STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR

– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. CARACTERISTICI PRIVIND CARNEA DE OAIE PE

PIAȚA AGROALIMENTARA
1.1Formularea obiectivelor și priorităților Strategiei agroalimentare a României
1.2 Particularitățile și rolul cărnii de oaie în alimentaţia populaţiei şi în sistemul agroalimentar
1.3. Legislația națională și europeană a pieței cărnii
CAPITOLUL II. EVOLUȚIA PIEȚEI CĂRNII DE OVINE ÎN ROMÂNIA
2.1 Piața cărnii de ovine la nivel European
2.2 Evoluția efectivelor de ovine în România
2.3 Piața cărnii de ovine în România
2.4 Consumul (mediu lunar în kg/an locuitor) de carne de ovine în România
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA PREȚURILOR
3.1 Evoluția privind prețurile cărnii de ovine pe piețele românești și europene
3.2. Importul și exportul ovinelor (animale vii și carne)
3.3. Principalii parteneri ai României și topul companiilor în comerțul cărnii de ovine
STUDIU DE CAZ Producerea și valorificarea cărnii de oaie în produsul tradițional
românesc - Cârnații de pleșcoi

CONCLUZII SI RECOMANDARI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
Anexa nr.1 - Delimitarea ariei geografice de procesare a cârnaţilor de Pleşcoi;
Anexa nr. 2- Dovezi scrise care atestă procesarea cârnaților de Pleșcoi în arealul geografic
delimitat

Anexa nr.2 - Licențele de fabricațe;

Anexa nr. 3 - Documentele juridice constitutive ale Asociaţiei Producătorilor Cârnaţilor de
Pleşcoi-APCP.
Anexa nr. 4 - Evenimente ce au consacrat recunoaşterea valorii cârnaţilor de Pleşcoi.

CAPITOLUL I
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

CARACTERISTICI PRIVIND CARNEA DE OAIE PE PIAȚA

AGROALIMENTARĂ

1.1Formularea obiectivelor și priorităților Strategiei agroalimentare a României

Sectorul agroalimentar văzut prin prisma a două dintre componentele sala respectiv
agricultura și industria alimentară, deține un rol foarte important în economia țării, atât sub
aspectul populației ocupate cât și cel al valorii adăugate.
Strategia agroalimentară a țării noastre, este produsul unei analize științifice, obiective, a
potențialului agricol și silvic care trebuie adaptat, însușit și susținut de forțele politice, având
ca scop o dezvoltare prosperă.
Industria alimentară asigură păstrarea și conservarea produselor alimentare, urmărind,
perfecționarea continuă a tehnicilor de prelucrare, dar și asigurarea calității superioare a
prosuselor. 1
Strategia agroalimentară a României are ca obiectiv fundamental garantarea siguranței
alimentare și asigurarea securității alimentare a populației țării 2 având ân centrul său
dezvoltarea rurală durabilă ca factor al creșterii economice sustenabile.Dezvoltarea rurală
durabilă are ca ramură principală agricultura performantă care vizează o economie rurală
puternică, edificată pe un lanț de elemente:
Figura nr. 1 Elemente al dezvoltării rurale durabile

Atingerea unui stan-

dard acceptabil
de
viață rurală.
Echipare
Folosirea agroalimentare
Formularea obiectivelor și priorităților Strategiei
tehnică în Protecția
a României s-a făcut
având laInfrastructură
bază funcțiile elementare ale spațiului cercuit medului șirurale,
economic și ale economiei
rural românesc a inclusiv
rurală
ale agriculturii
adecavtă a a resurselor
românești. Elaborarea acestei strategii este alcătuită peisajului
din trei mari premise,
respectiv: modernă teritoriului rural naturale locale
reînoibile
a) starea actuală a agriculturii românești și potențialul economic al spațiului rural 1;
b) starea economică la nivel general a României generată de criza economică;
c) apartenența țării la Uniunea Europeană și aspectul integrării agriculturii române în
spațiul agroalimentar european, cât și compatibilizarea cu Politica Agricolă Comună a UE.3

Pentru atingerea unui trai acceptabil în viața rurală, prin atenuarea și restrângerea sărăciei au
fost implementați o serie de indicatori ciclici, în proiecția obiectivelor strategice ale dezvoltării
sistemului agroalimentar:
1
Site official MADR, Direcția Generală de Dezvoltare Rurală
2
P. Otiman, Strategia siguranței și securității alimentare a României, Academia Română, 2014, pag.18-20
3
Idem (2)

Page | 2
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

stic
e
v
In
a
lțd
o
P pg
V
ră
h
u
m
tz
e
agricpV oducalrep rim
ațe e

Figura nr.2 Indicatori ai sistemului agroalimentar

1.2 Particularitățile și rolul cărnii de oaie în alimentaţia populaţiei şi în sistemul

agroalimentar
Creșterea și îngrijirea ovinelor este o activitate tradițională, care se îmbină cu istoria
poporului român.În decursul timpului, arta păstoritului a reprezentat una din laturile importante
ale agriculturii românești și totodată a asigurat securitatea alimentară și a susținut civilizația pe
meleagurile mioritice.4

Carnea de ovine este recunoscută ca un aliment cu valoare nutritivă, biologică și energetică

ridicată, cu un disponibil de proteine de calitate superioară, o pondere de aminoacizi esențiali
apropiați de necesarul organismului uman. Prezența vitaminelor și a componentelor minerale
conferă cărnii o valoare aparte.5

Piața românească trebuie să răspundă cerințelor consumatorilor interni cât și celor de

peste granițe, piața cărnii fiind una din verigile foarte importante pentru îmbunătățirea
alimentației umane. Conform FAO creșterea nivelului de trai al populației pe glob, dar și a
cererii față de acest aliment, carnea și a preparatelor din carne a fost însoțită întotdeauna de
orientarea interesului consumatorilor spre calitatea alimentelor, siguranța acestora și spre
valoarea lor nutrițională controlată.
Un studiu comparativ între carnea provenită de la ovine și carnea de bovine sau suine
demonstrează că: profilul nutrițional cât și componentele țesutului muscular se regăsesc în
proporții similare la toate cele trei specii.
4
Drăgănescu C., Producția ovinelor în România la răscricea tranziției- dileme și strategii, ed.Analele IBNA,
2006, pag. 97-111
5
Banu C.,Tratat de industrie alimentară. Tehnologii alimentare, Editura ASAB, București, 2006

Page | 3
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Tabelul nr. 1 Principalele componente din carnea de ovine, bovine, porcine

Carne Proteine Aminoaciz Lipide Colesterina Substanțe

i esențiali (g/100g) (mg/100g) minerale
(mg/100g) (%)

Ovine Țesut 21,6 8093 2,5 60

muscular
I 18,6 7137 14.0 70 1
II 20,0 7696 8,30 60
Bovine Țesut 21,0 8917 3,0 66
muscular
I 15,6 5778 16,3 70 0,9
II 19,8 7566 9,60 70
Porcine Țesut 20,4 7801 3,5 60
muscular
I 17,0 6811 33,30 70 0,9
II 14,3 5619 - -
Sursa:( Banu 2009)

Analiza efectuată arată valori comparabile ale cărnii de oaie slabe cu cele ale cărnii de porc,
superioare cărnii de vită slabă. Ponderea aminoacizilor esențiali indică valori apropiate de carnea
de vacă și superioară cărnii de porc. De altfel mici diferențe apar la conținutul de grăsime pentru
carnea de calitatea I și a II a.

În numeroase publicații ale revistei Ce se întâmplă doctore , dar nu numai, carnea de oaie este
recunoscută ca fiind valoroasă corpului uman prin aportul de proteine, necesarul de aminoacizi
și vitamie pe care le conține (de la A, la B3, B6 și B12) .6

Pe piața agroalimentară există consumatori de carne provenită din ovicultură, o ramură care
asigură subzistența multor gospodării. Putem spune că această ramură a contribuit la realizarea
unor schimburi comerciale dar și la stabilitatea forţei de muncă în zonele rurale . Mulți ani a
constituit una din principalele producții zootehnice cu potențial de exportat al țării, însă criza
economică a afectat pe parcurs dezvoltarea activităților în domeniu. În ultimii ani, sectorul de
creștere a oilor înregistrat o balanță comercială pozitivă, asigurând un necesar de consum intern
și creare a disponibilităților pentru export.7

1.3. Legislația națională și europeană a pieței cărnii

Tabel nr. 2 Regulamente și ordine privind carnea și alimentele de origine animală

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ LEGISLAȚIA EUROPEANĂ

6
Revista Ce se întâmplă doctore?, Secțiunea nutriție pentru un stil de viață sănătos, Ediția iarnă 2020 ,pag. 75-76
7
ec.europa.eu , Raportul de țară din 2020 privind România, Bruxelles, 26.2.2020 SWD(2020) 522 final

Page | 4
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

 Ordin 63/2007 privind aprobarea Normei  Regulamentul (CE) nr. 1244/2007 al

sanitare care stabilește regului de sănătate
animală ce reglementează producția,
prelucrarea, distribuția și introducerea
produselor de origine animală destinate
pentru consum uman.
 Ordin 560/1.271/339/210/2006 pentru
aprobarea Normelor cu privire la
comercializarea produselor din carne.
 Ordi 191/2014 privind modificarea și
completarea Normi sanitare veterinare
care stailește procedura pentru marcarea
și certificarea sanitară veterniară a cărnii.
 Ordin 10/2008 privind aprobarea Normei
veterinare care stabilește procedura
marcării și certificarea sanitară a cărnii
proaspete și marcarea produselor de
origine animală destinate consumului.
 Ordin 1271/2006 pentru aprobarea
Normelor cu privire la comercializarea
produselor din carne.
 Legea nr. 150/2004 privind siguranța
alimentelor și a hranei pentru animale.
 Ordin 96/2014 privind aprobarea
tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-
veterniar și pentru siguranța alimentelor.

Ordin 34/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor privind acordarea de derogări unităţilor care realizează produse alimentare
ce prezintă caracteristici tradiţionale.
Comisiei din 24 octombrie 2007 de
modificare a Reg.(CE) nr. 2074/2005 în
ceea ce privește normele de aplicare
pentru anumite produse de origine
animală destinate consumului uman și de
stabilire a normelor specifice de
organizare a contralelor oficiale privind
inspecția cărnii.
 Regulamentul(CE) nr. 853/2004 al
Parlamentului European și al Consiliului
din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor
norme specifice de igienă care se aplică
alimentelor de origine animală.
 Regulamentul (CE) nr. 1243/2007 al
Comisiei din 24 octombrie 2007 de
modificare a unor norme specifice de
igieă care se aplică alimentelor de origine
animală.
 Regulamnetul (CE) nr. 1243/2007 al
Comisiei din 24 octombrie 2007 de
modificare a anexei III la Regulamentul
(CE) nr. 853/2004 al Parlamanetului
European și al Consiliului de stabilire a
unor norme specifice de igienă care se
aplică alimentelor de origine animală.

Sursa: Siteul official ANSVSA, Ordonanța nr.21/1992 privind protecția consumatorului

CAPITOLUL II
EVOLUȚIA PIEȚEI CĂRNII DE OVINE ÎN ROMÂNIA

2.1 Piața cărnii de ovine la nivel European

Page | 5
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Analiza tradițiilor europene în ceea ce privește creșterea animalelor nu poate fi realizată fără
a trata câteva aspecte legate de Politica Agricolă Comună(PAC). În prezent PAC este supusă
unui proces de reformare, în vederea reconsolidării și a durabilității agriculturii și zonelor rurale
din UE. Aceasta răspunde provocărilor economice, de mediu și teritoriale la nivelul fiecarui stat
membru.8
La nivelul comunității europene, Politica Agricolă Comună a stabilit niște obiective
strategice care au ca țintă creșterea efectivelor de animale la nivel de femă.Astfel au fost
gestionate oserie de fonduri cu rol de suport pentru crescătorii de aimale din țările membre.
Figura nr. 3Formele de sprijin oferite de PAC fermierilor europeni9

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

Fondului european pentru dezvoltare regională

(FEDR)

Fondului social european (FSE)

Fondului de coeziune (FC)

La nivel european, creșterea ovinelor este o activitate agricolă cu grad minor, deoarece nu
produce decât 3,6% din valoarea totală a producției animaliere. Cu toate acestea ovicultura
deține o parte importantă a suprafeței agricole în unele state membre după cum urmează:

Tabel nr. 4 Evoluția efectivelor de ovine/capete la 1000 ha teren agricol (2016-2020)

Stat 2016 2017 2018 2019 2020

Polonia 60,4 55,0 55,0 65,8 60,6
Franța 383,0 352,6 327,3 310,8 272,6
România 899,7 873,1 682,2 710,9 589,1
Italia 258,0 44,2 22,4 19,6 16,0
Spania 1141,4 805,8 600,5 549,1 676,0
Olanda 821,5 833,0 865,8 821,9 670,2
Ungaria 357,8 163,8 161,5 241,6 211,5
Sursa:European Food and Drink Industry, Statistics-import-product-contry.

Privind situația din tabelul nr. 4, a indicatoilor medii calculați în perioada analizată, putem
remarca faptul că Spania manifestă cele mai bune performanțe, urmată de Olanda pe locul doi și
România pe locul trei cu un efectiv mediu 105,02 capete.Valoric, cel mai mic indicator s-a
înregistrat pentru statul membru numit Danemarca, respectiv 59,36.

8
Pitea A., Studii comparative privind țările, tendințele și persp. prod.de animale în România și UE, Cluj, pag. XV
9
Politica Agricolă Comună, Ajutoare acordate ferimierilor în domeniul zooehnic, MADR Site Official

Page | 6
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Fig. nr. 4 Evoluția indicatorilor medii privind efectivele de ovine, la 1000 ha

teren agricol (capete) în statele studiate, în prioada 2016-2020
1500
Număr mediu de capete

9316
1000
716
559,4
500 349,2 359,2
150,7
42,3

Polonia Franța România Italia Spania Olanda Ungaria Țara

După cum putem observa din figura nr. 4 privind evoluția indicatorilor medii a efectivelor de
ovine la 1000 ha teren agricol( capete), în perioada analizată, Spania a deținut primul loc cu un
număr mediu de 931 capete, urmată de Olanda la o diferență de 215 capete și de România la o
diferență de 371,6 capete. Ultimul loc fiind ocupat de Polonia cu doar 42,3 capete.

Industria de procesare a cărnii la nivel european se prezintă ca un sector sustenabil, care știe
să facă față cerințelor din ce în ce mai drastice în ceea ce privește siguranța alimentară și
solicitărilor consumatorilor pentru produse de calitate superioară.10

Tabelul nr. 5 Evolutia producţiei de carne de ovine la 1000 ha teren agricol (t), 2016-2020

Ţara/Anul 2016 2017 2018 2019 2020 Media

Polonia 0,56 0,57 1,55 2,64 0,66 1,196
Franța 6,33 4,79 4,56 3,4 4,16 4,648
România 7,51 5,12 4,64 4,6 4,63 5,3
Italia 1,78 0,35 0,08 5,07 0,07 1,47
Spania 6,43 8,08 9,51 7,02 6,87 7,582
Olanda 7,85 8,21 8,39 8,1 7,74 8,058
Ungaria 0,93 0,32 1,62 2,15 0,14 1,032
Sursa: European Food and Drink Industry, Statistics-import-product-contry.

În ceea ce priveşte producţia de carne de ovine, România se remarcă prin trendul fluctuant al
producţiei pe toată perioada analizată.Cu toate acestea, trendul productiv este cel ascendent, în
anul 2020 înregistrându-se o producţie de 4,63 t la 1000 ha teren agricol, superioară celei din
anul 2016, respectiv 3,60 t carne de ovine. Indicatorii medii ai producţiei de carne de ovine
situează România pe al treilea loc în ierarhia ţărilor luate în studiu. Pentru Polonia(1,19), Ungaria
10
Pagina officiala Asociația Română a Cărnii, Despre industria noastră.

Page | 7
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

(1,03) şi Italia (1,4) s-au obţinut indicatori ai producţiei de carne care diferă foarte semnificativ
de cel obţinut pentru România (fig. nr. 5 ).
Figura nr. 5 Evoluţia producţiei de carne de ovine la 1000 ha teren agricol în statele
studiate, pe parcursul intervalului temporar 2016-2020

1.03 1.2 4.65

8.06
Polonia
Franța
Români
a
Italia 5.3
Spania
Olanda 7.58
Ungaria 1.47

Diferențele care nu au atins pragul de 5% au fost obținute între indicele mediu de producție
al cărnii de ovine al României (5,3) și indicii medii ai Franței (4,7) și Spaniei (7,6), în timp ce
între România și Olanda diferențele dintre indicii de producție au atins pragul de 5%. Acest
lucru ne permite să ierarhizăm cele șapte țări analizate în perioada 2016-2020, în trei categorii:

Figura nr. 6 Ierarhizarea statelor studiate pe categorii

cu producție mare
Olanda

cu producţie medie
România, Spania, Franța

slab producătoare
Italia, Ungaria, Polonia

La nivel global, industria de procesare a cărnii este afectată în mod semnificativ de mai mulți
factori externi precum:tendințele economice, schmbările climatice, demografice, piețele
emergente, noile parteneriate comerciale și previziunile privind creșterea populației. 11
Conform datelor furnizate de European Food and Drink Industry, există teri mari regiuni de
11
asociatia-carnii.ro, Asociația Română a Cărnii, Despre industia noastră

Page | 8
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

producție a alimentelor la nivel european și anume: Uniunea Europeană deține 44% din cifra de
afaceri, SUA deține 20% din cifra de afaceri și China cu un procent de 19%.

Lanțul de aprovizionare este în prezent mult mai globalizat și mai complex, ca urmare a
volumului mare de importuri și exporturi la nivel mondial.

2.2. Evoluția efectivelor de ovine în România

România dispune de importante resurse naturale, care favorizează sectorul zootehnic.
Valorificarea corespunzătoare a acestora ar conduce la dezvoltarea sectorului zootehnic,
acoperirea cererii de carne de pe piața internă și la obținerea unor beneficii importante de către
fermierii români prin accesarea exporturilor.

Politica Agricolă Comună consideră că rolul pajistilor ajută la dezvoltarea rurală și în

protecţia mediului înconjurător și a biodiversităţii. Prin intermediul pășunilor și al fânețelor au
loc fixarea carbonului în sol și reducerea concentrației de CO2 din atmosferă, valorificarea
superioară a azotului, îmbunătățirea calității peisajului, conservarea biodiversităţii, creșterea
fertilităţii solurilor, prevenirea inundaţiilor şi a alunecărilor de teren, gestionarea rezervelor de
apă. 12

Asigurarea securității alimentare pe plan național impune o utilizare optimă a potențialului

natural, în condițiile unei dezvoltări durabile și de perspectivă a sectorului agricol. Deși sectorul
zootehnic autohton a înregistrat progrese semnificative în ultima perioadă, pentru asigurarea
competitivității sunt necesare:
 modernizări ale unităților și sistemelor de producție;
 reevaluarea importanței siguranței alimentare și a calității produselor;
 o mai bună gestiune a riscurilor;
 îmbunătățirea relațiilor între comercianți, procesatori și fermieri 13
9,141
Figura nr. 7 Evoluția efectivelor
9,135
de ovine în România în perioada
2016-2020
8,833

8,533
Analizând sectorul
8,471 zootehnic autohton, se poate
observa că domeniul creşterii
ovinelor a fost puțin afectat de
efectele crizei economice în
12
ADER , http://pajisti-grassland.ro/proiecte/ader132/index.html Valorificarea multifuncţionalităţii pajiştilor în
contextul dezvoltării durabile a agriculturii şi protecţiei mediului, Rapoarte de cercetare, 2011.
13
Peligrad S.,2016
Restricțiile
2017UE și cererea2019
2018 internă 2020
însemnată au subminat lohnul în domeniul cărnii, Revista
specialistilor înEfectiv decărnii,
industria ovine(milioane
2015. capete)

Page | 9
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

perioada 2017-2018. Efectivele naționale de ovine au prezentat o fluctuaţie în toată perioada

analizată, atingâng un nivelul de 9,135 milioane capete oi în anul 2020, an similar cu 2016
(diferență mică de 0,006).
În zonele montane din România, creșterea ovinelor se face în mod tradițional.Tradiţia
românească în creşterea ovinelor s-a maetrializat într-o influenţă acceptabilă din partea pieţelor
internaţionale. Destinaţia preponderentă a producției de pe piaţa internă sau vechii clienți
consacrați (Iordania, Siria) au fost alți factori de stabilitate a sectorului.14

O parte din ovinele crescute au fost destinate consumului în gospodăriile de subzistență.

Existența unor restricţii la export valabile până în anul 2015, datorate Encefalopatiei Ovine
Spongiforme (scrapia) care a constituit un factor ce a moderat apariția unor fluctuații
semnificative pentru perioada de referință.

Conform datelor culese de pe Institutul Național de Statistică putem observa cum sunt
evaluate principalele efective din sectorul zotehnic uvicol în intervalul 2015 – 2019.Vedem că
România a înregistrat un trend ascendent, cu mici fluctuații în ceea ce priveşte efectivele de
ovine la 100 ha teren agricol.

Tabel nr. 6 Evoluția efectivelor de ovine și caprine în România (animale/100 ha) în perioada
2016-2020

Efective Forma de An
animale proprietate 2016 2017 2018 2019 2020
Ovine și Total 83,9 85,5 88,6 90,3 89,1
caprine
Oi, mioare Total
și capre 70,6 71,9 74,3 75,6 75,7
Ovine și Proprietate
caprine privată 92,4 95,1 98,2 99,4 89
Oi, mioare Proprietate
și capre privată 77,8 80 82,4 83,2 75,7
Sursa: INSSE, TEMPO online

Țara noastră ocupă locul întâi la efectivele de ovine și caprine afllate în proprietate privată,
înregistrând o valoare medie de 94,82 capete/100 ha în perioada de referință. O parte din
efectivele anuale de ovine sunt destinate scarificării în centre specializate, în scopul
comercializării.
14

Page | 10
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

2.3 Piața cărnii de ovine în România

La nivelul României funcționarea abatoarelor se face cu aprobarea ANSVSA, existând, la

nivelul anului 2019, 68 de abatoare destinate activităţilor de sacrificare a ovinelor. 15 Ovinele si
tineretul ovin se pot sacrifica indiferent de vârstă pe toată perioada anului în gospodăriile
fermierilor, animalele sacrificate fiind destinate doar pentru consum propriu.

Tabel nr. 7 Sacrificări de ovine şi caprine în abatoare autorizate 2019-2020

Număr capete Greutate Greutate Greutate în

sacrificate în viu (tone) medie (kg) carcasă
(buc) (tone)
2019 190274 5176 27,2 2414
2020 259411 7119 27,4 3206
Variație în +69137 +1943 +0,2 +792
valoare
absolută
Creștere (%) +36,33 +37,53 +0,73 32,80
Sursa:INSSE, TEMPO online

Putem observa că evoluţia sacrificărilor de ovine şi caprine în abatoare specializate în

perioada 2019-2020, a surpins o creştere cu circa 30 % a tăierilor de animale, materializată în
creşterea corespunzătoare a cantităţii de carcase, iar acest lucru a condus la o creștere a
profiturilor producătorilor și procesatorilor.

Aprecierea calității ovinelor se face în viu și prin evaluarea carcasei, după sacrificarea
animalului și prelucrarea carcaselor. Principalele etape de abatorizare sunt:16

 pregătirea animalelor pentru tăiere;

 suprimarea vieții, prelucrarea inițială a carcaselor;
 prelucrarea carcasei, examen sanitar veterinar;
 marcare și cântărire;
 prelucrare frigorifică.

Conform datelor statistice de pe INSSE privind distribuția scarificărilor de ovine și caprine

pe regiuni la finele anului 2020 observăm că regiunile dezvoltate Vest şi Sud Vest Oltenia acoperă
aproape 60% din totalul animalelor sacrificate, în aceste zone fiind obţinută şi peste 2/3 din cantitatea
totală de carcase rezultate pe plan naţional.
Tabel nr. 8 Distribuția scarificărilor de ovine și caprine pe regiuni la finele anului 2020
Regiuni Numărul de capete Greutatea în carcasă
sacrificate
Tone % tone %
15
Pagina officiă ANSVSA, Informații și statistică, 2019
16
Banu C., Tratat de industrie alimentară. Tehnologii alimentare, Editura ASAB, București, 2019.

Page | 11
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Nord Est 17181 6,62 315 9,83

Sud Est 11134 4,29 136 4,24
Sud-Muntenia 48491 18,69 748 23,33
Sud-Vest Oltenia C * C *
Vest 133433 51,44 1388 43,29
Nord- Vest 24882 9,59 259 8,08
Centru C * c *
București – Ilfov * * * *
Total 259411 100 7119 100
Sursa: INSSE, TEMPO Online, Nota c-confidențial, *- lipsa date

2.4 Consumul (mediu lunar în kg/an locuitor ) de carne de ovine în România

În România, consumul anual de carne de oaie pe cap de locuitor, evaluat pe baza

statisticilor oficiale, este de circa 3 kg, la care se adaugă alte 2 kg din sacrificările produse în
gospodării.17 Deși România dispune de efective importante de ovine, consumul de carene de
oaie este în principal ocazional, fiind înregistrate valori maxime în perioada Sărbătorilor
Pascale.
Figura nr. 8 Consumul (mediu lunar în kg/an locuitor ) de carne de ovine

EU 2.6 4.4 2.3 2.2 2.2

România 2.3 3 3 3 3

2016 2017 2018 2019 2020

Justificarea consumului relativ redus de carne de oaie se poate face pe baza obiceiurilor
de consum, bazate pe considerente istorice, și pe prețul practicat relativ ridicat pentru produse
din carne de ovine, comparativ cu carnea de pasăre , vită sau de porc.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA PREȚURILOR

3.1 Evoluția privind prețurile cărnii de ovine pe piețele românești și europene

3.2. Importul și exportul ovinelor (animale vii și carne)
17
Stoian I.,Exportul de ovine compensează consumul redus, Revista specialiștilor din industria cărnii,
http://www.fabricadecarne.ro/exportul-de-ovine-compenseaza- consumul-redus,

Page | 12
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

STUDIU DE CAZ
Producerea și valorificarea cărnii de oaie în produsul tradițional românesc
- Cârnații de pleșcoi-

Istoria Cârnaților de Pleșcoi

Denumirea produsului „cârnaţi de Pleşcoi” vine de la localitatea Pleşcoi18, atestată
documentar încă din anul 1489.19 În prezent, satul Pleşcoi face parte din comuna Berca, stat în
care bătrânii povestesc că din localitatea Urlători (în prezent Valea Nucului) care era între
dealuri, între cele două războaie mondiale, mereu se auzeau urlete de la animalele sacrificate
pentru prepararea cârnaţilor de aici, aceste urlete au dat şi denumirea satului „Urlători”.
Acesta era un mod de viaţă şi de existenţă al localnicilor din comuna Pleşcoi. Fiecare
localnic sacrifica periodic animale pe care le transforma în cârnaţi de Pleşcoi şi îi valorificau
prin prăvălii, pe la rude sau cu diferite ocazii prin târguri.
Datorită îndeletnicirii localnicilor de a creşte animale şi de a cultiva legume, reţeta s-a transmis şi
în localităţile învecinate.
Amplasarea Buzăului la intersecţia celor patru mari provincii româneşti a facut ca
schimbul de produse să fie mult mai uşor, ceea ce a dus la dezvoltarea economică a zonei.
Talentul şi seriozitatea localnicilor i-a transformat în adevaraţi „nobili rurali” şi a făcut ca
faima produsului să treacă peste graniţele judeţului şi chiar a ţării.

18
Iorgulescu B., Dicţionar geografic, statistic, economic şi istoric al judeţului Buzău, Editura Alpha MDN, Buzău, 2005, pg.
402.
19
Primul document care atestă existenţa satului Pleşcoi, datând din 22 mai 1489, emis de domnitorul Vlad Călugărul

Page | 13
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

„Târgul Drăgaica” 20 care se organiza în fiecare an în luna iunie în zona actualului oraş
Buzău şi care funcţionează şi în zilele noastre. Acesta era şi este un prilej de transmitere a
obiceiurilor locale culturale şi a tradiţiilor culinare de la o generaţie la alta.
Grupul aplicant
Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi (APC)
Tabel nr. Procesatori și comercianți ai cărnaților de pleșcoi din cadrul APC
COMPONENȚĂ

Comercianți:
Procesatori:
Procesatori:P S.C. Soradi Danalex S.R.L.
S.C. Comsordi S.R.L.
S.C. Danalex Com 97 S.R.L.
S.C. Tri94 Prodcom S.R.L.

Statutul juridic al Asociaţiei pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi (APCP)

Asociația pentru Promovarea Cârnaților de Pleșcoi (APCP), a luat ființă în anul 2009, în
Buzău și are ca scop promovarea și apărarea intereselor economice, comerciale, profesionale și
juridice ale membrilor săi. Obiectivul principal al asociației este obținerea indicației geografice
protejate-IGP pentru denumirea produsului „Cârnaţi de Pleşcoi”.
Tabel nr. Activitatea membrilor grupului
S.C. Tri 94 Prod Com S.R.L.
are sediul social în municipiul Buzău, iar activităţile de producţie le desfaşoară
în satul Pleşcoi.
Pe lângă activitatea de tranşare a cărnii, societatea s-a afirmat pe piaţa regională
prin fabricarea cârnaţilor afumaţi de Pleşcoi şi a cârnaţilor uscaţi de Pleşcoi.
Societatea produce cârnaţi uscaţi de Pleşcoi şi cârnaţi afumaţi de Pleşcoi din
anul 1994, deţine un flux de producţie conform standardelor europene, păstrând
în acelaşi timp şi fluxul tehnologic tradiţional specific acestor produse.
Agentul economic a făcut de asemenea eforturi importante pentru promovarea
cârnaţilor uscaţi de Pleşcoi şi a cârnaţilor afumaţi de Pleşcoi, alături de
parteneri din presa locală şi naţională a fost unul dintre principalii susţinători ai
mişcării SLOW FOOD în România.
S.C. SORADI DANALEX S.R.L.

20
Viaţa Buzăului, nr.720, Anul III, marţi 16 iunie 1970, Evenimentul zilei:Drăgaica

Page | 14
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

este o societate cu capital integral privat, principalul domeniu de activitate îl

constituie prelucrarea si conservarea cărnii, cod CAEN- 1011.
Agentul economic este un promotor activ al cârnaţilor de Pleşcoi.
Pe lângă activitatea de producţie, unitatea desfăşoară şi activităţi de comerţ cu
amănuntul.

S.C. DANALEX COM 97 S.R.L

Societatea are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul. Agentul economic este un
promotor activ al cârnaţilor de Pleşcoi şi poate face evaluarea satisfacţiei
consumatorilor privind calitatea produselor tradiţionale şi în special al cârnaţilor de
Pleşcoi.
S.C. COMSORADI S.R.L
Unitatea are ca activitate principală procesarea produselor din carne, cod CAEN-
1513, iar ca activitate secundară, comerţ cu amănuntul, cod CAEN-5211.
Principalele produse fabricate şi comercializate de la înfiinţarea carmangeriei
sunt cârnaţi de Pleşcoi afumaţi şi cârnaţi de Pleşcoi uscaţi. Agentul economic
produce cârnaţi de Pleşcoi afumaţi şi cârnaţi de Pleşcoi uscaţi din anul 1994, cu
respectarea metodei tradiţionale de fabricaţie.
Sursa:Informații Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi (APCP)

Produsul alimentar, “Cârnații de Pleșcoi” face parte din Clasa 1.2- Produse din carne
(preparate, sărate, afumate, etc.) și a îndeplinit procedurile de înregistrare în Registrul
Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate, astfel că de la data de 4
octombrie 2019, produsul de Pleșcoi este recunoascut în jurnalul european fiind al șaselea
produs alimentar tradițional românesc.21

Recunoașterea ca produs tradițional românesc protejat aduce un mare beneficiu cârnaților

făcându-i autentici zonei Buzău.
Doar producătorii locali au dreptul să proceseze Cârnați de Pleșcoi, iar în ceea ce privește
prețul, procesatorii promit să rămână neschimbat și vânzarea să se facă doar în cele patru firme
care alcătuiesc Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi.22

Modul de preparare al Cârnaților de Pleșcoi

Renumele cârnaţilor se datorează localnicilor care îmbină resurse naturale (sarea, lemnul
de fag) cu carnea de oaie şi legumele proprii cultivate.

21
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) într-un comunicat remis AGERPRES.
22
Eurostat, Official Journal L 255, 04.10.2019, Class 1.2 Meat products (cooked, salted, smoked, etc).

Page | 15
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Amestecul din carne de oaie ( şi uneori cu vită), cu condimentele naturale, proprii şi

afumat cu lemn de fag uscat, fac ca acest produs să fie reprezentativ de sute de ani pentru
Buzău23-cârnatul de Pleşcoi și astfel să devină specific în ţară și peste granițe.
Figura nr. Există două moduri de a fabrica, Cârnații de pleșcoi și anume:

-afumaţi, care au forma

cilindrică şi se prezintă în
şiraguri lungi, porţionarea
făcându-se la dimensiuni de 15-
18 cm;

-uscaţi, care au formă

aplatizată, datorită presării
manuale cu vergeaua de
lemn pe axul longitudinal,
porţionarea făcându-se la
dimensiuni de 15-18 cm.

Reguli specifice de etichetare

Cârnații de Pleșcoi sunt comercializați în vrac sau ambalați în pungi vidate, având specificat
pe documentele de însoțire și pe etichetă tipul de produs: Cârnați de Pleșcoi ( afumați sau
uscați).24

8. OMarcarea cârnaţilor se realizează prin etichetare. Etichetele

folosite pot fi sub forma unui manşon (bandă înfăşurată în jurul unui
fragment de cârnat) sau sub formă de abţibild aplicabil ambalajului.
Pe etichetă este menţionată:
a) numele şi adresa firmei care a procesat produsul
1. S.C. COMSORADI SRL Buzău
2. S.C. Tri 94 Prodcom S.R.L Buzău
Pe etichetă va fi specificat A.P.C.P, ceea ce reprezintă Asociaţia pentru

23
C. Gh. Dumitrescu, Material documentar privind viata oraşului Buzău, mss. la Arhivele Statului, Filiala Buzau, vol.X B, f 36
v.
24
Berca studiu monografic, Editura Teocora, Buzău, 2008.pag.109.

Page | 16
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi

b) numele produsului
CÂRNAŢI DE PLEŞCOI cu specificaţia afumat sau uscat
c) ingredientele şi condiţiile de păstrare
d) nr. lotului şi perioada de garanţie
Ambalarea se poate realiza în pungi vidate, cu etichetare individuală, în
plase alimentare sau în lăzi PVC. Fiecare ambalaj poartă eticheta producătorului.
După înregistrarea comunitară, cuvintele „indicaţie geografică protejată” sau
abrevierea IGP trebuie să apară pe eticheta ambalajului, lângă denumirea produsului.
De asemenea tot pe etichetă se va trece marca de certificare produs

Page | 17
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

ANEXE
Anexa nr.1 - Delimitarea ariei geografice de procesare a cârnaţilor de Pleşcoi

Page | 18
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Anexa nr. 2- Dovezi scrise care atestă procesarea cârnaților de Pleșcoi în arealul
geografic delimitat

Anexa nr.2 - Licențele de fabricațe;

Page | 19
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Anexa nr. 3 - Documentele juridice constitutive ale Asociaţiei Producătorilor Cârnaţilor

de Pleşcoi-APCP.

Page | 20
 STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -

Anexa nr. 4 - Evenimente ce au consacrat recunoaşterea valorii cârnaţilor de Pleşcoi

STUDIUL DE PIAȚĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR
– CÂRNAȚII DE PLEȘCOI -