ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Șl. univ. dr. Gabriel PREDUȘCĂ

CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE

• Sisteme de memorare
• CBB de tip RS
• CBB de tip JK
• CBB de tip D
• CBB de tip T
• Exemple
• Temă
 SISTEM DE MEMORARE
Ansamblul CLC şi memorie comandată de tact constituie un
sistem logic secvenţial (SLS) (fig.1).

X X

CLC CLC SLC

Memorie Memorie
Y T Y T
Fig.1 Fig.2

Un sistem logic secvenţial (SLS) se poate reprezenta ca un CLC

fără reacţie, sau ca un SLC cu reacţie, ca în fig.2.
2 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
 CIRCUITE BASCULANTE
Circuitele basculante - circuite electronice care se
caracterizează prin existenţa a două stări limită distincte.

Trecerea dintr-o stare în alta (bascularea circuitului) are loc

într-un timp în general foarte scurt (depinzând de constantele
de timp ale circuitului) şi apare ca o variaţie bruscă a mărimilor
electrice de la cele două ieşiri ale circuitului.

Acest proces se declanşează fie sub acţiunea unor semnale de

comandă externe (cazul circuitului bistabil şi monostabil), fie ca
urmare a proprietăţii circuitului de a bascula spontan dintr-o
stare în cealaltă (cazul circuitului basculant astabil).

3 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP RS
R 2 R' 1
1 3
3
7433 Q 2 7438 Q

2 1
1 3
3
7433 Q' 2 7438 Q'
S S'

Qt 1  R  S  Qt  R   S  Qt   
Qt 1  R  S  Qt  R  S  Qt


Q t 1  S  R  Q t  S  R  Q t  Q t 1  S R Q   S  R Q
t t

RS = Reset-Set = aducere pe 0 și aducere pe 1

4 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP RS

Tabelele de adevăr corespunzătoare sunt:

R S Qt Qt+1 Stare R S Qt Qt+1 Stare

0 0 0 0 1 1 0 0 Păstrează
Păstrează starea starea
0 0 1 1 anterioară 1 1 1 1 anterioară
0 1 0 1 1 0 0 1 Este activ S
Este activ S
(setare pe 1) 1 0 1 1 (setare pe 1)
0 1 1 1
1 0 0 0 Este activ R 0 1 0 0 Este activ R
1 0 1 0 (aducere pe 0) 0 1 1 0 (aducere pe 0)

1 1 0 Stare de 0 0 0 Stare de
? ?
1 1 1 nedeterminare 0 0 1 nedeterminare

5 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP RS
În practică - CBB sincrone la care există o intrare suplimentară
de tact (CLK) care face ca circuitul să poată funcţiona simultan
(sincron) cu toate celelalte dispozitive din sistem.

R 1
3 2
2 7408 1
3
7433 Q

CLK

2
1 1
3 3
7433 Q'
2 7408
S

RS = Reset-Set = aducere pe 0 și aducere pe 1

6 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP RS

Formele de undă pentru bistabilul de tip RS activ pe

frontul crescător al impulsului de tact
7 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP RS

Formele de undă pentru bistabilul de tip RS activ pe

frontul descrescător al impulsului de tact
8 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP RS

9 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP JK
Bistabilul de tip JK păstrează cele două intrări (cu rol de Set şi
Reset), specializate fiecare pentru comanda înscrierii lui 1
respectiv 0.

J K Qt Qt+1 Stare
0 0 0 0 Păstrează starea
0 0 1 1 anterioară
0 1 0 0 Este activ K
0 1 1 0 (setare pe 0)
1 0 0 1 Este activ J
1 0 1 1 (aducere pe 1)
1 1 0 1
Schimbă starea
1 1 1 0

10 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP JK
Bistabilul JK poate fi implementat cu un bistabil RS.
JK
J K Qt Qt+1 R S
Q 00 01 11 10
0 0 0 0 X 0
0 X X
0 0 1 1 0 X
1 1 1
0 1 0 0 X 0
0 1 1 0 1 0 R  KQ
1 0 0 1 0 1
1 0 1 1 0 X JK
1 1 0 1 0 1 Q 00 01 11 10
1 0 1 1
1 1 1 0 0
1 X X

S  JQ
Qt 1  J  Q  K  Q

11 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP JK
1
J 2 4
3
6
S
1 Q
CLK 2
4
R Q'
1
2 4
K 3

JK = Jam-Keep = înscrie și șterge

12 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP JK

Formele de undă pentru bistabilul de tip JK activ pe

frontul descrescător al impulsului de tact
13 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
 CBB DE TIP JK

14 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP D
Dezavantajul principal al CBB de tip RS – la R=S=1 apar
tranziţii nedeterminate inclusiv pentru cele comandate cu
impulsuri de tact.

1
3 2
2 7408 1
3
7433 Q
D=delay=întârziere
CLK
2

2
7404 1 1
3 3
7433 Q'
2 7408
D
1

15 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP D
Tabelul de stări al bistabilului D este:

Dt Qt Qt+1
0 0 0
Q t 1  D t
0 1 0
1 0 1 Q t 1  D t
1 1 1

Bistabilul de tip D apare ca un repetor dar şi ca un circuit de

întârziere cu un tact a datelor de la intrare, de unde şi
denumirea bistabilului D (delay - întârziere).

16 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP D

Formele de undă pentru bistabilul de tip D activ pe

frontul crescător al impulsului de tact

17 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP D

18 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 CBB DE TIP T
Este un bistabil de tip JK la care intrările J şi K sunt conectate
împreună.

T Qt Qt+1 T=toggles=comută
0 0 0
1
2 4 2
0 1 1 3
7433
1
Q
3

1 0 1
CLK
1 1 0 T

Qt 1  T  Qt  T  Qt 1
2
1
2 4 3
7433 Q'
Q t 1  T  Q t  T  Qt 3

19 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 EXEMPLUL 1
Să se studieze funcţionarea circuitului de mai jos reprezentându-
se formele de undă corespunzătoare.

Rezolvare
Se realizează în trei etape:
1. Identificarea tipurilor de bistabili folosiți;
2. Scrierea ecuațiilor;
3. Reprezentarea formelor de undă.
20 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
 EXEMPLUL 1
1. Identificarea tipurilor de bistabili folosiți – avem 1 bistabil de
tip JK (T) și 1 bistabil de tip D. JK comută pe front  CK, D
comută pe front  CK.
2. Scrierea ecuațiilor;
J=K=1 D  Q1  Q2

3. Formele de undă. Se consideră starea inițială Q2Q1=00.

CK
Q1
Q2

21 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 EXEMPLUL 2

J1= J2=
Rezolvare
K1 = K2 =
CK
Q1
Q2
22 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
 EXEMPLUL 3

Rezolvare
J1= J 2=
K 1= K 2=

CK
Q1
Q2
23 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB
tema
EXEMPLUL 4

J1= J2= J3=

K1 = K2 = K3 =

CK

Q1

Q2

Q3

24 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 EXEMPLUL 5

J1= J2= J3=

K1 = K2 = K3 =
CK

Q1

Q2

Q3

25 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 TEMA 1
Să se studieze funcţionarea circuitului de mai jos
reprezentându-se formele de undă corespunzătoare.

26 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 TEMA 2
Să se studieze funcţionarea circuitului de mai jos
reprezentându-se formele de undă corespunzătoare.

27 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 TEMA 3
Desenaţi forma de undă corespunzătoare ieşirii Q ştiind că A=1111
0000 1111 0000 şi B=0011 1100 1111 0000 pentru cele două cazuri
posibile (comutatorul C pus la masă şi pus la 5V).

28 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 TEMA 4
Reprezentați formele de undă de la ieșirea bistabilelor la aplicarea
stimulilor prezentați în figurile de mai jos.

29 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 TEMA 5
La intrarea a două bistabile, unul D și altul T, se aplică un semnal
IN cu forma de undă prezentată în figura de mai jos. Să se
determine formele de undă ale ieșirilor celor două bistabile QDFF și
QTFF .

30 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 EXEMPLE
VCC

CK

Q0

Q1

Q2

Q3

31 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 EXEMPLE

CK

Q0

Q1

Q2

Q3

32 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB

 EXEMPLE

CK

Q0

Q1

Q2

Q3

33 ‐30 G.Preduşcă, ED, Lecture CBB