EGALIZAREA ŞI CUPAJAREA VINURILOR

Noţiuni teoretice:
Operaţiile de amestecare a vinurilor folosite frecvent în producţia vinicolă sunt desemnate
obişnuit sub următoarele denumiri: egalizare sau omogenizare, asamblare şi cupajare. Deşi toţi
aceşti termeni sunt rareori denumiţi printr-un singur cuvânt – “cupaj” – totuşi în limbajul nuanţat al
oenologilor, ei definesc operaţii tehnologice oarecum diferite; astfel:

• Egalizarea este operaţia de amestecare a vinurilor obţinute din acelaşi soi şi aceiaşi
podgorie, aflate în vase diferite cu scopul realizării unor partizi mari, omogene.
• Asamblarea folosită mai cu seamă la elaborarea vinurilor spumante şi desemnează
operaţia tehnologică ce constă în alegerea şi amestecarea vinurilor de aceeaşi origine
geografică (podgorie) şi ampelografică (soi), în vederea obţinerii unui vin materie
primă pentru şampanizare.
• Cupajarea este operaţia de amestecare a două sau mai multe vinuri din soiuri şi
podgorii diferite, precum şi diverşi ani de recoltă, în vederea obţinerii unui produs cu
însuşiri organoleptice superioare partenerilor ce au intrat în cupaj.
Operaţia de cupajare are o largă aplicabilitate în practica producerii vinurilor de consum curent
şi mai puţin în cazul vinurilor de calitate superioară, a căror îmbunătăţire trebuie să se bazeze mai cu
seamă pe egalizare.
În mod obişnuit, operaţia de cupajare poate viza unul sau mai multe obiective, ca de exemplu:

• obţinerea de vinuri tipice în partizi mari, omogene şi de calitate constantă an de an;

• corectarea şi armonizarea compoziţiei vinurilor;
• împrospătarea vinurilor ce prezintă caracteristici excesive de învechire;
• atenuarea şi mascarea unor defecte (conţinut excesiv de SO2, miros de mucegai,
gust de dop, gust de doagă etc.);
Principalele reguli ce se impun la cupajarea şi egalizarea vinurilor sunt:

• vinurile să fie sănătoase, limpezi şi stabile;

• să nu difere prea mult ca gust şi aromă;
• sunt vizate mai puţin vinurile vechi (deoarece îşi pot pierde buchetul);
• nu se amestecă vinuri sănătoase cu vinuri b1olnave;
• cupajarea şi egalizarea se execută numai sub protecţie antioxidantă;
• nu se efectuează cupaje decât pe bază de microprobe de laborator, în care se
stabilesc cu exactitate proporţiile.
Cupajarea propriu-zisă se poate face în vase vinicole obişnuite, prin intermediul unor dispozitive
numite cupajoare sau cu ajutorul cisternelor de cupajare, special echipate în acest scop.
La cupajarea vinurilor în vase vinicole obişnuite (cisterne, căzi, budane) se recomandă ca
partenerii de cupaj să fie introduşi în ordinea crescătoare a densităţilor.
După ce se stabilesc proporţiile pentru mai multe variante de cupaj, se trece la pregătirea lor ca
microcupaje, în sticle de un litru. Alegerea cupajului se face pe baza analizei organoleptice, efectuate
după cel puţin 3-4 ore de la realizarea microcupajului (cel mai indicat ar fi după 1-2 zile). Dacă
rezultatul este nesatisfăcător, se pot încerca şi alte variante de cupaj. Odată cupajul ales, se trece la
realizarea lui. Mai întâi se pregăteşte recipientul în urmează să se facă amestecul. Acesta trebuie să

1
fie curat şi suficient de mare pentru a cuprinde întreaga partidă. Cantităţile de vin se amestecă
conform reţetei, urmărind o omogenizare cât mai bună. Se va avea grija să nu se producă, cu aceasta
ocazie, o aerare prea puternică.
După circa o săptămână de la amestecarea vinurilor, cupajul se consideră realizat.
La comercializarea acestor vinuri trebuie să se ştie că:

• vinul cupaj nu poate purta numele de soi, decât dacă acesta se găseşte în proporţie de cel
puţin 85%;
• vinul cupaj nu poate purta denumirea de origine, dacă partenerii de cupaj nu provin în totalitate
din zona cu denumirea respectivă;
• pe eticheta vinului cupaj se poate trece anul de recoltă numai dacă toate vinurile îndeplinesc
această condiţie (acelaşi an de recoltă).

Scopul lucrării:
Scopul lucrării constă în calcularea şi efectuarea cupajelor de probă (microprobe) pentru
obţinerea unui anumit tip de vin, plecând de la vinuri obţinute din soiuri şi podgorii diferite sau aceeaşi
podgorie. Pentru reuşita cupajului este necesar:

• să se cunoască cât mai exact principalele caracteristici de compoziţie şi însuşirele

organoleptice ale partenerilor;
• efectuarea calculelor necesare pentru realizarea a mai multor cupaje de probă;
• alegerea celei mai bune variante de cupaj printr-o examinare organoleptică.
Dintre caracteristicile de compoziţie trebuie să se cunoască:

• concetraţia alcoolică;
• extractul nereducător;
• zaharurile reducătoare;
• aciditatea totală;
• bioxidul de sulf liber şi total;
• intesitatea colorantă pentru vinurile roşii şi negre.

Aparatură şi materiale necesare:

• agitator electric cu turaţie reglabilă;

• agitator tip elice din sticlă;
• vase de amestecare (cupajoare) de diferite mărimi;
• cilindri gradaţi de 500 şi 1000 mL;
• probe de vin;
• soluţie de SO2 (5%);
• pâlnie din sticlă;
• pipete gradate.

Modul de calcul al microprobelor:

2
 Exemplul 1. Se urmăreşte obţinerea unui vin roşu de calitate superioară plecând de la 3 vinuri:

• Merlot, recolta 2015, podgoria Iaşi - Uricani;

• Oporto, recolta 2015, podgoria Iaşi - Uricani;
• Băbească Neagră, recolta 2015, podgoria Iaşi - Copou.
Cantităţile de vin disponibile şi principalele caracteristici de compoziţie sunt prezentate în tabelul
1. Pe baza datelor din acest tabel s-a calculat media ponderală a fiecărei caracteristici de compoziţie.
Tabelul 1: Cantităţile de vin disponibile şi principalele caracteristici de compoziţie ale
partenerilor de cupaj

Tipul de vin Merlot Oporto Băbească Medii

ponderale
Neagră
pentru
Podgoria Iaşi - Uricani Iaşi - Uricani Iaşi - Copou cisternele
1, 2, 3.
Numărul cisternei 1 2 3

Cantitatea 250 200 150 600 (sumă

ponderi)

Concentraţia alcoolică , % vol 11,8 11,05 10 11,1

Aciditatea totală, g/l C4H6O6 5,6 5,2 8,41 6,17

Zaharuri reducătoare, g/L 1,27 1,57 0,83 1,26

SO2 liber, mg/L 15 19 13 15,8

SO2 total, mg/L 67 73 56 66,3

Extract nereducător, g/L 19,8 17,9 16,2 18,27

Intesitatea colorantă, (1 mm) 0,37 0,35 0,22 0,34

Astfel, pentru vinurile prezentate în tabelul 1, media ponderală a concentraţiei alcoolice se

calculează prin înmulţirea cantităţilor de vin cu gradul lor alcoolic, iar suma produselor rezultate se
împarte la volumul total de vin după cum urmează:
250 hl x 11,80 % alcool = 2950 % alcool x hl
200 hl x 11,05 % alcool = 2210 % alcool x hl
150 hl x 10,00 % alcool = 1500 % alcool x hl
600 hl 6660 % alcool x hl
6660% 𝑎𝑙𝑐𝑜𝑜𝑙 𝑥 ℎ𝑙
= 11,10 % 𝑎𝑙𝑐𝑜𝑜𝑙
600 ℎ𝑙
În mod similar, se calculează şi celelalte medii ponderale, respectiv pentru aciditatea totală,
extract nereducător etc.
De exemplu, pentru extractul nereducător:

3
 250 hl x 19,80 g/L = 4950 g/L x hl
200 hl x 17,90 g/L = 3580 g/L x hl
150 hl x 16,20 g/L = 2430 g/L x hl
600 hl 10960 g/L x hl
10960 𝑔/𝐿 𝑥 ℎ𝑙
= 18,27 𝑔/𝐿
600 ℎ𝑙

Pe baza datelor din tabelul 1 s-a calculat media ponderală a fiecărei caracteristici de compoziţie.

Modul de lucru:
Conform valorilor mediilor ponderale calculate, care în cazul de faţă coincid cu cele ale vinului
planificat (vin cu 11,10 % vol.) se trece la realizarea unei microprobe compusă din volumele de vin
din cisterne:
250 mL + 200 mL + 150 mL = 600 mL vin
Astfel, într-un vas de cupajare, se adaugă sub agitare cantităţile de vin în ordinea crescătoare
a densităţilor. În prealabil se adaugă în vas soluţia de SO2 5% în doza de 30 mg/L. După un repaos
de 3-4 ore, proba este supusă analizei organoleptice şi, dacă vinul obţinut corespunde cerinţelor
impuse, se trece la cupajarea întregii cantităţi de vin.
Calculul şi interpretarea rezultatelor:
În cazul când la cupajare se cere ca un component oarecare (alcool, zaharuri reducătoare,
aciditate totală, etc.) din vinul obţinut să fie la un anumit nivel, se foloseşte regula lui Cramer (regula
steluţei), sau se efectuează un calcul algebric simplu.
Exemplul 2: Din vinurile existente în cisternele 1 şi 2 (tabelul 1) se cere să se realizeze, prin
cupajare, un vin de calitate superioară cu 11,55 % vol. concentraţie alcoolică, in cantitatea maxima
posibila. În conformitate cu regula steluţei, diferenţa de 0,25 reprezintă proporţia în volume a vinului
din cisterna 2, iar diferenţa 0,5 pe cea a vinului din cisterna 1.
vin, cisterna 1 (V1) 11,80 % vol. 0,5 părţi V1
vin cupajat (Vc) 11,55 % vol.
vin, cisterna 2 (V2) 11,05 % vol. 0,25 părţi V2
0,75 părţi Vc
Aceasta înseamnă că o cantitate de vin din cisterna 1 (V1) se va amesteca cu o cantitate de vin
din cisterna 2 (V2) proportionala cu raportul părților conform calculelor următoare:
𝑽𝟏 𝟎,𝟓
𝑽𝟐
= 𝟎,𝟐𝟓 = 𝟐.

Pentru obtinerea unei cantitati maxime de vin cupajat, se foloseste intreaga cantitate de vin din
cisterna 1 (V1), adica 250hl. Cantitatea de vin din cisterna 2 (V2) va fi, conform raportului, jumatate
din cantitatea de vin V1, adica 125hl.

4
 𝑽𝟏 𝟎, 𝟓
= =𝟐
𝑽𝟐 𝟎, 𝟐𝟓
𝑽 𝟏 = 𝟐 ⋅ 𝑽𝟐
𝑽𝟏
𝑽𝟐 =
𝟐
Verificare:
𝑽𝟏 ⋅ 𝑨𝟏 + 𝑽𝟐⋅ 𝑨𝟐 𝟐𝟓𝟎𝒉𝒍 ∗ 𝟏𝟏, 𝟖𝟎% + 𝟏𝟐𝟓𝒉𝒍 ∗ 𝟏𝟏, 𝟎𝟓% 𝟐𝟗𝟓𝟎, 𝟎𝟎% + 𝟏𝟑𝟖𝟏, 𝟐𝟓%
= = = 𝟏𝟏, 𝟓𝟓%
𝑽𝟏 + 𝑽𝟐 𝟐𝟓𝟎𝒉𝒍 + 𝟏𝟐𝟓𝒉𝒍 𝟑𝟕𝟓
Regula lui Cramer se poate folosi pentru cupajarea vinurilor, cu luarea în considerare a oricăreia
dintre celelalte componente (tabelul 1).
Exemplu 3: din vinurile aceloraşi cisterne (1 şi 2) se cere să se obţină prin cupaj un vin cu
aciditatea totală de 5,30 g/l C4H6O6.
vin cisterna 1 (V1) 5,6 g/L C4H6O6 0,1 părţi V1
vin cupajat (Vc) 5,30 g/L C4H6O6
vin, cisterna 2 (V2) 5,2 g/L C4H6O6 0,3 părţi V2
0,4 părţi Vc
Aceasta înseamnă că o cantitate de vin din cisterna 1 (V1) se va amesteca cu o cantitate de vin
din cisterna 2 (V2) proportionala cu raportul părților conform calculelor următoare:
𝑽𝟏 𝟎, 𝟏 𝟏
= =
𝑽𝟐 𝟎, 𝟑 𝟑
𝑽𝟏 𝟎, 𝟏 𝟏
= =
𝑽𝒄 𝟎, 𝟒 𝟒
𝑽𝟐 𝟎, 𝟑 𝟑
= =
𝑽𝒄 𝟎, 𝟒 𝟒

Pentru obtinerea unui esantion de 100hl de vin cupajat, se foloseste o cantitate de vin din
cisterna 1 (V1), conform raportului V1/Vc, de 25hl. Din vinul 2 se ia o cantitate de 75hl, conform
raportului V1/Vc, si/sau conform raportului V2/Vc.
𝑽𝟏 𝟎, 𝟏 𝟏
= =
𝑽𝒄 𝟎, 𝟒 𝟒
𝑽𝒄
𝑽𝟏 =
𝟒
𝑽𝟏 𝟎, 𝟏 𝟏
= =
𝑽𝟐 𝟎, 𝟑 𝟑
𝑽𝟐 = 𝟑𝑽𝟏
Verificare:
𝑽𝟏 ⋅ 𝒁𝟏 + 𝑽𝟐⋅ 𝒁𝟐 𝟐𝟓𝒉𝒍 ∗ 𝟓, 𝟔𝟎𝒈/𝑳 + 𝟕𝟓𝒉𝒍 ∗ 𝟓, 𝟐𝟎𝒈/𝑳 𝟏𝟒𝟎𝒈/𝑳 + 𝟑𝟗𝟎𝒈/𝑳
= = = 𝟓, 𝟑𝟎𝒈/𝑳
𝑽𝟏 + 𝑽𝟐 𝟐𝟓𝒉𝒍 + 𝟕𝟓𝒉𝒍 𝟏𝟎𝟎

5
 În cazul când cantitatea unui component din vinul cupajat trebuie să fie la un anumit nivel, se
efectuează un calcul algebric prin următoarea relaţie:
V1 • P1 + V2 • P2 = (V1 + V2) • PC
în care:
V1 şi V2 sunt volumele partenerilor de cupaj;
P1 - valoarea cantitativă a componentei sau parametrului partenerului 1;
P2 - valoarea cantitativă a componentei sau parametrului partenerului 2;
PC - valoarea cantitativă a componentei sau parametrului din cupaj;
Rezolvarea algebrică a relaţiei conduce la:
𝑷𝟏 − 𝑷𝒄
𝑽𝟐 = 𝑽𝟏
𝑷𝒄 − 𝑷𝟐
Introducând în relaţie valorile corespunzătoare concentraţiei alcoolice ale vinurilor din
cisternele 1 şi 2, pentru a obtine un vin cupajat cu o concentratie alcoolica de 11,55% intr-o
cantitate maxima permisa de stocurile de vin 1 si 2, rezultă:
𝑷𝟏 − 𝑷𝒄 𝟏𝟏, 𝟖𝟎% − 𝟏𝟏, 𝟓𝟓%
𝑽𝟐 = 𝑽𝟏 = 𝟐𝟓𝟎𝒉𝒍 = 𝟏𝟐𝟓𝒉𝒍
𝑷𝒄 − 𝑷𝟐 𝟏𝟏, 𝟓𝟓% − 𝟏𝟏, 𝟎𝟓%
Cantitatea de 125 hl reprezintă volumul de vin ce trebuie luat din cisterna 2, pentru ca prin
amestecare cu tot volumul de vin (250 hL) din cisterna 1, să rezulte un vin de cupaj cu 11,55 % vol.
alcool.
Exemplul 4: În situaţia când se cere să se obţină un volum determinat (de exemplu 100 litri vin
cupajat cu 11,55 % vol. alcool) pe baza cantităţilor de vin din cisternele 1 şi 2 se apelează la
rezolvarea unui sistem de două ecuaţii cu două necunoscute.
𝑽𝑪 = 𝑽𝟏 + 𝑽𝟐
𝑽𝟏 𝑨𝟏 + 𝑽𝟐 𝑨𝟐 = 𝑽𝑪 𝑨𝑪
𝑽𝟏 𝑨𝟏 + 𝑽𝟐 𝑨𝟐 = (𝑽𝟏 + 𝑽𝟐 )𝑨𝑪
în care:
V1 şi V2 sunt volumele necunoscute ale partenerilor de cupaj;
A1 = 11,80 % vol. concentraţia alcoolică a vinului din cisterna 1;
A2 = 11,05 % vol. concentraţia alcoolică a vinului din cisterna 2;
AC = 11,55 % vol. concentraţia alcoolică a cupajului ce trebuie obţinut.
Astfel, inlocuind datele de intrare in formule, avem:
𝑽𝑪 = 𝑽𝟏 + 𝑽𝟐
𝑽𝟏 𝑨𝟏 + 𝑽𝟐 𝑨𝟐 = 𝑽𝑪 𝑨𝑪

6
 𝑽𝟏 ∗ 𝟏𝟏, 𝟖𝟎% + 𝑽𝟐 ∗ 𝟏𝟏, 𝟎𝟓% = 𝟏𝟎𝟎𝑳 ∗ 𝟏𝟏, 𝟓𝟓%
𝑽𝟏 + 𝑽𝟐 = 𝟏𝟎𝟎𝑳
Rezolvând acest sistem de 2 ecuaţii cu 2 necunoscute (V1 V2), de exemplu prin inlocuirea lui V2
sub forma (100L – V1 ) in ecuatia 1 si rezolvand pentru V1, rezultă că soluţiile sunt:
V1 = 66,67 L
V2 = 33,33 L
V1 + V2 = 66,67 L + 33,33 L = 100 L = Vc
66,67 L x 11,80% + 33,33 L x 11,05% = 100 L x 11,55%
Prin amestecarea a 66,67 L vin din cisterna 1 cu 11,80% vol. concentraţie alcoolică cu 33,33 L
vin din cisterna 2 cu 11,05% vol concentraţie alcoolică se obţin 100 L vin cupajat cu 11,55 % vol.
concentraţie alcoolică.
Cupajarea a două vinuri conform regulei steluţei se poate face şi după următoarea modalitate
de calcul:
Exemplul 5: dacă trebuie să se cupajeze vin din cisterna 3 cu 10 % vol. cu cel din cisterna 2
cu 11,05 % vol. alcool.
vin, cisterna 3 10 % vol. 0,55 părţi V3
vin cupajat 10,50 % vol.
vin, cisterna 2 11,05 % vol. 0,5 părţi V2
1,05 părţi Vc
Pentru a obţine un vin cu concentraţia alcoolică de 10,50 % vol.trebuie să se cupajeze 0,55
părţi de vin din cisterna 3 cu 0,50 părţi de vin din cisterna 2.

Pentru a obţine 100 hl vin cupajat se fac următoarele calcule cu regula de 3 simpla:
1,05 părţi .................... 0,55 părţi
100 părţi (hL) .................... V3
𝟎, 𝟓𝟓
𝑽𝟑 = 𝟏𝟎𝟎 ∗ = 𝟓𝟐, 𝟑𝟖𝒉𝒍
𝟏, 𝟎𝟓
1,05 părţi .................... 0,50 părţi
100 părţi (hL) .................... V2
𝟎, 𝟓𝟎
𝑽𝟐 = 𝟏𝟎𝟎 ∗ = 𝟒𝟕, 𝟔𝟐𝒉𝒍
𝟏, 𝟎𝟓

V3 + V2 = 52,38 + 47,62 = 100 hL

𝑽𝟑 ⋅𝑨𝟑 +𝑽𝟐⋅ 𝑨𝟐 𝟓𝟐,𝟑𝟖𝒉𝒍∗𝟏𝟎,𝟎𝟎%+𝟒𝟕,𝟔𝟐𝒉𝒍∗𝟏𝟏,𝟎𝟓% 𝟓𝟐𝟑,𝟖%+𝟓𝟐𝟔,𝟐%
Verificare: 𝑽𝟏 +𝑽𝟐
= 𝟏𝟎𝟎𝒉𝒍
= 𝟏𝟎𝟎
= 𝟏𝟎, 𝟓𝟎%

7
 Steluţa de calcul se poate folosi şi în cazul cupajării a celor 3 vinuri din tabelul 1.
Exemplu 6: pentru a se obţine un cupaj cu 11,10 % vol. concentraţie alcoolică se
procedează astfel: se aplică o dată regula steluţei pentru vinurile din cisternele 1 şi 2 şi apoi
pentru cele din cisternele 1 şi 3.
vin, cisterna 1 11,8 % vol. 0,05 părţi
vin cupajat 11,1 % vol.
vin, cisterna 2 11,05 % vol. 0,70 părţi
0,75 părţi
vin, cisterna 1 11,8 % vol. 1,1 părţi
vin cupajat 11,10 % vol.
vin, cisterna 3 10 % vol. 0,7 părţi
1,8 părţi

Se amestecă:
V1 = 1,15 părţi (volume) vin din cisterna 1 (0,05 + 1,1);
V2 = 0,7 părţi (volume) vin din cisterna 2;
V3 = 0,7 părţi (volume) vin din cisterna 3;

Controlul exactităţii calculului pentru conţinutul de alcool:

1,15 părţi cu 11,80 % vol. = 13,570 % vol.
0,70 părţi cu 11,05 % vol. = 7,735 % vol.
0,70 părţi cu 10,00 % vol. = 7,000 % vol.
2,55 părţi = 28,305 % vol.
1,00 parte = 28,305% / 2,55 = 11,100 % vol.
Astfel, pentru a realiza o microprobă din aceste vinuri, într-un vas de amestecare se va
introduce:
1150 mL vin din cisterna 1
700 mL vin din cisterna 2
700 mL vin din cisterna 3
Identic se poate folosi regula steluţei şi pentru celelalte caracteristici de compoziţie.
În situaţia când trebuie să se cupajeze mai multe vinuri, de exemplu din 6- 8 cisterne, atunci se
procedează mai întâi ca la egalizare, şi anume se calculează mediile ponderale pentru valorile ce
trebuie să le aibă vinul de cupaj.

8
 Apoi se face calculul prin steluţa cupajului, între vinul egalizat şi unul dintre vinurile care nu s-a
introdus în calculul de egalizare, vin ale cărui caracteristici sunt de obicei mai diferite decât ale vinului
cupajat.
Dacă se cere ca după cupaj vinul să aibă anumite valori pentru mai multe caracteristici de
compoziţie (conţinutul de alcool AC, extract nereducător EC, zaharuri nereducătoare ZC , etc.), este
necesar să se ţină seama în calcul de valorile tuturor acestor caracteristici ale partenerilor de cupaj
(A1, A2 ... An; E1, E2... En; Z1, Z2 ... Zn etc.).
În principiu trebuie să se rezolve sistemul de ecuaţii de următoarea formă:
𝑨𝟏 ⋅ 𝑽𝟏 + 𝑨𝟐 ⋅ 𝑽𝟐 + ⋯ + 𝑨𝒏 ⋅ 𝑽𝒏 = 𝑨𝑪 ⋅ (𝑽𝟏 + 𝑽𝟐 + ⋯ + 𝑽𝒏 )
𝑬𝟏 ⋅ 𝑽𝟏 + 𝑬𝟐 ⋅ 𝑽𝟐 + ⋯ + 𝑬𝒏 ⋅ 𝑽𝒏 = 𝑬𝑪 ⋅ (𝑽𝟏 + 𝑽𝟐 + ⋯ + 𝑽𝒏 )
𝒁𝟏 ⋅ 𝑽𝟏 + 𝒁𝟐 ⋅ 𝑽𝟐 + ⋯ + 𝒁𝒏 ⋅ 𝑽𝒏 = 𝒁𝑪 ⋅ (𝑽𝟏 + 𝑽𝟐 + ⋯ + 𝑽𝒏 )
în care:
𝑽𝟏 , 𝑽𝟐 , … , 𝑽𝒏 = volumele partenerilor de cupaj (necunoscutele)
𝑨𝟏 , 𝑨𝟐 , … , 𝑨𝒏 , 𝑬𝟏 , 𝑬𝟐 , … , 𝑬𝒏 , 𝒁𝟏 , 𝒁𝟐 , … , 𝒁𝒏 , = parametrii partenerilor de cupaj
𝑨𝑪 , 𝑬𝑪 , 𝒁𝑪 =parametrii vinului cupajat

Numărul ecuaţiilor este egal cu numărul caracteristicilor de compoziţie impuse vinului cupajat.
Caracteristicele impuse trebuie să aibă valori cuprinse între valorile maxime şi minime ale aceloraşi
caracteristici impuse vinului cupajat.
Dintre volumele partenerilor de cupaj V1 + V2 + .... + Vn, se aleg ca necunoscute un număr egal
cu cel al ecuaţiilor.
Celelalte valori V1 + V2 + .... + Vn, care depăşesc numărul ecuaţiilor se consideră cunoscute,
întrucât reprezintă volumele partenerilor care se introduc în întregime în calcul.
Este necesar să se aleagă ca necunoscute, volumele acelor parteneri care au caracteristicilor
de compoziţie cele mai depărtate de caracteristicele impuse vinului cupajat.
Se recomanda utilizarea unui program de calcul, de exemplu Excel. Se poate utiliza o metoda
matriciala 𝑨 ⋅ 𝑿 = 𝑩, rezolvand pentru 𝑿 = 𝑨−𝟏 ⋅ 𝑩, utilizand functiile MINVERSE pentru inversarea
matricii A si MMULT pentru produsul matricilor 𝑨−𝟏 ⋅ 𝑩.

9
10