IDENTIFICAREA ACIZILOR TARTRIC, MALIC ŞI LACTIC PRIN

CROMATOGRAFIE PE HÂRTIE

Principiul metodei:
Metoda constă în evaluarea comparativă a conţinutului de acid malic faţă
de conţinutul de acid tartric şi de acid lactic, prin separarea acestora pe hârtie
cromatografică.
În cromatografia pe hârtie are loc o repartizare a componenţilor între faza
staţionară (lichid depus pe suport solid – hârtie) şi faza mobilă (amestec de
dizolvanţi organici şi anorganici). Separarea se realizează prin forţe (procese) fizice
datorită unor interacţiuni dipol-dipol, ion - dipol, dipol indus sau forţe de dispersie de
tip Kesen sau tip London.
Componenţi reţinuţi mai puternic de fracţia staţionară vor migra cu o viteză
mai mică, iar cei reţinuţi mai slab sunt antrenaţi de developant, deplasându-se de-a
lungul fazei staţionare cu o viteză mai mare.

Scopul lucrării
Determinarea calitativă a conţinutului de acid malic şi lactic;
Controlul stadiului fermentaţie malolactice a vinurilor.

Aparatură şi materiale
 vas din sticlă sau material plastic de formă paralelipipedică sau cilindrică cu
înălţimea de aproximativ 20 cm;
 capilare de 0,1; 0,2; 0,5 şi 1 mm;
 hârtie cromatografică tip Whatman.

Reactivi:
 soluţie martor de acid malic (1 g/l);
 soluţie martor de acid lactic (1 g/l);
 soluţie martor de acid tartric (1 g/l);
 soluţie revelatoare (developantul) preparată astfel: într-o pâlnie de separare se
introduce (se amestecă):

-1-
  100 ml n-butanol;
 100 ml apă distilată;
 10,7 ml acid formic 80% sau 16,7 ml acid formic 50%;
 15 ml soluţie de verde brom crezol 1 %(în apă).
Se amestecă minuţios, se lasă să se separe în 2 straturi şi se aruncă stratul
apos inferior.

Modul de lucru
a) Separarea pe hârtie cromatografică a acidului malic de acizii tartric,
lactic şi succinic.
Se decupează dintr-o hârtie cromatografică un pătrat cu latura de 20 cm. La
partea inferioară a hârtiei cromatografice cu sens de migrare ascedent se trasează la
5 cm de margine linia de start. La aproximativ 2 cm de la marginea de sus se
trasează linia de front a developantului. Pe linia de start se punctează cu creionul
distanţe din 3 în 3 cm (numărul acestora depinde de mumărul probelor de analizat).
Cu o capilară se aplică pe primele 3 puncte din stânga soluţiile de acid lactic,
malic şi tartric astfel încât diametrul petei să nu depăşească 0,5 cm. Pe celelalte
puncte din dreapta se pipetează probele de vin de analizat.
În cazul lucrării practice se analizează două vinuri: unul fermentat malolactic
(1) iar celălat considerat a fi nefermentat (2).

-2-
 Se concentrează spotul, prin repetarea apariţiei de cel puţin 10 ori, având grijă
ca diametrul petei să nu depăşească 0,5 cm. După fiecare pipetare se lasă să se
usuce hârtia cromatografică. Apoi hârtia cromatografică se introduce în vasul de
cromatografie în care s-a introdus în prealabil soluţie revelatoare într-un strat de 0,5
÷ 1 cm. Se închide ermetic vasul şi se lasă să migreze soluţia revelatoare
(developantul) de-a lungul cromatogramei până acesta ajunge la linia de front.
Developantul în deplasarea sa va antrena componenţii de pe linia de start şi-i
va deplasa în funcţie de natura forţelor. Deplasarea este caracterizată printr-o
valoare Rf, care se calculează cu relaţia:
deplasarea spotului
Rf 
deplasarea developantului
De obicei, după 2 ore se scoate hârtia din vas şi se lasă să se usuce la
temperatura camerei într-un loc ferit de acizi.
b) Examinarea cromatogramei:
După 3 - 4 ore de uscare, hârtia se colorează mai întâi în galben, apoi în
verde şi la uscare perfectă devine albastră.
Acizii organici se separă net sub forma unor pete galbene, în ordinea
următoare: jos lângă locul de start acidul tartric, la mijloc acidul malic, iar la partea de
sus a hârtiei acizii lactic şi succinic.
c) Interpretarea rezultatelor:
După intesitatea coloraţiei petelor se pot aprecia conţinuturile de acizi (malic,
tartric, lactic şi succinic) şi în funcţie de acestea, stadiul fermentaţiei malolactice.
Astfel, în cazul unui vin vechi (sau fermentat malolactic) în dreptul Rf-ului
acidului malic nu mai apare nici o pată galbenă, iar petele corespunzătoare acizilor
tartric, lactic şi succinic sunt de culoare net galbenă. În cazul în care fermentaţia
malică este la început, petele acizilor tartric şi malic sunt net galbene, iar acelea ale
acizilor lactic şi succinic sunt de culoare mai puţin intensă.
Cromatogramele corespunzătoare celor două cazuri de mai sus sunt
prezentate în schema 1.

-3-
-4-