2,54÷4,02% acid lactic: 1,94÷3.

22% acid succinic: 1,68÷2,69% acid citric: 1,23÷1,68% acizi uronici:

0,67÷1,46% acizi volatili.
Concentraţia ionilor de hidrogen calculată prin relaţia 2 poate avea o largǎ aplicabilitate în practica
oenologică. Cu ajutorul ei, de pildǎ, s-ar putea anticipa prin calcul care va fi pH-ul vinului ce va rezulta
din cupajarea mai multor vinuri luate în proporţii variabile sau modificǎrile pH-ului ce vor fi cauzate de
precipitǎrile tartrice sau de corecţiile de aciditate aplicate vinului.

BIBLIOGRAFIE
1. COTEA V. D., SAUCIUC J., 1988, Tratat de Oenologie, vol. 2. Editura Ceres, Bucuresti.
2. CREŢU C., ODǍGERIU G., COGǍLNICEANU C., COTEA V. V., AMBROSǍ F., Aspecte privind compoziţia unor
vinuri de calitate superioarǎ cu zaharuri remanente obţinute în podgoria Huşi. Lucrǎri ştiinţifice, seria Horticulturǎ,
U.Ş.A.M.V., vol. 45, Iaşi, 2002, p. 227-232.
3. ODĂGERIU G., 2006, Evaluarea solubilităţii compuşilor tartrici din vinuri. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi.
4. ODĂGERIU G., CREŢU C., ZAMFIR C. I., COTEA V. V. Compositional aspects of quality wines produced in Avereşti
vine growing centre of Huşi vineyard, harvest of 2011. Lucrări ştiintifice, anul LV, vol. 55, nr. 2, seria Agricultură, USAMV
Iaşi, 2012, p. 257-262.
5. SAUCIUC J., COŞOFREŢ S., ODǍGERIU G., Concentraţia ionilor de hidrogen din vinurile cupajate. Cercet. agron. în
Moldova, vol. 1-2 (111), Iaşi, 1998, p. 209-216.
6. RIBEREAU-GAYON, J., PEYNAUD, E., SUDRAUD, P., RIBEREAU-GAYON, P., 1972, Traité d'oenologie. Sciences
et techniques du vin, tome 1. Analyse et controle des vins, Dunod-Paris, France.
7. ŢÂRDEA C., 2007, Chimia şi analiza vinurilor. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
8. WÜRDIG G., WOLLER R., 1989, Chemie des wines. Germany. Ed. Ulmer.
9. *** 1997, Colectie de standarde pentru industria vinului si băuturilor alcoolice, Ministerul Industriei Alimentare, Bucuresti.
10. *** 2002, Legea Viei şi Vinului nr. 244 în sistemul organizǎrii comune a pieţei vitivinicole, Monitorul Oficial al
României, Bucureşti, anul XIV - nr. 333, luni 20 mai.
11. *** 2007, Recueil des méthodes internationales d'analyse des vins et de moûts. Office International de la Vigne et du Vin,
Édition Officielle, juin, Paris.

CZU: 663.221
STUDIUL INFLUENTEI TEHNOLOGIEI DE VINIFICATIE ASUPRA
PROFILULUI SENZORIAL AL VINURILOR DE TAMAIOASA
ROMANEASCA
COLIBABA LUCIA CINTIA, COTEA V.V., BURUEANA S., NICULAUA M., NECHITA B.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi

Summary. This article analyses from a sensorial point of view the wines obtained from Tămâioasă
românească of Cotnari vineyard, after a closed tasting. To this end, four experimental variants were created, by
using two well known technologies (the classic wine-making technology and the must prefermentative
technology).
Key words: Tamaioasa romaneasca, sensorial profile, closed tasting

INTRODUCERE
Tamaioasa romneasca produce un vin alb cu o înaltă ţinută, puternic aromat, cu o savoare
inegalabilă. Aroma să ne duce cu gândul la parfumul de busuioc şi fân cosit în soarele arzător.
Vitalizant, generos, înviorător şi cu un gust inconfundabil de pere busuioace şi puţin parfum de fragi se
prezintă ca un vin de înaltă clasă cu o prestanţă deosebită. Culoarea vinurilor variază în funcţie de vârsta
între galben-auriu şi chihlimbariu.
Evaluarea organoleptică a vinurilor este cunoscută sub denumirea de „degustare” şi se bazează pe
senzorii biologici umani – gura, nasul, ochii. Scopurile degustării vinurilor sunt multiple: în cazul
experimentărilor efectuate s-a urmărit aprofundarea şi completarea analizelor chimice, cu caracterizarea
calitativă a vinurilor (Popa A., 2008)
Analiza organoleptică a vinului solicită cinci categorii de senzori biologici: văzul, mirosul, gustul,
simţul tactil şi auzul (Tudose-Sandu-Ville S., 2012).

449
 MATERIAL ŞI METODA
În vederea obţinerii materialului de cercetare au fost folosiţi struguri din soiul Tămâioasă
romanescă dn podgoria Cotnari, Iaşi.
Recoltarea acestor struguri a fost realizată manual în găleţi din plastic de 10 L. Strugurii au fost
încărcaţi şi transportaţi în cadrul Laboratorului de Oenologie aparţinând Facultăţii de Horticultură a
USAMV Iasi, unde au fost prelucraţi.
Strugurii au fost procesaţi având la baza tehnologia generală de obţinere a vinurilor albe aromate.
Astfel a fost utilizate două variante de obţinere a vinurilor: varianta clasică de obţinere a vinurilor şi
varianta macerarii-prefermentative, parte integrantă a tehnologiei de obţinere a vinurilor aromate.
Strugurii după recepţionare au fost supuşi procesului tehnologic de zdrobire-desciorchinare.
Mustuiala obţinută a fost distribuită astfel: 50% a fost supuse metodei clasice şi 50% a fost supusă
procesului maceraţiei prefermentative.
Privind procedeul clasic mustuiala a fost supusă procedeului presării cu ajutorul presei cu burduf,
mustul obţinut fiind împărţit în două categorii: must ravac şi must obţinut după presare.
Mustul obţinut atât în urma presării cât şi a scurgerii libere (ravac) a fost însămânţat cu levuri
selecţionate din gama Fermactive Muscat® (Sodinal şi a fost supus unui proces de fermentare care a
durat 10 zile, după care vinul a fost tras de pe depozitul urmat de o condiţionare şi îmbuteliere în sticle
de 0,7L.
Cea de a doua parte a conţinutului de mustuială a fost tratată cu enzime β-glucozidice şi supusă
unui proces de macerare prefermentativă timp de 24 ore. După această durată mustuiala a fost presată la
presa cu burduf unde a fost obţinut în primul rând mustul prin scurgere liberă (ravac) şi apoi mustul
supus procesului de presare. Aceste două fracţiuni fiind însămânţate cu levuri selecţionate Fermactive
Muscat® (Sodinal®) şi supuse unui proces de fermentare timp de 10 zile. Vinul obţinut a tras de pe
stratul de burbă şi supus unui tratament de condiţionare apoi a fost îmbuteliat în sticle de 0,7L.
În urma acestor două procese tehnologice s-au obţinut patru variante de vin care pot fi studiate:
V1 - Tămâioasă românească ravac
V2 - Tămâioasă românească presă
V3 - Tămâioasă românească prefermentativ ravac
V4 - Tămâioasă românească prefermentativ presa

REZULTATE SI DISCUTII
Utilizand valorile obtinute in urma degustarii, se va regăsi media punctajului obţinut pentru fiecare
caracteristică aromată pe care o poate întâlni vinul, realizându-se şi o corelare între cele două variante
tehnologice prin variantele V1 şi V3.
Pentru evaluarea organoleptică a parametrilor aromati a fost folosită metoda degustării închise,
propusă de Uniunea Internaţională a Oenologilor (UIO), obţinându-se o evaluare a parametrilor aromati.
În cazul evaluării efectuate în cazul celor patru variante de Tămâioasă românească au participat 15
persoane.
În urma realizării diagramei realizate în urma degustării închise se pot observa fluctuaţii create de
cele două procese tehnologice de obţinere a vinurilor albe aromate. În cazul variantelor V1 şi V3 apar
fluctuaţii pe alocuri considerabile în ceea ce priveşte stimularea de către acestea a unor stimului atât
gustativi cât şi olfactivi.
În cazul de faţă se poate observa o diferenţă considerabilă între nota de fructe verzi în cazul celor
două variante, varianta V3 obţinând o medie considerabil mai ridicată, ceea ce arată influenţa maceraţiei
prefermentative. În sens invers se poate observa o creştere observabilă în cazul variantei V1 în cazul
notei de fructe coapte.
Însă unele note îşi păstrează linia constantă, cum ar fi nota de fructe exoctice sau persistentă, ceea
ce ne demonstrează că influenţa pe care varaiantele tehnologice o aduc, pe unele alocuri ele sunt
insesizabile.
În figura 1 se poate observa fluctuaţia imprimată de variantele tehnologice V1 şi V3:
Rezultatele în urma acestei degustări arată un tandem pe alocuri cu diferenţieri, dar care menţine
nota de vin cu un compex de arome şi compuşi specifici.
În cazul celorlalte două variante experimentale V2 şi V4 apar alte nuanţe de diferenţieri în cazul
notelor obţinute de acestea în urma degustării.

450
 Fig. 1. Diagrama fluctuaţiei parametrilor aromati în cazul variantelor V1 şi V3

În ceea ce priveşte nota de fructe copate se poate observa o diferenţă vizibilă în cazul variantei V4,
care se manifestă printr-o creştere, ceea ce ne arată dinou influenţa maceraţiei prefermentative. Varianta
V2 se manifestă printr-o creştere în cazul notelor de fân cosit şi flori de câmp. O constanţă se păstrează
în cazul notelor de aciditate şi persistenţa dar şi în cazul fructelor uscate.
Deşi cu numeroase variaţii nota de prospeţime şi de aromă specifică soiului Tămâioasă
romaneasca îşi păstrează nota de înaltă conduită şi calitate în cadrul tipurilor de vinuri aromate din care
face parte acesta.

Fig. 2. Diagrama fluctuaţiei variantelor experimentale V2 şi V4

451
 Degustarea închisă prezintă variaţii ale notelor aromate apărute în urma folosiri diferitelor variante
de obţinere a vinurilor aromate, însă prezintă o conduită normală în ceea ce priveşte acest tip de vin.

CONCLUZII
În urma degustării închise s-au constatat numeroase variaţii în cadrul aceloraşi note aromate, însă
şi unele asemnari pe alocuri. Notele de flori de câmp, fân cosit sau fructe exotice sunt representative
pentru acest tip de vin, fiind subliniate şi în urma rezultatelor obţinute în cadrul degustării.
Privind din perspectiva anumitor caracteristici variantele experimentale oferă atât plusuri cât şi
minusuri din acest punct de vedere, însă demonstrând că alegerea diferitelor variante de obţinere a
vinurilor au o influenţă importantă asupra profilului senzorial ale acestora. Acest lucru este şi mai
explicabil când vorbim de aplicarea de acelaşi tip de tratamente pentru toate patru variante când vine
vorba de condiţionare sau de însămânţare cu levuri selecţionate în vederea fermentaţiei alcoolice.

BIBLIOGRAFIE
1. Cotea V.D., 1985- Tratat de oenlogie vol.I. Editura Ceres, Bucureşti.
2. Pomohaci N., Nămoloşanu I., 1997- Producerea vinurilor. Editura Fermierul român, Bucureşti.
3. Popa A., 1986 – Degustarea vinurilor. Editura Ceres, Bucureşti.
4. Popa A., 2008 – Secretul vinului bun. Editura ALMA.
5. Tudose-Sandu-Ville Stefan, 2011, Teza de doctorat, USAMV Iasi.

CZU: 338.48(478)
DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA AGROECOTURISMULUI VITICOL ŞI POMICOL ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

GUMOVSCHI A.

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Agroecoturismul, contribuie la dezvoltarea durabilă, reprezintă, în etapa actuală, domeniul de

preocupare ştiinţifico-practică în majoritatea ţărilor lumii. Agroecoturismul presupune o excelentă
oportunitate pentru dezvoltarea zonelor ţării ce dispun de resurse şi condiţii necesare valorificării. O
alternativă sigură pentru integrarea peisajelor naturale şi a biodiversităţii ecologice în atractivitatea
turistică internaţională.
Această formă de turism responsabilă şi respectuoasă faţă de mediul ambiant, de cultura şi
tradiţiile locale, generând bunăstarea economică a populaţiei băştinaşe.
În acest context, poate fi argumentat faptul că, există numeroase perspective şi şanse reale pentru
promovarea agroecoturismului viticol şi horticol în R. Moldova.
Determinarea unor direcţii strategice de dezvoltare a agroecoturismului în ţara noastră impune
necesitatea studierii experienţei internaţionale privind politicile şi instrumentele de susţinere şi
dezvoltare a domeniului respectiv.
Vizitarea viilor şi livezilor în scop recreativ, aşa cum se practică de mulţi ani în America, Marea
Britanii, China şi în alte ţări, poate deveni o activitate turistică importantă şi pentru zonele agroturistice
din Moldova. Ba mai mult, în excursiile vizitatorilor li se va permite şi culegerea strugurilor, fructelor şi
degustarea vinurilor. Aşadar, în Moldova, planificarea şi construcţia de vii şi livezi specifice cu scop
turistic, pot fi în curs de dezvoltare. Via şi livada turistică este o combinaţie între turism şi cultura în sine
a viţei de vie şi pomilor fructiferi. Acest concept înglobează aspecte precum: recrearea, peisajul,
ecologia, economia locală şi nu în ultimul rând, popularizarea ştiinţei. Dezvoltarea turismului în vie şi
livadă îmbină preocupări precum îmbunătăţirea industriei strugurilor şi a fructelor, extinderea spaţiului
destinat petrecerii timpului liber în zonele rurale pentru turişti şi orăşeni, totodată, promovarea industriei
agroturistice locale. Astfel, datorită valenţelor multiple ale conceptului în sine, este posibilă
prosperitatea economiilor locale. Necesitatea implementării practicilor în valorificarea şi promovarea
ecoturismului Republicii Moldova denotă studierea experienţei altor ţări. Experienţa Marea Britanii în
organizarea turismul viticol-vinicol. Exemplul turismului viticol, noi, consultanţii proiectului TACIS „
Restructurarea învăţământului superior agrar din Moldova”, l-am studiat în 2001, în timpul vizitei de
lucru în Marea Britanii, unde ne-a fost prezentată o întreprindere viticolă-vinicolă din Sudul acestei ţări.

452

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)