1.

Poziția geografică a bazinului inferior al râului Moldova

Fig. 1 Localizarea bazinului inferior al râului Moldova

Bazinul hidrografic inferior al râului Moldova este situat în partea de nord-est a țării, fiind suprapus
peste un areal cu o poziţie central-sudică în teritoriul unităţii de relief, Podişul Sucevei. Teritoriul bazinului
însumează 824,5 km² ceea ce reprezintă aproximativ 19 % din suprafaţa totală a bazinului râului Moldova.

Limita nordică a perimetrului studiat este reprezentată de ieșirea Moldovei din aria subcarpatică, mai
exact, confluenţa Ozanei (afluent al râului Moldova) cu însuşi râul principal. Limita sudică este delimitată de
către confluenţa râului Moldova cu râul Siret, în aproprierea oraşului Roman. Exprimată în grade, această
confluenţă se realizează la 46°54’07’’ latitudine nordică, 26°56’20’’ longitudine estică şi la o altitudine de
cca.180 m iar imita de est și de vest corespund cumpenei de apă Moldova-Siret.

Rețeaua folosită pentru generarea hărților este formată din stațiile: Bacău, Câmpulung Moldovenesc,
Cotnari, Fălticeni, Iași, Piatra Neamț, Suceava și Târgu Neamț.
 Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Bacău este de 0.260 mm/m 2 inregistrata in luna
septembrie in anul 1961 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de 221.100 mm/m 2
inregistrata in luna iulie in anul 2002.

Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Roman este de 1.170 mm/m 2 inregistrata in luna
septembrie in anul 1982 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de 201.490 mm/m 2
inregistrata in luna iunie in anul 1985.

Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Targu Neamt este de 1.510 mm/m 2 inregistrata
in luna noiembrie in anul 2011 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de 255.570
mm/m2 inregistrata in luna iulie in anul 1991.

Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Piatra Neamt este de 1.150 mm/m 2 inregistrata
in luna septembrie in anul 1961 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de 280.110
mm/m2 inregistrata in luna iulie in anul 1991.

Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Campulung Moldovenesc este de 0.930 mm/m 2
inregistrata in luna noiembrie in anul 2011 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de
269.950 mm/m2 inregistrata in luna iunie in anul 2010.

Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Cotnari este de 1.140 mm/m 2 inregistrata in luna
noiembrie in anul 2011 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de 210.760 mm/m 2
inregistrata in luna iunie in anul 2011.

Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Falticeni este de 1.440 mm/m 2 inregistrata in
luna septembrie in anul 1982 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de 219.910 mm/m 2
inregistrata in luna iulie in anul 2008.

Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Suceava este de 1.100 mm/m 2 inregistrata in
luna septembrie in anul 1982 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de 238.370 mm/m 2
inregistrata in luna iulie in anul 2008.

Valoarea minima medie lunară a precipitatiilor la stația Iasi este de 0.540 mm/m 2 inregistrata in luna
septembrie in anul 1982 in timp ce valoarea maxima medie lunară a precipitatiilor este de 233.080 mm/m 2
inregistrata in luna iunie in anul 1985.
90.000
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 2 Evoluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Bacău

90.000
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 3 Evoluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Roman

120.000

100.000

80.000

60.000

40.000

20.000

0.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 4 Evoluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Targu Neamt

 120.000

100.000

80.000

60.000

40.000

20.000

0.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 5 Evoluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Piatra Neamt

140

120

100

80

60

40

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 6 Evoluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Campulung Moldovenesc

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 7 Evoluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Cotnari

120

100

80

60

40

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 8 voluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Falticeni

120

100

80

60

40

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 9 voluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Suceava

90.000
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 10 voluția precipitațiilor medii lunare multianuale la stația Iasi

 Advectiile maselor de aer ce inainteaza de pe marile suprafete acvatice, pe fondul unor circulatii vestice sau
sudice, ajung pe continent incarcate cu importante cantitati de vapori de apa si genereaza cresterea accentuata a
precipitatiilor ce sunt specifice lunilor aprilie, mai si iunie.

Fig. 11 Valorile medii lunare multianuale si altitudinea specifica fiecarei statii

Fig. 12 Tendinta precipitatiilor si indicele de corelare intre altitudine si precipitatii

 Pe baza ecuatiei y = 0.213x + 521.56 si a modelului numeric al terenului a fost generata regresia.

Fig. 13 Regresie

Statiile meteo din tabelul de mai sus au fost introduse in Mips, a fost modificata valoarea z pentru
fiecare in parte reprezentand media cantitatiilor de precipitatii inregistrate la statie in perioada 1961-2013. Pe
baza punctelor cu valorile z modificate a fost generat kriging-ul.

Fig. 14 Kriging pe baza mediilor

 Urmatorul pas este reprezentat de scaderea dintre kriging-ul rezultat si regresie pentru a obtine
reziduurile.

Urmatorul pas este reprezentat de schimbarea valorii z a fiecarei statii in functie de rezultatul scaderii
urmand apoi inca un kriging bazat pe valorile reziuduale.
 Harta finala a distribuirii valorii medii a precipitatiilor in zona de studiu vizata este rezultatul adunarii
ultimului kriging generat si regresia initiala.