sunt înaintate inspectoratelor școlare județene, inspectorului de


specialitate, pentru avizare.

- După obţinerea avizul ştiinţific din partea inspectoratului şcolar, are loc aprobarea în Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ a programelor şcolare pentru discipline/domenii de studiu
opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ ce se vor studia în anul şcolar următor.

Aceasta devine baza legală de desfășurare a cursului, având același statut ca orice programă școlară
pentru celelalte discipline cuprinse în curriculum școlar.

- În cazul în care o programă şcolară nu primeşte avizul ştiinţific din partea inspectoratului şcolar,
aceasta poate fi refăcută de către autor, pe baza recomandărilor primite din partea inspectorului
şcolar. Programele de opțional aprobate de minister, care au număr de ordin de ministru, nu mai au
nevoie de avizul Inspectoratului Școlar Județean.

Având în vedere structura noilor programe școlare pentru ciclul gimnazial se recomandă atenție la
selectarea și formularea exemplelor de activități de învățare, precum și la corelarea lor cu
competențele specifice alese de autorul programei de opțional. De asemenea, am recomanda
realizarea unor programe opționale pentru doi ani de studiu (de exemplu, clasele a V-a și a VI-a,
respectiv clasele a VII-a și a VIII-a) pentru a se putea forma și dezvolta competențele generale
stabilite.

Slide 2

Greșeli
- Nu se elaborează programa pentru o disciplină nouă, este o reașezare a programei în vigoare fiind
mai degrabă o extindere sau o aprofundare a acesteia;

- Relevanța argumentului este formală;

- Utilizarea vechiului model (obiective cadru și obiective de referință) sau vechiul curriculum pentru
clasele V-VII;

- Formularea greșită a competențelor generale și specifice (fiind formulate fie ca obiective cadru sau
de referință, fie identic cu cele din programa școlară în vigoare);

- Lipsa de corelație dintre competența generală și cele specifice; - Lipsa de corelație dintre
competențele specifice și conținuturi (după modelul programelor în vigoare, care rămâne valabil
pentru clasele VIII-XII, în anul școlar 2019 - 2020);

- Lipsa de corelație dintre competențele specifice și exemplele de activități de învățare ( pentru


clasele V-VII);

- Numărul mare de competențe generale și specifice raportat la numărul de ore pe săptămână (de
regulă, pentru 1h/săptămână ar putea fi formulate două competențe generale, fiecare cu câte două
competențe specifice);

- Stabilirea conținuturilor este ezitantă (de regulă, sunt conținuturile din programă școlară obligatorie
ceea ce nu este permis sau sunt trecute la conținuturi opere literare);

- Programele de opțional la nivelul ariei curriculare sau cele integrate nu țin în formularea
competențelor generale/ competențelor specifice de necesitatea atingerii tuturor ariilor;

- Preluarea din programa școlară pentru disciplina din trunchiul comun a:

❑ Competențelor generale ❑ Competențelor specifice ❑ Conținuturilor