CULTURA MĂRULUI

Malus domestica Borkh

Fam. Rosaceae
Subfam. Pomoideae
Importanţa speciei
-cea mai răspândită cultură pomicolă în Valoarea alimentară
zona temperată
- pe plan mondial ocupă locul 3, după
citrice şi banane Apă – 77-88%
- plasticitatea ecologică Acizi liberi – 0,65%
Glucide totale – 6,5-17g%
8% Lipide -0,4%
Protide -0,3%

Fier - 0.3m%
Fosfor - 10.6%
Calciu - 7,6mg%
Potasiu - 110mg%
Acid pantotenic - 0.10mg%
Vitamina A – 112 UI
Vitamina B1 – 40 UI
Vitamina B2 -10-43 UI
Vitamina B3 – 0,1%
Vitamina B6 - 0,03 mg %
Vitamina C – 2-170 mg %
Valoarea terapeutică
-tonic
-elimină acizii urici
-reduc colesterolului
-absorb multe din toxinele din
organism
- acţiune calmantă a
sistemului nervos
Indicaţii:
cardiopatia ischemică, hiper
sau hipotensiunea arterială,
hepatite, reumatism,
constipaţii cronice, diarei acute
la copii, etc.
Source:Rajeev Sharma. (2005). Improve your health with
Contraindicaţii: Apple,Guava,Mango. Diamond Pocket Books (P) Ltd..
gastrite şi colite pp. 22. ISBN 8128809245
Importanţa economică
•- asigură o activitate permanentă
şi resurse materiale unui număr
foarte mare de oameni din
majoritatea zonelor geografice
unde alte specii întâlnesc condiţii
restrictive;
•- asigură consumul local, zonal,
orăşenesc atât în stare proaspătă
cât şi industrializată în tot timpul
anului;
•- crează activităţi economice,
locuri de muncă, resurse
financiare în industrii din amonte
(pesticide, îngrăşăminte etc) cât şi
din aval (ambalaje, transport,
prelucrare, comerţ etc). Paul Cezanne
 Originea şi aria de răspândire

• Centre de origine :
Caucaz, Turkestan,
Altai, Pamir până în
China şi Japonia.
• Aria de răspândire:
zonă temperată,
unele zone restrânse
subtropicale.

Anna, Primicia,
Princesa, Galicia
 Producţii de mere la nivel mondial (miitone)
Continent 1995 2005 2009 2016
Asia 23.791 35.201 40.213 58.804
Europa 14.841 15.407 15.909 17.296
America de Nord 5.397 4.817 4.838 5.006
America de Sud 2.916 3.599 4.140 3.985
Africa 1.439 1.906 2.080 2.721
Oceania 844 851 625 720
Total d.c. 49.309 62.391 71.971 89.329 Băncilă, Octav
Continent 1995 2005 2009 2016
Total d.c. 6.301.830 4.802.697 5.129.778 5.293.340
Asia 4.007.951 2.924.904 3.240.563 3.755.642
Suprafeţe Europa 1.738.619 1.350.097 1.269.020 1.007.643
cultivate
cu măr America de Nord 218.566 173.216 157.897 144.930
la nivel America de Sud 127.648 130.200 140.983 116.795
mondial Africa 108.935 129.799 139588 172.869
(ha) Oceania 35.666 31.480 30247 27.126
(Source:FAO 2018)
Principalele ţări producătoare de
mere din Europa (mii tone)

Ţara 1997 2000 2005 2009 2016

Franţa 2.473 2.308 2.222 2.844 1.820
Italia 1.835 2.120 2.191 2.173 2.456
Germania 1.602 2.127 1.600 1.160 1.033
Turcia 1.738 2.011 2.555 2.828 2.926
Polonia 2.098 1.541 2.050 1.110 3.604
Spania 942 810 798 718 593
România 664 420 478 492 468

(FAO 2018)

Paul Cezanne
 Situaţia culturii mărului în România (Anuarul statistic, 2010)
1998 2010
Judeţul Sector Sector
Total Total
privat privat
(tone) (tone)
(tone) (tone)
Argeş 55.055 44.150 35046 33681
Suceava 45.603 29.720 36155 34051
Mureş 40.474 11.126 47249 46532
Maramureş 39.611 27.239 33815 33814
Dâmboviţa 39.457 25.133 49517 48975
Iaşi 32.123 14.375 24770 18331
Cluj 29.466 11.174 21747 21025
Bihor 25.591 16.862 14679 14664
Bistriţa –
25.580 17.719 36109 21112
Năsăud
Bacău 25.262 17.677 13829 13812
Sălaj 24.203 16.429 13724 13448
Vâlcea 23.464 19.933 17272 17210
Grigorescu N.
Total 590,4 550,6
Distribuţia producţiei de mere la nivelul Romîniei (2010)
 Specii care au contribuit la Ştefan Luchian

formarea soiurilor şi a portaltoilor

Cele mai importante specii ale genului Malus sunt:
•Malus domestica
•Malus silvestris (L) Mill
•Malus pumilla Mill.
•Malus baccata Borkh
(var. sibirica, var. manchurica şi var. himalica).
•Malus flribunda – Sieb.
•Malus prunifolia (Wild ) Borkh
•Malus coronaria (L) Mil
•Malus ioensis (Wood) Britt
•Malus zumi (Redh
Nr.cromozomi:
(n=17; 2n=34).
Specii şi soiuri tetraploide
Soiuri triploide (3n=51) (4n=68)
Belle de Boskoop Malus glabrata
Gravenstein Malus gaucescens ş.a.
Close, Mutsu soiul Rola (Neagu, 1975).
Obiective principale şi metode utilizate în ameliorarea mărului
- ameliorarea potenţialului productiv al soiurilor;
- creşterea calităţii fructelor;
- creşterea rezistenţei genetice la atacul unor boli şi dăunători.
- ameliorarea rezistenţei la factorii naturali de stress
- obţinerea de soiuri cu înflorirea târzie;
- habitusul de creştere şi/sau tipul de fructificare. Paul Cezanne

Metode de ameliorare:
- metode clasice (convenţionale):
- hibridarea;
- mutageneza naturală (selecţia de mutante somatice naturale);
- mutageneza artificială (selecţia mutantelor induse).
- metode moderne:
- androgeneza;
- culturi de protoplaşti;
- transferul de organite;
- transferul de gene, etc.
- gametogeneza
- hibridarea somatică
- transferul de cromozomi;
 Soiuri de iarnă (80%) Ponderea (%)
Sortimentul de măr recomandat
şi altoit în pepiniere Aura (vf) 1,0
Ciprian (vf) 2,0
Soiuri de vară (5%) Ponderea (%)
Florina (vf) 10,0
Romus 1 (vf) 1,0
Generos (poly) 10,0
Remus (vf) 0,5
Auriu de Bistriţa (poly) 2,0
Romus 3 (vf) 2,0
Liberty (vf) 1,0
Aromat de vară 1,5
Sir Prize (vf) 1,0
Soiuri de toamnă (15%)
Idared 15,0
Romus 4 (vf) 0,5
Jonathan (clone) 10,0
Prima (vf) 6,0
Golden spur 5,0
Pionier (vf) 3,0
Golden delicios 5,0
Voinea (vf) 1,0
Starkrimson 5,0
Frumos de Voineşti 3,0
Jonagold 1,0
Ardelean 1,0
Delia 0,5
T120 (vf) 0,5
Mutsu 0,5
(Sursa: N. Ghena, 2003)
Wagner premiat 1,0
Paul Cezanne Kalther de Bohmer 1,0
 Sortimentul de soiuri

Fondul
30-40
biologic în marea producţie
cca. 11.000
al genului
Malus
asigură cca. 90% din
producţia mondială
de peste 50 mil. tone.
• în România în cultură se găsesc 10-15 soiuri
Pe plan mondial:
Golden delicious~ 3,5 milioane tone = 40% din producţie
Delicios roşu = cca. 10-15% din producţie
În Europa:cele mai răspândite soiuri sunt:
Cox Orange Peppin, Jonathan, Golden Delicious, Frumuseţea
Romei, Belle de Bosk, Idared, Jonagold
• 15-20%: Gala, Jonagold, Braeburn, Fuji, Elstar, Gloster.
Soiri cu crestere columnara:
- Walz (Wijick x Golden delicious);
- Polka (Golden delicious x Wijick);
- Bolero (Wijick x Greenleeves).
In România
36 soiuri
-asigură consumul de fructe
proaspete timp de 9-12 luni
-după perioada de maturare:
7 soiuri sunt de vară
11 soiuri sunt de toamnă
18 soiuri sunt de iarnă;
-după origine soiurile:
22 româneşti
14 soiuri străine
-soiuri imune sau rezistente
Generos, Pioner, Poiana,
Delia, Remus, Romus 1, 2, 3,
Redix, Iris, Luca,
Jonaprim,, Goldprim,
Starkrim,
Prima, Florina, Liberty
Portaltoii mărului
Portaltoii generativi:
avantaje: afinitate bună cu toate soiurilor cultivate
rezistenţă sporită la ger, secetă,
longevitate ridicată, producţii mari etc.
În România
dezavantaje: imprimă soiurilor vigoare mare
Portaltoi generativi:
intrare târzie pe rod
P.F. Pătul
heterogenitate genetică etc. P.F. Creţesc
P.F. Vieşti
P.F. Bistriţa 50 (Maşanschi)
Portaltoii vegetativi P.F. Trotuşe
avantaje: imprimă soiurilor vigoare mică P.F. Călugăresc
precocitate de rodire Portaltoi vegetativi
capacitate de producţie mare M9
dezavantaje ca: durată de viaţă mai scurtă M26
rezistenţă mai mică la ger, secetă, viruşi, etc. M7
MM106
M4
A2
G21
Voineşti 2
Ştefan Luchian
 Pe plan mondial - portaltoi pt. măr

- Seria M (East Malling): M9; M26 şi M27

- Seria MM (Malling Merton): MM106; MM111;
- Seria MAC: Mark (Mac 9); Mac 24;
- Seria CG: Novole;CG10; CG47; CG60; ECC.
- Seria P: P1; P2; P16; P18; P22;
- Seria Budagowski: Bud 9; Bud 490; Bud 491;
- Seria Ottawa: Ottawa 3; Ottawa 8;
- Seria Jork: Jork 9;
- Seria Pillnitz: Pi 80; Superter 1, 2, 3.
Clone ale portaltoilor
M9; M9 EMLA
M9a; B20; Pajam 1 (Lancep)
Pajam 2 (Cepiland); M9-337; M9-338; M9-339.
Alţi portaltoi: Bemali; Robusta 5.

Cătălina Antochi
Compararea vigorii între diferiţi portaltoi vegetativi de măr
(Sursa: Ghena, 2003)

M27 P22 P16 B9 PAJAM 1 T337 PAJAM2 EMLA M218 MM 106

Caracteristicile agronomice şi comportarea la boli a principalilor portaltoi de măr
Denumirea Vigoarea Precocita Ancorarea Comportarea la boli
tea
Asfixisia Cancerul Armilaria Agrobacterium
radiculară coletului
M27 F slabă Mare slabă P.S. P.S. R. R.
M9 slabă Mare slabă P.S. S. R. R.
M26 slabă Mare slabă S. S. S. R.
M7 Submijlocie medie slabă P.S. S. S. S.
M4 Mijlocie Medie slabă P.S. P.S. S. S.
MM106 Mijlocie Medie bună R S. S. S.
M2 Mare Relativă bună R P.S. P.S. S.
MM111 Marre Redusă bună S. P.S. S. S.
MM104 F mare Normală bună F. S. P.S. P.S. S.
MM109 F mare Normală Medie S. P.S. S.

M25 F mare Redusă bună P.S. P.S. S. S.

M9 Pajam1 Slabă mare Mai bunăM9 P.S. P.S. R. R.
M9 Pajam 2 Slabă mare Mai bunăM9 P.S. P.S. R. R.
P22 Superioară mare Mai bunăM27 P.S. P.S. R. R.
M27
P16 Intre M27 şi mare Mai bunăM27 P.S. P.S. R. R.
M9
B9 Superioară M9 mare Mai bunăM9 P.S. P.S. R. R.
????
??