CREATIVITATE, PERFORMANȚĂ ȘI ECHILIBRU EMOTIONAL

Gabriela Kelemen, Ph.D.,

Faculty of Educational Science, Psychology and Social Sciences,
"Aurel Vlaicu" University of Arad, Romania
gabriela.kelemen@uav.ro

Abstract: Creativitatea este una dintre aptitudinile cognitive necesare permormanței în secolul
douăzeci și unu. În societatea actuală multitehnologizată care tinde să automatizeze tot
ceea ce se poate, nu se contesta creativitatea ca atribut necesar și util cunoașterii, dar
apar diferite nuanțări în modul de abordare a acestei problematici datorită
particularității acesteia care se identifica ca un aspect al gândirii magice (Sparks, 2011,
p. 3).1 Studiile cercetătorilor au relevat aspectul că între creativitate, ca inteligență
specifică, inovativă și inteligența emoțională există un raport de reciprocă determinare.
O persoană este creativă dacă reușește să producă idei sau produse originale,
innovative, inedite. Gândirea creativă permite unei persoane să exploreze diferitele
aspecte ale vieții în modalități cu totul diferite față de modul comun de gândire. O
modalitate de a analiza fenomenul creativ este acela de a observa personalitățile
creative, de a identifica ce caracteristici cognitive ce se diferențiază față de ceilalți, cum
ar fi strategiile creative, stilurile cognitive, strategii rezolutive, imaginația debordantă,
inspirația, intuiția și alte elemente (Piirto, 2011). Mintea rațională este cea care conferă
înțelegere și reflecție, dublată de trăirile emoționale care își pun amprenta asupra
gândirii și personalității umane. Creativitatea este o aptitudine care se poate dezvolta în
școală, dacă este identificată și se utilizează strategii adecvate, cum ar fi angajarea
individului cu toate capavitățile sale în propria formare, alături de oportunități evoluției
sociale. (Glassner & Schwarz, 2007)2.

Key words: Creativity, Emotional Intelligence, identification, formtive intervention

Literature review
Creativitatea, concept psihologic dificil de definit și de operaționalizat, care are în compziția sa
componente definitorii, prima o reprezintă noutatea, originalitatea și ineditul gândirii sau
produsului creat și cealaltă se referă la relevanța lor în plan socio-cultural.

1
S. Sparks, Science looks at how to inspire creativity. Education Week, 201131(14), 1–16, p.3
A., Glassner, & B. B. Schwarz, What stands and develops between creative and critical thinking? Argumentation?
2

Thinking Skills and Creativity, 20072, 10–18.

 Divergent

CREATIVITY

Convergent Emergent

Figure no.1.The creative thinking

Creativitatea se situează la intersecția dintre interacțiunea dinamică a componentelor cognitive ale

inteligenței generale și atributele aptitudinele. Una dintre cele mai adecvate definiții o considerăm pe
următoarea: “a mental process by which an individual creates new ideas or products, or
recombines existing ideas and products, in a fashion that is novel to him or her” (Gallagher &
Gallagher, 1994, p. 319).3Toți cercetătorii în domeniu sunt de acord cu aspectul că trăsăturile pe
care le poate identifica cineva la o persoană creativă sunt: fluența, flexibilitatea, originalitatea și
complexitatea elaborării ideatice. Fluența face referire la calitatea gândirii, flexibulitatea se
referă la multitudinea aplicabilității unei idei, originalitatea se referă la cât de unică este ideea
respectivă. Dezvoltarea creativității depinde de foarte mulți factori, de multe ori aleatorii
(European University Association). Imaginația creatoare este o componentă importantă a
creativității care conduce spre integrarea cunoașterii empirice în raționamentul logic, a
strategiilor cognitive dublate de caracteristici precum intuiția și înțelegere,, regăsite în reușită și
performanță. Harvard Gardner atunci când făcea referire la creativitate adnota: “When I examine
myself and my methods of thought I come to the conclusion that the gift of fantasy has meant
more to me than my talent for absorbing positive knowledge” (Gardner, 1993, p. 105). Intuiția, o
caracteristică prezentă în personalitatea creativă, pe care înțelegerea umană nu poate explica
logic. Ce este intuiția, ea este o iluminare mentală, pur și simplu prezentă și declanșează o reacție
de înțelegere fulgerătoare a unor evenimente, acțiuni și fenomene independente de gândirea
rațională. Intuiția apare atunci când preocupările în rezolvarea unei probleme persistă și se
petrece instant, ca o străfulgerare mentală și care conduce spre noi trepte ale cunoașterii în
activitatea de cercetare, inovare, intuiția reprezintă o trecere rapidă peste granițele investigației și
face posibilă selecția celei mai potrivite informații în rezolvarea unei probleme, făcând probabil
apel la cele mai adecvate informații din memorie (Gordon and Berger 2003). Inteligența
emoțională se referă la abilitatea de a înțelege sentimentele și emoțiile și de a le gestiona astfel
încât să contribuie la performanță. Horward Gardner în cartea sa Frame of mind 4, definea ființa
umană ca alcătuită din mai multe tipuri de inteligențe. Între inteligență și simțire se crează o

3
J. J., Gallagher, & S. A. Gallagher, Teaching the gifted child (4th ed.). Boston, MA: Allyn & Bacon, 1994, p.319.
4
H. Gardner, Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New York: Basic Books. 1991/2011.
relație de autoderminare. Inteligența emoțională, așa cum o numește Goleman în cartea sa
“Emotional Intelligence”(1995)5, amintește despre pulsiunile ilogice care amprentează asupra
reușitelor din viața de zi cu zi. Gestionarea adecvată a emoțiilor contribuie în mod substanțial la
xreșterea performanței școlare, de aceea profesorii au datoria de a cunoaște foarte bine
personalitatea educabililor și de a lua în considerare particularitățile definitorii ale acestora.
Inteligența emoțională contribuie la creșterea creativității educabililor în condițiile în care sunt
înțeleși și abordați în conformitate cu propriile nevoi de dezvoltare.

How to florish creativity în classroom

În orice sală de clasă activitatea este îndrumată de un profesor care are de realizat obligatoriu
anumite obiective, planul de învățământ, timp didactic limitat. Clasa chiar omogenă fiind este
alcătuită din individualități, fiecare cu aptitudinea sa, cu specificul de gândire, cu ritmul propriu
de soluționare a sarcinulor de învățare. Cum în general se pune accentul mai mult pe memorarea
dr formule și definiții, cumva gândirea creativă și aptitudinile creative trec în plan secundar.
Educabilii cu abilități intelectuale și creative speciale sunt sensibili în plan emoțional și afectați
de lipsa de feed-back și valorizare personală și vor resimți un serios impact negativ în astfel de
situații. Învățarea individualizată, acordarea timpului necesar educabililor spre a-și exprima
ideile, valorizarea și încurajarea celor mai inedite abordări ale problemelor în clasă, reprezintă
incubatorul dezvoltării creativității. O altă caracteristică a personalității creative este dezvoltarea
asincronă între aptitudinile intelectuale, creative și cele social-emoționale. Acești educabili au
nevoie de întăriri afective, de încurajări, pentru îmbunătățirea stimei de sine, de conștientizarea
propriei valori, de identificarea cu ceilalți ‘like-minds’. În acest sens este necesar:
-să se acorde mai multă atenție nevoilor afective ale educabililor
-în școală să se introducă o zi în care elevii să lucreze liber la propriile proiecte;6
-elevii să fie puși în situații de învățare în care să compare și să găsească asemănări și deosebiri;
-să clasifice obiecte pe baza unor criterii proprii;
-să realizeze analogii;
-să creeze metafore care să pună în evidență relațiile dintre obiecte și concepte.7
Pe baza utilizării metodelor interactive educabilii sunt capabili să-și dezvolte modele mentale în
decursul timpului pe baza experiențelor trăite și îmbogățite permanent în școală și în afara ei prin
activitățile nonformale realizând permanent transferul de cunoștințe și abilități de la un domeniu
la altul, în cadrul unor conjuncturi combinatorii8 în practica educațională. Utilizând aceste
instrumente de lucru educabilii înțeleg mai bine conceptele și relațiile dintre ele și reușesc să le
aplice adaptativ altor domenii total diferite.

Study methodology
Măsurarea nivelului de creativitate al unei persoane reprezintă o sarcină dificilă, pentru care nu
pot fi utilizate instrumente convenționale, standardizate, care presupun foarte mult subiectivism.
Teresa Amabile, profesor și psiholog, a realizat în 1982, la Universitatea Harvard o tehică de
identificare a creativității numită The Consensual Assessment technique, care are la bază
5
D. Goleman, Emotional intelligence. New York: Bantam Books. 1995
6
K. Petty, Reflections on the 20% project. Retrieved from The Tech Classroom 2013, March 20. website:
http://www.thetechclassroom.com/20-project/reflections-on-the-20-project
7
S. Glynn, The teaching with analogies model: Build conceptual bridges with mental models. Science and Children,
44(2007), 8 52–55.
8
P. Thagard, Creative combination of representations: Scientific discovery and technological invention. In R. Proctor
& E. J. Capaldi (Eds.), Psychology of science. Oxford, England: Oxford University Press, 2010.
utilizarea unor experți (judges) în domeniu pentru realizarea unei evaluări cât mai obiective. 9
Metoda ei a fost numită-gold standard.
Am realizat un studiu privind relația dintre dezvoltarea creativității și nivelul efectiv-emoțional al
educabililor împreună cu studenții de la programul de studii Pedagogia învățământului primar și
preșcolar, studenți care se pregătesc să devină profesori pentru educație timpurie și școlaritatea
mică. Am utilizat următoarele baterii de teste pentru identificarea nivelului de creativitate al
elevilor din clasele I-IV, Torrance's test of Creative Thinking (TTCT) și Thinking Creatively
with words (TTCT)10. Elevii au avut ca sarcină să reflecteze asupra experiențelor lor de viață și
apoi să realizeze un desen cu referire la acestea. Prin intermediul acestor teste s-a urmărit nivelul
de fluență al gândirii, modul de elaborare a a desenului pe baza gândirii critice, originalitatea în
elaborarea desenelor, perseverență pentru ducerea la final a sarcinii cerute și capacitatea de
abstractizare în definirea desenului. (Trait Emotional Intelligence Questionnaire-Child Form
(TEIQue-CF) (S. Mavroveli & K.V. Petrides, Institute of Education, University of London)11.

3. Results and Discussion

Torrance's test of Creative Thinking (TTCT)
Nr. The Figural TTCT Pretest Mean (SD) Posttest Mean (SD) t P
Crt.
emotional 3.9 8.4 .25 .54
expressiveness
storytelling 9.7. 16.7 .24 .43
articulateness
movement or action 7.9 12.3 .25 .32
expressiveness of titles 10.3 14.0 .17 .26
synthesis of 9.0 12.0 .19 51
incomplete figures
synthesis of lines or 8.3 13.0 .24 .64
circles
unusual visualization 6.7 14.0 .16 .45
internal visualization 8.0 12.0 .18 .37
extending or breaking 9.7 16.7 .23 .52
boundaries
humor 7.0 11.7 .16 .27
richness of imagery 8.3 13.0 .25 .37
colorfulness of imagery 8.6 12.3 .18 .56
fantasy 9.9 16.7 .15 .21

The Verbal TTCT: Thinking Creatively with Words

Nr. The Figural TTCT Pretest Mean (SD) Posttest Mean (SD) t p
Crt.
1. fluency .043 .23 .32 .46
2. flexibility .098 .31 .65 .87
3. originality .061 .75 .39 .70

9
http://www.creativehuddle.co.uk/the-consensual-assessment-technique (accessed 17.09.2016)
10
http://www.ststesting.com/ngifted.html (accessed 21.09.2016)
11
http://www.psychometriclab.com/Home/Default/14 (accessed 20.09.2016)
În urma identificării elevilor creativi s-a intervenit prin metode de stimulare a elevilor creativi
prin susținere emoțională, prin oferirea de feed-back, prin discuții cu elevii vizavi de propriile
realizări, prin permanentă stimulare și încurajare.

INITIALE ESSESSEMENT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

possitive emotion innovative adaptative

moderating effects Column1 possitive experience

POSTEXPERIMENTAL ESSESSEMENT

0 1 2 3 4 5 6

possitive emotion innovative adaptative

moderating effects Column1 possitive experience

Pentru a adetermina importanța susținerii emoționale pentru elevii creativi s-au utilizat cele cinci
elemente de diferențiere între grupa experiment și grupa de control. Analizând soluțiile pentru
cele cinci variabile: possitive experience, moderating effects, adaptative experience, innovative
response and possitive emotion conform procentajului analizat putem deduce o creștere a
nivelului de adaptabilitate și de reacții pozitive în cadrul programului la grupul experimental care
a primit un suport afectiv constant. Studentele au fost alături de elevii implicați în studiul realizat
facilitând dezvoltarea aspectelor emoționale. Rezultatele studiului relevă importanța susținerii
emoționale de către o persoană avizată, încurajările, ridicarea moralului, evidențierea permanentă
a aspectelor povitive din comportamentul uzual al elevilor creativiSuportul afectiv reprezintă
cheia definitorie în dezvoltarea aptitudinulor educabililor creativi. Există diferențe categorice
între elevi, unele metode sunt potrivite unor elevi, altele trebuie readaptate în conformitate cu
particularitățile lor individuale, studiul ne-a confirmat importanța susținerii emoționale.

Conclusions
Educabilii, atât de diferiți unii de alții sunt capabili de descoperiri inedite, de creații originale, de
a gândi creativ, totul depinde de modul în care educatorii găsesc cele mai adecvate metode
pentru a le stimula dotarea nativă și spre a o conduce înspre dezvoltare maximală. S-a constatat
că interacțiunea dinamică dintre trăsăturile de personalitate, cognitive, afective și psiho-motorii
în condiții stimulative și motivante conduc înspre afirmarea aptitudinilor creative ale educabililor
pe domeniul lor de dotare.12 Creativitatea este un act, o idee, un produs care poate schimba un
domeniu și transforma realitate în sens pozitiv (Mihaly Csikszentmihalyi), iar educabilii creativi
sunt vizionari, au o mare curiozitate și abilitatea de a realiza conxiuni dincolo de capacitatea
celorlalți, punând întrebări, observând, explorând, revizuind și analizând în amănunt diferitele
fenomene și evenimente. Introverstiți și aplecați spre perfecțiune, persoanele creative au nevoie
de permanent suport emoțional și încurajări.

References:
Amabile, T. M. (1982). Social psychology of creativity: A consensual assessment technique.
Journal of personality and social psychology, 43, 997-1013.
Amabile, T. M., Goldfarb, P., & Brackfleld, S. C. (1990). Social influences on creativity:
Evaluation, coaction, and surveillance. Creativity Research Journal, 3, 6-21.
Batey, M. & Furnham, A. (2006). Creativity, intelligence, and personality: A critical review of
the scatteredliterature. Genetic, Social, and General Psychology Monographs, 132, 355-429.
Byrne, C. (2011). Task selection and the consensual assessment technique: Using collage tasks in
creativity research (MA Thesis). Retrieved from
http://www.uclan.ac.uk/schools/adp/just_published.php
Collins, M. A., & Amabile, T. M. (2011). Motivation and creativity. In R. J. Sternberg (Ed.),
Handbook of creativity (pp. 297–312). New York, NY: Cambridge University Press.
Davis, G. A., Rimm, S. B., & Siegle, D. (2011). Education of the gifted and talented (6th ed.).
Boston, MA: Pearson.
Melissa K. Demetrikopoulos, Interplay of Creativity and Giftedness in Science,Edited by
Institute for Biomedical Philosophy, Sense Publishers,P.O. Box 21858,3001 AW Rotterdam,The
Netherlands
Furnham, A. (2016). The Relationship between Cognitive Ability, Emotional Intelligence and
Creativity.Psychology, 7, 193-197. http://dx.doi.org/10.4236/psych.2016.72021
Gallagher, J. J., & Gallagher, S. A. (1994). Teaching the gifted child (4th ed.). Boston, MA:
Allyn &Bacon.
12
Gardner, H., (1991/2011), Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New York:
Basic Books..
Glassner, A., & Schwarz, B. B. (2007). What stands and develops between creative and critical
thinking? Argumentation? Thinking Skills and Creativity, 2, 10–18.
Glynn, S. (2007). The teaching with analogies model: Build conceptual bridges with mental
models. Science and Children, 44(8), 52–55.Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. New
York: Bantam Books.
Hay Chris, Knowledge, Creativity and Failure. A New Pedagogical Framework for Creative
Arts. Palgrave Macmillan, Springer International Publishing AG Switzerland.
Hollingsworth, R. (2012). Factors associated with scientific creativity. Euresis Journals,
2(Winter),
77–112.
Lee, S.-Y., & Olszewski-Kubilius, P. (2006). The emotional intelligence, moral judgment, and
leadership of academically gifted adolescents. Journal for the Education of the Gifted, 30, 29–
67.
Novak, J. D. (2010). Learning, creating, and using knowledge: Concept maps as facilitative tools
in schools and corporations. Journal of e-Learning and Knowledge Society, 6(3), 21–30.
Petty, K. (2013, March 20). Reflextions on the 20% project. Retrieved from The Tech Classroom
website:
http://www.thetechclassroom.com/20-project/reflections-on-the-20-project.
Reis, S. M., & Renzulli, J. S. (2010). Is there still a need for gifted education? An examination of
current research. Learning and Individual Differences, 20(4), 308–317. doi:
10.1016/j.lindif.2009.10.012
Sparks, S. (2011). Science looks at how to inspire creativity. Education Week, 31(14), 1–16.
Sternberg, R.J. (2015). Teaching for Creativity: The Sounds of Silence. Psychology of
Aesthetics, Creativity, and the Arts (in press).
Thagard, P. (2010). Creative combination of representations: Scientific discovery and
technological invention. In R. Proctor & E. J. Capaldi (Eds.), Psychology of science. Oxford,
England: Oxford University Press.
Ambrose D., Sternberg R. J., Renzulli, J., S., (2016), Creative Intelligence in the 21st Century,
Sense Publishers