Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGII METODICE,
VARIETATEA ŞI DIVERSITATEA
MODALITĂŢILOR DE ACTIVIZARE
A ELEVILOR LA LECŢIA DE
MATEMATICĂ
Coordonator ştiinţific,
prof.univ.dr. CEZAR AVRAMESCU
Învăţător,
ZAHARIA LAURA GABRIELA
Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.2,
CALAFAT
2000 – 2003
CUPRINS
I. Introducere
1. Locul şi rolul învăţământului în actuala reformă a învăţământului…….3
2. Obiectivele generale ale învăţământului matematic la ciclul primar…...7
3. Importanţa generală a temei………………………………………….. 16
4. Motivarea alegerii temei……………………………………………....19
II. Aspecte teoretice de bază
1. Elaborarea strategiei didactice………………………………………..24
2. Pregătirea psihologică pentru învăţare………………………………..32
3. Diferenţiere şi individualizare în organizarea activităţilor cu conţinut
matematic……………………………………………………………. 36
III. Ipoteza de lucru. Obiectivele cercetării.
Metode de cercetare utilizate.
1. Ipoteza de lucru………………………………………………………45
2. Obiectivele lucrării………………………………………………….. 48
3. Metode de cercetare utilizate………………………………………... 50
IV. Varietatea şi diversitatea modalităţilor de activizare
a elevilor la lecţia de matematică.
1. Modernizarea învăţământului matematic prin utilizarea unor
modalităţi eficiente de activizare…………………………………… 67
2. Problematizarea – învăţarea prin descoperire……………………… 79
3. Munca independentă……………………………………………….. 131
2
4. Jocul didactic şi problemele distractive……………………………. 147
5. Analiza produselor activităţii………………………………………. 157
V. Concluzii…………………………………………………… 171
VI. Anexe…………………………………………………………. 178
VII. Bibliografie……………………………………………….. 234
apitolul
3
ntroducere
4
„Este nevoie de o reformă cuprinzătoare a învăţământului,
coerent concepută, care repoziţionează în fapt cadrul didactic şi
elevul, şi care atinge curricula, o reformă, în orice caz, de schimbare
efectivă şi nu doar de evitare a riscurilor, o reformă de conţinut care,
sub unele laturi, poate dura, dar care începe acum.” – afirma Andrei
Marga în „Reforma învăţământului acum.”, în 1997.
Constituirea viitorului şcolii româneşti este o operă vastă
care cere mobilizarea întregului potenţial al elevilor, cadrelor
didactice, al organelor de decizie, pentru satisfacerea multiplelor
exigenţe şi obiective pe care le implică, dintre care importante ar fi :
perfecţionarea continuă a conţinutului învăţământului, a tehnologiei
didactice şi ridicarea performanţelor practice ale elevilor şi
educatorilor; dezvoltarea echilibrată a inteligenţelor, achiziţiilor
cognitive, acţiunilor, tehnologiilor perfecţionate; transformarea
treptată a elevilor din receptori şi consumatori de informaţii în
coautori ai propriei lor formări.
Paşii realizaţi în învăţământ s-au concretizat prin înlocuirea
rând pe rând a unor forme tradiţionale cu un învăţământ activ,
creator, bazat pe dezvoltarea capacităţilor şi personalităţii fiecărui
elev.
Prin calitatea sa de factor de educaţie instituţionalizată,
învăţământul are un rol principal în pregătirea şi formarea
personalităţii umane, în deplin acord cu interesele şi aspiraţiile
5
comunităţii sociale, naţionale şi internaţionale. Sistemele de educaţie
se situează la incidenţa a două deziderate majore ale societăţii
moderne: acomodarea omului la noile condiţii pe care le-au creat
dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi participarea ca beneficiar şi ca
factor de progres la civilizaţia epocii sale.
Idealul educativ al lumii de azi este „omul total”, omul apt
să desfăşoare o activitate socială multilaterală, să se adapteze rapid
la dinamica transformării condiţiilor de existenţă, astfel încât în
condiţii de şomaj să se poată reorienta repede către alte meserii
decât pe care a exercitat-o iniţial.
Învăţământul este chemat să-şi echilibreze permanent
funcţia sa formativă, cu sensurile şi ţelurile culturii, ale economiei şi
vieţii sociale în ansamblu, să rămână un sistem permanent deschis
faţă de transformările pe care le înregistrează condiţiile vieţii
omului.
Sistemele şcolare pot participa cu randament sporit la
pregătirea tehnologică şi ştiinţifică a tinerelor generaţii în măsura în
care învăţământul îşi modifică propria tehnologie, adaptând-o la
condiţiile şi exigenţele vieţii contemporane. Acordarea
învăţământului la nevoile şi tendinţele de dezvoltare ale lumii
moderne înregistrează caracteristici şi ritmuri diferite, corespunzător
condiţiilor generale de progres ale fiecărei ţări.
6
În această perioadă, când ştiinţele fundamentale joacă un
rol tot mai mare în dezvoltarea progresului social, de pregătire a
omului în profil larg, matematica este chemată să-şi îndeplinească
rolul de factor esenţial la adaptarea rapidă a fiecărui individ la
cerinţele mereu crescânde ale societăţii în care trăim.
Dirijarea influenţelor şi controlul efectelor învăţământului
matematic asupra modului de a gândi sistematic, profund, eficient şi
original ocupă astăzi un loc prioritar pe agenda multor reforme,
programe de inovare şi modernizare în sfera învăţământului şi
educaţiei din multe ţări, dar mai ales a şcolii româneşti
contemporane.
Matematica modernă ia în consideraţie ansamblul structural
al ştiinţelor matematice, principiile fundamentale, relaţiile dintre
entităţile matematice.
Dirijarea influenţelor şi controlul efectelor învăţării
matematicii asupra modului de a gândi sistematic, profund, eficient
şi original, fac obiectul cercetării pedagogice ca şi al perfecţionării
continue a demersurilor metodice prin care se introduc, se verifică,
se asimilează şi se transformă cunoştinţele matematice, în strânsă
legătură cu cele ale psihologiei moderne.
Modernizarea pedagogiei învăţământului matematic, în
special din perspectiva aprecierii formării gândirii logice a elevilor
încă din primele clase, impune organizarea şi desfăşurarea acesteia
7
într-o manieră nouă; conştientizarea complexităţii actului de
predare-învăţare-evaluare, metodele activ-participative, diferenţierea
învăţământului, cultivarea interesului pentru studiu şi altele, prin
toate acestea urmărindu-se sporirea eficienţei formative a
învăţământului.
În studiul matematicii în şcoală se porneşte de la
următoarele premise:
1. Nu există ştiinţă privilegiată care are dreptul de a le
judeca pe toate celelalte.
2. Matematica, prin înaltul său grad de abstractizare şi
generalizare, prin capacitatea de sinteză, de constrângere a esenţelor
şi de exprimare a lor cu ajutorul simbolurilor, dobândeşte tot mai
mult atributele pluridisciplinarităţii. În epoca noastră a crescut rolul
ei de ştiinţă interdisciplinară şi au sporit posibilităţile de aplicare în
aproape toate ştiinţele.
3. Prin problematica diversă şi complexă care formează
obiectul, prin solicitările care obligă pe elev, prin metodologia
extrem de bogată pe care o propune, prin antrenarea şi stimularea
tuturor forţelor intelectuale, psihice şi fizice ale elevului, matematica
contribuie la dezvoltarea personalităţii umane şi la perfecţionarea
structurilor cognitive şi a metodelor de cunoaştere a limbii, precum
şi la diversificarea căilor de acţiune a omului în natură şi societate.
8
4. Este obiectul de învăţământ care acţionează asupra
tuturor trăsăturilor definitorii ale gândirii moderne: practica globală,
probabilistică, modelatoare, operatoare, pluridisciplinară şi
prospectivă. De aceea ea are un rol deosebit în dezvoltarea
intelectuală a omului.
Ideea modernizării exprimă ideea perfecţionării
învăţământului în vederea sporirii eficienţei sale formative.
În planul de învăţământ al ciclului primar, studiului
matematicii la clasele I-IV îi sunt afectate un număr semnificativ de
ore pe întreg ciclul primar, pentru fiecare clasă fiind prevăzute 3-4
ore săptămânal.
Conţinutul programelor de matematică este organizat după
un model liniar, cu posibilitatea orientării spre organizarea de
modele spiralate. Apariţia noilor programe şcolare şi a manualelor
alternative vin în sprijinul învăţătorilor şi al elevilor, astfel că
modernizarea învăţământului matematic se referă în primul rând la
conţinutul său, la introducerea în şcoală a ştiinţei matematicii
moderne.
9
I.2. Obiectivele generale ale
învăţământului matematic la ciclul
primar
10
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice
matematicii.
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare – investigare şi
rezolvare de probleme .
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica,
utilizând limbajul matematic.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi
aplicarea matematicii în contexte variate.
În continuare pe clase, voi prezenta obiectivele de referinţă:
CLASA
I a II – a a III – a a IV – a
11
1 - să înţeleagă - să înţeleagă - să cunoască - să cunoască
sistemul po- sistemul pozi- şi să utilizeze şi să utilizeze
ziţional de ţional de for- semnificaţia semnificaţia
formare a mare a nume- poziţiei cifre- poziţiei cifre-
numerelor relor din S, Z lor în forma- lor în forma-
din Z şi U, şi U, utilizând rea unui nu- rea unui nu-
utilizând obiecte pentru măr natural măr natural
obiecte justificări; mai mic decât până la
pentru 1000; 1000000000,
justificări; inclusiv;
- să scrie, să - să scrie, să - să scrie, să - să scrie, să
citească şi să citească şi să citească, să citească, să
compare compare compare, să compare, să
numerele numerele ordoneze nu- ordoneze nu-
naturale de naturale de la merele natura- mere naturale;
la 0 la 100; 0 la 1000; le până la
1000000;
- să utilizeze
fracţii pentru
a exprima
subdiviziuni
ale întregului;
12
I a II-a a III-a a IV-a
- să efectueze - să efectueze - să efectueze - să înţeleagă
operaţii de a- operaţii de adu- operaţii de a- semnificaţia
dunare şi scă- nare şi scădere dunare şi scă- operaţiilor de
dere în con- în concentrul dere cu nu- adunare, scă-
centrul 0-30; 0-100;*0-1000; mere mai dere, înmulţire
*0-100; mici de 1000; şi împărţire cu
- să efectueze rest;
- să efectueze
înmulţiri şi îm-
înmulţiri
părţiri în con-
între 0-1000;
centrul 0-50;
- să efectueze
*0-100;
împărţirea
unui număr
mai mic sau
- să înţeleagă
egal cu 100
semnificaţia a-
la un număr
dunării şi scă-
de o cifră;
derii numere-
lor fracţionare;
- să estimeze
ordinul de mă-
- să estimeze
13
ordinul de rime al rezul-
mărime al re- tatului unui
zultatului exerciţiu cu o
unui exerciţiu
I a II-a a III-a a IV-a
cu o singură singură opera-
14
lungimea, ca- losind unităţi dard pentru lungime, capa-
pacitatea sau de măsură lungime, ca- citate, masă,
masa unor o- nestandard, pacitate, ma- suprafaţă,timp
biecte folo- precum şi să, timp şi şi unităţi mone
sind unităţi următoarele u- unităţi mone- tare şi să expri
de măsură tare şi să ex- me prin trans-
nestandard, prime legătu-
aflate la înde-
15
20 (*ca 100) 1000; 1000;
în sumă sau
diferenţă; - să efectueze
împărţirea cu
rest la un nu-
măr de o cifră
şi să coreleze
- să aprecieze
cu formula
valoarea de a-
d=îxc+r, r<î;
devăr a unei a-
16
că simboluri reguli date;
pentru a pune - să folosească
în evidenţă simboluri pen-
numere necu- tru a pune în
- să rezolve -să rezolve pro-
noscute în re- evidenţă nu-
probleme ca- bleme care pre-
zolvarea de mere necunos-
re presupun o supun două o-
probleme; cute în rezol-
singură ope- peraţii de adu-
- să rezolve şi varea de pro-
raţie; nare sau de scă-
să compună bleme;
dere;
probleme de - să rezolve şi
tipul: a+b=x; să compună
a+b+c=x; probleme cu
axb=x; a:b=x text;
b = 0;
17
asocierea dintre
elementele a
două categorii - să colecteze
de obiecte pe date, să le
- să colecteze
baza unor re- sorteze şi cla-
guli date; sifice pe baza date, să le sor-
teze şi clasi-
- să extragă in- unor criterii
fice pe baza
formaţii din ta- simple, să le
unor criterii
bele şi liste, să organizeze în
simple, să le
colecteze date tabele;
reprezinte în
prin observarea
tabele;
pe o anumită
temă, să repre-
zinte datele în
tabele;
18
te în rezolva- probleme; varea unei mersul parcurs
rea exerciţii- probleme; în rezolvarea
lor; unei probleme
4 - să manifeste - să manifeste - să manifes- - să manifeste
disponibilitate curiozitate pen- te iniţiativă interes pentru
şi plăcere în a tru aflarea re- în a propune analiza şi re-
utiliza nume- zultatelor unor modalităţi di- zolvarea unor
re; exerciţii şi pro- verse de a- probleme
bleme; bordare a practice prin
unei proble- metode mate-
me; matice;
- să depăşeas-
că blocaje în
rezolvarea de
probleme, să
caute prin în-
-să manifeste cercare-eroare
un comporta- noi căi de
rezolvare;
- să manifeste
disponibilitate
I a II-a a III-a a IV-a
ment adecvat pentru a învăţa
19
în relaţiile cu de la alţii şi a-i
colegii dintr- ajuta pe cei-
un grup de lalţi în rezol-
lucru în ca- varea de pro-
drul activită- bleme.
ţilor practice
de rezolvare
de probleme.
20
I.3. Importanţa generală a temei
21
Pentru elevii claselor I-IV traiectoria actului cognitiv :
concret-abstract-concret, adică pornirea de la realitate, de la fapte
cunoscute şi trăite de elevi, pentru desprindrea noţiunilor şi regulilor
şi, apoi, confruntarea lor cu realitatea, aplicarea în diferite activităţi
practice efectuate de elevi, constituie condiţii fundamentale ale
procesului de învăţământ, care dezvoltă motivele şi interesul
elevilor pentru matematică.
Conţinutul ştiinţific al conceptelor matematice moderne nu
exclude ci, dimpotrivă, presupune utilizarea unor metode şi procedee
bazate pe intuiţie, privit din punct de vedere al psihologiei
şcolarului.
În procesul de învăţare al matematicii accentul trebuie să
cadă pe elaborarea tehnicilor intelectuale de învăţare. Tehnicile
însuşite de copii în procesul învăţării matematicii trebuie aplicate
autonom, mărind şansele reţinerii noilor cunoştinţe.
Urmând o linie metologică bine trasată şi explicitată prin
comentarii îndrumătoare şi sugestive, predarea matematicii contri-
buie la formarea raţionamentului şi a capacităţii de aplicare în
practică a cunoştinţelor, contribuie la promovarea posibilităţii de
apreciere matematică a realităţii şi a interesului elevilor pentru
studiul acestei discipline. În clasele I-IV elevii îşi însuşesc un
limbaj matematic caracterizat prin conciziune, claritate şi exactitate,
22
îşi formează deprinderi şi tehnici de rezolvare a problemelor,
înarmându-se cu procedee de calcul corect şi rapid.
Procesul de învăţare a matematicii ca şi posibilităţile de
înţelegere de care dispun copiii, permit şi reclamă restructurări ale
învăţământului încă din primii ani de şcoală. O autentică
modernizare a învăţământului matematic nu se poate face pe
segmente sau numai într-o singură direcţie, ci global: conţinut,
strategii didactice, pregătirea specialistului.
Învăţământului matematic îi este propriu efortul personal
pe care-l face cel ce învaţă matematică, antrenament la care este
supusă gândirea lui, participarea activă la procesul rezolvării. De
aceea, dacă modernizarea învăţământului implică activizarea
elevului, situarea lui în prim plan şi antrenarea gândirii lui, rezultă
că acest lucru trebuie realizat în primul rând de învăţământul
matematic, care trebuie eliberat de orice urmă a învăţământului
scolastic, formal.
23
I.4. Motivarea alegerii temei
24
îndrumarea învăţătorului. Organizarea unui învăţământ eficient
pune pe primul plan problema calităţii acestuia.
În activitatea directă la clasă am observat că elevii
claselor I-II manifestă o mai mare plăcere în cadrul orelor de
matematică, caracterizând activitatea matematică „mai uşoară”
decât celelalte, pentru ca apoi în clasele III-IV, o parte a
elevilor să reclame „greutatea” rezolvării sarcinilor matematice,
să pretindă ajutor permanent în rezolvarea temelor.
Deoarece în noua programă devine mai importantă
activitatea de rezolvare de probleme prin tatonări, încercări,
implicare activă în situaţii practice, căutare de soluţii dincolo
de cadrul strict al celor învăţate, faţă de memorarea de reguli
şi socotitul de dinainte, deoarece învăţătorul nu mai este un
simplu transmiţător de cunoştinţe, ci îi revine rolul de a le
facilita învăţarea şi a-i stimula pe copii să lucreze în echipă;
iar evaluarea capătă rol stimulator – dinamizator în activitatea
didactică, am ales tema „Strategii metodice, varietatea şi
diversitatea modalităţilor de activizare a elevilor la lecţia de
matematică”.
Deşi este o temă amplă, deşi există n materiale care
oferă soluţii şi dezbat această temă, consider că fiecare cadru
didactic are o altă viziune asupra activizării elevilor în lecţiile
25
de matematică, ţinând cont de particularităţile individuale ale
copiilor şi de grup ale clasei pe care o conduce.
Pornind de la afirmaţia „Copilul este o fiinţă unică şi
irepetabilă” ne duce obligatoriu la o diversitate a modalităţilor
de activizare a elevilor.
J.B. Basedow spunea „Copiii trebuie să înveţe jucân-
du-se. Orele de învăţătură trebuie să alterneze cu cele de
exerciţii şi jocuri.”
C.C. Salzmann spunea : „Cine nu ştie să se joace cu
copiii şi este destul de nepriceput ca să creadă acest amănunt
este mai prejos de demnitatea sa nu trebuie să se facă
educator.”
Nu de puţine ori am fost pusă în situaţia de a căuta
şi a aplica numai acele demersuri metodice care să-mi asigure
în minimum de timp eficienţa maximă, care, înseamnă formarea
unor indivizi caracterizaţi printr-o sporită flexibilitate a gândirii,
prin mobilitatea gândirii, prin capacitatea de a persevera în
căutarea, găsirea şi aplicarea soluţiei pentru rezolvarea
problemelor teoretice şi practice.
Astfel, am îndrumat elevii să pătrundă sensurile
multiple ale lucrurilor, să surprindă relaţii logice între
fenomene, să încorporeze datele cunoscute în exigenţa proprie,
26
să înveţe cum să valorifice cunoştinţele în activitatea practică,
să-şi însuşească tehnicile unei continue autoinstruiri.
Urmărind aceste lucruri am ajuns la concluzia că
însuşirea conştientă a cunoştinţelor asigură temeinicia lor, iar
însuşirea lor activă, prin efort propriu, duce la dezvoltarea
intelectuală, în primul rând a gândirii, precum şi la dezvoltarea
spiritului de independenţă, de investigaţie, de creativitate.
Pornind de la aceste considerente, în lucrarea de faţă
mi-am propus să prezint o serie de modalităţi de aplicare, în
cadrul orelor de matematică a acelor strategii didactice ce
realizează activizarea elevilor, vizând în primul rând dezvoltarea
capacităţilor creatoare ale elevilor precum şi accentuarea
caracterului formativ al învăţământului, dezvoltarea proceselor
intelectuale, dezvoltarea trăsăturilor de personalitate cu rol
deosebit în activitatea de învăţare.
Am fost preocupată de găsirea unor forme de
organizare, a unor metode de învăţare eficiente şi a unor
mijloace de învăţământ care să îmi asigure în minimum de
timp eficienţă maximă.
Cunoscând particularităţile fiecărui elev am încercat să
găsesc mijloacele potrivite pentru a-l ajuta şi îndruma să se
dezvolte cât mai mult. Dezvoltând iniţiativa şi responsabilitatea
27
elevilor consider că se realizează pregătirea lor pentru viitor,
pentru exigenţele vieţii contemporane.
Mi-am propus să urmăresc realizarea acestor obiective
în cadrul lecţiilor de matematică pentru motivele invocate în
introducere şi pentru că în cadrul acestor ore am observat o
dezvoltare mai accentuată a spontaneităţii şi libertăţii de
acţiune a elevilor; dezvoltarea capacităţii de a analiza faptele, de
a le explica.
28
apitolul
29
specte
teoretice de
bază
30
2.1. Elaborarea strategiei didactice- condiţie a acţiunii
educaţionale eficiente
31
matematicii tradiţionale, nici pentru o programă împotriva alteia.
învăţării şi predării care poate fi: analitic ori sintetic, intuitiv sau
32
frontal sau individual, clasic sau modern, interdisciplinar ori
monodisciplinar.
obiectivelor;
instruirii;
evaluare;
concrete;
33
instrument de optimizare a învăţării prin conceperea,
34
obiectivele generale ale matematicii, obiectivele instructiv-
35
natura probelor de evaluare (exerciţii, sarcini de lucru,
didactice;
36
explicativ-intuitive, algoritmice, programate); b) neprescrise ( de
37
Utilizând metode de învăţământ active, am asigurat
cuprinde, în principal:
38
formarea şi exersarea la elevi a capacităţii de însuşire a
cunoştinţelor;
39
individualitatea fiecărui elev în procesul didactic, în mod constant şi
continuu.
40
2.2. Pregătirea psihologică pentru învăţare-
exigenţă a activizării
41
Este o cerinţă absolut necesară întrucât angajarea elevilor în
elevului spre scopul pentru care s-a optat şi pe care elevul l-a
conştientizate.
42
aşteptările elevilor, precum şi luarea în considerare a factorilor care
autoinstruire.
43
găseşte într-o fază incipientă. Pentru a-i determina pe şcolarii mici
44
depăşirii capacităţilor de înţelegere ale elevilor, dar şi o
matematică.
45
2.3. Dimensiunea activ-formativă
a învăţării matematice.
46
transmiterea noţiunilor matematice se realizează nu prin simpla
activ care realizează actul învăţării matematice mai ales prin efort
47
logica pe care o relevă aceste operaţii; continue operaţii de analiză,
materiale.
48
manipulare de obiecte, la comenzile învăţătorului, ci un efort mintal
complexe.
49
anterioare, trecerea de la un stadiu la altul, superior, făcându-se
50
tehnici de calcul, recunoaşterea unui procedeu de calcul sau a unei
numărul natural).
51
Sunt multe situaţii noi pe care elevii le rezolvă prin
până la 20 etc).
este necunoscut:
52
Nu se poate vorbi de activizarea elevilor, fără a se avea în
53
analiză a conţinutului noţional al matematicii, o raţionalizare şi o
simulativă.
54
Strategia individualizării şi diferenţierii învăţământului
fiecăreia dintre acestea asupra unor sarcini unitare gradate însă prin
55
apitolul
poteza de lucru
56
biectivele
cercetării
etode de
cercetare
utilizate
57
Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei, tehnicii şi culturii
accelerat.
s-o dezvolte atâta timp cât este capabilă de progres, adică mult timp
58
Se poate afirma că nici o disciplină şcolară nu se bucură
59
matematică prin alegerea optimă a unor modalităţi de activizare se
elementare de lucru.
60
învăţare şi de utilizare a acestora în scopul sporirii eficienţei
învăţării.
bucuria fiecărui succes mare sau mic, toate aceste trăiri cultivă
61
Posibilităţile elevilor din clasele I-IV de a rezolva situaţii
elevilor;
învăţământ;
62
realizarea unui progres şcolar continuu, creşterea numărului
de elevi performanţi.
sunt:
activitatea didactică;
63
elevilor cu cât va fi prezentată într-o formă mai interesantă, dar pe
înţelesul tuturor.
64
Obiectul cercetării pedagogice îl constituie, în primul rând,
învăţământ şi educaţie.1
aspectele urmărite.
1
Stanciu St., 1969, Cercetarea pedagogică, Ed. Politică, Bucureşti, pag. 132.
65
sau ce pot elevii (adică câştigul realizat de aceştia) nu atât pe linia
activităţii elevilor.
1) Observaţia
66
Observaţia, ca metodă de cercetare, oferă constatarea
- observaţia sistemică;
şi particularităţilor psihice.
- generale şi globale;
67
- analitice şi particulare.
obştească;
68
din această scurtă observaţie. De exemplu, urmărind starea de
materialul adunat.
69
dat răspunsuri imediate, fără să mai facă apel la material intuitiv
(beţişoare, socotitori).
3+ 5= 8 4+ 2= 6
30+50=80 40+20=60
2) Experimentul
70
care acţionează asupra, şi înregistrarea, măsurarea modificărilor ivite
la elevi, etc.
practică.
71
Ţinând cont de rolul experimentului, care, prin definiţie, este creator
aceasta este infinit mai mare faţă de folosirea altor metode care nu
72
opune chiar rezistenţă la învăţarea prin cercetare-descoperire.
3) Convorbirea
neprevăzute.
73
Iată unele însemnări de acest gen: urmărind să constat
el următoarea discuţie:
- La limba română.
- De ce?
mă ajute.
- Nu.
- De ce?
- La "română" nu greşeşti?
74
Asemenea discuţii pot avea loc individual sau în grupuri
în anumite împrejurări.
4) Testul
mai sincer.
75
trebuie standardizate şi etalonate.
rezultatelor lui.
76
În scopul cunoaşterii elevilor am folosit testul iniţial pe care
final.
particularităţi.
77
legătură cu organizarea timpului liber al elevilor, cu introducerea
sincere.
78
însuşite la obiectul matematică. După ce am discutat despre temă cu
şi elevii din grupa a doua să asculte explicaţiile date şi, dacă pot, să
79
dau probă de evaluarel, unică pentru toată clasa, urmează discutarea
unele neclarităţi).
6) Tehnicile statistice
obţinute.
pedagogice sunt:
80
distribuţie care ne ajută să facem o grupare a datelor pe
finale.
81
Nr. probei
Deci ea ne furnizează date despre randamentul copiilor manifestat ca
Calificativ I S B FB
82
Nr. elevi 1 4 6 16
Media FB
Nr.
elevi
Calificative
urmărite.
83
apitolul
arietatea şi
diversitatea
modalităţilor de
activizare
84
a elevilor la lecţia de
matematică
de activizare
85
cunoştinţe şi structura pregătirii şcolare a noilor generaţii suferă
86
gândire creatoare.
87
material. Noţiunile, deci informaţiile, formează conţinutul operatoriu
88
cunoştinţe calitativ superioare, ordonate după logica şi la nivelul la
formativă intrinsecă.
acestui antrenament.
89
se maturizează în timp şi pentru că ele sunt mereu mijloace de a
variate.2
rezultat.
2
Rusu Eugen, 1969, Psihologia activităţii matematice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, pag. 192.
90
mod de a gândi printr-un antrenament permanent. În procesul
91
lucruri şi deci, a descoperi legăturile dintre ele, capacitatea de a
92
raţionamentele riguroase cu care operează matematica educă simţul
93
gândirii pot fi evidenţiate în cadrul fiecărei lecţii.
a acestei discipline.
3
Cerghit I., 1983, Metode de învăţăm`nt, EDP, Bucureşti, pag. 107-108.
94
valoare socială, ci interesează supleţea soluţiei găsite pentru
începând cu:
creatoare;
95
de sociabilitate, care favorizează comunicarea, consultarea,
efervescentă.
96
Am ajuns la concluzia că respectarea unor sarcini pe care le
lecţia de matematică.
97
Aceasta presupune curiozitatea ştiinţifică şi receptivă faţă
98
mai practice; alegeţi soluţia finală şi evaluaţi consecinţele aplicării
ei.
99
4.2. Problematizarea
100
şcoală, care devine răspunzătoare în domeniul matematicii, pentru
101
Introducerea noţiunilor de matematică oferă numeroase ocazii
adunarea şi înmulţirea.
(2 + 5) x 3 = 21
2 + 5 x 3 = 17
102
În acest fel elevii descoperă singuri căi noi de a opera cu
103
formele sale cele mai subtile cum ar fi flexibilitatea, fluiditatea etc .
disciplină, rigurozitate).
fiecare elev.
104
crearea unor situaţii de învăţare şi cunoaştere, în cazul descoperirii
naturale.
105
Exemplu: lecţia Numărul şi cifra 8
acţiune la tabla magnetică arată că, dacă o bilă (cerc, jeton) vine spre
şapte bile, se fac opt bile, având grijă să lase un mic spaţiu între 7
0 0000000
0 0000000 00 000000
0000000 0
106
spre 7 bile se fac 8; dacă 2 bile vin spre 6 bile se fac 8).
model: (dacă iau o bilă din 8, rămân 7 bile; dacă iau 2 bile din 8,
107
cea mai simplă, imaginaţia reproductivă, până la forma cea mai
108
?+?=8
?-?=4
de a afla câte puncte se pot obţine din două lovituri pe o ţintă de tir.
0
3
5
1
0 109
Am explicat elevilor că dacă ar ţinti de două ori la tir, ar
a) b)
1 1
110
Prin acest gen de exerciţii am verificat nu numai dacă elevii
termenul necunoscut.
anumită regulă:
2, 4, 6, 8,...........
111
exerciţiu cu un grad sporit de dificultate, prin care am urmărit
logică.
a) 8 + 6 = 7 + e) + 8 >8+4
b) 5 + 6 = 5 + f) 7 + <5+3
112
c) 5 + 6 = 5 + g) + 9 =4+
d) +5= 9+3
logică:
multe încercări.
113
Să se găsească termenii şi suma pentru care adunarea "a + b + c
= sumă", are termeni numere consecutive, iar suma este mai mare
3 + 4 + 5 = 12 10 < 12 < 20
5 + 6 + 7 = 18 10 < 18 < 20
a x b = 24 a x b = 12 a x b = 36 a:b=2
114
6x4 2x6 9x4 8:4
8x3 3x4 12 : 6
Într-o sitruaţie mai dificilă i-am pus pe elevi atunci când le-
a x 8 + b x 8 = 64 a x 9 + b x 9 = 81
4 x 8 + 4 x 8 = 64 3 x 9 + 6 x 9 = 81
6 x 8 + 2 x 8 = 64 2 x 9 + 7 x 9 = 81
3 x 8 + 5 x 8 = 64 5 x 9 + 4 x 9 = 81
şi înmulţire.
115
adevăruri. Aşa apar unele exerciţii care nu au enunţ aparent greu, dar
facă:
3."
Scrieţi-le!"
116
Prin aceste exerciţii am urmărit dacă elevii ştiu poziţia
necunoscut, să calculeze.
"uimire", de dificultate peste care pot trece foarte uşor dacă cunosc
pentru ei.
117
activitate este superioară altor demersuri matematice, elevii fiind
mare atenţie.
dependenţă unele faţă de altele şi faţă de una sau mai multe valori
necunoscute.
118
A rezolva o problemă, spune G. Polya, înseamnă a găsi o
4
Polya G., 1965, Cum rezolvăm o problemă? (traducere), Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
119
anticipatoare, care sugerează operaţiile de aplicat, operaţii care vor
120
problemei, schema mintală care în cazul, problemelor tipice se
problemei.
121
şi o gamă variată de deprinderi şi abilităţi intelectuale.
anumită categorie.
categorie de probleme.
122
capacităţile de a analiza şi a înţelege datele problemei, de a sesiza
rezolvarea problemei.
Exemplu:
123
de mere a 6 lei kg, cât au costat merele?), problema se reformulează
se reformulează astfel:
a primit de la 50 lei?
124
În activitatea de rezolvare a unei probleme se parcurg mai
multe etape:
Verificarea rezultatului;
E. Activităţi suplimentare:
- Generalizare;
asemănătoare.
125
viaţa de toate zilele sunt situaţii când trebuie găsit răspuns la diferite
întrebări.
concret ca acţiuni de viaţă (au mai venit ..... fetiţe, s-au spart .....
baloane, au plecat ..... răţuşte, i-a dat ..... creioane, etc) ilustrate prin
bazate pe reprezentări.
procedeul încercare-eroare.
126
unei probleme simple se porneşte de la întrebarea problemei şi cu
întrebare şi conţinut.
Exemplu:
127
- Câte sunt la mijloc?
Enunţuri:
128
a) Probleme simple bazate pe adunare (de aflare a sumei a doi
129
în achiziţii trainice, care contribuie la dezvoltarea unei motivaţii
intrinseci.
sugerez:
şi invers;
probleme latente;
realitatea;
130
prima vedere;
131
formularea problemei astfel încât să cuprindă două faze ale acţiunii
Exemple:
Ileana.
Ileana.
132
4 lei .......... 6 lei .......... 8 lei .......... ? lei
10 lei 2lei
Exemplu:
12 m .................... + 7 m .................... = 19 m
12 m + 7 m = 19 m
19 m .................... - 15 m .................... = 4 m
19 m - 15 m = 4 m
133
Elevii observă legătura dintre cele două acţiuni (cumpărăm
19 m
134
Ce putem afla apoi? (... câţi metri de pânză au rămas?) Cum?
12 m .................... 7 m .................... 15 m
135
graficelor, desenelor şi semnelor.
3. Examinarea problemei:
raţionamentul analitico-sintetic.
136
răspunsului pe care îl reclamă întrebarea problemei date.
Exemplu:
pernă cu 75 lei/bucata. Câţi lei i-au mai rămas din 1000 lei?
- Cum vom afla câţi lei i-au rămas? (Din 1000 lei vom scădea
suma cheltuită)
suma cheltuită)
problemei.
Exemplu:
garoafe albe)
garoafe roşii)
138
roşii, ce putem afla? (Numărul total de garoafe)
c) Metoda analitico-sintetică
139
succesiunii problemelor simple, constituie un proces de sinteză.
descompus problema.
140
calculele, gândirea elevilor fiind antrenată numai în stabilirea
planul este variată, dar cel mai eficient este sub forma întrebărilor.
141
admit mai multe procedee de rezolvare. Şi aceasta pentru că prin
rezolvare.
142
Se aşează toate pe o farfurie. Acţiunea este însoţită de întrebarea:
Atenţia celor din bănci a fost atrasă de cei din faţa clasei. După ce
Exemplu:
143
are?
Ana?
mai are?
complex;
144
j) compunerea de probleme după modelul simbolic;
învingerea greutăţilor:
mai particulară?
145
- Puteţi să vă folosiţi de rezultat sau de metoda folosită pentru
146
probleme, le conturăm probleme de decizie (alegerea soluţiei celei
de 1 l, un borcan de 3 l şi un bidon de 5 l?
147
Cum poate construi o sfoară de cel puţin 18m, pentru zmeu?
Crăciun poate ţine doar 30 dintre aceste obiecte. Câte obiecte din
148
De asemenea, ultima problemă prezentată (care în final, la
întrebări.
149
a. Cu câte păpuşi are mai multe Monica decât Ileana?
d. Dacă Ileana şi Laura îşi pun împreună păpuşile, vor avea mai
păpuşi?
2. Tatăl are 40 ani, mama 38, fiul 12, iar fiica 8 ani.
150
3. Tatăl cântăreşte 70 kg, mama 60 kg, fiul 40 kg, iar fiica 30
kg.
echilibru?
Corelaţii interdiciplinare
De exemplu:
151
a. Cu câte petale are mai mult muşcata decât laleaua?
lalelei?
aceste flori?
papagal 80 ani.
papagal?
152
d. În grădina zoologică, animalel trăiesc dedouă ori mai puţin
cimpanzeu?
libertate, o gorilă?
stânjeni.
Probleme-surpriză
153
De exemplu:
1. Nelu are un frate şi 3 surori. Câţi fraţi şi câte surori are Nela,
sora sa?
acelaşi număr de mere. Câte mere primeşte cel mai mic copil?
produsul vârstelor este 16, gemenii sunt blonzi, iar cel mai mic are
ochii albaştrii.
este 85?
mai uşoară. Cum se poate afla care este aceasta, folosind o balanţă
154
motivaţionali, aptitudinali şi caracteriali implicaţi.
155
prin introducerea de probleme în legătură cu calcularea unei fracţii
sugestii:
- Câte părţi s-au obţinut din fiecare obiect? Comparaţi între ele
156
- Cum se numeşte o singură parte obţinută din fiecare obiect?
(jumătate)
1
- Le spun elevilor că o doime se notează ;
2
de mari);
157
împărţit în 4 părţi egale? (pătrime);
- Ce ne arată 4? Dar 1?
, 1 ) sau ( 4 );
4 4
1 2
- Câte pătrimi are o doime? ;
2 4
2
- Câte doimi are un întreg? 1 .
2
este de două ori mai mică decât o pătrime, de 4 ori mai mică decât o
158
Am notat la tablă şi în caiete: o optime
1.
8
1 2 1 4 8
; ;1
4 8 2 8 8
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
159
Elevii au descoperit că:
2
1 ; 1 4 ; 1 8 şi deci 1 2 4 8 ;
a) 2 4 8 2 4 8
1 2 2 4 1 4 2 8 1 2 4
; ; ; , deci ;
b) 2 4 2 4 2 8 2 8 2 4 8
1 2 2 4 4 8
; ; .
c) 4 8 4 8 4 8
o optime.
1 1 1 1 1 1
; ;
4 2 8 4 8 2
1 1 1 1 1 1
; ;
2 4 2 8 4 8
160
fiecare elev dispune de câte un disc şi unităţi fracţionare
1 1 2
1 întreg
2 2 2
1 1 1 3
1 întreg
3 3 3 3
1 1 1 1 4
1 întreg
4 4 4 4 4
1 1 1 1 1 1 6
1 întreg
6 6 6 6 6 6 6
1 1 1 1 1 1 1 1 8
1 întreg
8 8 8 8 8 8 8 8 8
(toate la fel).
161
Elevii au găsit următoarele posibilităţi:
a) b) c)
1 2
; 1 4
; 1 3
2 4 2 8 2 6
şi în concluzie:
1 2 4 3
2 4 8 6
162
acumulat anterior.
număr.
egale;
părţi egale;
2;
163
Alte exemple de logică matematică:
164
4.3. Munca independentă
165
efectuare a unei probe, fişe, teste, diferă de la o clasă la alta, în
formare.
2 , 4 , 6, . . . . . 32
166
1 , 3 , 5 , . . . . . 45
100.
proprietăţile adunării:
45 + 87 + 55 + 13 = 68 + 39 + 32 + 61 =
167
consolidez deprinderile de calcul rapid şi independent. Exerciţiile
Exemple:
acestora.
CLASA I
numerele 7, 3, 10.
168
40 + = 80 -
?+?-? +?=8
2+?-5+7-3=?
d) Calculaţi:
1. 8+2=? ? + ? = 15
?+3=7 19 - ? = 12
18 - 5 = ? 6 + ? = 16
? - 3 = 10 ? - ? = 11
2. 5+3+2=? ? + ? + 2 = 18
20 - 8 + 6 = ? ? + ? - 5 = 12
2 + 3 + ? = 19 5 + ? - 4 = 41
20 - 6 - ? = 18 7 - ? + 6 = 10
2 + ? + 5 = 18 ? + 3 - 7 = 10
169
efectueze adunări în cercul 0-10; să efectueze adunări şi scăderi cu 2
CLASA a II-a
1. Efectuează:
a) 3 x 4 = b) 5 x 6 = c) 2 x 3 x 4 =
4 x = 36
x 7 = 35
170
4. La un concurs participă 8 fete şi de 5 ori mai mulţi băieţi. Câţi
CLASA a III-a
independentă:
1. Efectuaţi:
171
300 l + 169 l = 928 mm - 129 mm =
4. Andrei are 150 lei, Alin are de 3 ori mai mult, iar Vasile are cât
CLASA a IV-a
172
2. Câtul unei împărţiri este 2831, iar restul 32. Aflaţi
intelectuală, îi activizează.
0 7
9
Pentru a face un calcul mai atractiv se folosesc desene
sau
se aşează exerciţii de calcul sub formă de tabel, cerând elevilor să completeze
locurile rămase goale astfel:
173
+ = 10
7
4
2
Am explicat elevilor că pentru fiecare figură sau spaţiu
aritmetice.
174
În clasa a II-a şi a III-a asemenea exerciţii devin bine
care lui "a" i se dădeau valori diferite (0, 6, 9, 15) sau efectuează
diferenţa:
13 + 5 * 13 + 3 a + 13 * 12 + 2
14 - 2 * 17 17 - b * 15 - 2
15 + 4 * 12 + 6 a + b = 13 - 3
13 + 4 * 14 + 6 a+b*c-d
steluţelor să pună unul din semnele (< , >, =), astfel încât
175
inegalitatea sau egalitatea să fie adevărată.
176
valoare formativă şi informativă. Fişele de lucru utilizate de elev în
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
11 12 13 14 15
16 17 18 19 20
este 6.
177
urmărit dacă ştie să adune, şi să scadă cu trecere şi fără trecere peste
ordin.
178
noţiunilor de linii drepte, frânte şi curbe; linii închise, deschise;
dreptunghiului şi al pătratului.
179
ea. Pe baza acestei observaţii elevii au ajuns cu uşurinţă la
geometrice.
segmente există una şi numai una din relaţiile : <, >, =; să înţeleagă
construcţie.
180
În legătură cu segmentul de dreaptă la cls. a III-a am
(prezentată pe planşă):
181
liniei frânte, descoperind prin calcul că lungimea drumului este
ordinea de măsurare.
este 150.
182
numărul x, astfel:
150 = 3 x a
a = 150 : 3
x = a = 50
y = 2 x 50
y = 100
exerciţiu;
exerciţiul.
183
Concomitent am urmărit şi dezvoltarea următoarelor
pentru matematică.
184
4.4. Jocul didactic şi problemele distractive,
a elevilor
momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia
185
făcut referiri la acest lucru la începutul acestui capitol)
formarea deprinderilor.
mai simple până la cele mai complicate. Ele cer fantezie, capacitate
2+3 1+4
23 - 20 14 + 4
186
50 20 + 30
4:2+2:2 6:3+9:3
2 3 4 = 1
2 3 5 = 5 5
12 3 5 = 20
învingători elevii din rândul care a calculat cel mai repede şi mai
bine.
1
7+1 9
2 2
14-4 0
1
20-8 2
16+ 187
4
18-6
10+
9
1
0
1
2
1
9
repede şi corect.
muncă în colectiv.
188
14+4 20-5
17-5 11+6
20-4 12+8
6+10 10+9
13+7 17-6
steguleţul fruntaş.
9
modalităţile de 18
a ajunge de la un număr dat la altul.
18
2
36 36 27
Pătratele distractive (magice) constituie tot o modalitate de
189
face apel la gândire, atenţie şi au menirea de a consolida operaţiile
de adunare şi scădere.
2 9 4 5 4 9 9 8 13
7 5 3 10 6 2 14 10 6
6 1 8 3 8 7 7 12 11
Suma 15 Suma 18 Suma 30
7x6+5-1=
7 x (6 + 5) - 1 =
7 x (6 + 5 - 1) =
3+8x4-2=
(3 + 8) x 4 - 2 =
3 + 8 x (4 - 2)=
190
Se remarcă faptul că, pornind de la forme aproape identice
Exemplu: 6x3+5=
şi
6 x (3 + 5) =
12 = 11 + 1 = 10 + 2 = 9 + 3 ...
12 = 13 - 1 = 14 - 2 ...
191
12 = 2 x 6 = 3 x 4 ...
12 = 12 : 1 = 24 : 2 ...
5, 6, 7, 8, 9, ...
5 __ 5 __ 5 __ 5 = 3
:)?
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 0 2 __ 2 __ 2 __ 2 = 1
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 2 2 __ 2 __ 2 __ 2 = 3
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 4 2 __ 2 __ 2 __ 2 = 5
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 6 2 __ 2 __ 2 __ 2 = 10
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 12
192
Soluţia jocului este următoarea:
2 + 2 - (2 + 2) = 0
(2 : 2) x (2 : 2) = 1
(2 : 2) + (2 : 2) = 2
(2 x 2) - (2 : 2) = 3
(2 x 2) + (2 - 2) = 4
(2 + 2) + (2 : 2) = 5
(2 x 2 x 2) - 2 = 6
(2 x 2 x 2) + 2 = 10
(2 + 2 + 2) x 2 = 12
şi împărţire astfel:
Jocul numărului 1
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 0
193
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 1
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 2
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 3
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 4
Soluţia jocului:
1+1-1-1=0
1 + 1 - (1 x 1) = 1
(1 : 1) + (1 : 1) = 2
(1 : 1) + 1 + 1 = 3
1+1+1+1=4
Elevii constată:
194
cu 2 (dublare), sau că unul este jumătatea celuilalt;
195
se atrage atenţia elevilor că vor trebui să urmărească cu atenţie pe
196
face apel deopotrivă la gândire, judecată profundă, spirit de
aceste coordonate.
197
competenţelor şi capacităţilor la acest obiect.
iar pentru a măsura ceea ce s-a obţinut în cursul lecţiei este necesară
198
a fi un proces de autoreglare. Învăţătorul obţine pe calea feedback-
199
Pentru sporirea randamentului şcolar elevul trebuie să fie
ştie că educatorul este cel care aduce lumină în mintea lui de aceea
reglează activitatea.
200
înţeleagă necesitatea efortului pe care trebuie să-l depună, astfel i se
201
învăţare întregul lor potenţial intelectual.
202
complexul general funcţional al personalităţii, pentru că este necesar
203
trebuie să fie conştienţi.
204
valorifice mai mult potenţialul creator al elevilor, să corespundă
205
sau individual oferă posibilitatea fiecărui elev la o învăţare activă în
respectiv.
206
clasele la care am predat (I, II) precum şi altor colective (III, IV) şi
207
concluziile metodice impuse.
208
apropiate de programa şcolară specifică vârstei lor. Pentru
209
fel încât să fie în concordanţă cu programa şcolară specifică vârstei
dificultate mărit.
210
de elevi omogene, cu nivel de pregătire bun;
au demonstrat:
şi dezvoltarea elevilor;
- diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic calificativ atestă
recuperare;
211
- conţinutul testelor respectă programa şcolară specifică vârstei
învăţător.
212
mea a urmărit un obiectiv aplicativ, încercând să reliefeze câteva
elevilor.
apitolul
213
oncluzii
V. Concluzii
214
instructiv-educativ, deoarece îmbogăţeşte şi lărgeşte orizontul
matematice.
domeniul matematicii.
primar.
215
Pentru sporirea eficienţei procesului instructiv-educativ
activă şi formativă.
216
J. Brumer afirmă că: Supravieţuirea noastră ar putea să depindă într-
practică. Ea este ştiinţa cea mai operativă care are cele mai multe şi
217
creativitatea, în ideea de a conduce spre un comportament activ.
218
modurile personale de a lucra şi judeca. Am subliniat şi am calificat
succesul, progresul.
analogii.
autocontrol.
219
elevilor este stimulată la maximum şi este orientată spre cercetarea
descoperi elevii prin efort propriu, dar nici nu i-am lăsat pe elevii
mei fără ajutor, astfel încât străduinţele şi efortul lor să rămână fără
rezultat.
220
să gândească, iar lecţia de matematică ar putea fi definită ca o
evidenţiate zi de zi.
221
apitolul
nexe
222
Clasa: I
Semestrul:I
Luna: Octombrie
Obiective:
mulţimi;
223
Itemi:
date:
punzătoare:
224
4. Completaţi pătrăţelele din figura următoare astfel încât să
9 7 5 6
b)
Standarde de apreciere:
225
S: rezolvă corect doar I1, I2, I3 a şi parţial I5 şi I4.
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 3 5 13
Media FB
În urma analizării rezultatelor se poate observa că nivelul
numerelor.
Nr.
elevi
226
Calificative
Pentru elevii care au întâmpinat greutăţi la rezolvarea
Clasa: I
Semestrul: I
Luna: Noiembrie
227
Obiective:
Itemi:
1. Efectuaţi:
8+2= 8-3=
5+3= 4-2=
4+4= 7-5=
7+2= 9-4=
6+4= 10 - 7 =
228
2. Calculaţi:
5+2+1= 10 - 5 - 4 = 6+4-2=
numerelor date:
__ 4 __ 3 __ 5
__ 7 __ __ __ 5
7 __ 9 6 __ __
229
jos:
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 5 6 10
Media B
230
imagini. Celor trei elevi aflaţi în grupa de recuperare, cu care trebuie
care au făcut greşeli din neatenţie. Cu aceştia din urmă şi cu cei din
independentă.
pregătire a acestora.
Nr.
elevi
Calificative
231
Clasa: I
Semestrul: al II-lea
Luna: mai
numerelor naturale mai mici decât 30, fără trecere peste ordin
Obiective:
232
mici ca 100;
termen şi rezultatul;
Itemi:
38 = 89 = 16 =
56 = 91 = 7=
70 __ 50 52 __ 51
233
100 __ 90 66 __ 69
38 __ 36 88 __ 28
83 __ 49 45 __ 45
77 __ 69 22 __ 11
36 şi 47;
99 şi 88.
5. Calculaţi:
20 + 8 = 29 - 5 = 12 + 5 + 11 =
27 - 7 = 28 - 14 = 29 - 9 - 12 =
24 + 5 = 24 - 20 = 27 - 14 + 11 =
13 + 12 = 16 + 12 = 7 + 22 - 14 =
a + 24 = 29 8 + b = 19 c - 12 = 17 28 - d = 21
234
prima zi 6 pagini, iar a doua zi 10 pagini. Câte pagini mai are de citit
Irina?
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 2 4 15
Media FB
235
Calificative
Clasa: I
Semestrul: al II-lea
Luna: martie
Obiective:
zeci;
rezolvarea de probleme.
Itemi:
236
1. Scrieţi cu cifre numerele:
2. Completaţi şirul:
3. Comparaţi numerele:
40 __ 80 15 __ 35 12 __ 21
33 __ 43 88 __ 88 73 __ 75
4. Efectuaţi:
20 + 40 = 90 - 50 = 20 + 30 - 40 =
30 + 50 = 60 - 40 = 70 - 10 + 30 =
40 + a = 70 b - 20 = 30 80 - c = 10
237
6. Dan are 60 de bomboane. El dă fratelui său 20 de
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 2 3 16
Media FB
elevilor,Nr.
având în vedere că itemii au fost formulaţi pentru un nivel
elevi
maximal. Elevii din grupa de recuperare au depăşit greutăţile pe care
Calificative
programul de recuperare, cu ceilalţi mergând în continuare cu
Clasa: a II-a
Semestrul: I
Luna:decembrie
Obiective:
239
cunoaşterea semnificaţiei cifrelor în numere de două cifre;
ordin;
dată;
matematice;
Itemi:
2. Efectuaţi:
83 + 7 = 46 - 8 =
240
46 + 8 = 84 - 28 =
25 + 59 = 47 - 39 =
47 + 14 = 67 - 7 =
11 + 29 + 33 = 45 + 25 - 15 =
19 + 18 + 2 = 12 + 21 + 19 =
25 + 19 = 92 - 65 =
15 + x = 59 x + 38 = 62 x - 25 = 23 81 - x = 48
23 + (23 + 18) = 64
241
Standarde de apreciere:
Evaluare statistic
ă:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 6 8 12
Media B
este mediu.
având un ritmNr.
de lucru încet, nu au rezolvat toate sarcinile evaluării.
elevi
Se impune deci munca independentă şi diferenţiată cu specificarea
timpului de lucru.
242
Calificative
Clasa: a II-a
Semestrul: al II-lea
Luna: martie
Obiective:
înmulţire;
împărţire;
243
aflarea unui factor necunoscut;
relaţii matematice;
Itemi:
4+4+4+4+4= 8+8+8=
3+3+3+3+3+3= 10 + 10 +10 + 10 =
16 - 4 - 4 - 4 - 4 = 49 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 =
18 - 6 - 6 = 50 - 10 - 10 - 10 - 10 - 10 =
3. Rezolvaţi exerciţiile:
8x4= 63 : 7 =
6x7= 72 : 9 =
7x8= 48 : 8 =
244
(3 + 6) x 9 = (16 + 36) : 4 =
64 : 8 x 6 = 7x5:7=
7x8= 5x9= 24 : 8 = 63 : 7 =
n:7=7 n x 8 = 32 45 : n = 9
trei ori mai puţin decât a doua, a patra de două ori mai mult decât a
treia, iar a cincea cu 5 ciuperci mai mult decât a patra fetiţă. Câte
9+9x2=
Standarde de apreciere:
245
S: rezolvă corect I1, I2, I3 şi parţial I4, I6.
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 1 3 7 15
Media FB
Nr.
elev
i
Calificative
Clasa: a II-a
Semestrul: al II-lea
Luna:mai
246
Capitolul: Numere naturale mai mici decât 1000
Obiective:
date;
aritmetice date;
Itemi:
numerele: 793; 645; 218; 968; 739. Folosiţi termenul > şi scrieţi în
247
ordine descrescătoare numerele: 364; 105; 66; 827; 520.
3. Calculaţi:
5. Să se efectueze:
puţine banane, iar mere cu 247 mai puţin decât portocale şi banane
la un loc.
248
Câte kilograme de fructe s-au adus în total la acel magazin?
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 4 7 15
Media FB
recuperare,
Nr.stagnarea numărului de elevi performanţi şi creşterea
elevi
numărului de elevi cu nivel mediu. Acest lucru impune tratarea
249
Calificative
Clasa: a III-a
Semestrul: I
Luna: Septembrie
Obiective:
ordinea operaţiilor;
250
folosirea operaţiilor corespunzătoare relaţiilor matematice
Itemi:
1. Efectuaţi:
4x(5+6)= 41 + 2 + 3 x 0 =
8x7-8x3= 45 - 35 : 7 x 1 =
55 - 64 : 8 = 24 : 6 + 48 =
135 - 7 x 5 = 346 + 2 x 7 =
45 : x = 5 x:7=9
5 x 6 __ 32 7 x 8 __ 9 x 6
5 x 7 __ 30 72 : 9 __ 56 : 8
9 x 4 __ 27
7 x 7 __ 35
251
4. a) Bunicul a cules din livadă 6 lădiţe a câte 8 kg de cireşe
curg 18 l de apă într-un minut, prin al doilea de două ori mai puţin
decât prin primul, iar prin al treilea de 4 ori mai mult decât prin al
doilea.
robinete?
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 2 9 15
252
Media FB
Nr.
elevi
Calificative
Clasa: a III-a
Semestrul: I
253
Luna: Decembrie
decât 10
Obiective:
rezolvarea de probleme.
Itemi:
1. Efectuaţi:
60 x 2 = 80 : 2 =
146 x 4 = 69 : 3 =
1 x 7 x 115 = 375 : 5 : 5 =
148 x 2 x 3 = 986 : 7 : 0 =
254
(2 + 5) x 100 = 736 : 4 : 1 =
2. Comparaţi:
Standarde de apreciere:
255
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 4 8 15
Media FB
Se observă că toate cunoştinţele şi deprinderile sunt corecte
Nr.
elevi
Calificative
256
Clasa: a III-a
Semestrul: al II-lea
Luna: martie
decât 1000
Obiective:
rezolvarea problemelor.
Itemi:
1. Efectuaţi:
257
1454 + 323 = 8287 - 2134 =
puţine decât baloane, iar rachete de tenis cu 170 mai multe decât
Standarde de apreciere:
258
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 4 7 16
Media FB
Calificative
Clasa: a III-a
Semestrul: al II-lea
Luna: mai
Obiective:
259
aplicarea relaţiilor între unităţile principale de măsură şi
problemelor.
Itemi:
58 km = ? hm = ? dam = ? m
800 dam = ? m = ? dm = ? cm
236 dal = ? l =? dl = ? cl
5000 dm = ? m = ? dam = ? hm
90000 mm = ? m = ? dam
30000 kg = ? q = ? t
2. Calculaţi:
807 cm + 860 mm = ? mm 20 kl : 5 = ? kl
260
80 km - 35 hm = ? hm 4 zile şi 8 ore = ? ore
dm, iar lăţimea cu 74dm mai mică decât lungimea. În jurul grădinii
gard?
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 2 8 17
Media FB
261
unităţilor de măsură din submultiplii în multiplii.
Nr.
elev
i
Calificati
ve
262
Clasa: a IV-a
Semestrul: I
Luna: septembrie
Obiective:
ordin;
împărţirii;
operaţii;
263
numerice date.
Itemi:
următoare:
280000
264
3. Efectuaţi şi faceţi proba:
423 x 2 = 904 : 4 =
băieţilor este cu 8 mai mare decât ale fetelor, aflaţi câţi băieţi şi câte
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 4 8 9
Media B
265
În urma testului am constatat că 4 elevi au unele lacune în
răspunsuri orale.
Nr.
elevi
Calificative
Clasa: a IV-a
Semestrul: I
Luna:decembrie
Obiective:
266
sistemul zecimal şi poziţional;
Itemi:
596739 =
83614 =
1975; 2000.
267
4. Efectuaţi:
1200 lei iar restul i-a împărţit celor trei fii ai săi, în mod egal. Câţi
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 0 8 13
Media FB
268
În urma analizării testului am constatat că elevii au o
Nr.
elev
Calificati
269
Clasa: a IV-a
Semestrul: al II-lea
Luna:februarie
Obiective:
unităţilor de măsură;
şi rezolvarea problemelor.
Itemi:
25 m = ? dm = ? cm = ? mm
270
8000 mm = ? cm = ? dm
9 kl = ? hl = ? dal = ? l
15000 l = ? dal = ? hl = ? kl
1 t =? q = ? kg
6 kg = ? hg = ? dag = ? g
2. Efectuaţi:
34 km + 418 m = ? m 8500 dg + 42 hg = ? g
Ştiind că întreaga cantitate de roşii a fost de 4 ori mai mare decât cea
magazinul?
271
mai mult decât în a treia. Ce cantitate de grâu a fost în fiecare din
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 1 12 8
Media B
În urma acestei evaluări se observă că elevii au un nivel de
multiplii
Nr. şi încadrarea problemelor în metoda de rezolvare.
elev
i
272
Calificati
ve
Clasa: a IV-a
Semestrul: al II-lea
Luna:martie
Capitolul: Fracţii
Obiective:
273
aplicarea algoritmului de aflare a uneia sau mai multor părţi
dintr-un întreg;
ordinare.
Itemi:
1 , 2 , 3 , 2
4 4 5 10
1 cm dintr-un metru =
274
5 dl dintr-un litru =
6 6 6 6
4. a) Scrieţi în ordine crescătoare fracţiile: , , , , 6 .
5 8 10 25 16
2 2 9 7
b) Comparaţi fracţiile: şi ; şi .
5 8 10 5
5. Efectuaţi:
8 3 17
+ = - 14 =
10 10 100 100
6
+5-3-1= 17
- 8
- 3 + 5
=
8 8 8 8 12 12 12 12
cincimi din ceea ce a rămas, iar a treia zi restul. Câte tone s-au
Standarde de apreciere:
275
B: rezolvă corect I1, I2, I3, I4, I5 şi parţial I6;
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 4 10 7
Media B
În urma analizării acestui test se constată că elevii se împart
276
Calificative
19 - 4
10 + 5 15 - 10
11 + 4 10 + 20 12 + 3
29 – 4 25 – 20
10 + 20
18 + 2 19 – 4
277
25 - 10
5 25 20 15 30
O zece
Cinci unităţi
Trei unităţi
10
100 20
30
90
80 40
278
60
70 50
279
280
281
282
283
284
285
apitolul
ibliografie
286
Bibliografie
287
Polirom, Iaşi
288
18 Neacşu I. 1988, Metodica predării matematicii la
clasele I-IV, EDP, Bucureşti
289
Bucureşti
290
291