Hemostază

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigare Sari la căutare

Hemostaza (gr. haima = sânge, stazis = a opri)[1] reprezintă totalitatea mecanismelor care intervin în oprirea
sângerării la nivelul vaselor mici (capilare) și mijlocii (arteriole, metaarteriole și venule). În funcție de
modalitatea de oprire a hemoragiei, hemostaza poate fi:

 hemostază fiziologică, proprie corpului;

 hemostază medicamentoasă, prin administrarea de substanțe coagulante/hemostatice;
 hemostază chirurgicală, necesară în cazul unor intervenții chirurgicale ample.

Cuprins
 1 Hemostaza fiziologică
o 1.1 Timpul vasculo-plachetar
o 1.2 Timpul plasmatic
o 1.3 Timpul trombodinamic
 2 Hemostaza medicamentoasă
 3 Hemostaza chirurgicală
 4 Referințe
 5 Bibliografie

Hemostaza fiziologică
Hemostaza fiziologică implică un echilibru între două procese opuse care se desfășoară simultan: formarea
cheagului sanguin și fibrinoliza. Formarea cheagului presupune interacțiunea dintre endoteliul vascular, plachete
și factorii de coagulare și se desfășoară în trei timpi: timpul vasculo-plachetar, timpul plasmatic și timpul
trombodinamic.

Timpul vasculo-plachetar
Agregarea trombocitelor. Plasma bogată în trombocite (fiola din stânga) este un lichid tulbure. După adăugarea
acidului adenozindifosforic, trombocitele sunt activate și încep a se agrega, formând fulgi albi (fiola din dreapta).

Timpul vasculo-plachetar, cunoscut și ca hemostaza primară sau temporară are drept scop formarea
trombusului alb plachetar, constituit în principal din plachete și câteva fibre de fibrină care îl consolidează. Începe
odată cu lezarea vasului. Prima reacție constă în vasoconstricția peretelui acestuia, produsă atât reflex, cât și sub
acțiunea serotoninei. Urmează aderarea trombocitelor la nivelul plăgii, agregarea și metamorfoza vâscoasă a
acestora cu vasul, ducând la oprirea sângerării în cel mult patru minute. La acest nivel sunt eliberați factorii
plachetari, cu rol deosebit în etapa plasmatică a hemostazei. Între timp, se produce activarea celor 13 factori
plasmatici ai coagulării.[2]

Timpul plasmatic

Timpul plasmatic sau coagularea (lat. coagulare = a închega, a reuni) constă din separarea sângelui în două
componente:

 într-un coagul (cheag) roșu, moale (gel), format dintr-o rețea de fibrină în ochiurile căreia sunt prinse
elemente figurate (eritrocite, trombocite, leucocite);
 în ser, plasma lipsită de fibringen și protrombină.

La rândul ei, coagularea sângelui presupune trei faze:

 faza I – formarea tromboplastinei are loc pe două căi, extrinsecă și intrinsecă. Aceasta este faza cea mai
laborioasă și durează cel mai mult, 4-8 minute.
 faza a II-a – formarea trombinei durează 10 secunde; tromboplastina transformă protrombina în trombină.
Această fază necesită prezența ionilor de calciu (Ca2+), dar și a vitaminei K sintetizată în ficat.
 faza a III-a – formarea fibrinei durează 1-2 secunde. Trombina desface, din fibrinogen, niște monomeri de
fibrină, care polimerizează spontan, alcătuind rețeaua de fibrină, ce devine insolubilă sub acțiunea
factorului XIII al coagulării. În ochiurile rețelei se fixează elementele figurate și sângerarea se oprește.[3]

Timpul trombodinamic
După ce coagulare are loc, sub acțiunea trombosteninei plachetare,se produce un proces de retracție a cheagului.
Din cheag este expulzat un lichid gălbui, puțin vâscos, numit ser. Retracția cheagului durează 2-24 ore. După
retracție, cheagul suferă treptat un proces de dizolvare, numit fibrinoliză. Aceasta se datorează unei enzime
proteolitice, plasmina (fibrinolizina), care se formează dintr-un precursor – plasminogenul circulant, inactiv.
Plasmina are capacitate să "digere" atât fibrina și fibrinogenul, cât și alte proteine din sânge. Sub acțiunea
plasminei, fibrina este degradată rezultând produși de degradare a fibrinei.

Fibrinoliza are drept efect îndepărtarea cheagului și dezobturarea vasului prin care se poate relua circulația. În
felul acesta au fost îndepărtate toate consecințele lezării vasului.

Hemostaza medicamentoasă

Heparina este o substanță anticoagulantă cu utilizare largă în industria medicală.

Hemostaza medicamentoasă constă în stoparea unei hemoragii prin medicație coagulantă. Substanțele
medicamentoase hemostatice (coagulante) utilizate în astfel de situații includ adrenalina, noradrenalina, efedrina,
dar și apa oxigenată.

Hemostaza chirurgicală
Hemostaza chirurgicală reprezintă totalitatea mijloacelor chirurgicale care duc la oprirea temporară sau
definitivă a unei hemoragii. Se poate deci realiza hemostază chirurgicală provizorie sau hemostază chirurgicală
definitivă (în cazul acesteia, cea mai cunoscută este cauterizarea).

Referințe
1. ^ "Hemostază", Dicționarul explicativ al limbii române
2. ^ Anatomia și fiziologia omului, Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristian Niță, Radu Cârmaciu,
Carmen Sălăvăstru, Cătălina Ciornei, Editura Corint, 2009, pag. 42-45
3. ^ Anatomia și fiziologia omului, Paul Naicu, Iulian Agripa Naicu, Karnig D. Magardician, Editura
Mondan, 1998