Etitare Enciclopedia RAO Grupul Eatonal RAO OP. 21124 Bucur, ROMANIA ‘© Onginal Czech edition: Svétrdeahjeh kamen, Grant, Paha, 196 ‘© RNDr, Rucolf Duet, RNDr. Lubok Rel, 1996 (© Photographs Jeffrey Scovil 85, Jt Bursik 6, Dotan Siva 12, Francis Twez 10, Kael Maik 6, Karel Vale 4, ‘dene rokopec 1, Petr Korbel I, and Photobank Grant PIETRE PRETIOASE ‘Mick enciclopedie \© 2001, 2004 Enciclopedia RAO, pentru versiunes in lint roming ‘Traducere din fimba german Mihai Moroiu (rice reproducere sa ple pti sa integrals, rin oie milo «teal ena» oor uri de Fh ‘uot tc interise,acestea find proprcttes exclu eto (Constant de specatate pete versiones iba roms ‘Mircea Andve Drgomie GGrupal Baioral RAO ~ tel,/fa: 224.12.31;224.14.72 Ser. Turds ne, 117-119, bl. 6, pater, sect, Bucuresti ‘email: offietiraobooks.com; website: wew.riobooks.com ISBN 973.8175-33 Cuprins Definirea conceptuli de pata pretoass Denuritile pietreorpreioae; formule chimice Propietatimacrascopice “1 Propritatideterminaile prin mijoace simple Tratament 'storiclpitrelorprtiase : Astrologe si efetetémaduitoare ale peter pretioase Roci-gand si ocurente Prolucrare Identifcare Itai é Ingriitespictrelor pretioase Cele mei cunoscue pete prefioase Piete pentu colecionar Prete sintetice si iitayt Bibliografe Indice . R 15 5 6 18 9 2 2 21 B 186 187 188 189Lumea poate fi reflecteté in diferite feluri dar intro nestemata se reflecti pe sine” Cartea pe care tocmai ati deschis-o nu se adreseazi doar expertilor ~ gemologi, mineralogi, bijutieri, colectionari si comerciangi ~ ci si unui public pasionat, care intra ocazio nal in contact cu pietrele pretioase, in magazine de biju teri, in expozitii sau citind diverse publicati. Volumal este conceput in tei sectiuni, Introducezea pune la dispozitia citi- torilor informatii esentiale despre pietrele pretioase si pro- prictfile lor, ca i despre modul de le identifica, preluca {ngriji. Este explicata terminologia din chimie si fzica, sunt descrise rocile-gazda si ocurentele, tratarentul, diferitele pro- cede de prelucrare si problemele legate de ingrijitea pietrelor Pretioase; se fac trimiteri sila proprietatile lor timaduitoare. Textul propriv-is,ilustrat fascinant, se constituie intr-0 mo- nografie a gemelor. Proprictitile lor sunt grupate astfel incat cititorii pot identifica pietrele pretioase direct, doar privin- du-le cu atengie, si prin simple teste de laborator. Sectiunea finala ofera informatie suplimentara, de specialitae, extrem de interesanta si utila, o lista bibliografica si un indice.Definirea conceptului de piatra pretioasa nck din timpuci stivechi, pietrele cu aspect, luciu, culoare, tansparenfa dlritate iste din comin, sau cele rate = cu calititi deosebite ~ au fost considerate prefioase. [n aceeasi categonc au fost ini Incase. mai tarsus pict clisa le lipseau cu desivisite acestecaracterstici, dar care, in schimb, se bucurau de im: pportani local, de atracia exerts de Ieiter made mos, Accs edn leterminat pe specialist i fn dous citgon pe sempre floase. Pe masuri Ce numérul pietrelor Drefioase a sporit,cuprinzand siminenle ‘aca mati de og ogi, nia fc demarcatie dint pietrele preioase $1 cele semiprtioase asters foarte repede. Specialist au ajuns astazi si recunoascd oficial o categorie unicd, anume cea a Pietrelor prefioase, in care sunt incluse foute mineralele, role sau materiale ongunice care pot fi tia pentru a monte in bjuteni sa colectionate, of cele care pot fi utlizate in forma’ lor natural pentru a confecsiona biter, mozaicua, obiece de are si decorative, Dis nefericir,aceastssimplficare ads fi acelasi plan pietre extaosdinare i pietze eit 5€ poate de comune, com plicind munca specalsilor, mai ‘ales in ceea_ce_priveste clasticarespietrelor prefosse. Datora imbundtivir teh cilor de identifcare i cresterit num cracterisicilr ce pot fi identifiete, au init noi ssteme de clasiicare. Un sis tem iimparte pictele preyioase in clate {eau grupan) potivt utilizar lor: bj tei, biter decorative, decorative ete Un alta dinte cele mas bun, pe cae uiilizeazd si volural de ft, Te ‘mane in pict prejioase principale, impor- tanic, comune, rare 5 sintetie. Denumirile pietrelor pretioase; formule chimice Majoritatee _denuniiilor pictrelor_pre- fioase cunoscute mai demult reflectd caloarea, forma lor su ambele caracte tt, sunt dervae din cuvine de on gine grea, lating abi, eure, german’, Spano, faneerd sau asad (eel-mal ds in functie de locul in cate au fost descoperite). Petree cunoscute de mai potind wee sant denumite duns lcait, peronaitii, organiza et. Denumiile si formule chimice ale pecelor presse di volumul de fa fespecti terminclogis accepts, com form Iuerini Mineralogie descrptiod {E-Constantinescu, L Mate, 1996 Proprietati macroscopice Culoare Culoarea se numara print tésitunle foarte importante’, vibe cu echiulHber, ere ade Sea, In unde de mods (osu, verde, pupur, ror, albesry), in functie de epoce sau de loa: linare geogaicd determina valoare pete) (abit = petele abbaste, America Cena — Pietele vere). Daciakedataerteiuleomerca) fa cel mai important in alegerea une pete Dretiosse, culoarea rméne tro rastur Gecksiv: Unle pit inca prin sisi denu- mires lor loses tipka (acvararn, abi), in were ce ale av diverse culo, cre se pot Aovedi dic de identfcat Din pune de vedere al fizci, putem cesifca pierele rejoase in urmatoaree grupe Incolore (acromatice}: umina nu este ab- Sorbian pit (diamant, cristal de stanca); Ceorate (dicromatice):culoarea se datoreszt anumiorelemente constitutive cate apa for ‘mula cimicl (alec, todonit); (lorate(alocomatice) culoaree este dat de © canitaleinfima de elementenespeccte in foxrul circ (amet, evar famuruy; nt colorate (pseudocromatce: loa a Tea ete daté de dferte elect opie ~ rare, chotoianl, opalescent, aventurescen, abra: dorescenia, disperse si pleocrasm, precum e elece ce remuta din siucure cisaing imtein(zonare de culos} Transparent Acct tren descie capaciatea peel de & ‘tensmite lumina, Transparena est influerats In primul rnd ce dimensanea cele! de ers- talizae, de inlainfisur sama. Puten ds- tinge pietic transparente, semitranspa- Fente, translucide si opace. Trarsparems uate i eda pin ade, tatament temic i prin deteriorate indusé mecani. Gradul de Transparenf nu numa infueneaz clites 5 pretulpietelororetoase, dar exe un factor decisiv sin alegerea moduli de prelucrae (tear, cebosoane, glia), Lucu Luci este dat de refea si dius ini pe SU media sub suprtata fll de cbsewaie 2 Pict. Este dterminat de indice de refrac, absorb, transparent, de natura supalte sit material Tipur de luc: metalic (aur na ‘w), submetalic (wpa), adamantin (i mand, silos (sf), gras (chilimbap, side- fos (eldssat, matisos (ochide-iom) = festompat (tu'o2rd). Find una dine pro- Drietale importante" ale peter preiase, lucia 0 oatecae influent’ asupra moduli In cre pia est ata prelucatsa va Propiletteauni neal deasedestace dupa fefe plane inurma une’ aj mecarice mal pulemice decd coerunen cristal not desu ese dterna de str ctling 2 miner este consant pert cre specie de mineral spe ceostbre de nu Stead a se isu, provocs Ce prezenta ‘nor plarun igeménate sau de dtrbute ‘eeu a inclu tior, Categorie hv perfect (cpr), bun (onl, impertect (arratald) Su slab (rraing), Canoscnd slug une pete, biuterul poate ace'0 sel ante de ae, tele cu va) perfect bun vebuiessfieprotjate descr Sischmbsn brste de eet. Sparturé Suprataanereguats dup care se sparge un mineral, amor sau cistalizat; neon corsi- gn cee teapoae, Ti p81, concoldala (obsidian), nereguata (ister), aschioasd (Charoi) 5 calturoasa (ergint nati), Unele minefale au simaltan sparc 5 lv (malacht, staurol), Sisteme de cristalizare Najoes pelo ras apr in nts sub formé de asiale.Dispunerea simetrica & atonilor si moleculelor din interior unui ristal~ retezuacrisalins- determina forma exlerivrg, propriate optice s! mute din cele fie. Un cristal este alcétut din supra= fete, muchi 5 colui, ale cror ung sunt ‘onstante penu un mineral dat. Pentru a lv (stnge) spartan (reapta}. distingesistemete de cistalizare, este con- venabi ne rapotima tre, magnate ate seinetie In ceil hut esl iee Simetia unui stem crstalin poate i descr in funcje de lungimea relatvd 2 axclor si a Uunghiutlor pe care le frmeaza in ,puraul de intetsete a. aelor. Combingia ele- merteloe de simetrie ate ce reultal 32 de clase ce crstalzate, care se Impar in 7 is- teme de crstaizae: wiclini, monoclinic, ortorombic, tetragonal, trigonal (rom boedric) hexagonal cubic. Simpltcind, se poate afta cn adel ss- ‘emul trielineszele sunt regal tnte ele Si tu forma unghin deep Cain, ie {en}, La cel monoclinic, ascle sunt lads) imegale, dar dou8 formearé unghit drepte Inte ele (gps, tock). Ale rombice sunt inegale in lungime, dar formeazd unghiun reserve ee topaz, ovina). In cdr is- ‘emul tetragonal, cle coud axe orzo sunt egle, cee dev treia are lungime deta 5iformeazd inte ele unghi rept (itcon, capoli) in sitemul hexagonal este tpicd slspunerea cu 4 are, cle te axe orzoiale Saunt de lunge egolé sau inte ele ur e120, iar cu cea vertical, unghiu dep (beri spat), Sisterul trigonal sau rombo- edric prez aces sistem de axe ca aces heragonal. Simetniasisteruh fot de axe veralé scade inst de la sas la tei. Des- let se poate face sic un sem de ret ate egtle, coe formea’ Ine ele unghiu egal, dat dterte de cel dept (urmalind, unt, calct), Aree sistem eubie sunt egal ca lunge si formeans inte ele un- ‘shir drepte (damant, ran) trilinie tetragonal arto Oe ' y=dzntg = 90° v trigonal (romboecric) mag = 90° Sisteme de cistotzere si exemple : ‘ de forme simple. s ‘Arcle estalogatee sunt ‘reprezentete cu ln grouse. Sisemul de coordonate de rferint (ult albasre) ere central pozkionat in Cental sistemuluidecristalizare,Morfologie alungiteintr-o directe, col re (turme- Determinarea Seucura ersiaind $ rocle-ganda sunt fart lng) alungite im doud direct te fons reat specfce pin 12 eimai important care determind mortologia plaié (bartina) sau solzoasd (leidelt); de fete ated 13 parca ee Dol el cake su Fai cuba re eat ie ‘rescut in mod regulat, de cele mai multe ori caractere moriclogice ale pietrelor pretioase ae ‘aver dea face doar cu cistale indaiduale se numard maclarea a dou sau mai multe 2 -smarald BROMOFORM imperfecte sau cu agregate ale lor. Unele cristele (staurolt) Agregatele de geme uti- 3 =danburit Pieire pretioase nu au o structur’ interna lizate pot fi: granulare, compacte, fibroase, 4-diamant ‘equ, ci sunt amore Copa). Dupa es solroate,ooltce andes colts see tiph ppectul lor exterior (habitus), formele crista- — membranoase. Feo sun’ ometrice (dant ana Proprietati determinabile prin mijloace simple Gretatespetica usa rata dull ini pata ete Greutateaspecifcd- rape dntre mast si cAntiéo dat in ar sie dat napa volum calelat in sistem metic - este ura din ten] sera nats | it ae eee ‘aprox = Duritate piatré pretioass, ceoarece variaza foarte Indice de refractie Duritctes este revistenta unei pietre la egériere. Putin tn cadrul unei anumite categorii de Cand o raz de lumind trece dinti-un mediu De mai miele side dure propor Feme ifiods mse ee 0 cle rcv opt at pus Ges (ee) a merges Jona po, cra na cuncsa ee os (Sh si sigus de > determina guises (pata) so un rune tah untae Noh Ce dre une ee, ‘pecfda nel peve Pata ete pssiivan hacen’ ew exe telat Oost ralix8 nu detrreh fate muchile sf lichid eu greutte specticd std, Oacd iuming este perpendiculta pe supatats chee Flue, gute sespecten te mi mica SHE, ms apr chee Wee deca fect «icici dae se sutunds, eur ext fanecapatenpeuitenteaesn 2 =e : tes ot pete exe maids nla eb pefoae 2 | wos [a ema éispoute ¢ serie pots de hchide gle, 2 lu Dacs free © plate pretioasd de supraeta ate fi testa o gama larga de pier. Pentru Reftexia si refactia luminf, Mediu! mal dens eS nesmalutd a unei plac de portelan,obtinem 3 mésura cu precine greuttes specifica, se din punct de vedere optic este cel cen, apatit 5 culoarea urmei sale, ce poate avea aceeasi ‘ cea ol pate uses peter ions, Gar |e mate sat colt et umes pe eae vera egies). Pace some 0 cuted cas Se easier sail ge limita dura pentru eme] ns Gerona, er , # eee ee pe tz deli fee / ree i ens zgiie stila refinia ‘cara Mohs a éustiit je tel Pietrele pretioase ot aveo orice durtate; cele cu duritatea cha ied de 6 sunt tela lin - = epotrivte penta bijuter.ia cn: i ast = sirsingenia obser clo die Aes et se ms Y Pietrele pretioase cu proprietati optice _mesle pleocroism, Pietrele uniaxe, cum sunt Tratament q 14 dierte pe direct dete vor reac luring turmaina st ber pris cous cule 6 in mod difert pe acele direc Pitiele dere (dis), Peele Lox de exempt anizovopice vor despa oazddelumind corti i hunetl, prez rer clr Tratamentul = sau sameliorea* ~ este (utmalin, zircon). La. rindul, stu, | ous reze pola deri un efect rum dierte (rir), Busts tel forme. de soci de inbuie tcl Wat rie pate ote lorie ee | bireringentS, ce poate fi masurat in lebora- _pleocroism: puternic, distinct si slab. Des geme, fird ai schimba semnificatiy melor (diamant, acvamarin, kunsit, | tot, Birefringente nu apare in lungal axei in cazul celor mai multe pee pretioase Compozitia chimick sau proprietiile fi amaciist, morion, erle). Pentnt reparatt | coptice. Calatul si ziconul au bireringent® —pleoeroismul este viibil, acesta poate fi ice. Adesea, pietrele sunt tratate pentru a _partale sau retusuri, gemele sunt impreg- | distinct, vizibild cu ochiul liber, Bijuueni re-intensificat sau ciminuat, la tBieree pietrei [ise intensifica sau estompa culoarea, sau nate cu diverse uleiuri, rasini si alte sub- Buia sf nd seama de Sengan stunci prin eetres cree fide asl epi povuwae wre cefecele (rapa, Sane cu indel de refacl epropit de ind tae ete pie, |, Pot Colorarea agaclor sia calcedoniel cet i pieuet tate, Unele piste (tue ‘este poate cel mai cunoscut tratament. coaz, chiblimbar) pot fi reconstruite Luminescents Pentru a obtine culoaea don, esat- prin “omogenirareafagmenteloy, In Disperse Luiminescena este propittes anumitor tioanele mai poroase sunt impregnate cu Condit ce. temperaurd. si pesiune Lungimie de und sunt reactate sub an- pit prefiose de a em lui pans divers pigmenri sau colors, siagorisaurdicate.Incuziunle din damaite por & sp ete nile rece. acid fomaen drt fpr de verge. Cd in presenta acizior, bazelor sau sunt disuse cu asra, dupa care canalicuele | lumina aba s fe escompusé in uote ei est produs de lumina ltavlt 1 dunears trate temic. Caldura poste ntensficaoteaultate sunt umplae eu sts cum fundamentale. Aces efect foarte aprecat, Taare pun, eect se numeste uorescen calowe (avamari, sali), © poate aabi indice de retactie diet denumit dspessi, este pregnant fa diamant ir cand dueaza mai mul festvesen Le (Grorion) on © poste schimbe cu tote Si zircon. Anurite pietresinfelice, cre imité_minescenga ~ caracteisicd aula de iden Giamantul,presne 5 ee 0 cispersie foarte tilcare se datorea’ prezene urmelor an ulerics(aconia~ CZ, YAG sia) Imitorelemente ch mice, ce produc liming de dente culo in dfn pete. Cum o gema dint-o anumité zond poste fi minescent, i Istoricul 2 E Pleocroism spre deosedre de ata proventé dito att . - Unele pitre bireringente absorb lumina zone, luminescenta poate cortrbul satel a | pietrelor pretioase fe diferit, pe diferite direct, in asa fel incdt de-a —_stabilrea cu exactitate a locului de origine a kf lunel Serendip ast ih pot ne pe | Interesul fath de pietele pretioase de- alt exempln de bijuterii antce comer- teazd inca din Mezalitic. le au fost ex: cializate pe scars lang Plostate si prelucrate le un nivel foarte Interesul fat de pietiele pretioase a cres- test Ae Cental de Es, Meo- cut contd Popa 0 atc potamiz, Babiloni, Egot si America rest ints ial comer in seco- j Renta Dac ave see docomen. ICS S0 hct trelr tack cé greci, romani si bizantini rau ioase ou semnele astrlogice gi cu Cre- | admirstori si cunoscitort ai pietelor dinfa in supranatural a avut rolul su pretax n Europa Centralé side Nord Interesul a atins punctul maxim in se- | AMexistat putin tentative dea le preluera_colele XVIII i XIX, clnd au fost des- si utilize in bijuteri, Chiblimbaral baltic coperite noi depozite de pete prefoase, E 4 fost comercializat in initeaga lume iar altele vechi ~ redeschse, In prezent, - acs, Brafcile negre, confectionat: de pietrele preioase neconventionate cele 2 tuiburile estice dint-o vacieate de cu proprietiti sub nivelul celor ideale | extbune descoperti lings Nové Straeci devin tot mai popular de astizi, Republica Cehia, consttuie un ci Dispersatumini ele ‘ite plated fettaPe ng spec dest, propre ion, adesea.exceptionale, au cut ca cle hie lone ot obice Sect feed din Preworie Mai ry, sso au asociatpietieleprefioae cu ante Semne.zodieale, tear sh planetcr Proprietinile fizice neobignaite ale nor Pietre de exemplu conductblitate elee- tried (uar, curmalind) sau magnetisml Astrologie '* si efecte tamaduitoare ale pietrelor pretioase matt), au Ficut si fie utilizate ca Teac cuarral si turmalina pent transfer de energies hemattul pentru tratarea rou ‘matismului. Tistameneul cu geme_ se face prin apicarea lor, singure sain cife- tite combinati, pe locurle duserosse off fin centit nervosi sau energetic impor: tani ~chakrele. Pietre pretioase asociate zodiaculul Se oe aa] 215204 | amet [gone] aie |g] amt fee | raaos | otsidan | amett | aecone | S204 | nai | 215-216 | heictep | sp | sma | POM | acamarin | mem7 | aetene | carat [one | 28, | am gE Le Gk | 245-259 | sardonix pela isolit crisolit pers | 92510] ames [nin | acamain | 2°38 in om pasos] Soone | aot | Pe | ee |i ge [aaron] tet [sate [ain PB | sae Pe es | usaa | agama [ton Tames | 82 Taper ses| 202-203 | ect | sucons | ia | MRO | coe Chakre ~ puncte de energie fied sf spir- tai, potivitflozofieiyogo:o crestetulu! (ait), funtt (purpura), a gétului(lbas- tru), anil (verde), aombilcutu (Galben), ‘sacral (portocaiy), « bazet coloanel verte: braie (050). Se utilizeaza deseori pietre de o anumi- {§ culoare. Frecare pit folosita activin LUmduire tebuie descarcatt si apoi e- Incircaté din timp in timp. Piatt este, ste regula, descdreat in api curgitosre, apoi reincireati la soare, Desi auton au consultat multe citi specializate in ale- ger i ilizareapietelor tmaduitoare, ‘Ru au verifict nici una din afiematiie ‘Geute in aeste suse. Nw are ici o im: pportanid dact nu credeti in-puterea extgorinat a pevelor peti Mer sia orice magazin unde se vard geme St aleger ana care strge elma malt pin forms, aspect sarculoare, Dac vet rte satnge adesea aceasta iat, vit Inchela, propria dumneavoastré relate indefinibsa cu ea, Vi vet reincdrea sea dlescaica prin a, Piatra va deveni un re- zervor de eneygie, un spin pshologic pentru dumneavoasd si vei ainge in toate situate dificilRoci-gazda si ocurente Patel preosse se lntilesc fa toate sunt exter de ares accidental, Pin Spurl devoc Concentrate cele mat uma, pelinga prospect temcin ee Bandegemesepiercinocscdimentate exe neve ghde novo pettta 2 i Gan ie, mie) datas pene prea. Camera cage ‘Sit winpegraite. Inf pietelepre- propre sale regu ileugurs owe er explosate de [s ypragis. ene neobimnt 91 pnest ona Eeviasts, pemoor cetehnicha eve: senate (reat nab eeed des aree hast aces interes aide pcsele tal hse) despre oii. ane pie. pews areay inept eplox Dinach moc nmap Eq pris mincre veluml de facts bogita yaccebiaces mats pune ainglad alee propo inedible ed flonan sot cece Be felts dtl tn Aca de See price printers Sad). Condiile Evorabie pentru apa volume de fag nu sunt tote de - Tilaunorconcentam depietepreticnse dicta eae» loclu de provements Surse de pietre pretioase Rod seinen sie dn poe mona ; 2, aus, stgoi cal coche lamas gana, uy, is, jd, mara moval, plata, cua redoctozt, bin, sa, piel Pegmatite cites 15% din productia mondial ste amazon, anise pak bel basta, rsobenl, corer, eorindon ccuciali,feldspat, indigolit, kunzit, lepidolit, monazit, cuart,rubelit, chor, spinel, spodumen, topaz, tarmalina, verdelit, zircon. Zone de alterare ~cisca 7 din produeyia mondial: azutit,cisocol,cisopraz, cuprit, ghoeit, hematit, malachit, opal, smithsonit, twzcoazd, vivian. Vuleanite: i Sena amet, ctsin, aa, jap, calcedonie, opal sul eso, nfelin, obsidian, sai, ary nit cal luo, doco, cua, agin, eats prt cate Sends chet, tumaling,topa,epatit Mogmatite: Pirop, diamant, safr,ttanit, nefein, bronzt Roci metamorfice si metasomatice: andaluzit, beri, blenda, charoit,cordieit, corindon, erisoberi, epidot, grant, jadeit, jasp, dsten, lazunt, nefit, ochide-gru, pinta, rodonit,scapolit,serpentin, smarad, spinel, staurokt, vecuvian, wolastont Organice: chiblimbar, coral, gegat, pels Prelucrare Datoriti durieitit lop, unele pietre au fost folosite pentra fabricate ‘unclcior {inci din Preistori. Alte, apreiate pen tm foumuseea or esi din comun, era utiliza pentru confectionarea abel Tout pete debunk Calrate disponibile ertu departe de a a+ titice caves ‘mere coin 0 ceput si fc foosite sf petele de calitate mal sibs. Metods de. prelucare a pietrelor pretioase era determinati. de Dropdevifile si caltaea unet anume pietre precum side utilajul folosit co- pil fiind mereu acelasi ~ crezes nei Pises ume, care 3 staph stent, rincipelele metode de prelucare a g¢- rmelor sunt: civarea (despicarea), grava- rea, glurcea,tierea gt seulptarea. fe pre- zent sunt folosite metede combinate Canoasierea tot mai profandi a pie- trelor pretioase si a propritiilor lor, precum si progresul tehneologic au per: ‘mig prelucratea in forme din ce in ce ral variate (de la gravan decorative, la cabosoane cu geometric regulats’ i neregulatd). Modul ideal de a prelucra 9 Peat peta exe de 2.0 ei dn aga fel ncie sii se pund in evident, inmotal el mal aies, prope ‘optice. Fiecare tip de formé prelucratl~ Cabogny era tee sa ef e ‘moet ct material abrazi apa ~ se po- frveste unui enumit gen de piatrd Orta in vreme ce cabopoanele pot si contin uunele crépaturi, i siagia in care culoarea nu este ici prea deschisd i nik prea inchisi, pentru tetea de fajete nu poste fl utlizat decée material brat de ea mai bund calitae (culoare intensi, rd incluziun, sparta sau impurti). ¥ ]Principalefe forme de taiere a pietrelor pretioase unghiulare ovale mixte ° O 0 patrat tomb: . oval alungit Pr o Oo 0 baghets hexagon rotund ie 0 Ey Oo 0 baton, traper smarald briolette Oo A 0 Oo age shee de smarald potcoava O fi} © Go ‘octogon_ pendelogue _romb gu colru seut 4; ° oO U pen ame ai ae A oO 4 OG ‘triunghi pastin briolette cheie de bola ‘Exemple de taietura rotunda: ‘eaboson trepte pleats ‘de sus. O de sus de sus SOGa CCind se pune problema identiicti lo, ‘majoras peter sunt dea tat, Ade” Sea sunt gt montate in Bute, prin trmre o part din sefodeleclsice de ienuicak ou pot f opcat, irk aie deteriora. Pentra identicare,tebuie i Identificare teccei de a simpla metods views la observatille de laborator. Pot fi uulizate diferte dispozitive de testae alae In comer Cand au reusiti st identifica o platd puis eli staple, eae elena si consulta un gemolog, Imitatii Preturilevdicate, inaccesibiiatea si mai ales lipse pitelor de calitate au condus ‘reptat la utlzarea imitation. Initial foloseau pierele naturale commune (2 combinatileacestora ~ dublte,tiplee) Mai tiria au inceput si fie utilzate cla, lacurle, materiale artifciale si pietrlesinetice. Fietele sintetice pot f losifcae, dup compoaiia chimes, in dou ago: cle cles Fe tule pretiouse naturale (diamang, spine, torindon, smanl, zacon, sar Sint tice) st cele ce au un eorespondent natural (anit, YAG, abu). Ingrijirea pietrelor pretioase Regulile esnfiale de ingrje a gemelor sunt menfonate la punta ,Prectuti a fcitel pete deserse. Incileazes acestor Fl pate dace Shambara pec li scl caltty pete iar in czas cxtveme chiar le deteriorares saudi trugerea ei, Hecae piatd tebuie mint 3, prelucratd, tan montald si pwc Iie nutmeg in ane de Droprictiile ale chimice & fice. Ing Jed adecvaté une! pier i garaneazd stabilitatea si durabiftatca. Principatele peticole care ameninfS_gemele sunt socurile,abraziunen gi condipile extreme (Galdurd, fig, lamina direc a soareui, substants chimice corozive) Pentru = pista aspect ateigitor al unci geme, aceasta tebuie oi fie cartataadecvet functie de tipul piewi,curdivea se poate face cu ultrasunete sai eu abur, iar pen- ‘tu pletrele mai senibile sunt sufitente apa si sipantl aCele mai cunoscute pietre pretioase Unmitoarele informatii sunt mengionate sub mumele pietres prefinase (de la stnga la daeaptay Principalele tipuri de prelucrare: caboson DY’ seulpeura si lipicd Efecte optic: GD. asterism O) chstians chakra: Verge de la pagina 17 Sere zodiaale: ‘eri tabelul de la pagina 16 Culotilesuprafetelor semiczculare din jurul numéruli tatea (dups Se sunt colorate conform aceluis abel dedesubt Mohs) s. dlimensiunea sau greutatea Gin exprima fine. Diamant =O) Din greacd, adamas ~ invineibil m (2111 TT Ie Iori: Pride diamante a jn Eo Topninsce VV tiie Muze de bone iturin Londia dete sults arse dn bron, cu damante brute din acea epoc’. Mai tirziu, diamantul a fost menfonst de Pinia el Btn G579 dn) Pind in se, SE XVI, faimoase, proveneau din India, betes (Clare: coor, cers, alba, 0, de, galber,portocau, Wz, brun pad la gl, ate rar tox Transparent de leansprentlaopac+ Lucu: edaratin + Sparturd:concidls « Clva: eset + Duritate: 10, a « Uma: aba» Greu- tate specifi: 317 556 Indice de re- fringent:abserta ate pins Aracte: N24 ia gas « escent: lbastu, vari, gaben + CChimism: auoare dort’ urmelr de N(galoen, Mn (2), B (albastu): neon desea combina cu schimb ce empee tu tatament de supra prin dine iste de diamant, 8 om, Trubke Mi, Mironov, kata, asia. Gistole de diament brute din diferte locaitat; cel mat mare, 11 mm, Mai tau, in 1714, au fost descoperite eiamant in Brazil, ir apoi in Aftca de Sud Dinan unt ncn de nme roaselegende, cae le atbue pteri me raculoas. Coasiderateintotdesuna sin bol al bogie, se egies in major bijuterilor de corcand, ia mile tezaure fiin colcile muzelor Astrologie:Apars nati din Leo, Balants (babilonien), Rac (bizantiny),” Berbec (medieval). Chakra: Bazi Hee tinddutoare: Baile spar tina; folusl Guupreand cu ate geme) inte sani stomaculi inte finer epilepsici,sind-omuls Mente descaeat prt in apt ree, apo. te incazeapo pentru scurt tmp a soa Rociga Kimbecit, Iamproit Geatenfe: Multe diamante celebre pro- vin dia india unde au fos exploatte desecole, mal ales de lng Hyderabad, inne ule Penner yi Sonaken. Aci dae mantele apar in gresi, conglomerate $i dluviuni, Accast regiunes denuita Golconda, a fost menfionats de Phnia cel Bitrn. Asti) se exploateazd tn KollurEllsrlydetabad) 31 in apropiere de Panna (Madhya Pradesh) Diamante celebre descopente in Indi Marele Mogul (787.25 ce gist in 1650), Orloff (188,62 ct” in 1680), Nizam G40 ct, in. 1847), ‘Hope. (lbastu, 44,52 cd), KohNoor (105,60 et) Florentinal (galben, 137,27 Depozite de importants isfoicd sau ss in Indoneais Bore) In 7a fost descoperite diamante 41 in sed mentele apelor curgitoare, tun de aur gc Daamantina in Minas Geni iar maitre stn Bahia,% Brazilia a devenit recent un important produciorde diamante nus (a nad) el al mare dine le a cin. ‘ace 3 148 ex Tor din Bra provin gi rule ale diamante valoroase, Gum ut ent Vagas (7256 ct ian 29 de piete seperate), Gos (600 et, din care nu sa pistat decct un fragment de 8c) 3 Darey Vargas (460 ce) Diamante co lorate, cum sunt Tiros (ila, 1225 «t), Abaeté (rz, 238 cf), Maximilian (gal i) Brasilia bases chs, 176, ct), au fost descopetite tot aici Unaldinte cei mai importan pro- Ghetto de diamante xt Aca de Sud Cele mai mari simi framose iamante din lume provin din businele luvlor Vaal. Exploatinle de aii nu se sediment gun, Sue cexploatae si depozitele din pipele de Ember, cea mt faocsl find Mina u seciunes de 924 % 46? m Acolo sa gist cel mai mare diamans din n (3.106 c:). Malte dintre ntle sud-aficane se replete in rile coroanelor si in eolectile Octaeciru de diamant in kimbertt, 20 mm, Africa de Sud, muveclor, Piete importante (greutitile Es (9952 ct, 1893), Jubilée in 1895, redenumit recent Reitz), Jonker (726 ct, 1934) si Dutoit- span (616 et, 1974). Mai tare, ou fost iste diamante si in Lesotho si Bots ana. Se fnregistesra producti seme Sud, ficative de diamante sin Attics Namibia si Angola. Aceste ciam sunt de bund calitate si cintarese pana [a 70 ct. Depozite alavionsze uriase(eca 390 000 km?) au fast descoperite in se- ddimentele fluvilor Kasai si Chicapa, in RD Congo # Angola. Depoaitedluvio hare Sunt cunoscute si in Republica Central Afiican3, Republica Congo i Gabon, Depozite mai mici sunt loca- lizate in Ghana, Sierra Leone (Sear of Sierra Leone, 968,90 ct), Qéte d'Ivoire, Liberia, Mali, Guineea, Senegal, Tanz ria st Zimbabwe In prezent, China si Rusia sunt produ: catoare foarte importante de diamante Diamantele sunt exploatate in provin- ciile Shandong si Yunnan gi pe Insula Hainan. In Rusia, unde existé peste 120 de pipe de kimberit, au fost descoperite diamante in bazinul fluviului Vilui in 1949, 1ar mai tau gin ate locur. Mu te diamante cusesti cantiresc peste 200 ct, de exemalu Steaua [akutiei (323 ct). Tot in Rusia s-au gist pietecolorate, cum, sunt Minerul (verde, 44,62 ct) sau octa- cedeul Maria (galben-deschis, 106 ct). Ex ploatiri mai purin importante exis Venezuela, Susinams, Guyana Francez®, ie Unite s: Australia, Diamante colorete tiate tn briiant; cel ma ma Prelucrare: Fastat ductia de diamance pretioase Minerale asemandtoare: Nu se cunosc Imitai: Diamante! sintetic, cristalul de stained, goshenit, casitrit, cerussit, safir scheelit, topaz, zitcon, zirconia, YAG, GGG, rut, stass. Mentifiare: Dusit lace, conduct : recaufi: Nu cumparat) pietre faetate ect insofite de un certficat (uncle die ante au gravat cu laserul nemarul Jor de identificare, pe rondist’). Deoarece sunt friabile, este important si [e prote jti de socuri si de schimbari bruste de temperaturd. Nu ridicd probleme la curdjare daci patra mu prezintd.in= 0% din pro prezintd pletre ne, 1.95 7Rubin vA 28 (varetate de cotindon) =| 03 Q Fe mom WH e|S|_ |a/el0[@]<] Ieinrie= Aceavtt pinta de un sopusntene a fost extrem de prefuits, ined din Ant: chitate. Cele mai vechi miruri sc menfioncaza o mina de rubine in Man: nur Prin drumurile comerciale, rubinele Zurgea la Curl real ila teplele dn nt tf giptl si Grecia Antice, Aceast pia- apreciath de romani, ea taiaa intial forms oval, iat rebnce deosebt de mat si frumosse pustau nume propri Rubinul era considerat piatravieti care fortificd inima si red2 vigoarea, In Antichitate gin special in Bvul Mediu Rubin cu esters, 120. Culoare: os, n dere rane + Trans- paren: ransprert pans la ensued, opac + Lud sicios demain» Spat- turd: concodals, nega» Cliva absent «= Duritate: 9 iil» Ur lbs {ate speci 3 57405 Indie derefrac- fies Nel 760-1758, Ny II6E-,718. © Birtringenta: 00 pum rosin dgoice Luminescena: pu: lech esucamin + Chimism: culo crt. umaor de i Fe» Caractersi deosebite ster, archatoani« Tatar ‘ment: termi rire clerae pin due bit puter! magice, Se spunea rubinul fi aparé pe credinciost de diavol side ciuma, Astrologie: Apacs notivii din Leu (babilonieni, Rac (medieval) Chakra: Bazi Efecte timiduitoare: Aectiunicardio-vas- cular, utilizat in tratamentul lentorii mentale si problemelor oftalmalogices descireati piatra in apa rece, apoio reincarcati pentru scurt timp la soare Roci-gandé: Roci metamorfice, pegmatite, aluviani Gcurenfe: Majoritatea subinslor mati si frumoase din recat (mai ales dintre 1899 411928) proveneau din rocile metamor: ¢ (shame) din regiunea Mogok din Myanmar, o suprefata 400 ka Robinele din aceste roc-gazdi au fost transportate in aluviuni. Actvitatea ex uci de i nceput nck din Epoce Bronzului, spun legendele. Cele mai mari robine cdntirese pind le 40 ct s multe au intrat in tezaurele regale, Ru binele sunt exploatate si in Thallanda, Hingi Chanthaburi gi Battambang, dar wo usoari tents brund. O altSregiune este Cambadgea. Prundivunle bogate in rbine in ri Lanka, un titoriu de peste 2.000 kam2, reprezinti o importants sur si de rubine; unele exemplare prezintd asterism st chatofanja. Zicaminte mai pion, Cistele de rubin tn roca-gazd8, 42 mm Taljime, Mysore, Indio 2930 mici exist la Mahenge, Gato gia baat ‘ul rlului Uma, in Tengania, unde ers talele de corindon de diferite culor ating 4 cm, iar in dealurile Olgira si Lossono- 0%, crstale mari de rubin se ald incluse Jn zoizit verde 5 se utilizes’ ca piatrd decorativa. Rubine de bund caltate pro- vin ¢f din aluviunile din sombule, Zambia, si Muntii Chimwadzulu, Ma lawi Tot in Aftica, exist exploatii in RD. Congo, Angola. Rusia a produs state de mibin t rocé, 42 mm indlime, ‘Mysore, India Cristole de rubin tn zeit, 100 mam ttime, Tanzania cise de mabin din Ura Polar, Ale cxplodud europene de bin se aft tn Norepa st Filanda, Casale man de fubin penala 15 em)roppal ror fost. scope ling! Pilep, Macedonia, Varietle deostite au time propel seppsteac in itr de coroan sa incolciemazslor Una! dite ce nial importante rublne,voqupurparte astern, Steua Nowuls (16600), se afin colcctle Muzeului American de {nore Natural dn New York Un lel, Edith Flagen de Long (100 ct) apartine aclcascolecti Rubinul cu steam Rosser Reeves (139 ct), din Se Lanka, fe aft [a Smithsonian Invtution din Washington, D, iar rubinul Edvard, semitatpaent (6? eh se alt Muzeul de Istore Netra dip Londra Url dnteeele mal mat rubine ft tate “uu died weegulad misuded $935136,5x Ld muy, de 990 tse sey te in corbana SE Vencesas de la Frage Malte rbine exist in terauree jahsor sal fol sah al ancl, Case imide rubin, de pst 500 ct insite de tice sunt extrem de ae, Unul se afl Te Maveal de Iori Naturals dea Lome do sculpt in rubinalci Buddha dn Myanroar ce 690 tn 1934, fost des copect in Sei Lanks un ruin de 93,45 asec, Prelurare Fatt, caboso, grave Minerale ssemindicare: Spinel, cumal sor (ebel), pop. Rubin fofetat, Totland, 9,37 ct Cozindon sintetic, spinel, sticls, ‘grant, tuzmaling Mente: Danae, densiate, aspect, luminescent Precaufi: Periti rubinul de temperaturi fnalte, care ji pot provoca schimbarea culorii. Nu rdica probleme la curdtare clacd piata nu preaintd incluaiuni 31Safir I\ (vatieate de corindon) G Se Onl fo fin din cle ma tile exeeptionsle ale safle inte numite afi, Abia din secoll al XDCen sence ils bl snk ale coxindogulu Sabot l bogie socost eapbil i inate dures st Si meme propritarfl sv. ln Eval Media, sail, spats. episcopal, re pre al lal pn ce Astologle: Apia nati din Capcicorn (asvolog modern) Set: (ban, Vasitor isnt} Culoare:ierte ante de abasry, veka bast vlae, verde, alen incl cosa, ports, partes (03d parascha) * Transparent: onsprert para lstrasucidopoc ues cis met * Sparturd: conoid inegls« Civ absenl« Daria: 9 ib « Ura: abs + Greutate specitica: 599,10 Indice de refrac: Ne 720.1970, N-3.2664.7 * Birefingent: 0008-009» Disprsi 0018 « Pleocroism: @ Cistal de cevamerin, 127 mm lunging, Shigar, Posten, Ciuce de aur eu acvamarin si diamante, 90 mm indie, lucrota in Boemic, prima Jumiatote a secoilul al Xe. Alc cna de sevamatin. din Bri demoe dea fi sentioate, uni Maths Rocha (54) sjacto (18k). S.in Ma dagacez va deicopent pie de catate, sth vers f29U, same tado, Maine Calor sca al) in Risa se expioteara din Mant Ue si Trash unde io 1796 a fost desco est n ental de acvamaris ce 82 bp Usrain, Alte cepoaite saflt n Yam babe, Tanzania, Namibie, Morambic, Kenya, Affiea de Sua,” Scv Lanks, Myanmar, India si (cecent) Pakistan Afghanistan, Chins gl Asta In Eu: Tnanda fi Norvegia dees, acvama nls fort tats mona in bute Coroando pat de $20 ct apa in co- roanaimperal bitenied Piette mani tein Brazilia te aft Ja Muzeul National clin Praga (988 c) sla Muzeul de Istoric Naturald din Londra (8 ‘mare acvamarin taiat siuuisuara 148 x47 438 mm, L Sonian Institution din Wash D.C. sau la Muzeul American de lst Natoralé din, New York se gisese multe Piese unice ct). Cel mai 574 ct restei coperite cristale de peste 5 cm (Orissa). cristal de 4 kg (27 co lungime) - toate ' Heliodor Coane: ger cu tera verze sca Frobabil cele mai bune gi mai frumoase din Madagascar. Muzeul Regal Ontario 52) (vast de bes) mies fabenchn,gberauta (el pieweprovindinpegmattdedinUcrana, din Toronto ace un ieiodorgalben ate. gg BeALSOhe tart) rmaperearrp Fr de cel mai more cisal de catate 4 tat, de 788. Shei > Lac sos» Spturd: con Surat 3515 cin-Helodorl apare si Preuerare ajtt caboson,grvat. Di greacs, halos - soare Cidals,inegas » Clivaf nedstinet in Rusia (Murti Ural) Crstale excep- Minerale’ asemanitoare:. Saliz topaz, I de unde galbersdlucitor b= Urm abs © tlonale se conose din Suedia (Varuis) zircon crisoben, ete, balan rend dere: Shun fp de cata forte rate, in Rep Imitatiz” Spinel sintetc, fianit, YAG, [=| [4/8[0[s |e) fis Gaia tel), Grsele Bree de jabnton dn Watigieon BG de Tico sg gl we a chatoiani, eras siun ochi-depisici de 43,5 ct, iar‘ Mu’ —_bleme la curitare daca piatra nu prezinta mic adie 2eul de Istorie Naturalé din Londra are incluziuni 6 piatragalbend tata, de 82,25 ct, siun Isto: De Ia descoperiea sain 1910, Heliodor tlt cel mai mare, act Yolodorsk heliodoralafortaprecisepentcuculoarea __Volinsi, Ueria. frumoasd si calitates niicat a pietelor Astrologie: Apivi netivié din Le. Chakra: Ombilic Efecte timaduitoare: Usureaza digestia; dlescltcai piatra in apd curgitosre, apot o neat pen sere inp I una Roc-gorda: Pegmatite Ocutente: Pimelsheliodoare cunoscute, continand urme deurani, find deciusor radioactive, prin din Namibia, Tor in ‘tia, heliodoral se gisese in Madagas car (rgiunea Mahantra), Zimbabwe si Botswana, In 1960 au fost gisite Langs St. Ara in Zimbabwe si in pegmatite, ling Miami, Bikita si Salisbury, cristale de pana la 7 cm. Cea mai importanta sursi de heliodor de bund caltate este Brazlia, mai ales Santa Maria do Sugau, Visgem da Lapa (Minas Gerais si Veruga Bahia}, unde au fost giste crsale de pind la 70 cm langime. In Governador Valadares (Mines Gerais) apar_berile byrus-inchis, cu teneé aurie. In SUA, la Maine (Mt. Mics), exist tipuri de helio- dort culorizonate. in India au fost des- stl tpi de helodorcu figu' de corozune, 75 r1m ungime, Volodarse Volinsk UerainaMorganit < (rarctate de bet) SD BeyAlsyO, Dup’ J.P. Morgan, coletionar american Oo ole Istorie: Varetst ard de bet, morganitul este cunoscur sub acest nue din 1911 Berilul de aceeasi culoare din Rusia a fost denumit vorobievit (dupa V1. Vorobiew, rineralog rus). Astrologie: Apari nativi din Balan ‘Chakra! Iniz: Htecte tamAduitoare: Furifici, fortified inima; descircaipiatra fn ap curgivoare, Silos © Sparturd concoidal, nega + Glvaj: necistinct » Duritate: 78 bi « Greutate specifics: 2,90 » Indice de relractie: Nt.372, N57 f 010 «Dispersi tit + Luminescent u evi pipes rival « Chimism: cloar dara u- rnelor de Cs, Li, Hn + Caracteristii eosebite: Uneor chotoan « Trata- ‘ment temic ier pelo Incr penser tmp in es crstate de morgen, 105 mm \agime,distictot Pela, California SUA Morganit tia, 194,60 ct, White Queen Mine, strc Pala, California, SUA Roci-gards: Pegmatte, auviuni erent; Desens nil pe azn exer lareor din. distrctal Pala, San Die Eulfernia,ssocattdevea cu tumalina, ‘morganitu apae rarindistrictal Ramona al aceluiasi tinut find cunoscut si din Notway, Maine. Brazlia a dat un numar considerabil de morgenite - Minas Gerais. Exemplare foarte valoroase, de caloare rozcaractesstca, spar in regiv- nea Mahartra din Madagasear, din care saatiatpiee de ps S00 O statue Sculptata in morganit, seprezentind 0 fei dels Musee Amencan de tore Natural, soar 116 cms piatra brats provenea de la Anjanabohoina, Madar fascar. Muzeul St Petersburg din Rusia. dbetineo patra titi de 598,7 ct nit dintro pista bruti de 5 kg § sonian Institution din Washington, D.C fexpune pietre tiiate inte 56 si 287 ct Muzeul Regal Ontario din Toronto de- provi fie din Madegascar fe din razilia. Ale surse importante: Mozat bic (disticeal Alto Ligonha}, Zimbabwe, Namibia, China, Rusia (Munpi Url), Talia Elba) si Kazahstan, Beni rosa, nami beh, provine éin Violet Clams, Munfii Wah Wah, Uiah, Exemplarele thiate in fajete mu depsgese 10 ct. Prolucrare: Fatetat,caboson, grav. Minerale aseméndtoare: Topaz, sais, spinel, kunzit Itai: Spinel sintetic zieonia, YAC, sticlé, morganit sintetic, beri rosu sate ; Idemtficare: Duritate, greutate specifi, Semalons Precauti: Morganital este frags trebuie fratat cu grijh Evitafi cildura excesiva Caloarea paleste la hurina zili, Nu r dict probieme I cute doc pits mu Gist de beri osu, 27 mm lungime, Violet Claims, Mung Woh Wah, Utoh, SUA, 55Fenacit BeySi0, Din grea, phonar~ inglior, dleseori confandat cu cuart! ie Istorie: Desris in, 1833, fractal a fost is de bit egmatite, luvin ale ma (8 cm) sunt scute dela Habsehral, Austr i Rusia, Ural (18 em). Cele galbene s rogues. chis provincia Brac. Apae stn SUA, Meat i Lanka (pnt that de 569 cy, Myanmar, Tanzana si Madagascar Prelucrare: Fates. Minerale aeméndtoare: Cristal de since, enact sntetic CCufoare:ncoor, geben, rz, glben ca Vinul run Transparenta: transparent, liensivcid * Luci: silos » Spartur: concoidals + Clivajenecistine » Durie fate: 7.58 ial « Urmds abd «Gre tale specics: 2933.00 « Indice de Fefracfi: 1,570, No-l,654 » Bire- igen: 0019 « Dispersi Plaocrotsm: dint -inesiox petal sgalben, © Luminescent: uneot slab urpury seu «Chimism: nslubilin ‘it Caracteistici deosebite: nu are *Tratament: necunosaut. Ientficare: Daritate, greutate specifics, determina op Precaufit: Cusijarea cu ultrsanete i aur este relativ kipsité de nse, Fenaci fopett cela Matsevo; cl mai mare, 20 ct, Mundi Ua, usta Euclaz a nm A \W Kae ley ee Ocurente: Depozite bogate de euclaz de gi abet apar in Beale crist (cristale de pind la 8 cm) si in Uganda, Prelucrare: Fatetat, cabogon. Cistl de eucloz, 21 mm lungime, Hope Mine, ‘om, Zimbabwe. (culoareracole, verualbastrusTrans- paren ransparen, nso Luci: Sticlos pand la edemantin » Spartur foncoial «Cl fica: 5031 + Indice de 1,852, Nt 656, Ny 672 nf: 1019-0025 « Disperste: SPlencroisme lab pinslaplenic— bu, abastu, verde + Luminescemie ens eds Chim: ulate a de CP" + Caracterstcl deosebite: ruse Tratament: necunscu Minerale aseminatoare: Acvamarin, hiddenit, topaz. Imitatit: Necunoscute. Identificare: Creutste specifics i de socun 5 Scimbr le temperaturt: cuclazul cliveaed Carita doar ca apa i sipun. 7Andaluzit ALSiO5 Dupa Andaluza, Spania, unde a fost descoperit’ Foti caren: Ete un mineral coms, ar Seod anda ae ete de gem Uneledepenite sli egunes Sine kets, Spina, Depot al inporante se pee in Bata unde enol de fale ating 72400 cy din ele tan diss pete fours fratoue fe aleve ailedin Minas Gea Spio Sant se fisese andelurt bron, Crstae alba etishu deosea provincia Myanmeas floc, Andaluaial fos dencopert 9 fn auviane din Sf Lana. kn SUA 9 fox descopet anda tn Calfort, ans, Creat Now Meno fc caploti sunt Canada (Quebeo, Anse Tamra year oa dal rset prove de longl Nerensh. Geile framncse de pi a 20 omy 2 fost teat descopette In Usbekisan, Ciisaledeandaeat verde (rin) apt in Sed tens Neen de ee ml sb a fost gt in Geman Repe- biiea hi: Aust, arin Begs cise ocimetamorice pepma Coioare:cenusiy osa-cenusiy. bruno, purputy,albestr; ar verde (ridin) « Transparenta: tansoarent pana la opac ios « Spartura: eg pind * clival: bun = Duritate 65.15 tail « Ur: abs « Greutate specifich 3,135,117» Indice de rfrac- fie: Neuss obi istinc, puteric ~ masini, verde, osu + Luminescent: slabs, verde pend la galbenterde + Chimism: cuoare darts urmdor de Nin (tc) + Caracterstct deosebite: far chatoint + Trataments tric excelente de andl alban, Smith Soni Institution din Washington, D.G. define un andaluat bron it, de 283 cus path tit verderun de inbele din Brazil, Prelurare Fatt, caboson, Winnie Vel, tbe cc Ader Dstt, ratte species, determing optic. i recaui er andaluzital de soca si Schinbiri bru de temperatura. Nu Tidcd probleme la cute daca pata nu conineinluiu, ‘Andoluzite ntdietuedbriint, ¢ rom, Chiastolit (arictate de andaluzit) ASIOs Din greacd,chiastos + lithos — Patra CCrucii datorité formed cristalulut LI ] Ital: Descrise in 1798, cristal crac tenibce de chisol, info de re, 1 devenit in mod esc alegre pref fa pentra amulet foc andi: Roc metamorfce. Ocurente: Chastolitl este cnoseat din Gemma ienclcigs,ouie (Santiago. de" Compose) si Fanta (Bretagee, Pinel France, Este rt in Maret Brnie, Chisolitul ruses pro vine din Transbaikal Chissolit ramos 2 ox descopent in Algeria (nga Bona) fiip Araons, da cel a mos exist th Australia (eiubes Bimbowse) Prete de foarte bunt caltate ab fost dsco- Chiastolt efit, usor mii, din Chine (cele ddoud de sus) si Bimbownie, Australia (cele petra de os). fradtie:N1629-1,40.N1 Np, 638-1,650« Biefringen ‘0011+ Pleocraism: destin, puteic uy Nerd, ros» buminezeent verde pind la. galbenverde CChimism: cloareadatcrtprezerel u- rmeor de Mi Caracerstc deosebite: ru ate = Tratament: necunosat. ‘Minerale asemdnatoare: Nu se cunosc ita: Stila Identiticare: Dusitate, desenul tipic in forma de cruce. Precauti:Feriti de socuti si schimbai Draste de temperaturd, Nu ridicd pro bleme la curijaze daci piatia nu con- tine incluziuni 3Zircon & ZO, Dupd comporitin chimica Ilovic A fo mentionar de Teofras 676287 iin) st foare la moda in se Colele XV-AVL Deosebit de cauate era ‘arittle jargoa baci cesta din wr ‘micatalisman inpotiva dareriiactel vii dpi Anstore, Pita Inelepeunit invul Mediu, secedea cd zirconil free te oameni de cosmaru gi de spite rl. Astrologie: Apia nai cin Varsitor. Chakras Fran. Fectetimaduitoare:Scimlesziapetital, Intarete nervil, utilize pentru'a watt afectiun ale plinsnilor,eatulus, pare creas; desire pata fn api caret foare, apci o incest pentru seu imp lauminasoareli Rect gadt: Roc magmatic, pesmatie, Ocurenle: Desi este foarte comun, zscor nul apare joare rar tn ristale mari, ca Dietre prejioase. Acestza sunt cunoseute Culoare: incor (diamant Mature), gat ben (argon), osu, rogu-poriccaly (hi Ci), verde, bas (Sart, run, negr + Transparent transparent, tarsi * Luciu: ils, ada, gas» Spar- turd: concoidele + Clivajnedisinc « Duritate: 65-7. ib Urma: a « Greutate specifics: 59-18 Indice de feartie: Ni, 72-2.91, Ny 81-187 elringenta 0058 (verdelé nu are) Dispersie: 035 « Pleocrism: distinct (an speci pletiele abaste) + Lumi- escent saben, prac verde gu, nor: absents « Chimism: uloare Atte de V, Nb V,lantanide « Cage: tess deosebite: uneori usr racioact, far chatoana Tratament: tric (x dere sau reduces), din Renfrew, Ontario, Canada (crstale de pind la 7 kg) si Miass, Muopii Ural (ristale de pind la 3,5 kg) Petre de toate culorile provin din Sri Lanka (re sgiunile Ratnapura si Matar}, Zircon gal- Ben-auriu gi albastru se ‘giseste. in Thailanda (regiumea Kha}. Crstale- fru Zircon de diferite culo, 10 mm, Sri Lanka, Zircon fgetat, 192 $12.45 ct rmoise, uncle chatoiante, provin din ‘Austalia, din Myanmar, din Vietnam, Cambodgea, Thailanda’ Hiacint rosu gpa in Rs, Madagascar 9! Bata din Avstalia Anes de Soa, lanoania 9 Brazil, Staltele naturale sunt foarte sate. Majontateshigcintelor sunt supuse teatamentulutermic la 800-1 000°C culoatea lor poate pali la soae. State naturale exist in Thallaoda, Cambodgea $i Si Lanka. Cele mai bune st mai fru Tnoase pete tite se fla la Smithsonian Institution din Washington, D.C. inclu- sivo piatesbrund din Si Lanks (118,1 ct), una ros orun din Myanmar (75,8 &), una brand dia Thailanda (642 ct), una verde din St Lanka (235 cio pated albasrdtiaté din Thallanda (1032 Muzeul American de Istorie Natural din New York dejine 0 pie di verde albastd de 208 ct din Si Lanks, vreme ce Muzeul Regal Ontario din Toroneo are sircoane albasue tate de S168 er, bag 78 c Prelucrare: Facts, cabosc. Minerale asemanatore: Sf, acvamain, topaz, snhal, tani Imitait: Spinel sintetic, nut sintetic,st= Identifcare: Duritare, greuate specifica Hecate Zirconul noma cx apa sisapun. Unele pietre pot pili daca sunt expuse la cildura sau lumina soard icon tavat Im ortant; cet mare, 9 cy ‘Mir pe, ironovo, okuti, Rusa aGranat 62 A;BYSiO,) Culoare: rosu (pitop), rosu-brun (spes- 8 BY = Al Fe, Cr, Ti, ZV din, thodolit), roz (thodolit), verde Din latina, graeme de (grossuar,negru-brun, negra (rm (griunte, granula nit), 1ncolor (grossular 7 [PS] TalOle]aa] sapere temic ou 7 SbsenteDuritae:s 575, abled: Isoric: Granael este o pias foarte apre- alba» indice de efrate/Greutate Bijuteriile din granat sunt eunos- _specfcdsprap(thodolt) 1750-1755 nci din vremea setilr (ecolele _3,795,88, almandn Ne,7501 8307 VEIV iF.) Pliniw denumea toate pie» 395-430, grassuler ¢hessont teva, tuele ros, inchusiv granatul, carbunculi, _rosolt) N1720-1,800/3.403,71;andie- Pistra preferata era piropul, prelucrati at (deméntoid, topazolt,_ mela) adesea prin tdiere in Boemia secolul 0-1 90/3 704,10; vot 7. al XVLes, si utilizats impotriva veSi- 18/840.580; _spessarin NA,i50- Gistal de grossular, 17 mm, Mina Jeffey, tn Parcul National Tsavo din Tanzania, Asbestos, Quebec, Canzdo. srg enya Usbekintan, Granade aproape toate colori (galben, brun, por tocalit, verde) vin de carand din Mali ior, Almandinul era denumit de Plniu carbunculus alabandicus. Granatul era considerat capabil si apere pe pro- absent asmani, sé stimuleze img Chim: ule dev armor de ‘nafia si si ajute in dragoste. Cr, Fee * Caracteristic deosebite: Mexico si Utah). Cel mai renumit pirop, # savin stoi ee sand nh, prone a Anas i ratament nears dana, Daciminte de ptop Cristal tiie de almani, 50 mn, Russel t tiny Austlla Andrade 4 mm, Sonor, Met Messachuses, SUA fecines Aut reece end ae TOE SF IG Sone Me Ee pina 38 gg Mongol trees Aol: Apis ati din Bbc Shavta-Caten Aeumia matve de (esol node), Le (re: prop rau descopen recent in Nigeria Chakra: Bazi. ria (regunea Eanyau Rha atial 9 vari Efecte tmaditoare: Reitalizeaci tate inte props almandi, exist in Se neteard singel; nommaligazdtensiugea Tanks, Zimbabwe, Kenya ji Tenzania. arteriald, utilizat in tratarea artritei, reu- Cea mai comuni varictate de granat este ‘matismului, a tulburirilor mentale si almandinul, gasit mai ales in sudul Indic Pentru creeieapoteneisexuae, pata 4'Sn Lanlae Cristal de bund calate se descarci in api curgitoare, apoi se ovin si din Mongolia (Altan-Kuduk), scufunda intr-osolutie concentratidesare iazilia (Minas Gerais), SUA (New York; ft serelncarch pent sur imp fa sore Insula Wrangell, Asks), Madagascar Roci-gard’: Roci magmatice si meta- Austria, Republica Ccha, Norvegia st ‘morhice, aluvitani, pegmatite Rasia, Grossulanal apare in Si Lani, ‘Ocurente: Piropul « fost exploatat si pre- Rasia (bazinul lulu: Viliul), Tanzania focrt de mth vreme in Boemia Grove (Gazi rlui' Umba), Kenya, Mee 4: Boon), unde aviunle confined 5U-SUA (California, Washington). In Sas tial pee ee Pee ‘Afsica de Sud este cunoscut sub ni Penal mai pebvin dn Cape Pronses, ticle Ue jad de Trane Rotranzovite ‘Ace de Sud (bine di egunea Capo) rosirdrine provin din Finlanda, Hess Piropuf ete cunoscat in Ra aka, te baune apar si in Republica Celi in asociere cu diamantul) si in SUA Rusia si Spania, Tserovitul verde-smarald (Arkansas, Arizona, Colorado, New (existale de pina la 5 cm) apare mat alesAndradite de calitate sunt extrase din Moxie (cristae de pind la | em). Crstale de andradit sunt explostate gi fn Insula Seriphos, Grecia, din sane din In Sala Pingul de Wales Alaska (cu dmer- Siunesde pinla em), Grantefrumoese exis tn tule locun din Rusia Peni. sala Kol), Melante nege, opace, provi din Germania, liaia st Fran, Deman- toide foarte frumosse, veri, au fost descoperie in depots de cromit din Rusia Saran, Muti Ural) tn Talla (Val Malenco), Steele Unite Arizona) in alte locus. Topazolite forte frumoase pa in Ria (Muni Url alia (Val Malenco) ia crstale cabrones de pind la Sem, in Arizona. Crsale yerd@oliv grovin din Califortia# Biveta si sunt dbsul de comune tn alain a So Lanka. Uvarovtu un membra cara ga pei granatilor, aociat de obiei eu Ero motu se gaseste mai ales tn Muni Ural, {four cise Ue peste Lin), Cristale use provi dn tines Out umpu), Fucia, Iran, Afiea de Si Ethiopia §! SUA (Oregon). Spesarinal este desl de comune dat enstaele de Grossular si andredit de culon diferite: cel ‘mal mare, § ¢t, Dokon, Hal calitte sunt exzem de rare, Spessrtin Ear ame cl de pale) fost recent descopeit n feglnes Gilg, Pakistan, in Sit Lanka, Brazile, SUA, Mexiey Tarcaria (erste de pind Ie Sm), Kenya g Grecia (insula Seiphos = existale de pn la 1 crn). Maile muzee din multe granatefaetate, de dimen- Suni apreciabile, Smithsonian institu tion din Washington, D.C. are almandine faetate gin Idaho (174 si 67.3 ct), un grossular ftetat din Sti Laka (64,2 ety un andradt tat din Rosia (104 cf ‘un shodalit fiteat din Tanzania (74,3) an spessrtin fgetat din Brazil (109 e). Gel mai mare top that provine din Republica Caha (63,4) In colecjia de byuter cu gra nate « Ulkei von Loewetzow se allgcel mal mare piop fafetat,provenind tot din Republica Ceha (13.2 eb. Cel mai mare tavont tdiat are peste 20 ct, 1 topazolite tate mei mult de em sunt cate de rae Amand, Stine River Weangelt Aleske, Minerale asemindtoare: Spinel, rubin, smarald, vezuvianit, cromdlopsid Imitati: Spinel, sticla, YAG, corindon sintetc Granate tilete (de la sténge): shedotit, 10 ct: tava, 339 ct spessortin, 16, 45 ¢t. Identificare: duritate, greutate specifics, determina optics, de temperata sipun; nu utiliza enti granatul de schimbisi Curitaticu ap gi area cu sburTurmalina cS WX,¥{BO3)55i,0,4(0,0H,Py || WHY EPOYS0O.OHN| Mg, Ca, Mn, (Li + Al) Din singaleza (Sri Lanka) ‘arama ~ cae atrage cenusa In 1703, marinarié olandezi 2u adus prima cari in Earopa turmalina, nu mild pe atunci taranah, din Sri Lanke, Varitatea rubelit a fost folosits ined de atuncl ca gema, Datorita propresitilore electice, turmalina a fost adesea utzati pentru tfansferal de energie, Se credea ci poate stimula calitapileanistice si a de- Yenitcutind o pinta spiritual, Gist de eibat pe obit, 45 mm lung Lavra do Cruzer, Minas Gerais, Breil Cutoare:incolor (aco), 12 (abel), albestru (indigo, dravt.schor), verde (verde uv, dri, gale (loa, tur ‘main bog in Hin}, run, galber run (Grant, buergri), negru (Scho, uvit, Buergeri, mlicolar (bat, ldaicoait) ‘Transparentaiensprentp2ndiacpac Lucius: sticlos + Sparturd: nega concoidalé » Clival seb + Durita 7-15 + Urma: aloe» Greutate sped ficé: 302341 + Indice de refrac fle/Biretringents: ebait crcl, Tubelt,verdeli); dav, Ni ,610-1632, Nr 855-1,61/0021-0.035"" shor NG 525-1,650,. Nel 655-1 5750.0 (0035; edicoatt, Ne.621, Ny-1,657/ (G016;tumalnd ogts i Mn, Ny 622 1,623, No 645-1 648/0073-0028; uit, Ne, 61221,689, Nol 62-1 360/0,017 O02; buergert "ste 85541670, 065-0080 « Disperse: 0017 sm: disoism puteric Lam Inescenf:uneor gaben (dau), verde, abasiu (elat, idécostt), purput Inchs (acoi, abserta (chor) + CChimism: culoare intes® — datoraté turmelor de Li hn Cr e intend la temperaun inte 150. si 850% Caracteristici deosebite: chatoiana zona de culare ar efectalexandit« Tratament: rade, temic Astrologie: Apéri nativii din Pest Chakra: Inima, Ffecte timaduitoare: Imbunititeste me- ‘motia, previne amefealas piatra se des- carcé in api, apoi se selneared pentru scurt timp la toare. Rock-ganda Pegmatite,roci metamorfice, roci magmatice, aluviuni, Ocurente: Uncle dintre cele mai mari si ‘mai frumoase cristale de elbait provin din pegmactele braziliene, Indeose! cin Minas Gersis. Crstale de paind la 1m Jungime au fost gisit in Itataia, fn 1978 (Racheta, Trandafiral din Teatisia). Un caistal de calitate, rosu‘inchis, a avut 25 x 11 cm Floarea Brailie), Reglunea Virgem da Lapa 2 produs e(baite pol crome, Numit dupa Insula Elba, Italia, clbaitul se mai gaseste si in Moravia, Republica Cehi (Retice Stazel), iar elbaital multicolor este cangscut din Connecticut, Santa Rosa si Mom Re- dondo, Brazla,au fost suse pentru cu noscutatirmalindpepene nerd (cristae co miez roz si inveliy verde), cu toate c& apare si in SUA. Tot in Beazilia « fost ddescoperitio geodi mare cu cristale de rubelit de pind la 40 em, de 4 t Rubelite fear fumease a fost gst mime roase pegmatite din California. Turmali- ni de California provin in principal din dlstrictelePalasi Mesa Grande, San Diego. O geod de rubelit de 32 x27 em, deseo Be aolo 196, ete pleat a mithsonian Institution din Washington, D.C. Mina Himalaya din district Mesa Grande este cel mai mare producitor din lume. Recent, Afghanistanul, Mozarab etl, Madagascarl si Zambia au devenit Droducatoare importante de turmalina Turmaline frumoase, roz, se gisesc in Rusia, in Mungi Ural (aume local sii) $i Transbahal. Indigolite brazliene frumoase, albastre, cu eristale de pina la Iicoott, 123 mm, ‘Madagascar. Cristal de elbat pe cuarf, 32 mm, Minas Gerais, Broz 5 710 cm, sunt. cunoscute de la Moro Redondo, Indigolitul este cunoseut gi in SUA (California, Maine), Madagascar si Namibia. Drevitele albastrainchis din China sunt raze, Aproape intotdeauna asociate cu rubelte 5 indigoite, cristae foarte frumoase de verdelit, de pana la 10 cm, sunt cunoscute din Minas Gerais, Braaiia. In SUA, verdelitl provine din Maine, Califomia si Connecticut, Unul dintre cele mai frumoase esantioane wJolly Green Giant® (Gigantul verde si ‘rese), misoard 27 x 10 em 3 ese pisteat la Muzeul American de Istorie Natural dela New York. Verdelitele au fst deseo perite si in Mozambic, Zambia i Tanz nia. Dravite vera sunt cunoscute din “Zimbabwe, In Pakistan si Afghanistan 2u fost descoperite recent turmaline verzi, ‘ristale de elbot pecuar, Califor foarte frumosse. in Buropa, se see in Republea Cekd (Boemie, More) Fealia Elbe). O varetate foate rar, inco- lori, este acroitel. Provine din Mada gascar, Brazilia, Califomia, Elba si Afghanistan. Dravite galbene si galben- brune provin din Sx Lanka (ose de Colon). Dravite rosi-bcune provin din Kenya’ si verdesmarald din Tanzania. Cristale brane de dravit izometsic de in la 15 em apar in Australia de Vest. avitele sunt cunoscute si din Tadji- ‘stan (Mungii Pamit) si Rusia (Muni Ura). Turmalincle bogate in Min, bene rune apa foster In pe titele din Nepal si Mozambic. Utiteate ungori in bijutenti de dou, schorlurle hegre sunt destul de comuste; apar sub forma unor cristae mariin Brazil, Cai Ea et, 544 ct, Mantle Mica, Main, SUA, fornia, Maine, Connecticut, Namibia, Karahitan (cristalede peste | mlungime), Ucraina, Norvegia (cistale de pind la 3 x1 my} gi Republica Ceha Liddicoati- tu apare in Madagascar sub formi de crtistale polierome, pang la 50:cm, 70° nate perpendicular a aul c, Smithsonian Institution din Washington, D.C. are ‘mai multe elbaitethate, de de la 17,7 ct 1a. 246 cf, din Brasilia, Setele Unite sh Mazambic, Un rubelit tat, de 255 ct, ste pistrat la Moseova, ‘in Fondul Diamantelor. Inigal consideraté rubin, Elbaite tate, 24,86 $ 18,22 ct aceast plata Ficut pare din colecta li Rudolf al [Plea la Praga si provine din cate se pare din Myanmar. Prelucrare: Faictat,caboson,gravat Minetale aseminatoare: Amctst, cris: beri olivina, rubin, smaral,sfir, topaz, aircon, spinel, eruvianit Imitati Sel - Identiicare: Dwi determine optice. Precaufit: Curataiturmalina doar cu apa sf pins ea cuties clr Sunete sa abur.Dietrele polierome sunt fag a limita diste chlo tebule minuite a grit eutate specific,Cordierit MesAlSisO1¢ Dupa PL. Cordier, colog f Ire: Viking eosau cordial inna ‘eens pes loads son chr Sipe cen fins Rodiganda:Pegmatite,roci metamor Scaene: Exe un mineral comun, dr peor spari vat nble Gah Gre tae de buat chee as fe pte ta rl, Lenk nia Cama Nadu), Madagea, Tanzi, Ransbia SUK (Connecticut), Rusia si Tadjikistan. Cris- Gide parale 20 em nu Se dcopertc ia Sued, Finlanda Span CX al tare ctl de endian a ese ae 45 cy eal o Mazel e bone Natu dig Lond Prelcare Tata caboyn, Culoare: albastu, verde-albastu, ce ‘si, purpuri,a-brun* Transparent: ransparent, raslucid» Lulu sti spartu Duritate: 77.5, fiabil » Urmd: al Greutate specified: 2.55-,78 + Indice de refractie: N-1,522-1 58, Ny, 524 1,574, Net 5271 578 + Birefringent: 05-0410 = Dispersi: 0,017 » Pee ‘roism: oarteputeric- purpuri inchs pang la albastu-deschis - tricroism pu- termi, viii cu ochiul ber * Lumines ‘cena: absenis « Chimism: stabil n acc += Caracteristici deosebite: chatoiants averturescenti « Trafament: necunoscut deter Mentifcare: Greutate specifi sinati optce, erti cordieritul (ioltul) de socuri si schimbari bruste de tempe ratard. Curatasi doar cu apa gi sipun. Cub de cordierit cw pleacroism distinet, sa mm, Madagascar. Kornerupin Mg(ALFe*)(SiB),021(0H) Dupi AN. Komerup, \ ore | jslo Deseris fa 1884, 48: Roci metamorfce,aluviun. Ocurenfe: Kornerupinul ests un mineral ar Ciistale de catate, verde“nchis pind la verde-brun, exist? in Sei Lanka, lingd Matara. Komerupine frumoase provin 5 din Myanmar s1 Madagascar. Pietrcle verde-tdr provin dia Kenya ac cele ver desnchis, din Aftca de Sud, Canada gi Groenlanda. Cristale exeeptionale, de pin ls 20 cm, au fost descoperite fs Groenlanda. Korerupinul apare si in Rusia gi Finland Prelucrare: Fajetat, caboson, Minerale asemanatoare: Andaluzi, Unita: Nase cunose Komerupin tot, mm. i run, verde, albastiverde, run, negru + Trans- transparent pind la randucd, pac * Lulu: sticos * Sparturé: oncoidal «Clvaj pstet« Duritate 6-7 « Ura: abi « Greutate specifics: 328345 © Indice de. refracie: Ny660°1,82,—Navl. 674,586, Negro 109° + Direfringemts: 0,0130(017 « Dispersie: 0,015» Pleo- ‘roism: pueric, iil cu octal ber salen pand la verce, verde-destis, ver ‘e-brun, coor» Luminescent cate ta, bul «Chimism: sli nH * Cax acteristic deosebite: chains, rt asterism Tratament:necunoscut Identticare: Determinasi optice Precauti: Dia pricina clivajului perfect, ferii komerupinl de socur side schim- birile bruste de temperaturi. C exclusiv cu api si sipun.Cristal de stanca (arietate de euan) SiO, Din greaca kp stallos ~ gheata, cristal a4, [4 ° Istorie: Cunoseut ined din Mezolitic cist de stincé era vindut de romani sub mumeledegheatpietificats,Teofrast 1 enue tan ar Pini ene aise. Benumizeade uart* fost tha de Agricola (523) ‘Chat risaritene considerau coarul o piatrd a ribdisi si perfecioni iarin Tibet ea fo Tosi ca leac in tatarea rinilor. Sferele confectionate din cristal de stanci ereu Cufoae: incl; cod ab pts « Transparent 2nsparent «Lucu: si- dloseSparturd:corcacal,neglé+ le Naf: pedstng se absent» Duta: Luresceni« Tratament:necunosc, folosite in vrjitori. Se credea cé baurul din pahare de cristal de scinci previne cluresile de dint, Pentru budist este unul dint cele sapte iucrani de nepretuit Astrologie: Apisa nativii din Capricorn. stat de stanca ‘lat, fotost pea: tru thmiauire; pl Inttme, Graver pe cristal de stancé, 35 mm Talim, sculptat de Exo’ Viikovd, Parabice, Hea Ce. Fete tUméduitoare: Revitalizeaz’ orga aismul, neutralizeaza radiaile, uilizat in tratara afectiunilor stomacului $1 inimit; descircai piata in apd, apoi 0 fcinciteai pentra scut timp la soare. Roc-gazda: Roci magmatice, pegmatite, Sloane bidrotemale si ce tp alpin, DOcurente: Cristalul de stinci esteun mi neral comun, dar nu intotdeatna este de calitate. India si Sri Lanla (nga Tatna pti) au fost producttori important din ‘remuri storie. Crstalele cu irzatit, din Poona findia) si Myanmar, sunt foarte rare, Cristalefrumoase provin din Kenya, Madagascar, Guyana Franceza i Brazilia (Mina Gerais, Goiis, Bahia). Mule Gistal de stanci, 95 min inilime, Arkansas, SUA cexploatiri de cristal de stinci se afl tn SUA, Rusia Uralii Polari, Sudici) si in Ucraina, Kazchstan si Georgia Cristal de stincd ge giseste ia Elvetia (cantonul Usi—un cristal de 135 kg; St. Gocthards Grimsel ete), Austria (Crossglockner = tun cristal de'{ t, descoperit in 1965), Italia, Germania, Republica Ceha, Polonia si Frenta (Dauphine). Cristalele bipiramidale, limpezi. din zona Mara- ‘muresului, Romina, senumese diamante de Maramures. De obicei de mici dimer siuni, sunt torus ule in forma lor natu ral pentru bijuteri. Pietrele denumite diamante de Herkimer apar in localitatea Herkimer, New Yerk. Smithsonian Insti tution din Washington, D.C. detine 0 piste fajetatt ce 7°000 ct so sferd de Cristal ca diamerral de 33 cm, de 48,5 ky (onateriall brat a provenit din Myanmar sia fost tit in China), Fefetat, cabogon, gravat, Minerale asemanatoare: Diemant, topaz, denburit, zircon, aot. Imitais Stick, cua sinteti. Identificare: Dusitate, gretace specifics, determinse optice Precau: Crstall de snes se poate ts surala temperaturi inate, Serecomenda curitarea cu ulrasunete z7% Citrin (vavietate de curs) SiO, ‘Din latina citrus ~ Hime [e al lolels| Istoric: ea din Evul Mediu, prin ardere: Aavologie: Apart nate din Gemen Chass Ouse fect timialtears: Used digs, functionarea sandtoas’ a ficatului, pan- reat pia se descare spa ae ahi Sercexts pens Red gui; Roci magmatice, pematit, Aare toile Bip, Daren: Cin apare fare rata na tak, Bc eae tperant proc toed cin Crslineg ages Cok Bahia st Minas Gerais). Citsinul se giseste fin Sle Une (kes Park Calor; New Hampshire: Caclina Se Nord 3 Malaguti detect ‘Armes sculptattn, 48 ma line, pat bol- vin, sculptta de Suzan Alen, SUA Cuioare:gatben, glber-bun, glen mii, galben porrcli Transparent Uansparenttansluc’» Lucius stil * ‘Sparturd: concoial,inegals» Cliva: ‘edistnc sau absent * Duritate 7, abi Urmat obs + Greutate specific 2.65» Indice de refractie: N55, 1Ny.544 « Bicefringenfa: 0,003 » Dis: persie. C013» Plevcroism: sla le Dietele naturale, absent a cele since * Luminescenti: absena + Chimism: culate datas Fe; A i plete le 200°C, 300°C i espetv 560°C; alt va ite cuar devin gabe (ctinl ai lial »Caracteristicideosebit: ize, chetoint Tratameat: tei, ciere Gristele de citi, produse prin coacerea metistuli, Brazil, usr, fumusu (reacile Vohémare 9 Mabanoro). Alte locals cunoseute sunt in Rusia (ingd Muczinka, Mun Un) ¢iKssabstan: Maier ctriaulape uropene_ct Republica Cena 5 Velké Mesta), Spania (tings Gordobi si Salamanca), Fania (Gauphin) Scot insu Airen) Ce talelematidecivinsanefoarerre Smith Sonianinttaton din Washington, D.C ‘Rtn mat mule cies provenind din Brana de 2258 1 180 cha 783 Prelucrare: Foci, caboyon, gravat, ubpit Gistle de clin, Khosavarks, Russ citrin sintti tia, 58 Rusia Cine de diferite nuante, din diverse loca ‘hig ce} mai mare de: et din Baal Minerale asemanatoare: Topaz, ortoclaz, zircon (hiacin) : Imitais Sucl, cuartsinttic Identicare: Diritate, determinari optice Precaufi: Curitare cu ultasunete. %76 Cuart af furnuriu rT] game de cuart) YW sl fol TI Istorie: Cuarful fomuriu este utiizat de multi vreme in bijuteti, desea pentra inte babies pen conectonarea Astrologie: Api nativi din Capricorn, Ghnkras Cental seca mah, Efecte tamaduitoare: Inlituri durerile si starle de depresi,folosi in tratares tul- burdtlor nervoase piatra se descarcd in gots apo! ce encared penta scurt imp Rectan Ocutenfe: Brazilia este cel mai important Producitor de grode 9 rate de oar fumuriu, cu, multe localtat in, Minas Gerais, S20 Paulo, Golds. Cuartfurmuriu -gmatite, roci metamorfice, Cuioare run deschs bun, bru, ne srubrun; vareteen neagrs se numeste orion * Transparent: tarsparent le \ansucid opac Lucu: sticlos» Sp ‘ura: concodl, inegalé» Cia: nei tine sau absent» Duritate: 7, ‘abl « Urmi:ao8 » Greutate specifics: 25 « Indice de refractie:Ny553,N-1.5446 Birfringent: 0003 -Dispersie: 0013+ Pleocroism: doa la pcvele de culoare Inchisé « Luminescent: in general ab seni Chimism: culate dart AL Na, tadioctvtate natural Caracteris- tic deosebite: ia, chatoianté-Trat meat: temic ase ce bund calitate provine si din. SUA (Auburn, Maine ~ crisiale de pind Ia 200k; Arkansasetc). Meoctateaexploa- tirilor din Afica se alain Mozambic si Madagascar Cuatl famurivestecunos- Curr fur tite, de cvese auonte; cet ‘mai mare, de 180, este dn Alpi ausvec. ‘Cuarfurifofetote cu detimitore neta ttre ceistalul de stancé $i curt fomuris patra 20 mai mare are 40, VolodarskVolinski, eran. gf aponi st Ausain (New South Wales). Descoperisi foarte importante ‘eau ficut in Rusia (Muntii Ural), Ueraina Gristle de cuart fumur, 20 mm iodine, rat Pola, Rasta (Volodarsk Voinski si Kazahsan, Cel thu mae cos cunoseat povin din Rizalsan, mavoard 7.916 m cr sre cn 70 Cara mun ne tkscopeit in Baro: Sef, Astra Elveria sune pine ele ma smportane locat, Descopsriste din ae ft cur re (Repuotca Cehd, Germania, Po- is 8 Sen) sunt Geach impeyanty © play Gist de cme Sfun foarte mari (@500ct) seas la Smith sonia aston din Washington, D.C Prelurare: fates, cabogon, grav Sipe Hineralasemindtoae: Tope andalui, tine devi ann, iat Sc cor Fume sins Wdentificare: Duritae, greutae specifica, detertninir optic. Precauti: Cursjare cu ultrasunete. ayy Ametist, aye “| ! (acaeate de cua) rosuviole Transparent ansparent vy SiO, Teed soon aie spe j | Din greaca amethystos — : | impotriva betiei | @2_ [4LL [cl : ‘ Istoric: Cea mai frumoasd dintre varic- | tatile de cuary emetistul era cunoscut de esiprenil antic, de exzusci si zomani. Mich A, racoacivtate natural C SMhredequettsufoealene na dosent» | i { | chil bere Luminescent: omens ism culo dteratiurmelrdefe2s, naArvick Invechimesimbolaldragose’ ment tame ie imal, in Barops Bvulut Medi denu- init ,platta episcopal", se credea cil ferese pe poscior de vi, Pott ce- dinge, exe bean din cape de amet au seinbie Aotrlole: Api navi dn Capcom si spon, China i Corece. Madegascaral stale de amet splat fatto eso Beibee (babifonieni). setpoluciinde aes ieee ime Sonloresey mm fne, Muda, use, Chakra: Crestct, Ffecte timdduitoare: Intireste vointa, cchilibreaza metabolismul, folosit in te ‘area nevralgilor st insomniel; patra se cdescared in api curgatoare, apol se rein peel nid Noni tT Be xe smnam wes amine Ural) Busta gin Aamenia, Germania, Aes er at Republica Cehi, Slovacis, Bulgaria, 3 i Ee nile a i Pnitepine Mem te ald {ee celesnai mari ametiste fayette se a3 IE Masel delnone Newt dn Low dade ameuna cae peve sa ‘mici (75-90 ct). Un ametist brazilian, fate- ede ez seal Season Sittin da Washington D.C pound io pura tied din Carolina de Nord, o asiee Amel wu est alec ‘ontate in bijitert de coroans (septrul Ecaterinei cea Mare, sceptrul coroanci Hpoukbiers) hes vacen Inst plot incl cu ance al ape Prec Hoja, cabo eres Gistole dint-o geods de ametst, 20 mm lijime, Los Vigas, Veracruz, exc. ‘Ametistinpalsada, Republica Cehi cared pentru scurt timp la soar. Roci-gendi: Roct metamortce, Gloane hidotermale, aluviun ‘Ocurente: Brazilia este renumiti penta producti de meds nci dia Evul Me iu, Ametistl brszfan tapeteseSinte- rior cavtitilor din roc bazaltice, pe 0 sculpt. suprafata de cca 1,5 milicane kn?, in sud, Minerale aseméndtoare: Spine, fluorin’, pina spre Uruguay. O cavitate enorma, belt GeTO:x2 1m fot descopenis in 1900 Ametstul apa in Bahia, Mato Grosso, sete, sti. ‘Minas Geras. Ametrinul, 0 vanetate ck IMeniticare: Greatate specific, deter: zone galbene si violet, se gisete In {nin optic. Bolivia, agraniacu Bravia Ameseul | Preeait Feri ametistul de lumind, ste extas din SUA, Canada, Mesic, Spodumen aX LiAI[Si,0,) NY Din greaci, odoumenos — aus pind la'cenusé, NU Pentru varettile cenusit in 1902, Astrologie: Apari nativi din Taur Chakra [in Hrecte tamaduitoare: Favorizeazd urmonia simturilr, alungi emofile negative; pi trasedescarcain apa cilduta,apoise rein carca pentru scurt timp la soare. Rodi-garda: Pegratite, aluviuni ist! de hiddentt, 35 mm tungime, Adams Mine, Hiddenite, Coralia de Nord, SUA. CCuioare: gatben-ab, galben,salben-ver de, verde (hidden, purpuriy, oz (kun Zi), cenus,incolor; rar’ abbas, rmuhcolor « Transparent: ars le tansucd » Lulu: sikas» Spartur concoial«Clivaj: perfect « Durtat: i « Urma: ab eroism: 2b in funie de ntensitea Culori« Luminescent glbend em, potocalie« Chimism: culoare dstoraté Uurmelor de fn, Fel, C5» Caracte- risti deosebite: oczional chatoanta + Tratament:iraier, cae Sood nui ax siping a pegmatite anh mateo pence cist toeh et aia Comer aaa Brasil (ings Geral), SUA (Calton Rusia si Afghanistan. Spodumenul Sy thatouaif ene caporcuaan Nery, Mane: Hiden fot descopet Gaeta de Nort unde osexta incl in i89,Sposumenulverepromnedn Dahon de bas Calor Besa (Minas Gera, Madaguent, Myanmar, Afghanistan st Rusia. Hiddenitele fate ‘ee unt ds foul uc de marta aaa Kannlacecies Mascon din ‘hedenne un cht de spodumen de Jiro em, Kunal pee alse dn ‘Afghanistan, cu cristale de pénd la 45 cm ftp cain SUA.Celmaimar cise in Clitoris chotiene ig Goss de fant de pnt le 74 hg arin Maas met din St sn Sm thsonan Int Riuon dio Washington, Dic. depne Hahele ae provantnd dio Brat de S80, 663 1297 ce Un kunt fattat de Pale se i oer cle pane Mazel Regal Ontario din Teron Sec unspédamenglbenbran ict, stl de fume e cue, 66 mim, risen, Alghavsten. dde 1 800 ct, iar in colectia Universtatii Harvard se aff on cristal de kunzit din district Pala in greutate de 2 200 g Prelucrare: Fajeta, caboson,sculpeura Minerale asemintoare: Crisoberl, euclaz, ames, olivins,seapolit- pentru spodu- sien; cisabeci, euch, sn hhiddenit; ametit, topes, morganit pen= tra kunait Imitai:"Spoumen sini, ident Korat otetat, 33,46 ct. reutate specifics termina opti Precautil: Spodumenal este fag i sen sibi la lumind, mai ales pietele iradiate. Feritil de gocun gi schimbaci bruste de semperaturi, Se cuciti exelusiv cu api sipun. Hiddenit fafetate, 14. $13.26 c- > Staurolit wT (Fe Me) AlfSiAD,)Op010.010, os Wioic Cristalele maclate de stauolit tra flestetn Evl Meri entltmane pentru protsjares peer. Roci-gards: Roe etamorice, luyun Ocarenfe: Crstale pect sagt canoe: ute cin Germania (Aschaffenbu), Eheya (Monte Campione, Talia (Val Passa, Austra. (St. Radeyrund) i Republics Cena (Petov a Dein). Cite tle mati provia din. Namibia (Mina Gocob), Madagascar si Zambia (ined Iruska” hoa albus doen) Seu Wele mai apar in Indi, Groenlands, Brazile gi SUA (Terneses). Cele mat bune pete provin dn Rass (Peninsula Kola) Diets fftate sunt rare nu depiget clteva carat, Preluerare: Csbopon,fatetat. Galoare: bruninchis, rob, neg: bru arabes inchs usa) +Tans- Parenti: enluci,opec» Lui: silos in3is0se Sparturd concoidald clival buns Durtate: 7.75 « Urma enue bi + Greutate specific: 365-338 Indice de tefractie: Ny739-1747, Ng -7841,754, Np, 7508762 © fringenti: 11-015 +’ Dispersie: 13025 « Pleocroism: distinc galben brun,rsirbrun« Luminescent: sents * Chimism: wire de i, Co, Sn* Cara: teristic deosebite: mace inzepairunse informa de crce Tratament: ne- ‘unoseut Minerale asemanateare: Dravit, hessonit, Identficare: Duritate, greutate specifics, determintsi optice. Feri stauzolitul de socuri gi schimbiei bruste de termperatur8. Curk fat pietrele tiie in fate doar cu apd sipun, gomm léfine, Peninsula Kola, Rusa Macle de strc, Disten (cyanity) = (7 ALSi05 ! Din grea, d~ do, ston reason preci Goud drt = 1 [ Jol Distenul de calitate a aparut de pe pias jazdi: Pegmatite, roci metamor: fice, aluviun rcv valor dep reins apie iz Inn hie din Aijanmars in Cores Tn SUA, dena apa in Calin, Tennesse, Geog, New Hampshire si Carolina de Nord (dsten vere), Cte umoase au fox Aescopente tn Grocnlanda; ease man de pte a 30 cma fost inte een ia Australia si Brazilia. In Africa exista in. Kenya, Tanzania (cristale verde-smarald Gi epnes lat Unb) Namibia (Gist ver albastre. Alte cristal pro- Sin din Elva, Asya Fana Prelucrare: Fatc:at, caboson. Disten,4ommm | (atime nda CCuloar: ab, abasty cenusiv. verde basiu * Transparenta: transparent ls sls, sidelos pe pa rutile ce cua « Sparturd nega» €l- aj pried buneDuritaters In funcie de diece) « Urma: Greutate specifica: 3553.66 + Indice de refracte: Ny 1,101,718, Nel 72h 1735, Nip 7275,754« Birefeingent’ 010150517 « Disperse: 6,020 « Pleo- croism: distinct ~ incolor, purpuri la albastucobat + Laminescenta: uneon osu slab + Chimism: culcare datoata turmelr de Fe, C* si T®* (verde albasiy), Fe (Verde) « Caracteristici Adeosebite: a hatigna + Tratament: ecunaseut Minerale asemindtoare: Acvarnari, beni- toit safc. dentificare: Duritate,determinisi optic Precauti: Feriti de socari side schimbi rile bruste de temperatura, Curatai doar cou api si sipun,= ere fa Istorie: Danburitul a fost descopest ia Danbury (Connecticut, SUA) in 1839. Roc-garda: Pegmatite,roci metamorfice sisedimentare Ocurente: Danburitul este un mineral spindit, dar varietiile noble sunt rae CCastae gilbene ca miezea (Baja, Califor: nia) siincolore panda rez, lungide pind la 10 em (Chareas), sunt cunoscute in Mexic, Mei apare in Bolivia, Myanmar (ctistale mari, albe si galbene), Fagonia (ctstale incolore, de pind la9 cx), Rusia (Dalnegorsk~cristale incolore siverzi de Pani la 20 em) si Madagascar (cristale mari, galben-brun). Piotrele mari fage- tate pot depasi 200 ct. Prelucrare: Faetat, cabogon. ] bru, ‘ze Transparent: arsparet tans lucid + Lucius stcls, gras © Sparturd: Minerale asemandtoare:Citrn, apni, top, Imitatit: Nu are. dentiticare: Duritate, greutate specified, determinas optic, Precaul: Curifai numai cu ap si spun. ‘Danburitul incoior devine run pri iradiere, Plotréftetts radiate, 6 ct, Rusia, Benitoit CS BaTiSiO, + Dupa San Benito County, 7 Caloris ell [TT] ctor Bente fot deeraperit tn San Benito County, California, 1907 Rocigandi: Roci magmatic. Ocarente:Loclittes care di numele pee tae este singuraproducitoae de varieti debe Ace apaein leaned sr iat cu neprunit s) natal, Eiistalele sunt desta de rare, atngind de obicet 1 em, desi sau descopent si crsale de pina la 4 om, Ua benoit fate tat, de 7.80 ct, se fli La Smithsonian Insstution din Washington, D.C. Benitot, 20 mm fie, Dallas Geo Mine, San Benito County, California, SUA. CCloare: aba, albastu-cenusi, t= ransparentl: transparent [a specifica: 5 643,63 Indice de refrac- Hes Ne I 800-1208, Ny, 756-1757 ent nu ate *Tratament: uncle plete incite devin portocal. Prelucrare: Fatetat ‘Minerale asemnatoare: Safir, cordierit Geli),Tanzanit » (occa de ot) ) 1 Ca,Aii8i0,),(08) ee EL] [0] @/#] Isto: Cunoscu: fn Tanzania de malts “split plete profowse, A fst des pent prima oatl in 1967 de prospec fordindan nul de Soa cin $a lachipuit ca descopen an deposit de safe Mal tir a st descica 0 varie de aos de cle Societtea Ce- iologs German Teer devan fajetate deo eltate exceptional, aparine lu Bizabeth Tayo, Aitlogie: Apacs nai in Sigetitor hates Gi Het iddtoae tree inima, fo lost tn bolle pace; pata se desearet in aph clots spose encarcl pent seat timp la soae Tanzanite netrotte, de aferite euante; ce ‘mai more, 3 ct, Tanzona, CGuloare:abasru,yerdebasry aber purpura, bru, a gabe, incl» Trans- Patent tansper«Lucusiciossdelos pina de cine, miss » Sprturdt ‘oncoidas, neg » Ctl ef» Dui- tate: 655 fab» Ura 2b « Greutate specifics 3,35 + Indice de retractie: Nyt 68, Nr 695, Nt, 70 « Birein- g$rt8:0 005 Disprsie: 019 -Peocro- sm: forte puterie~albasu, puri, verde tricoic, vail cu ochil * Luminescent: 2bserti » Chimi culoate datrati umeler de i, CP je itesifcs le 700°C » Caraceris- fick deosebite: efectalexandit, oczzc- ral chain « Tratament: temic. Rocigazd: Roc! metamorfice, pegmatite. Scurenje: Tazaniul provine din Merelani, Mun} Gerei,Lingt oracle ‘Anusha si Mosh din Tanzania, Csaele Iu pasa x sig vere Ge spat in gnesus cu bleare pegmatie ht dfotermile.Tateaute foarte umosse, trate si eae, sune pasate [a Smith sonian Institution din Washington, DC. Tanzoni tat, 16,78 et, Arusha, Tonzona. Zolst ro2 (thu), constituent de bazé at ‘g0bbrout, Peninsula Kola, Rusia, Cistal de tancanit, 46:mm, Anusha, Tonzonia, fn literatura de specilitate sunt mento nate © pial fateatd de peste 200 ct si tn tanzanit chetoiant de 182 ct, Tas- Zanitele sunt montat in toate ipa de tajter, adesea impreund cu diamante. Grloarea Tor poste ft intensificatd prin teatamente temice la 40050 Prelucrare: Fatetat, boson. ‘Minerale azemanatoare: Sais, spine, cor dient, dumortier. imitai: Dublete, sc, covindon sntete Mdentiticare: Durtate,greuate specitics, determina opti Precaufi: Fenti tenzanitul de soci, si schimbari bruste de temperatart, din ‘auza civajuli perfect. Curtai doar cu api gsipun,Olivina (peridot) AQ J 9% (MeRe,Si0, t Din lating, ofea — smaslind, oliv Ole |e 7 : Cunoscutd de pe vremea greilor forsterit, peridot gi crisolit, Mai tiraia a fost utilizatd pentru bijuterii si cle te Epoca Barocului, sa cect, despre ofc pm cual 6 Moe din Fea Pesti (babilonieni, Leu (bizantini). Giles tik ome: gin bana ffm inc see Rb a ee a Gen ps Rogan: Roc ukrsbacie, pegmatite te ise ir apt ia Ss oe) at iets de spent 30 de te ake scan spar Nope Cufoare:galber-verde, verde-cliv, ver cde-negru, negr-brun « Transparent transparent a tanslucd » Lucu: grs le Stldos» Spdrturdsconcodal » Cliva rnedstinet pind la la « Duritate: 65-7 “*Unmd: ibs bul Greutate spec- ‘led: 3,27-420 (i fungi de continatl die M$ Fe) «Indice de refracte: 1648-827, Ny 1654-1889, N68 11679 * Birefingenta:0,035-,0:0 » Disperse: 020» Pleocroism: str coorlaverde-deschis, verde a verde-alv = Luminescent: absons + Chimism: colina este 0 derumie de grup pentru mminerale din. seia izomora forsteit (e510) ~ fayait (F,Si0,) » Carac- feristcl'deosebite: 19 chvliani « Tratament:necinosc (ocgiunca Mogok) si in Brazilia (Minas Gerais si Recife), unde este exploataté al turi de alte geme, Olivind de bund cal- tate apare in Statele Unite (New Mexico, Hoavali gi mai ales Arizona ~ agregate de pind Ia 20 cm) sii bazaltele din Mexic, fer din Australia provin pietre verde-des- his, Cristal limpeziafost descoperite Cistale de otvinds 49 mm, Pokiston. livin fgetate frster); pitra din miloc, 65 ct, Supa, Kohiston, Pakistan. Tnsula Ross, Antarctce. fn bazinul Hiulai Kola din Sibera, olivia cue fermean cle negre de yal de pin Ia 20 em, este asocath cu diamantele Recent a fost descoperta living $n Mongolia, Afghanistan Pakistan, unde au fost piste ciate de ofvind foarte frumous,ce pot fayette In Repcblica Gah (Koviloy) se lt ziciminte de olivind de importanti storie Olivine verde deschis spar in Norvegia, Groet Fda Geman einen el Petilelimpesi, gulberrseri, pot dep 100 ck. Mie oline mas, eats au proprig lor itovie gi semrifieatie, nu Indtlnducseprintre exponatele cele mai ciutate din colectile moltor muzee SmitisonianInsittion din Wishing ron, D.C, deine o pat de 310 ct din insula Zebicget st ne de 287 ct din Myanmar, vreme ee Fond de Dia ante din Mascovadeyine livin’ fa teat de 192et tot insula Zebirget. Prelucare: Fatt caboson ital seidar: Coster, ic ita Spin sine, corindonsintetc Waentiare: Dustte, price lis te alti webu srs ca grit Fert pieiele de act Soluts deeapanci a byutierior i pow cealterasupssata, Curia dare ap ‘isdpen tii fatetata cw Inclulun pice de tudwigh 45 c Pokistan Sectiune slept inmeteot palasi Ginluzunl de ovina rasa ae fer, 7o mn lime,| 98. Calcedonie (earietate de evant) SiO; ‘Dupi Khalkédon, ory antic grecese ia Bithynia, Asa Mica Soa Ola Istori: Usilizacd in Preistorie pentru con- jonarea unei lagi varistiti de uneee, iar mai trziu ca gem, calcedonia a fost colotata inca din Antichitate, Se credea 6d detine puter aitoiziace icing bis batiatrsiton pentra fem, ict apira pe purtitor de manie si de melancoie ditoare: Oprestehemoragile, folosti in tratamental tulburiilor legate dde menopauza, boli ale gitului; descar cat pata in apd curgitoare, apo reine cafi pentru scurt timp la soar Rocgarda: roci magmatice, depozite hidrotermale, zone de eroziune Culoare: abi, alba gr arate a lorie Transparent rari Is opac® Luc: silos, ras, mat» Sparta: can coil, inegals » Clivaj: nedistina sau sbsent» Duritae: 67 + bi ® Greutate specific: 250270 Indice de refratie: Nol 559-1544, N-1.526-1535 * Biefringenti: (04-000 Disperse Stes = Plepcrotem: sbeent = Lami escent: uieor gabenverde,gaben, ab, abastu-deschis - dela hb pan lo intens + Chimism: culoste carats urmelor de Fe, hn, Ni Crs derelor scion Caracterstid deosebite: or aati « Tratament: tem, clare atcecome; sto lactta ore 35 mm inaigme, Podmoskovie, sia Ocurente: Calcedonia, vatietate cripto- caistalind de cust, prezint2 nenumarate {nfs in fanctie de culoare,texturd si incluziuni (mai ales clort si hematit) aga, cameo, cope, sex elon, jasp, plasma, prazem, onix, sardonix. Din punce de vedere tori, descopeiti foarte importante exist in india, in trax pele de bazalt, in zonele de eroziune si sluvionare dir Deccan. Caleedonia apare inmod frecventin Arabia Sanit, Yemen, ‘Taiwan si Irak. Se gaseste si in SUA (Florida; California ~albasted; Oregons Arizona’ ~ roz, purpurie; Colorado; Idaho}, Canada, “Mexico, Brazila. si Uruguay. Exist si in Nowa Zeelanda, Australia, blanda si inulele Froe. tipalele deporite” afficane se aflé in Nambia fade Sud Boyan, Ma toc, Libis, Eipt, Ethiopia si Madagascar. Rezerve man de calcedonic se gisesc in Rusia (Muni Ural, Transbaikal, Insola Sahalin) A fost descoperté 5 in Kazab Sean, Armenia, Georgia si Azerbaidjan Calcedonia este cumoscuti de multé yie- tne in Republica Ceha (regiunea Pod- kekonofi si Gecmania.Ziciminte de mai tmicd importants se afld in Austria, Obiecte din colcedonie.- Slovacia,Polonia alia Sicilia Serdinia), Bulgacia i Romania Prelucrare: Caboson, ava, sculpt Minerale asemanatoare:Smithsonit, opal Imitai: Stl. Identfcare: Duritate, greutate specifica, detenminasioptice Precauft: Fett caleedonia de HP. Nu ridica probleme la curétare daci piatra anu prezintaanchuziuni Plasma, Republica Ceha.Crisopraz (varietate de cuart) Sip Din reac, chs + prases~ prin aun de unde ferdesaris elo] acs tore: Ia Antichitate,grecit si romani confecionatbrose brifis,coliezestinele fu eisopraz, ir mai tarzia a fost ulizat pentru decorarea interorului biseiclor fi eatedralelor. Ca talisman, se considera il apar pe purtior de deochi, de bles teme side invicie Astrologie: Apixi nativii din Sigetito Scorpion (egipteni) hakea: Inia. Hrecte tdmaduitoare: Calmezza inima, copreste hemoragile;piatra se descarcd in apacildugl, apo! se reincarci pentru scurt “ump ka soar, pentinit Zonele de eroziune ale mase- Ocutente: Estc foarte rispinditin Arizona (Keystone). California. Carolina de Nord 1 Oregon, Brazilia, Australis, Now Caledonie, Tasmania ¢ in multe locust din India, Tanzania, Zimbabwe si Afr~ cca de Sud. Multe exploatisi exist Cudoare: verde-moral,albssra veri, vetde-mar « Transparenta: rani, Indice de refractie: N-1529- Ny 526-1535 ope! 0005 = Di ‘carea culos eu sr de Cr Ni Rusia, Recent, a fost descopert crso- prar in Serbia (Goles) si in Kazahstan, Lunde a fost gisit material de cee mai bund caltate, de peste 1 kg. Prelucrae: Caboron, sravat, scalptat, plicute, fagetat (a), Minerale asemandtoare: Jad, prchnit, varisit Imitai: Calcedonie colorata artificial IMenttare: Duritate, greutate spectica, determinis optice. Precaufi Expus [a lumind sau cildurt crisoprazul pest; tebuie frit de HF. Nu ridies probleme la curatare dacd piatra na prezint incluziuni. Crisopraz; cel ‘mal mare caboson are4om, Polonia. Carneol (cornalina) Geet dec Din latins, carmen de came [ola OF! Cameo! in rocd, Brdo lang Nowd Poko, Republica Cehé. \storic: Cameolul este exploatat de peste 2000 de ani, pentru contectionarea sig lilo, bijuterlorsobiectelor decorative Se credea cd apira oamenii de certui, de durerde dint sibol psihice,caimeazs a Astroogie: Apiri navi din Berbec, Rac fastzologii medieval Chakra: Sacra. EHece timiduitoare: Opreste hemoraile, scade febra,stimuleazi glandele sexuale, intareste inima, revtalizeazd; piatra se dlescarca in aps, apoi se reincared pen: ‘ru scure timp la soar. Rodi gai: Roci magmasce, zone de ero (curente: Cele mai yechi ursede camcol sunt in India, Arabia Sauditi si Egipt, Brazilia si SUA. Apare si in Australia, Rusia (Extremal Onent, Ciakotk, lac tia), Republica Ceha’ (regiunea’ Pod- Inkonos), Germania i Romania Prelurar: Caboyon, plu, gavare, seulpturd mica ios, as, mat Sparturd: conccidal, inegels « Clivaj:nedistinc sau absent « Duritate: 6:7 » Unds lbd » Greutate specifi: 1502.70 Indice derelracte: Ne 589-154, S26 _genfd: 00-008 Dispersiea Pleocioisi, shen ~_bamiescentd: absent Chimism:cubare dtratume. lo: de Fe + Caracterstcsincuiuni ce hema Tatament: eric inerale asemnstoare: Jsp. ital: Calcedonie colorata stil, Identificare: Dustate, greurate specifics, detezaindsi optice. Precauti: Carneolul poate pil la lurnind [Nur ridica probleme la curate dacs pise ‘wa nu are india, Sculpt in carneol, 100 om nite uero- re din a doua jumétote a sec. XU, Rusia.