Sunteți pe pagina 1din 2

TEST RECAPITULATIV

Se dă următorul text:

Stabilirea încărcăturii elementelor de rod la soiul Aromat de Iaşi


P. Piţuc, M. Popescu, Constanţa Simion, Gabi Zalda
1. Odată cu obţinerea de noi soiuri a devenit o necesitate cunoaşterea sarcinilor şi repartiţia acestora
pe elementele de rod la soiurile nou create sau introduse din sortimentul mondial.
2. Cercetările din ultima perioadă au evidenţiat interesul pentru cultivarea soiurilor de viţă de vie
sub formă de cordoane bilaterale pe tulpini înalte, cu tăierea elementelor de rod pe cordoane în cepi
roditori. Tăierile scurte n-au asigurat, întotdeauna, un număr suficient de ochi/m2.
3. Pentru elucidarea unor aspecte privind stabilirea Incărcăturilor de rod pentru soiul Aromat de
Iaşi, la Staţiunea de cercetări viticole, în perioada 1987-1991, s-au efectuat studii în această direcţie.
Materialul şi metoda de cercetare
4. Plantaţia experimentală a fost înfiinţată în anul 1984 la distanţa de 2,2 x 1,2 m, cu un număr de
3783 butuci/ha, soiul Aromat de Iaşi fiind altoit pe portaltoiul Kober 5 BB. Experienţa s-a organizat
bifactorial.
5. Elementele de rod au avut lungimile de 2 ochi la cepi, 6 ochi la cordiţe şi 10 ochi la coarde.
Coardele s-au cercuit descendent pe cordoane.
Rezultate obţinute
6. În urma tăierilor în uscat, pornirea ochilor în vegetaţie a fost proporţională cu mărirea sarcinii de
ochi atribuită la tăiere. S-a observat tendinţa obţinerii unui număr mai mare de ochi emişi în cazul
tăierilor în cepi.
7. S-a remarcat faptul că dintr-un ochi lăsat la tăiere au pornit în vegetaţie un număr cuprins între
0,80 şi 0,94 lăstari/ochi, cu tendinţa de obţinere a unor valori mai ridicate la încărcăturile mici de
rod.
8. În cadrul sarcinilor mici de rod s-au remarcat cantităţi mai mari de lemn eliminat la tăiere şi
cantităţi mai reduse în cadrul combinaţiilor cu încărcături mari de rod.
9. În general, cantitatea lemnului nou eliminat la tăierea în uscat a fost superioară celui a lemnului
vechi, iar raportul dintre aceste două categorii de lemn a fost mai ridicat la Incărcătura mică de rod.
10. Comparând încărcătura de rod atribuită la tăierea în uscat cât şi elementele de rod, precum şi
interacţiunea dintre aceşti factori a reieşit influenţa diferită a acestora asupra numărului şi
cantităţilor de struguri raportaţi pe butuc.
11. Iese în evidenţă faptul că graduările factorilor, încărcătura de rod şi elementele de rod au
acţionat la creşterea producţiilor de struguri.
12. În cazul raportării strugurilor la unitatea de suprafaţă creşterea producţiei se înscrie pe o curbă
cu o pantă mai accentuată.
13. Scăderea zahărului în struguri s-a înscris într-o corelaţie negativă semnificativă. Curba descrisă
de această corelaţie suprapusă pe cea a producţiei de struguri indică la punctul lor de intersecţie,
coborât pe abcisă, numărul de ochi până la care se poate amplifica sarcina de rod.
Concluzii
C1. În urma experimentărilor efectuate s-a constatat că soiul nou creat, Aromat de Iaşi, poate fi
cultivat în N-E Moldovei.
C2. La tăierea de rodire se va asigura o încărcătură de 12-17 ochi/m2.
C3. Încărcătura se va repartiza pe cordiţe şi cepi de rod în vederea asigurării unui echilibru
vegetativ al butucilor şi un conţinut corespunzător de zahăr al strugurilor.
Realizaţi următoarele operaţiuni:

1. Salvaţi fişierul în C:\My Documents\Numelegrupei\Numele dvs.


2. Scrieţi primele trei paragrafe la un rând jumătate, cu prima linie aliniată la 1 cm.
3. Primul paragraf să fie scris cu font Tahoma, mărime 13, culoare verde închis.
4. Titlul să fie aliniat centrat, de mărime 16, cu majuscule, îngroşat, cu spaţiu înainte de 5,5 linii şi
după de 3,5 linii.
5. În header-ul documentului să apară "Recapitulare Calculatoare" de mărime 11, îngroşat şi
înclinat, aliniat la dreapta.
6. Numerotarea paginilor să se facă începând cu 103, în partea de jos, centrat, cu caractere de
mărime 14, îngroşate.
7. adăugaţi după paragraful 4 un nou paragraf care să conţină textul:
a2 + b2 = c3 + d4
xi + xj = ta - tb
8. După paragraful 5 adăugaţi ecuaţia:
 a
 x  2, pentru x  0
f ( x)   b
 1  ax 2  2 x  1, pentru x  0
9. Mutaţi paragraful 6 după paragraful 8.
10. Copiaţi paragrafele 1 şi 2 după paragraful 11.
11. Paragraful 5 să fie scris cu caractere înclinate, de mărime 10, aliniat la dreapta.
12. Paragraful 6 să fie subliniat cu linie întreruptă de culoare roşie.
13. Titlul "Concluzii" să fie aliniat pe centru, scris cu caractere de mărime 15, îngroşate şi subliniate
cu o linie continuă; înaintea lui să se lase 4,3 linii şi după 2,2 linii.
14. Paragraful 11 să fie scris la două rânduri, cu aliniere dreapta-stânga, prima linie la 1,5 cm.
15. Introduceţi la sfârşitul documentului ecuaţia:
 a2  b2 n


c
1
2  X iY i 
4 k
i 1

 ( x  1) dx 3
 2 j 1
M j L j  2
 

 A P D  
 
 
16. În paragraful 10, cuvintele 1, 3 şi 5 să fie de culoare verde, fiecare de altă nuanţă, înclinate, de
mărime 11.
17. Copiaţi ultimele 3 cuvinte din paragraful 12 la începutul paragrafului 7.
18. Aliniaţi paragraful 9 centrat, cu spaţiere între linii de 2,7.
19. Scrieţi:
(a+b)(a-b) = a2 - b2
(a+b)2 = a2 + 2ab + b2
(a+b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3
20. în paragraful 6 mutaţi cuvintele 2 şi 3 după cuvântul 7.
21. Scrieţi după paragraful 3 ecuaţia

1
 (  )  0 oricare ar fi   R si   (  )d (  )  B ( p, q ) 0
 (1   )  ( p  q ) d
p 1
1
R

22. Pagina să fie în format: înălţime = 30 cm; lăţime = 25 cm, margine stânga = 4,3 cm; margine
dreapta = 3,15 cm; margine sus şi jos = 3,9 cm, orientare Portret. Header-ul şi Footer-ul să fie la 1/3
din distanţă.
23. Caracterele din paragraful 7 să fie majuscule mici, mărime 13, culoare albastră.
24. Cuvintele 5 şi 8 din paragraful 2 să fie tăiate cu o linie, iar cuvintele 1 şi 3 cu 2 linii.
25. Mutaţi concluzia 3 înaintea concluziei 1.

S-ar putea să vă placă și