Sunteți pe pagina 1din 30
CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU 6.1. Regiuni spectrale IR. Moduri de vibratie moleculara Domeniul spectral infrarosu, IR, este mai larg decat cel UV-VIS si se intinde de a. 780 nm (0,78 jum) pand la 300 pum, ins& pentru determinari analitice se utilizeaza un domeniu mai ingust, cuprins intre 2,5 um gi 1,5 jm, ceea ce corespunde la eca 4000 em"! 1a 650 om”, Exist trei zone sau regiuni spectrale in IR si anume:IR , apropiat* (0,8-2.5 um). IR ,,mediu" sau IR - NaCl (2,5 - 25 1m) siIR ,indepartat* (> 25 um), Pentru analizele structurale, inclusiv pentru detectie, intereseaz numai regiunea IR-medie, care ofera cele mai multe informatii analitice. Domeniul spectral IR_apropiat este mai sérac in informatii specifice decat cel mediu, fiind utilizat mai ales pentru determindri cantitative, jar domeniul IR indepartat este utilizat numai in cercetare. in tabelul 6.1 se dau diversele regiuni spectrale, lungimile de unda ale radiafiilor (in nm si jim), numarul de unda si freeventa, Tabelul 6.1 Regiunile spectrale, lungimile de unda, numarul de unda si freeventa Lungimea de unda | Numarul de und (nm; jum; em; m) (cmv) Raze X 10-10 nm ce 1070-19! UV - indepartat 10 - 200 nm : 10'6- 10% |UV - apropiat 200 - 400 nm 50000-25000 |10'5-7.5x10" _| Vizibil - VIS | 400-750nm | 25000-13000 _|7,.sx10'4-4x 10" | Infrarosu apropiat 0,75 - 2,5 um 13000-4000 |4x10!-1,.2x10"* | Regiunile spectrale Frecventa (Hz) Infrarogu mediu (NaCl)| 2,5 - 50 um 4000 - 200 12x 10!4-6x 10! Infrarosu indepartat 50 - 1000 um. 200-10 6x 10'7-10!! Microunde 0,1 - 100 cm 10-107 10!) - 108 Unde radio 1 - 1000 m E 108-10" CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIAIN INFRAROSU Spectrometria in IR este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor or- ganice, inclusiv medicamentoase fara distrugerea integritatii moleculelor si mai putin pentru dozare. Detectia se bazeazd pe absorbtia unor radiatii din acest domeniu si mai putin pe reflexie. Absorbtiile in IR sunt atat de caracteristice pentru unele grupari functionale, legaturi si unitafi structurale, ineat spectrul in IR poate fi considerat ca o .amprenta* a moleculei studiate, ceea ce usureaza deducerea unor detalii de structura si recunoasterea lor. Este important de precizat c& radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si implicit energii mai mici si, prin urmare, nu pot produce tranzifii electronice, dar pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie (respectiv de intindere, simetrice si asimettrice, de rotatie plan si in afara planului moleculei, de balansare, torsiune, forfecare, deformare ete. asa cum se poate obserya din figura 6,1) a ene gupatea CH vibratlide intindere— vibraldeintindere” vibra de rotate simetrice asimetrice in plan (in) Wasim) (cw) [x2 x3 xs forfecare balansare torsiune vibratii unghiulare de deformare Figura 6.1 Tipuri de vibratii moleculare in IR, cu exemplificare pentru CH2 Pentru ca o moleculd s& poatd absorbi.radiatii IR este necesaré modificarea dipolmomentului sau. Astfel, moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice (Nz, Op, Cl), nu pot avea un dipolmoment si deci nu absorb in IR. in schimb, molecula de bioxid de carbon (desi simetriea) poate avea un dipolmoment, indus de excitarea de vibratie determinata de absorbtia in IR. De fapt, pentru cao molecula s& poata absorbi in JR, ea trebuie si indeplineasca trei conditii esentiale: - sd aiba o structurd de dipol sau sa poatd dobandio astfel de structura prin excitatie cu radiatii IR; pentru exemplificare, se mentioneazA cazul etenei si cel al clor- etenei; radiafiile IR nu pot induce un dipolmoment in molecula etenei, in timp ce moleula de cloretend are un dipolmoment care poate fi modificat prin excitare IR, cnd se modifica distributia sarcinilor la cei doi atomi de carbon; CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU - perioada de vibratie trebuie sa fie in faz cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente; cantitatea de energie'a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restricfiile cuantice. pentru a fi posibila absorbtia acestei energii de catre o molecula; acest lucru se explicd ptin aceea c& in microsisteme energia nu variaza in mod continuu ca in macrosisteme: in microsistemie exist humai anumite nivele energetice permise. iar variatiile de energie ale unei particule se fac numai prin trecerea particulei de la un nivel la altul (prin salt in urma excitarii), energia fiind cuantificata intr-un microsistem, iar stdrile intermediare de energie sunt interzise. Mai trebuie facute unele precizari privitoare Ja spectrometria in IR si anume: - vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o freeventa mai mare deat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi; = benzile de radiatii de o anumita lungime de unda absorbite de diversele grupari de atomi'sunt influentate de gruparile asemandtoare de atomi si de vecinatatea altor grupari prezente in molecula; picurile de absorbtie in IR sunt mai ascutite decat cele din specirele electronice (UV-VIS), usurdnd identificarea substantelor analizate; spectrele obfinute in regiunea spectral IR medie sunt complete si unice, de aceea ele pot fi considerate ca ..amprente™ ale substantelor analizate, si servese la identificarea indivizilor chimici analizati; pentru identificarea unei substanfe este bine si se compare spectrul ei IR cu un ,Spectru standard similar“ (de referin{4), efectuat pe o ,,substanta farmaceutica de referinta* si existent intr-o biblioteca de spectre (banca de spectre etalon), ceca ce mareste siguranta detectiei, adicd exactitatea si implicit increderea in determinarile analitice; in cazul amestecurilor de substante se obtin .,spectre combinate“ (sau suprapuse) ale acestora, dar se poate identifica fiecare substanta individual pe baza picurilor de absorbfie caracteristice diverselor grupari de atomi existente in moleculele substantelor amestecului; in acelasi timp, este utila si compararea benzilor de absorbtie cu cele din bibliotecile de spentiss de altfel, regiunea spectral de amprenta este cuprinsa intre cca 1300 em” \ (cca 6 Lum) si 650 em” (15 um), absorbfia in aceasta regiune fiind dependenté de mediu sau de inconjurarea moleculara; identificarea unei molecule se face prin compararea absorbtiei ei unice, numita si, ,absorbtie sau banda de schelet*, din aceasta regiune. cu ..spectrul de referinta* din catalog: 356 CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU - pentru determinari cantitative se tine seama de faptul ca picurile de absorbiie, caracteristice pentru fiecare compus, apar la anumite Iungimi de undi si au 0 intensitate proportionala cu concentratia fiecdrei specii chimice analizate. 6.2. Obtinerea spectrelor IR si interpretarea lor Excitarea unei molecule se face de la starea sa vibrationala fundamentala la o stare vibrafionala cu energie mai mare, in care ,,numarul cuantic vibrational“ (vy > 2) produce absorbtii armonice Prima banda armonica rezult& dintr-o tranzitie de la V = 0 la v = 2, a doua dintr-o tranzitie de la v = 0 lav = 3 sia treia rezulta dintr-o tranzitie de la v = 0 lav = C&nd doua vibrafii moleculare diferite sunt excitate simultan, iar intensitatea benzilor armonice descreste cu cca un ordin de marime pentru fiecare armonicd suc- cesiva, apar ,,benzi de absorbtie combinate™. Absorbtiile in IR apropiat se datoreaz’ mai ales vibrafiilor de intindere si de torsiune (risucire) a legaturilor C-H, O-H si N-H. Regiunea spectrala IR apropiat cuprinde doud zone, una a.lungimilor de unda scurta (750-1100 cm’) si alta a lungimilor de_unda mai lungi (1100-2500 cm’). Aceasta distinefie intre cele doug zone are labaza tipurile de detector utilzafi, cei cusiliciu pentru zona 750-1100 cm’ si cei cu PbS, In, Ga, As si Ge pentru zona 1100-2500 em" O alta problema care apare la obfinerea spectrelor IR este aceea a solventilor, care trebuie si fie complet transparenti si perfect anhidri, deoarece apa absoarbe puternic in IR si nu poate fi utilizata in cazul cuvelor de sare gema care se dizoly in apd. Ca solventi, se pot utiliza CCl, si CS, perfect uscate, care pot acoperi domeniul spectral 3500 - 650 cm’, Se poate lucra de asemenea cu suspensii ale substantelor de analizat in ,,nujol*, care este 0 solufie de hidrocarbura saturata sau de derivat halogenat saturat, in ulei de vaselind, de policlorobifluoretend etc. Se mai pot utiliza si amestecuri omogene ale substantei cu bromura de potasiu (agent de dispersie/diluare), conditionate sub forma de pastile. Benzile de absorbtie in IR apar ca urmare a interactiunii componentei electrice a undelor electromagnetice incidente cu dipolii electrici ai legaturilor nesimetrice. Se admite in general c&, dac&dipolul unei legtituri oscileaz’ cu acceasi freeventa ca componenta electricd a undei, aceasta din urma poate transite energia sa legaturii cu care interactioneaz. Acest lucru este posibil numai daca exist’ un acord (conéordanta) intre frecventa mecanica a legaturii i freeventa electromagneticd a radiatiei. Evident ca, dacd o molecula nu are un dipol permanent, nu poate avea loc cuplajul cu unda electromagnetic’ si deci nu se poate produce o absorbtie de energie. Asa se explica faptul cA moleculele de N3, O>, Cl, neavand legaturi polare, sunt ,,transparente* in infrarosul mediu, CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU Spectrele IR se inregistreaz’ cu ajutorul unui spectrofotometru, cu_un singur fascilul (Figura 6.2 a) sau cu dublu fascicul (Figura 6.2 b). Sursa de radiatii IR este un ac Nernst de ceramica, supus unei incdilziri electrice pani la 1600°C. Radiatiile emise se separa in doua fascicule cu intensititi egale, unul care trece prin proba si altul care trece prin referinta. Cele doua fascicule de radiatii IR sunt conduse cu o oglinda rotitoare la un monocromator, alternativ, plasat in spatele cuvelor. De regula, detectorul este un termocuplu. sursa IR probi sau monocromator —_amplificator/_inregistrator refering detector proba il Aa ne sursi IR {_____}* monocromator amplificator/_inregistrator referinta detector Figura 6.2 Scheme ale unor spectrofotometre IR cu monofascicul (2) si cu dublu fascicul (b) Pentru inregistrarea spectrelor in IR, in domeniul 4000 cm’! - 600 cm’, este necesara o sursi de radiafii infrarosii continua, iar proba se dizolva sau se suspend in nujol sau se pastileaz in bromura de potasiu prin presare. Proba se plaseaza pe traiectul radiatiei IR, din care analitul absoarbe anumite lungimi de unda, radiafia transmis find lipsita de radiatia absorbita. Radiatia transmisa traverseaz’ monocromatorul (prisma sau retea opticd), care are rolul dea lisa sa treacd numai un fascicul foarte ingust de radiafii aproape monocromatice. Apoi se produce amplificarea, detectia si inregsitrarea spectru- lui. Spectrofotometrele mai noi funcfioneaz cu dublu fascicul de radiatii IR, unul care traverseaza proba, iar altul traverseazi un volum de solvent egal cu cel de proba. Acest al doilea Fascicul se numeste ,.fascicul de referinta si are rolul de a dispersa radiatia transmisa in functie de lungimea de unda. Detectorul masoara diferenta de energie dintre cele doua fascicule de radiatii IR. in acest caz, se introduce substanta de analizat intr-o cuva de sticla (cuartul fiind opac la radiatii IR) sau in cuve de NaCl, NaBr, KBr, CsBr, CaF, etc... Solutiile de analiti in solventi organici trebuiesa fie perfect anhidre, deoarece asa cum s-a mai spus, apa dizolva sérurile mentionate, cu exceptia CaF, care este foarte greu solubila. Interpretarea spectrelor in IR este 0 operatiune dificila, dar identificarea substan- telor este usurata de compararea spectrelor diverselor substanje cu spectre de referint similare, date sau existente in biblioteci (biinci) de spectre, care pot fi inmagazinate in memoria unui calculator. 358 CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU Se stie c& hidrocarburile saturate au spectre de absorbtie in IR simple, deoarece contin numai legaturi simple C=C si C-H, picurile fiind putine si rare (ex.: nujolul da numai trei picuri). De aici decurge 0 consecinta importanta si anume aceea cd ramén regiuni (sau spatii) spectrale largi in care se pot observa absorbjiile caracteristice substanfelor analizate, fara nici o dificultate, deoarece nu apar interferenfe. Identificarea unei substante pe baza spectrului siu in IR este o chestiune de selectie abenzilor de absorbtie si de comparare cu datele de referint’ existente in bibliotecile de spectre, Pentru exemplificare si usuratea infelegerii acestei operatiuni, in tabelele 6.2 si 6.3 sunt date principalele moduri de vibratie in spectrele IR, respectiv corelatiile si atribuirea benzilor de absorbtie IR pentru cele mai importante clase de combinatii si in functie de gruparile caracteristice pe care ele le contin. lar in figura 6.3 este dat spectrul IR al metanolului >in ym 25 asin 40 45 555 6 65 7758 9 10 1112 13 1416182925 30 40 100 4 ‘ a 4 usc—o) 7 0 W 60 50 au 30 20 1g 4000) 3000 2000 1800 1600 1400-1200 1000 $00 600 so0 400 nneaunda in em! a Figura 6.3 Spectrul in IR al metanolului Pentru identificarea metanolului se utilizeaz spectrul sau si tabelul 6.3, din care constati c& apare o banda de vibrafie de intindere a gruparii ~OH (Vo) la cca 3400 em", o vibratie de deformare in plan (8.ox) la 1400-1300 cm” si o alti vibratie de intindere (vo.1) la 1050-1060 em", caracteristic’ alcoolilor primari. Restul benzilor din acest spectru se datoreaza unor moduri de vibratie ale grupei ~C-H (a cca 2900-2800 em"), CH, (la cca 1440-1450 cm") si—CH; (la cca 1390-1370 cm’). CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU Tabelul 6.2. Principalele moduri de vibratie in spectrele IR Grupa (functionala) Numarul de unda in cm™ cH, Vsim = 2853: Vasim = 2926; 8 forfecare) = 1470 C-H Vatcani ~ 2800-3000; Varene = 3000-3100 CHs Vasim = 2962 C=C (cis - alchene) 1650 c=c Vin gaz = 1974: Miichia = 1965 OH (alcooli) Fenoli (neasociat) (acizi) 3580-3650 3594-3615 2500-2700 NH) (amin primar’) 3500 ‘NH (amina secundara) 3310-3500 SH (tiol) 2500-2700 CEN (nitril) 2240-2275 c= (aldehide) (cetone) (acizi carboxilici alifatici) {acid acetic vapori) 1720-1740 1675-1725 1790 1785 (pentru monomer) 1735 (pentru dimer) C-O-1{~C (eteri) 1230-1270 CONH, (amide) 1470-1700 NH, co, amida | amida I amida 111 CN, | Adesea benzile caracteristice unor grupe de atomi sunt afectate de restul molecule, cea ce aduce informatii suplimentare asupra structurii unei substanfe. In multe cazuri identificarea unei substante se poate face prin observarea existenjei in spectrul IR a unor benzi sau frecvente asociate la diversele grupari de atomi. Prin urmare, existd o corelatie intre pozitiile maximelor de absorbtie si prezenta unor grupiri functionale organice in moleculele substantelor analizate, asa cum se poate constata din tabelul 6.3. Desi fiecare tip de grupare functional absoarbe la lungimi de unda caracteristice, valoarea constantei de forta k (deci rigiditatea resortului echivalent) variazi putin pentru un acelasi tip de legatura. 360 CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU Tabolul 6.3. Atribuirea benzilorde absorbtie in IR pentru cele mai importante combina ‘4n00 9500 3000 2500 2000 1900 1800 1700 1600 1500 1400 1900 1200 1100 1900 g00 800. 700 [fen ]onk Alcs ooh = t Lat-t re ate eae Alchine a” OHH. ow Atcootfnot Aa | Eteri t Ache ster | Aciiontoni| os | i roa WME ibratic de intndere (v) Stein ints OC EKG vibratie de deformare (8) Prima pind! Se! sedecagl! Om -O-CBy TD vibratie de deformare in Tert.=tertiar 2 Si adinceat ‘fara planului (7) in schimb, in regiunea spectral sub 1500 cm”, exist un numar mai mare de benzi care diferd de la un compus la altul, acestea fiind vibratii de deformare a legaturilor si de schelet, care sunt greu de interpretat. Identificarea spectrelor impune 0 anumita succesiune de operafii, dupa cum urmeaza: . - compararea spectrelor obfinute experimental cu spectrele din bibliotecile de spectre, sau ,spectrotecile%, in care acestea sunt clasificate pe domenii: polimeri, solventi, adezivi, substante organice clasificate pe grupari functionale, iar in cazul substantelor medicamentoase, in functie de actiunea lor farmacodinamic’; CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU 361 - exist diverse spectroteci create de anumite firme, intre care Aldrich, Sigma, Sadtler, Hummel sialtele, in care spectrele stocate in absorbant sunt numerotate si normalizate prin adaugarea la banda cea mai intensi.a unei absorbanfe egala cul; - pentru a se putea face o comparare fiabild, spectrele athivate trebuie sa fi fost Obtinute pe compusi aflati in aceeasi stare fizicd in care este compusul analizat si necunoscut, cde exemplu, in faz gazoasa, daca se uilizeazA cuplajul CG-FTIR (cromatografie in fazi gazoast - spectrometrie IR cu transformare Fourier); - spectrele FTIR sunt foarte precise in privinfa lungimilor de unda si se pastreazi fn fisiere in format propriu unui instrument; in fisier pot fi pastrate toate punctele (fisier de tip ASCII), dar pentru ca acestea SA ocupe un spatiu eat mai mic, in memorie se face o ,,derezolutie“, in sensul c& se ia cdte un punct pentru fiecare 4 sau 8 em’!, iar punctele selectionate sunt supuse unui calcul de normalizare: evident cd valorile/punctele calculate permit redarea unei imagini corecte a spectrului de la care s-a plecat, printr-o ,,operatie inversti de rezolutie ~ Joint Commitee of Atomic Molecular and Physical Data - JCAMP.DX propune ‘un alt format care pastreazA toate punctele, deci yalorile spectrului original (experimental), ca si informatiile referitoare la spectre intr-un fisier normalizat ASCII, Acest format are si avantajul cA se pot utiliza tofi algoritmii de comparare intre spectre; ~ cercetaréa in biblioteca de spectre este 0 comparare matematica a reprezentarii spectrului compusului analizat, necunoscut, pe care o face ealeulatorul cu toate speetrele substanfelor de referinta din spectrotecd; in acest fel se selectioneaz numai spectrele cele mai asemanatoare, facdndu-se apoi un clasament descres ctor al spectrelor celor mai apropiate de spectrul compusului necunoscut analizat; ~ analistul trebuie sa examineze cu multa atentie aceste rezultate care il ajuta in adoptarea unei decizii; in aceasta examinare analistul poate utiliza ,,algoritmi de comparare®, dar acestia pot conduce (destul de frecvent) la clasamente diferite: prin urmare, alegerea unuia dintre algoritmi trebuie si se facd judicios, - pentru exemplificare, se admite c& in spectrotecdi exist& ,,* spectre pentru care se calouleaz’ suma ,,Sj* pentru un numar de ,,n1“ puncte repetate pe abscisa, a diferenjelor absolute dintre ordonata spectrului necunoscut gi ordonata spectrului ,,j* din spectrotecd (deci spectrul de comparare sau referinga), utili- znd urmatoarea formul i Seo -i"| ref(j) se referd la spectrul de teferint& (comparare) nee = se referd la spectrul necunoscut care se compara cu referinia CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIAIN INFRAROSU ~ apoi se claseaza (ordoneaza) sumele S; in ordine crescatoare, iar rezultatul este insofit de un indice de corelare; ~ in locul diferentelor dintre ordonate se pot utiliza patratele lor sau diferen- tele dintre aceste pitrate. Desigur cd astfel de comparafii pot fi facute numai de cAtre specialisti in acest domeniu, care dispun de pregatirea analitica si informatica necesara si care stiu sa aleagai unalgoritm pentru valorifica diferenfele de intensitate, diferenfele de pozitie a benzilor sau pentru a micsora zgomotul de fond 6.2.1. Etape in inregistrarea spectrelor IR Pentru determinari analitice in infrarosu se utilizeaza spectrometre IR care includ sisteme optice ce pot furniza o lumina monocromatica in regiunea spectrala 4000 cm’! - 670 em’ (adic 2,5 jum - 15 jum sau chiar pnd la 50 um, ceea ce corespunde la 200 em’). Spectrometrele IR confin un instrument de masurare a raportului dintre intensitatea luminii transmise si intensitatea luminii incidente, putandu-se face masuratori atat prin transmisie cat si prin reflexie multipla Pentru inregistrarea spectrelor IR prin transmisie este necesar pregatirea probei intr-unul din modurile urmatoare: 1) pentru lichide se realizeazA o pelicula care se mentine intre doua placi, numite si ferestre, care trebuie sa fie transparente la radiatiile infrarosii; lichidul se poate introduce de asemenea intr-o cuva transparenta la radiafii IR si care trebuie s& aiba o lungime potrivita pentru parcursul optic; dizolvarea solidelor si a lichidelor intr-un solvent potrivit, cand se obtine o solufie cu concentratie adecvata, care se introduce intr-o cuva transparentat la raze IR de o lungime corespunzatoare a parcursului, condifii in care se poate obtine un spectru bun; pentru a se obfine spectre satisfacdtoare, se recomanda concentratii de analii de 10 g/L-100 g/L pentru un parcurs de 0,5 mm-0,1 mm. Pentru compararea absorbtiei datoratd solventului, se introduce in fasciculul de referint o cuva similara, continand solventul utilizat; in cazul probelor solide, acestea se pot dispersa intr-un lichid convenabil (se obtine © past) sau intr-un solid, cum este bromura de potasiu; in unele monografii din farmacopeile europene occidentale se indic& utilizarea unei pelicule de substan topita intre dou plici transparente razelor infrarosii; - pentru obtinerea pastei, se tritureazi 5-10 mg din substanta de analizat cu 0 cantitate minima de parafina lichida (R) sau cu un alt lichid, iar pasta se preseaza intre doua plici transparente la infraros ~ pentru pastilare, se tritureazi 1-2 mg analit cu 300-400 mg de KBr (R) sau KCI(R) fin pulverizate si uscate; se poate obfine astfel o pastila cu diametrul de 13 mm care ofera un spectru bun; pentru obfinerea pastilei, se maci cu grija amestecul, se intinde uniform intr-o matrice special construita si se CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU 363 preseaza in vid la 800 MPa (cca 8 tone/em?); aceasta operatie necesita mult atentie, deoarece insuficienta macinare, umiditatea, impuritatile pot conduce la pastile imperfecte care nu sunt utile si se arunca, neavand 0 transparent uniforma la 2000 em’ ~ in cazul gazelor, se utilizeaz o celuld transparenté la radiafii infrarosii, cu parcurs optic de 100 mm, din care se elimina aerul, dupa care se introduce gazul de analizat cu ajutorul unui tub de conducere, la 0 presiune potrivitas inunele cazuri se lucreaz’ la presiunea atmosferica, caz in care se utilizeaza un gaz vector transparent la infrarosii, precum No, Ar (R), efectudindu-se si o determinare de referinti intr-o celula similar’, pentru a evita sau minimiza interferentele posibile datorate apei, bioxidului de carbon sau altor gaze care pot fi prezente in aerul atmosferic. inregistrarea spectrelor prin reflexie multipli necesita respectarea prevederilor inscrise in monografia substan{ei analizate, iar pentru pregitirea probei se pot utiliza: - dizolvarea substangei de analizat intr-un solvent potrivit, in conditii date in monografie, dupa care se evapora solutia pe 0 plac de bromoiodura de taliu sau de alta sare potrivi - depunerea substantei solide pe o placa de bromoiodura de taliu (sau de alta combinatie), astfel incat sa se asigure un contact omogen cu placa Pentru identificarea substantelor analizate prin spectrometrie in IR se pot utiliza substante de referin{a sau spectre de referinta. Pentru identificarea analitului cu ajutorul unei substante de referinta, se pregatesc ambele substante in acelasi mod si se inregistreaza spectrele lor IR intre 4000 om” si 670 cm’, in aceleasi condifii experimentale. Maximele de absorbtie ale substantei analizate trebuie sA corespunda, ca pozitie si intensitate, cu cele ale spectrului substanfei de referinté, Cénd apar abateri privind pozitia maximelor de absorbtie, este bine si se procedeze la aducerea analitului sia substantei de referin{a in aceeasi stare de cristalizare sau acestea sd se prezinte in aceeasi forma, dupa care se inregsitreazi spectrele. Pentru identificarea eu ajutorul spectrelor de referinta, trebuie sA se procedeze in modul deseris mai jos. Se controleaz mai intai puterea de rezolutie a spectrofotometrului, inregistrand spectrul IR al unui film de polistiren cu grosimea de 0,05 mm. Se calculeaza apoi diferenta x dintre transmitanfa (in %) la minimul absorbtiei A de la 2870 om’ sila maximul absorbtiei B de la 2851 nm. Aceasta diferenta trebuie si aiba valoare mai mare decit 18 (TA—T > 18). Se calculeaza dupa aceea diferenta y dintre transmi- tanta (in %) la minimul absorbtiei C de la 1589 cm” si transmitanta (in %) la maximul absorbtiei D de la 1583 cm'!. Aceasti diferent trebuie sa fie mai mare decat 12 (deci Tc — Tp > 12), asa cum se poate vedea din figura 6.4 364 CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU 80 80 = 60 60 g & B 40}--+--41 * 40 2 D 20 20 B 0 a jem 3200 3000 2800 2600 ©1800 16001400 Figura 6.4" Controlarea puter de rezolutie a unui spectrometry IR prin inregistrarea spectrului unui film de polistiren © alt etapa o constituie aceea a verificiri sealet numerelor de undd, inregistrand spectrul IR al unui film de polistiren, care prezinté maxime conforme numerelorde unda. 7 tabelul 6.4 sunt prezentate maximele de absorbtie ale unui film de polistiren cu grosimea de 0,05 mm, Tabelul 6.4 Maximele de absorbtie ale unui film de polistiren | Numar de und Pete Numar de unda Exacta et 3027.1 403 L 1583,1 403 2924 12.0 11814 +03 A 2850.7 403 Bi 11543 403 | t9aa #10 1069.1 403 1871 403 | 1028 403 1801,6 403 | 906,7 403 1501.4 i 4053 698.9 +055 CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU 6.2.1.1. Etape la inregistrarea spectrelor in IR - apropiat Pentru analiza in domeniul infrarosu apropiat se fine seama de faptul c& aceasta tehnicd este util mai ales pentru identifi tantelor organice si de faptul ca metoda se limiteaz Ia rezonantele unor grupari, cum sunt C-H, O-H, N-H si S-H, pentru care se obfin numeroase informafii. in plus, trebuie avut in vedere ca spectrele IR depind de o serie de insusiri ale substanfelor, intre care: marimea particulelor, polimorfismul, solventii reziduali (din sinteza, prelucrare, purificare etc.), umiditatea etc., care nu pot fi stipanifi intotdeauna. Din aceste considerente, este practic imposibil si se facd o comparatie direct’ a spectrului IR al unui analit cu spectrul de referinta, ceea ce impune un tratament corespunzator al datelor. in analizele de acest fel se utilizeaza un spectrofotometru IR care este alcdtuit (in mod obisnuit) din urmatoarele componente: ~ un set (dispozitiv) de filtre cu refea sau cu interferometru, care poate furniza radiatii electromagnetice cuprinse in domeniul 780 nm - 2500 nm (adicd ntre 12.821 em” si 4000 em’): - un dispozitiv sau modul de colectare si masurare a intensitatii radiatiilor transmise sau reflectate, cum sunt sfera de integrare, fibra optica etc., cuplate la un detector potrivit; ~ un dispozitiv de tratare matematica a datelor spectrale care se ob} Solutia probei de analizat se prepara in nujol sau proba se poate pastila in bromura de potasiu. inregistarea spectrului se poate face’ in transmisie (transmitanfa) sau in reflexie, Metoda prin transmisie se utilizeaz, de regula, pentru probele lichide, diluate sau nu, dar si pentru solide, dup& dizolvarea lor intr-un lichid. Proba se introduce intr-o cuva transparenti pentru radiafiile din regiunea infrarosu apropiat, intr-un traiect (parcurs) de 0,5 ~ 4,0 mm, dar se poate lucra si prin imersia unei sonde de fibra opticdi, cu forma potrivita pentru obtinerea unui spectru IR, intr-o zona de transmitantd compatibila cu caracteristicile si specificatiile spectrofotometrului utilizat. Trebuie precizat c&, la inregistrarea spectrelor probelor lichide, existé riscul producerii unor modificari datorate temperaturii sau altor factori perturbatori de care trebuie si se {ind seama. Totusi, aparatele actuale sunt concepute si dotate optic, astfel incdt s& poat& compensa (si deci minimiza) interferenfele, de exemplu, prin .,scdiderea lor“ din spectrul analitului printr-un baleiaj martor de aer pentru probele lichide sau ale solventului, De altfel, toate spectrofotometrele utilizate in metodele optice spectrale fac asemenea compensatii Metoda prin reflexie difuza se utilizeaz4 pentru obfinerea spectrelor IR ale substan- {elor solide. Pentru aceasta, se poate utiliza 0 sonda cu fibra opticd (care trebuie sa mand imobild in timpul inregistrarii spectrului), pentru functionarea c&reia trebuie sa se asigure conditii de maxima reproductibilitate de la 0 proba la alta. in acest caz, interferentele se pot compensa prin calibrare cu un etalon de reflexie interna sau externa; trebuie avute in vedere si granulometria probei, gradul de hidratare sau solvatare a acesteia. 366 CAPITOLUL 6 | SPECTROMETRIA IN INFRAROSU Se pot face si maisuritori prin transreflexie, metodé care se poate utiliza Ia inresis: | trarea spectrelor lichidelor, diluate sau nu, precum si ale probelor solide, dizolvate sau an suspensie, Pentru aceasta, proba se introduce intr-o euva care se introduce, la randul G. intraun reflector metalic sau din oxid de titan (sau alt substanta inert), care nu dau spectre in infrarosul apropiat. O mare atentie trebuie acordata controlului functionarti spectrofotometrului IR utilizat, care trebuie s& lucreze conform indicafiilor si instructiunilor producatorului, Trebuie sa se verifice: o- scala lungimilor de unda, intre 780 nm - 2500 nm, utilizind unul sau mai multe etaloane ale cdror spectre prezinté maxime in regiunea spectrala care intereseazi:; ca etaloane se pot utiliza polistirenul, si oxizii pamanturilor rare (lantanide); ‘> repetablitatea Iungimilor de unda (pentru aparatele cu filtre nu este necesard neeasti verificare), utilizand de asemenea etaloane potrivite, respectiv tot polistirenul sau oxizi ai lantanidelor; abaterea tip a lungimilor de unda trebuie st fie aceea mentionata in prospectul spectrofotometrului IR utilizat; 4} repetabilitatea raspunsului, cu ajutorul unor etaloane, cum sunt rasinile termoplastice reflectante, dopate cu negru de carbon (fum); si in acest caz abaterea rispunsului maxim trebuie si corespunda specificatiel prospectului aparatului; - rgomotul de fond al spectrofotometrului IR, utilizand un etalon de reflexie, cum sunt patrifelele de ceramic& alba si reflectante sau rasinile termoplastice reflectante; etalonul se baleiaza in conformitate cu instructiunile producitorului spectrofotometrului si se calculeazi zgomotul aparatului pic cu pic sau pentru 0 lungime de unda data, in acest ultim caz reprezentandu-se grafic zgomotul fata de abaterea tip a raspunsului; zgomotul spectrofotometrului IR trebuie sa concorde cu specificatiile date de fabricant. 6.3. Spectrometre cu transformare Fourier Acest tip dé spectrofotometre se bazeazi pe 0 operatie matematica elaborata de. . Fourier (1768-1830), care permite trecerea de la un domenit de méisurare ta altul de exemplu, de la timp la lungime de unda, sau'o furictie de timp, F(0), simpla, intr-o functie afrecvenfei, notatd cu F(V), Aceasta funetie se numeste_,transformatd Fourier 2 functiei detimp si ea permite ,.transformarea, de exemplu, aacestei functi de timp intr-un spectrus. Prin acest procedeu se pot transforma si alte variabile, cum este de exemplu, caldura. in spectrometria RMN este posibila transformarea cimpurilor magnetice determinate de impulsuri magnetice scurte (proba nu este supusa, fn acest caz, actiunii unui camp maghetic sinusoidal, deci continuu, cu freeventa Vo, ci unui cmp magnetic cu impulsuri) {ntr-un spectru F(v), deoarece se efectueaz’ un’ mare numa de inregistrar CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIAIN INFRAROSU 367 Prin urmare, in spectroscopia IR se inregistreaza, o interferograma cu dowd unde (fascicule), aceasta depinzdnd de diferenta de drum A dintre cele doua unde, diferent care este variabil& pentru fiecare lungime de unda sau frecventa. Se poate spune, in acest caz, ci se obtine o funetie de frecventa - F(V), in functie de f(A), Principiul spectrometriei IR cu transformare Fourier se poate rezuma in felul urmator: ~ substanfa de analizat (proba) este supust actiunii unei lumini infrarosii policromatice, deci cu spectru continu, cand se produce absorbtia simultand a diferitelor numere de unda; - diferitele radiatii se separa cu un dispozitiv (sistem) de franje de interferent’ cu doua unde; cele dou fascicule sunt recombinate pe acelasi traiect, traverseaz proba si ajung la detector; ~ se masoara energia fiecdrei radiatii absorbite de proba; luminoase a fiectrei franje se poate obtine o = prin masurarea intensitai interferograma; = transformarea Fourier a inregistrarii obfinute, ca functie a diferenfei de drum parcurs, face posibilt obsinerea unei curbe (spectru) dependenta de freeventai sau de numarul de unda; - spectrofotometrele IR cu transformare Fourier pot fi utilizate atat pentru determina calitative, deci pentru identificare, cat si pentru determinari cantitative pe cantitati foarte mici de probi, inclusiv din efluentii care ies dintr-o coloand cromatografici in acest caz este vorba de un cuplaj HPLC-FTIR (FTIR = spectrometric IR cu transformare Fourier) {fn figura 6.5 se prezinta schema de principiu a unui spectrofotometru cu transfor- mare Fourier, care include un interferometru Michelson. ) @) 7 5 Figura 6.5 Schema de principiu a unui spectrofotometru IR cu transformare Fourier (a) dispozitivul optic (cu fereastra KRS-5); (b) detaliual separatorului de radiatii confec- tionat din KBr/Ge; laser cu He-Ne; oglinda-colimator; 3 = iris; 4 = sursi IR: 5 = oglinda mobild; 6 = detectie a laserului; 7 = proba; 8 = detector 368 CAPITOLUL 6. SPECTROMETRIA IN INFRAROSU Piesa principala a interferometrului este oglinda mobili (5), care oscileaza in timp intre dou pozitii extreme, una care corespunde parcursurilor celor doua fascicule de radiafii cu aceeasi lungime de unda, jar alta pentru care lumina are o compozitie variabill datorita defazirii celor dou’ parcursuri, Semnalul transmis de catre detector este tradus (transformat) intr-o interferograma, I = f(A) (sau 8), delta reprezentand diferenta dintre traiectele optice ale celor doua parcursuri De fapt se obtin doua interferograme, una fara proba de analizat si alta cu proba de analizat care sunt supuse transformarii Fourier, obtinandu-se doua spectre cu un singur fascicul, corespunzaind functiilor de unda, Ip = f(v) pentru prima interferogram’ (fara proba) si l= f(v) pentru proba. O astfel de metodologie se utilizeaza pentru analiza unui film de polistiren, obtinandu-se dowd interferograme, transformate in doua spectre (ca monofascicul), iar datele simultane obtinute permit prelucrarea globala a semnalului. Din aceste date se calculeaz fiecare punct spectral, toate punctele asezdndu-se pe curba care este spectrul final, bazat pe calcularea raportului T=I/Io= (2) pentra fiecare numar de unda. in figura 6.6 este reprezentat spectrul FTIR final al polistirenului. (a) ‘Transmitanta % (b) Transmitanta ec 88sssa 4000 3500 ‘3000 2500 2000) 1800 000 cm” Figura 6.6 Spectrul FTIR al polistenului (a) - film dupa calcularea transmitanfel T In functie de numérul de unda (in cm i) si spectrul IR al polistirenului (b) = film de 38,1 jim; rezolufie 4 cm! CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU 369 Spectrometria.IR cu transformare Fourier aduce avantajul_unei_cresteri_impor- tante_a sensibilitatii, precum si o imbunatatire apreciabila_a rezolutiei sia vitezei de achizitie a rezultatelor, un spectru de acest tip putdnd fi obfinut intr-un timp mai mic de © secunda. in aceast& tehnicd nu se utilizeaz componente dispersive, fiind detectate si mAasurate simultan toate lungimile de unda. Separarea lungimilor de unda necesita 0 modulare asemnalului sursei in asa fel, incat sd fie posibila decodarea ulterioara printr-o trasformare Fourier, care este o operatie mai complicati si care necesita, la randul ei, utilizarea unui calculator puternic. La avantajele FTIR menfionate anterior se mai adauga faptul c& nu exist lumina parazita, obinerea unui semnal mult mai luminos prin inlocuirea fantei cu un ion, datorité energiei mai mari primiti de detector, obtinerea unui raport semnal/zgomot mai bun decat prin metoda secventiala, iar lungimile de unda sunt calculate cu o precizie mai mare, ceea ce face posibil’ compararea spectrelor, Ca surse luminoase se pot utiliza urmatoarele: - filament gros; ~ bastonas scobit, confeectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanides ~ bara de carbura de siliciu. Toate aceste surse sunt incdlzite prin alimentare cu un anumit voltaj iar prin cresterea temperaturii la 1500°C, ele elibereazi o putere de 100 W, emitand de la VIS la IR-termic: intensitatea radiatiei este functie de temperatur: ind mult cu aceasta si cu Jungimea de unda. Probele mici si foarte mici se pot examina prin .,microscopie in infrarosu~, pe baza marii sensibilitati a detectorilor IR care asigura obfinerea unor spectre IR prin reflexie foarte bune. Se utilizeazi un cuplu format dintr-un spectrofotometru IR si un microscop care serveste la observarea zonei aproape punctiforma, de numai cdtiva micrometri, din proba, asupra careia se focalizeaza fasciculul. in felul acesta se poate recunoaste compozitia probelor care au o microstructura, beneficiind desigur si de spectrele corespunziitoare. Aparatele actuale existente in uz permit examinarea probelor, atat in transmisie, cat si in reflexie in cercetarea anumitor tipuri de probe se pot utiliza si ,,sonde cu fibre optice™, care includ un manson in care se afl doua fibre optice, transparente la radiatii IR, confectio- nate din oxizi vitrosi, care pot colecta si conduce radiatiile la distante de 1-2 m. La extremitatea acestui manson exist o sond& care confine un cristal de seleniura de zine ZnSe, cu dubla reflexie. Desi o astfel de sonda are avantajul de a putea fi introdusa direct in proba, cea ce asigura efectuarea unor analize rapide (uneori intr-un mediu agresiv sau dificil), prin miile de reflexii ale unei raze situate in afara axci fibrei, se produce o pierdere relativ insemnatd a intensitatii luminoase, deci a randamentului luminos care scade cu lungimea fibrei optice, in continuare se dau céteva spectre IR ale unor substante medicamentoase. | iyi oN sail fi a Figura 6.7 Spectrul IR al clozapinei (pastild KBr) Figura 6.9 Spectrul IR al didanozinei CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU oy tahoe Figura 6.10 Spectrul IR al clorhidratului de dipivefrina (pastila in KBr) a fi Figura 6.11. Spectrul IR al clorhidratului de metixen (pastila KBr) a 4 8 : L_A(um) Absorbanta % ‘se00 S200 Bea) 40d 20001609200 Figura 6.12. Spectrul IR al simvastatinei CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU 2a oo Figura 6.13 Spectrul IR al sulfatiazolului he ne i | Figura 6.14 Spectrul IR al tenoxicamului (pastilé KBr) Flguas 6. 16 Hse iif al ee itil KBr) CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU 373 yy Tyr" ee yd \ Figura 6.17. Spectrul IR al tolazamidei (in ulei mineral) 6.4. Spectrometria de difuzie Raman in expunerea referitoare la spectrometria in infrarosu s-a ardtat ca benzile de absorbtie in IR-mediu se datoreaz’ modificarii energiei de vibratie si de rotatie ale moleculeor existente pe traiectul radiatici infrarosii. Aceste modificari se pot observa si examina si prin spectrometria de difuzie Raman care ofera aceleasi informatii. Spre deosebire de spectrometria in IR, in spectrometria Raman trebuie s& se utilizeze 0 sursa de lumina monocromatica mai intensi, pe care o poate furniza un laser, iar radiatia laser este focalizata pe proba. De regula, se utilizeaza un laser de argon sau de cripton, ale carui radiafii sunt separate (izolate) de un monocromator. Analiza vibratiilor complexe ale unei molecule si utilizarea ei pentru identificarea substanfelor, pentru cercetiri ale structurii lor, pentru analize cantitative prin spectrome- trie IR si Raman, are la baz fenomene identice, dar reguli de selectie diferite. Astfel, in IR regula de selectie are la baz’ conditia (8,,/d,), # 0 (11 fiind dipolmomentul molecular instantaneu, iar q este coordonata normala), iar in spectrometria Raman este valabila conditia (0,,/d,), # 0 (c-este polarizabilitatea moleculara, respectiv o cantitate de tensiune, iar q are aceeasi semnificatie). Indicele zero (0) din fiecare expresie semnifica obligatia ca, in jurul configuratiei de echilibru, gradientul s& nu fie zero, ci sa fie diferit de zero. in contextul general al metodelor optice spectrale, in care se produc fenomene de absorbtie a luminii, de excitatie a moleculelor cu emisie de radiatii luminoase sau fluorescente, este necesar si se {ind seama de doud fenomene care pot sé apara si anume de difuzia Rayleigh si de difuzia Raman, care se produc atunci cénd lungimile de unda ale radiafiilor de excitatie (A,,) si de emisie (A) au valori apropiate. Aceste fenomene evident c& nu trebuie s& fie confundate cu fluorescenta. Difuzia Rayleigh se datoreaza coliziunii elastice a fotonilor luminii monocromatice cu moleculele de solvent, fara pierdere de energie si fra deplasare. Acest fenomen consti in reemisia de cAtre moleculele de solvent a unei mici fractiuni din lumina de excitatie, lumina emis avand aceeasi lungime de und, oricare ar fi unghiul de observare a acestui fenomen, dar intensitatea emisiei variazi in functie de polarizabilitatea moleculelor de solvent. 374 CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU Difuzia Raman este determinata de transferul unei parti a energici luminii de excitatie catre moleculele de solvent, sub forma de energie de vibratie, de aceea banda radiatiei emise se deplaseaza catre regiunea rosie a spectrului. in figura 6.18. sunt date, pentru exemplificare, componentele unui spectru de fluorescent, intre care si difuziile Rayleigh si Raman (pozitia acestei radiatii este dependent de solvent si de lungimea de unda a radiatiei de excitatie). Difuzia Raman este de 100 - 1000 de ori mai slaba decat cea Rayleigh datorita piederii unei parti a energiei luminii de excitatie, absorbita de moleculele de solvent, sub forma energiei de vibratie. 100% 200 300400500 Tungimen de und Figura 6.18 Spectru de fluorescenta si componentele sale 1 = difuzia Rayleigh (raza de excitatie); 2 = difuzia Raman; 3 = fluorescenta; 4 = lumina difractata (al doilea ordin al refelei); 5 = pic Rayleigh; 6 = pic Raman al apei Abaterea sau departarea benzii de emisie spre regiunea rosie este caracteristica fiecdrui solvent, depinzdnd, asa cum s-a aratat mai sus, si de lungimea de unda. in tabelul 6.5 sunt date aceste abateri pentru céfiva solventi si pentru cinci lungimi de unda. Tabelu 6.5 Patrusolventisi pote picurilor Raman funetedelungimes de und deenctaie Sea Lungimea Abaterea, = deurdana| 254 | 313 | 365 | 405 | 435 em ee excitatie, nm | ap Paget ees50e | ed ieee Reeo 1 EIS 3380 etanol 2m4_| 344 | 40s | 459 | 500 2920 ciclohexan 2m4_| 344 | aos | ass_| 499 2880 cloroform 275 346_| 410 | 461 502 3020 Diferenta de energie dintre fotonii absorbiti si cei emisi are aceeasi valoare pentru fiecare dintre solventi, de aceea, cdnd se modifica lungimea de und a luminii de excita- tie, are loc o deplasare a abaterii masurate (in nm) intre pozitiile picurilor Rayleigh si ale difuziei Raman, Spre exemplu, in cazul apei, aceast diferent este de 3380 cnr! dacd excitatia se face 12350 nm (28.571 em” Yi iar emisia are loc 1a 397 nm (25.191 cm” '; 28571 ~ 25.191 = 3380 cm”). Pe baza acestor date se utilizeazi difuzia Raman a apei ca test de sensibilitate a fluorescentei, test care consti in m&surarea raportului semnal/zgomot de fond al picului Raman, folosind 0 celula umplut& cu apa, cu excitatia la 350 nm si emisia la 390 nm. CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA IN INFRAROSU Prin spectrometria de difuzie Raman se pot studia probe aduse in solutie (deci lichide), adesea in apa, ca solvent, sau sub forma de particule pulverizate intr-un tub special sau in faz gazoasa, vaporii fiind introdusi intr-o cuva speciala, etansa, cu reflexii multiple. Daca 0 proba confine o substanfa sensibilé Ia cAldura sau la lumina, este necesara utilizarea unui sistem de racire, respectiv si se facd masuratori cu o rotatie a probei. Prin urmare, proba de analizat se supune actiunii unei radiatii monocromatice intense (laser) din domeniul vizibil, dar se observa si se examineaza ,,Jumina difwzata* de molecule prezente, sub un unghi de 90° (deci radiatia difuzata este perpendiculara pe fascicului de radiatie monocromatica incident). Radiafia de difuzie Raman are o intensitate foarte slaba, de aceea se impune utilizarea unui monocromator cu o inalta calitate opticd, ceea ce se asigura prin utilzarea unor ,.retele holografice* care au o putere de separare (rezolutie) intrutotul satisfacatoare. Multiplicatorul unui spectrometru Raman include o celula fotoelectrica, astfel ca fotonii incidenti produc un curent care este amplificat si inregistrat sub forma unui semnal care corespunde intensititii luminii difuzate Raman. Dac se exprima aceste radiatii (care au lungimi de und mari) sub forma de numere de unda (abaterile lor in raport cu radiafia incidenta), se regtisese valorile care corespund diferentelor de energie de rotatie si de vibratie care se obfin prin spectrometrie de absorbtie: Pentru analize Raman se utilizeazi un spectrometru Raman a cArui schema de principiu este prezentata in figura 6.19, aparatul fiind constituit dintr-o sursa de lumina laser, monocromatica, cuva probei, o oglinda concava, lentila de focalizare, monocro- mator (care este un selector de unde), o celula fotoelectrica, un detector (indicator) si un inregistrator. Pentru a usura infelegerea procesului care sti la baza acestei metode de analiza, in figura 6.20 se prezinta o schema a starilor de energie de rotatie side vibratie (a) si caracterul perpendicular (90°) al radiatiei de excitatie si de emisie a luminii difuze. Figura 6.19 Schema de principiu a unui spectrometru Raman (sau IR cu accesorii Raman) si spectrele IR (A) si Raman (B) pe care le furnizeaza 1 =surs& laser NIR; 2= cuva pentru analit; 3 = cuva pentru referin{a; 4=monocromator; jetector; 6 = inregistrator CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIAIN INFRAROSU (c) 10,6, Hs ee ily H >} Serta de vibratie 2. emisie Figura 6.20 Schema starilor de energie de rotatie si de vibrate (a), caracteru! perpendicular al radiatiei de excitatie si de emisie (b), spectrul Raman al cisteinei (c) (a) 1- linii de difuzie Rayleigh, 2- linii Stokes Din cele expuse rezultd c& spectrele IR si Raman ale. unei substanfe misoara si caracterizeazi acelasi fenomen si anume comportarea mol ibrati jar ara practic inversate, deoarece vibrafiile care dau cresteri mari ale absorbfiilor in IR, produc semnale Raman slabe. Acest fapt constituie 0 regula de excludere reciprocd pentru moleculele centrosimetrice in general, spectrele Raman sunt mai sarace in benzi, care sunt foarte clare si ascutite. Pe de alta parte, lirgimea benzilor tipice in spectrele IR ale moleculelor care participa (sau in care exista) la legaturi de hidrogen au, de regula, o consecint§ neinsem- nat in spectrul Raman al aceluiasi sistem (molecula). in figura 6:21 sunt date, pentru comparatie, spectrele IR si Raman ale dicloretanu- ICE Rees lui intensitate >

S-ar putea să vă placă și