Licenta

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT ÎN CADRUL SOCIETĂȚILOR DIN DOMENIUL TURISMULUI - STUDIU DE CAZ
Cuprins
INTRODUCERE..................................................................................................................................................1
CAPITOLUL 1 – RISCUL DE FALIMENT – COMPONENTĂ A DIAGNOSTICULUI ECONOMICO-FINANCIAR AL
FIRMEI..............................................................................................................................................................2
1.1 Definirea şi implicaţiile riscului de faliment..............................................................................2
1.2. Riscul în afaceri și categorii de risc...........................................................................................4
1.3 Modele de evaluare ale riscului de faliment...............................................................................6
1.3.1. Modelul Altman.................................................................................................................6
1.3.2. Modelul Băilășteanu...........................................................................................................6
1.3.3. Modelul Anghel..................................................................................................................7
CAPITOLUL 2 – CARACTERIZAREA ENTITĂTILOR ECONOMICE DIN DOMENIUL TURISMULUI...........................8
2.1. Situația entităților economice din domeniul turismului în perioada 2015-2018.......................8
2.1.1 Evolutia societatilor din turism în perioada 2015-2018......................................................8
2.1.2 Evolutia entitatilor din turism, pe clase de marime.............................................................9
2.1.3 Evoluția microentităților, entităților mici și mijlocii, active din domeniul turismului în
perioada 2015-2018....................................................................................................................10
2.1.4. Evoluția cifrei de afaceri pentru societățile din turism în perioada 2015-2018...............11
2.1.5. Evoluţia cifrei de afaceri pentru entităţile cu activitate de servicii..................................12
2.1.6 Evolutia intreprinzatorilor privati din turism....................................................................13
2.1.7 Evolutia ponderii cifrei de afaceri realizata de întreprinderile active mici si mijlocii din
turism in total cifra de afaceri.....................................................................................................14
2.1.8 Situaţia insolvenţelor în turism în perioada 2015-2018....................................................15
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA RISCULUI DE FALIMENT ÎN CADRUL SOCIETĂȚILOR DIN
DOMENIUL TURISMULUI................................................................................................................................17
3.1. Scurtă prezentare a entitaților economice din eșantion analizat..............................................17
3.1.1. Biroul de Turism pentru Tineret (BTT)...........................................................................17
3.1.2. S.C. Turism Felix S.A......................................................................................................17
3.1.3 S.C. International S.A........................................................................................................18
3.1.4. S.C. Palace S.A. SINAIA.................................................................................................18
3.1.5 S.C. Turism Covasna S.A..................................................................................................19
3.2. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. Biroul de Turism pentru Tineret S.A. în perioada
2016-2018.......................................................................................................................................19
Calculul riscului de faliment conform modelului Altman în cadrul S.C. Biroul de Turism
pentru Tineret S.A......................................................................................................................20
Calculul riscului de faliment conform modelului Baileșteanu în cadrul S.C. S.C. Biroul de
Turism pentru Tineret S.A..........................................................................................................22
Evolutia riscului de faliment - Calculul riscului de faliment conform modelului Anghel în
cadrul S.C. S.C. Biroul de Turism pentru Tineret S.A...............................................................24
3.3. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. S.C. TURISM FELIX S.A..................................26
Calculul riscului de faliment conform modelului Altman în cadrul S.C.TURISM FELIX S.A.
....................................................................................................................................................28
3.4. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. INTERNATIONAL.S.A.în perioada 2016-
2018................................................................................................................................................33
3.5. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. PALACE S.A. SINAIA în perioada 2016-201...39
3.6. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C.TURISM COVASNA S.A. în perioada 2016-2018
........................................................................................................................................................45
CONCLUZII......................................................................................................................................................53
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................................56
INTRODUCERE
Riscul de faliment este reprezentat de incapacitatea entitații de a-și acoperi obligaţiile

angajate prin activităţile curente desfăşurate. Analiza indicatorilor furnizați de situațiile financiare le
pot oferi, atât factorilor de decizie, cât și terților informații cu privire la perturbările care apar și care
anunţă, nu doar posibilitatea apariţiei falimentului, dar și situatii dificile prin care entitățile pot trece
și cu care se confruntă pasajer sau care pot avea efecte pe termen lung. Aceste indicii sunt multiple,
ele putând fi perturbări aparute în desfăşurarea activităţii de exploatare sau perturbări apărute în
modalitațile de finanţare.
Semnalele de natură financiară care anunţă falimentul sunt reprezentate de către
dezechilibrele dintre resursele şi utilizările permanente ale entitații, iar existenţa unui fond de
rulment nesatisfăcător, care impune creditarea ca măsură de acoperire a investiţiilor, făcând
imposibilă rambursarea creditelor aflate la scadenţa normală, la care se adaugă imposibilitatea
reînnoirii acestora și întreruperea fluxului de trezorerie. De asemenea, problemele legate de
managementul clienţilor şi al furnizorilor, gestiunea stocurilor, restanțele importante către bugetul
statului sau proprii angajaţi, dar și măsurile repetate de reducere a activităţii curente de exploatare,
precum și măsura de precizare a pierderilor aferente acestei activități, fac pe termen lung situația să
se cronicizeze și să ducă la apariția falimentului. În timp ce semnalarea din timp a acestor situații
poate fi utilă deoarece permite luarea unor măsuri.
În lucrarea mea de licență mi-am propus să analizez modul în care riscul de faliment a
evoluat sau nu în cadrul unor entități care activează în domeniul turismului.
Deși la nivel internațional există un număr mare de metode de determinare a riscului de
faliment, le-am ales pe acelea care sunt specifice activitații de comerț și servicii, categorie în care se
încadrează activitatea entitățiilor turistice.
Am ales trei metode de evaluare, deoarece așa cum recomandă literatura de specialitate,
acestea trebuiesc adaptate specificului național, specialiștii fiind de acord că nu există o singură
metodă de apreciere a riscului de faliment general valabilă, de fiecare dată trebuind să fie urmărite
mai multe categorii de indicatori care să evidențieze atât riscul de finanțare, cât și riscul de
exploatare. Prin urmare, prin combinarea mai multor metode, se poate ajunge la o conciliere care să
ofere o imagine cât mai corectă cu privire la activitatea desfășurată de o entitate economică și de
riscul de faliment existent sau nu în cadrul acesteia.
1
CAPITOLUL 1 – RISCUL DE FALIMENT – COMPONENTĂ A DIAGNOSTICULUI

ECONOMICO-FINANCIAR AL FIRMEI
1.1 Definirea şi implicaţiile riscului de faliment

În trecutul său istoric, riscul este un concept recent şi în acelaşi timp unul din puţinii termeni
de afaceri cu origini directe în domeniul comercial, financiar şi nu ca fiind derivat din vocabularul
militar, psihologic sau ştiinţific.
În timp ce în anii 1970 “riscul” era o noţiune asociată extrem de mult cu ştiinţele naturii şi mai puţin
cu teoria financiară şi a asigurărilor, însa în ultimii ani termenul conceptului risc a câştigat
importanţă în rândul decidenţilor din lumea afacerilor.
,,Din punct de vedere etimologic noțiunea de risc nu are o origine clară ,însă datorită
OXFORD ENGLISH DICTIONARY am aflat că cea mai veche utilizare a acestui concept provine
din limba engleză ,,risqué” , iar noțiunea termenului faliment provine de la verbul latin ,,fallo-
fallere”care este tradus prin ,,a lipsi’’ “.1
Este esențial de amintit faptul că termenul “risc” face parte din domeniul Contabilitații, și ca
domeniu reprezintă un sistem specific de informație reală care ne ajută să ne dam seama de modul
de desfașurare a fenomenelor într-o organizație și necesarul de documente care să dovedească
claritatea informațiilor obținute.
Falimentul reprezintă situația în care se ințelege, starea unui comerciant care trece prin
anumite etape și se trezește în etapa în care imposibilitatea de a mai face față plăților datorate
creditorilor, stare constatată printr-o hotărâre primită de la judecător”.2
Prin procedura falimentului se înțelege procedura de insolvență (insuficiența fondurilor banești)
care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia, fiind urmată de radierea care o să aibe
loc din registrul în care este înregistrat.
1
Viața contabilă a întreprinderii de la constituire la Faliment, Editura CECCAR, București, 2006
Autori: Iuliana Cenar, Sorin-Constantin Deaconu, Biblioteca Usamvb;
2
Gheorghe Gorniu, Mic Dicționar al economiei de piață, Editura Porto Franco, Galați, 1991, p.67.
2
Nicklas Luhman, este un sociolog germen de renume care a adus o

contribuție instrumentală substanţială prin faptul lansării conceptului “risc”
care reprezintă o formă generală prin care societatea îşi descrie viitorul.
Conform conceptelor lui Luhmann, riscul este un concept care trebuie
deosebit de pericol, în timp ce riscul indică o pierdere posibilă viitoare
datorită deciziei unui alt agent, pericolul se relaţionează cu posibilitatea unei
pierderi cauzate de indecizie.
Pe scurt, teza lui Luhmann susţine că viitorul este total dependent de deciziile prezente. Această
abordare are implicaţii importante pentru analiza riscului.
Baza legală a instituției falimentului în Romania o reprezintă la ora actuală Legea

Falimentului
Tabel numarul 1-Principalele prevederi privind

Legea Falimentului în Romania
1 Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
Art. 245. -Doctrină (1)
(1) Procedura falimentului societății de asigurare/reasigurare se deschide pe baza unei cereri

introduse fie de Autoritatea de Supraveghere Financiară, fie de societatea de
asigurare/reasigurare debitoare sau de creditorii acesteia.
(2) Procedura falimentului unei societăți de asigurare/reasigurare autorizate în România,

precum și a sucursalelor acesteia stabilite în alte state membre este guvernată de legea
română în ceea ce privește regimul și aplicarea procedurii falimentului,
Date conform site-ului: https://lege5.ro/Gratuit/gm4tsobzga/art-245-falimentul-lege-85-2014?
dp=gy4dambug4ytc
În țara noastră, economia este competițională sau de gradul concurenței, deoarece

viabilitatea și funcționalitatea unei afaceri sunt legate de risc deoarece întotdeauna există rezultate
prezente și viitoare care pot aduce evenimente neașteptate.
Analiștii financiari dau o mare atenție acestui fenomen deoarece vor să se apropie de el
pentru a afla motivele care-l generează și strategiile ce pot fi aplicate, este adevărat faptul că sunt
societați care nu mai pot reveni la modul normal de funcționare și sunt nevoite să demareze
procedura de faliment sau insolvență.
3
1.2. Riscul în afaceri și categorii de risc

Menționând mai sus faptul că o afacere este legată de risc prin concurență, viabilitate și
funcționalitate ajungem la idea că domeniul economiei din punctul meu de vedere, este unul foarte
sigur, precis, punctual și de aceea acest fenomen este unul atât de inerent pentru agenții economici
și analiștii financiari.
Cercetătorii care înțeleg noțiunea de risc exprimă o stare de incertitudine deoarece se discută
despre viitorul unei societați, raportul dintre incertitudine și risc redă faptul că nu este importantă
doar partea teoretică ci, din contră, este foarte importantă partea pragmatică care își arată
caracterul aplicativ în procesul decizional prin gestionarea și controlul factorilor care duc la apariția
tipurilor de risc, cu impact direct sau indirect asupra obiectivelor pe care și le-a propus societatea.
Din punct de vedere stiințific, riscul rezultă din incapacitatea firmelor neserioase care nu se
adaptează timpului limită, la cel mai mic cost, la variația condiţiilor de mediu economic, fiind
nevoite să privească din două pucte de vedere:
 al întreprinderii, ca organizație economico-socială care urmăreşte creşterea averii
proprietarilor în vederea remunerării corespunzătoare a factorilor de producţie;
 al aportorilor de capital externi, interesaţi în realizarea celui mai bun plasament în
condiţiile unor pieţe financiare cu diverse avantaje şi riscuri.
În vederea unei gestionări eficiente a riscului în managementul strategic și operativ care
impune cunoașterea și identificarea factorilor ce-l determină, analiștii economici ne spun că cele
mai importante tipuri de risc sunt structurate din urmatoarele puncte de vedere:
1. după modul de localizare, riscul poate fi: macroeconomic, sectorial,
microeconomic;
2. după domeniul de activitate și formele de manifestare există: risc economic (de
exploatare), risc financiar (de capital), risc de faliment, risc comercial, risc bancar;
3. după efectele şi consecinţele lui, riscul vizează: vulnerabilitatea şi perenitatea
afacerii.
Indiferent de obiectivele vizate de cercetătorii diagnosticului financiar, există o bază comună
a relaţiei rentabilitate-risc, în sensul că rentabilitatea presupune aptitudinea entităţii și își asigură
acoperirea cheltuielilor din venituri şi realizarea de profit, iar riscul decurge din imposibilitatea
anticipării cu certitudine a factorilor care determină rezultatul din exploatare (cantitate, cost, preţ) în
corelaţie cu elementele activităţii de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere) care
condiţionează rezultatul final (profit sau pierdere).
Rentabilitatea este privită și determinată în mod diferit în funcţie de participanţii la viaţa
întreprinderii: gestionari, acţionari, bancheri, salariaţi.
De aceea orice activitate în mod normal implică un consum de capital, și este supusă unor
riscuri ce însoţesc rentabilitatea. Când creează sau dezvoltă o întreprindere aducându-i capitaluri,
4
proprietarii anticipează un anumit nivel de rentabilitate (care însoţită de riscul de exploatare

condiţionează nivelul rentabilităţii financiare, riscul financiar aferent, dar şi riscul total și de
faliment) pentru un anumit nivel de activitate, în cazul variaţiei acestui nivel, rentabilitatea suferă
modificări care exprimă riscul capitalului.
Ajungând astfel la diagnosticul financiar-contabil care vizează atât rentabilitatea în
ansamblu, prin studiul numeroaselor performanţe ale exploatării înscrise în contul de rezultat, cât şi
impactul resurselor de finanţare asupra rentabilităţii capitalurilor în raport cu mijloacele folosite,
prin performanţa financiară.
Tipuri de riscuri
1. Riscul de exploatare (sau riscul
economic) este legat de structura costurilor de
exploatare în două categorii: fixe (sau de
structură) și variabile (sau operaţionale), şi depinde în mod direct de ponderea mai mare sau mai
mică a cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor.
2. Riscul financiar decurge din prezenţa în contul de profit şi pierdere şi în bilanţ a

cheltuielilor financiare care remunerează capitalurile împrumutate prin dobânzile la credite.
5
1.3 Modele de evaluare ale riscului de faliment

În literatura de specialitate sunt cunoscute numeroase metode de determinare ale riscului de
faliment, care se aplica diferitelor categorii de entităţi economice.
În cele ce urmează voi descrie metodele aplicabile unităţilor ce desfăşoară activităţi de
turism.
1.3.1. Modelul Altman

Modelul se aplică pentru firmele care nu sunt cotate la bursă.
Pentru a extinde aplicabilitatea modelului autorul a înlocuit în r4 valoarea de piața a
capitalului cu mărimea capitalurilor proprii , ceea ce a condus la modificarea valorii Z a
coeficienților medii de ponderare, caz în care se afecteaza ratele, modelul având urmatoarea
structură:
Z = 0,717 r1 + 0,847 r2 + 3,107 r3 + 0,420 r4 + 0,998 r5
Valoarea scorului Z stabilește două limite și o zonă de incertitudine după cum se regăsește
mai jos:
 Z<1,8 – faliment într-un an de zile;
 1,81 ≤ Z ≤ 2,675 – zonă de incertitudine cu risc mare de faliment;
 2,677 ≤ Z ≤2,99 – zonă cu risc mic de faliment;
 Z > 2,99 – zonă lipsită de amenințarea falimentului.
a) r1 – active circulante/activ total – rată de structură a activului și măsoară gradul de
flexibilitate al agentului economic;
b) r2 – profit reinvestit/activ total – indică contribuția proprie a agentului economic la
finanțarea investițiilor;
c) r3 – profit brut/activ total – cuantifică performanțele activului patrimonial;
d) r4 – valoarea de piața a capitalului/obligații pe termen lung – cuantifică o parte a gradului
de îndatorare;
e) r5 – cifra de afaceri/activ total – exprimă randamentul patrimoniului.
1.3.2. Modelul Băilășteanu

Modelul Băilăşteanu propune următoarele variabile:
a) G1 – lichiditatea generală (curentă) = active curente/pasive curente;
b) G2 – solvabilitatea = (profit net +amortizarea)/(rata rambursării creditului +dobândă);
c) G3 – recuperare clienți = cifră de afaceri/clienți;
d) G4 – rentabilitatea costurilor = profit/cheltuieli x 100.
6
Funcția este:
B = 0,444 G1 + 0,909 G2 + 0,0526 G3 + 0,0333 G4 + 1,1414
B=are o valoare maximă egală cu 4 și o valoare minimă cu -1,4.
Funcția de valoarea înregistrata se consideră :

 B< 0,5 – faliment iminent ;
 0,5 < B< 1,1 – zonă limitată;
 1,1,< B<2,0 – zonă intermediară;
 B> 2,0 – zonă favorabilă.
1.3.3. Modelul Anghel

Funcţia aplicabilă acestui model este următoarea:
A = 5,676 + 6,3718 X1 + 5,3932 X2 - 5,1427 X3 - 0,0105 X4
a) X1 = profit net/venituri;
b) X2 = cash-flow/venituri;
c) X3 = datorii/active;
d) X4 = (obligații/cifră de afaceri ) x 360;
e) C = 5,676-constantă
Corespondența dintre valoarea funcției A și probabilitatea falimentului :
 A < 0 – faliment/eșec;
 0 < A < 2,05 – zone de incertitudine;
 A > 2,05 – non-faliment.
7
CAPITOLUL 2 – CARACTERIZAREA ENTITĂȚILOR ECONOMICE DIN DOMENIUL

TURISMULUI
2.1. Situația entităților economice din domeniul turismului în perioada 2015-2018

Pentru a avea o imagine asupra modului în care în cadrul ultimilor ani a evoluat situaţia
entităţilor economice din domeniul turismului, mi-am propus să analizez mai mulţi indicatori şi
anume: numărul societăţilor care desfăşoară activităţi turistice, cifra de afaceri a socităţilor care
activează în turism, numărul întreprinzătorilor privați din turism, ponderea cifrei de afaceri realizate
de întreprinderile mici şi mijloci din turism în total cifră de afaceri, situaţia insolvenţelor din tursim.
2.1.1 Evoluția societăților din turism în perioada 2015-2018

Pornind de la faptul că numărul entitaților care își desfășoară activitatea la nivelul economiei
naționale a crescut în perioada 2015-2018, am urmărit și modul în care a evoluat numărul entităților
care activează în domeniul turistic.
La nivelul anului 2015 numărul entităților economice existente în Romania era de
1.013.907. Deși numarul acestora a crescut de la un an la altul, creșterea nu a fost semnificativă.
Astfel, la nivelul anului 2016 ea a fost de 1%, în anul 2017 de 4%, iar în anul 2018 de 6%.
Tabelul 1. Evoluţia numărului total de societăți și al celor din industrie, construcţii,

comerţ şi servicii în perioada 2015-2018
Număr
Tipul operatorilor Perioada
economico-sociali
2015 2016 2017 2018
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
101390 100 102418 101 105079 104 1077536 106

Total întreprinderi 7 6 7
8
488120 100 500.428 102 525.660 108 547.570 112

Întreprinderi din
industrie,
construcții, comerț și
alte servicii
Hoteluri și 24866 100 25612 103 26414 106 27182 109
restaurante
Sursa: INSSE: Anuarele statistice ale României 2017-2019
De asemenea, conform datelor prezentate în tabelul 1 se constată că numărul entităţilor care

desfăşoară activităţi în domeniul industriei construcţiilor, comerţului şi serviciilor a crescut în
perioada analizată. Astfel creşterile au fost de 2% în 2016, comparativ cu anul 2015, cu 8% în 2017
comparativ cu acelaşi an şi cu 12% în 2018, acest lucru fiind un aspect ce se poate evidenţia la
nivelul întregii economii a României ca urmare a creşterii încrederii investitorilor în sistemul de
afaceri românesc, dar şi tatonărilor care se fac în diverse sectoare de activitate.
În ceea ce priveste numărul entităților care desfășoară activitate de hotelărie și restaurație,
numărul acestora a crescut cu 3% în 2016 comparativ cu 2015, cu 6% în 2017 și cu 9% în 2018.
Evoluția numarului total de societați

1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
Total întreprinderi Întreprinderi din Hoteluri si restaurante
industrie, construcții,
comerț și alte servicii
2015 2016 2017 2018

Graficul 2.1.1. evidenţiază şi el aspectele rezultate din analiza datelor aferente perioadei 2015-2018.
2.1.2 Evoluția entităților din turism, pe clase de mărime

Conform legislației în vigoare, entitățile economice se clasifică pe clase de mărime, în raport
de numărul de angajați, în microentități, entități mici, entități mijlocii și entități mari.
Tabelul 2. Evoluția entităților economice din turism, după clase de marime

Număr
9
Tipul de entitate 2015 2016 2017 2018

Hoteluri și restaurante – total 24866 25612 26414 27182
Microentități 21039 21663 22262 22817
Entități mici 3457 3564 3756 3946
Entitități mijlocii 341 355 365 387
Entități mari 29 30 31 32
Din analiza efectuată se constată că cel mai mare numar al entitaților care își desfășoară
activitatea în domeniul turismului sunt entitățile mici și microentitățile.
Evoluția numarului de entitați din turism, pe clase de

marime
30000
26414
25612
27182
24866
25000 22817
2103921663
22262
20000
15000
10000
5000 3946
3457 3564
3756
341 355 29 30
0 387
365 31
32
Hoteluri si Microentitati Entitati mici Entetitati mijlocii Entitati mari
restaurant - total
Hoteluri si restaurant - total Microentitati

Entetitati mijlocii Entitati mari
Graficul 2.1.2. Evoluția numărului de entități care desfasoară activități turistice, după clasa de
marime
Așa cum se poate observa și din graficul de mai sus, microentitațile reprezintă între 81-87%
din entitățile economice, în timp ce entitățile mari reprezintă aproximativ 0.1% din totalul acestora.
2.1.3 Evoluția microentităților, entităților mici și mijlocii, active din domeniul turismului în
perioada 2015-2018
Numarul entităților active din turism reprezintă aproximativ 99% din numarul total al
entităților.
Tabelul 3. Evoluția entităților active din turism
Număr
Activitatea Perioada
2015 2016 2017 2018
Hoteluri si Numar % Numar % Numar % Numar %
restaurante 24768 100 25582 103 26383 106 27150 110
10
Urmărind evoluția acestora constatăm că au loc creșteri ale numărului de entități active în
perioada analizată, care urmează același trend de creștere al entităților economice din turism, ceea
ce demonstrează faptul că ponderea entităților inactive este în general constantă.
E v o luț ia s o c ie tă țilo r a c tiv e din tur is m

27500
27150
27000
26500 26383
26000
25582
25500
25000 24768
24500
24000
23500
Hoteluri și restaurante
2015 Linear (2015) 2016 2017 2018
2.1.4. Evoluția cifrei de afaceri pentru societățile din turism în perioada 2015-2018
Ponderea cifrei de afaceri realizată de întreprinderile active mici și mijlocii în cifra de
afaceri a întreprinderilor din industrie, construcţii, comerț și alte servicii, pe activități ale economiei
naționale este prezentată în tabelul 5.
Tabelul 4. Ponderea cifrei de afaceri în turism conform perioadei 2015-2018
%
2015 2016 2017 2018
Turism-Hoteluri și 85,2 84,9 85,4 85,5
Restaurante
Interpretarea datelor:
Analizând ponderea cifrei de afaceri a entităţilor care desfăşoară activităţi în domeniul

turismului, constatăm că această pondere a scăzut cu 0,3 în 2016 după care în anii 2017 şi 2018
aceasta a crescut cu 0,2 în 2017 comparativ cu 2016 şi cu 0,3 în 2018 comparativ cu anul de bază.
Acest lucru se datorează faptului că în acest domeniu de activitate activează un număr
ridicat de entităţi ce intră în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.
11
Evoluția cifrei de afaceri pentru societățile din turism

85.6
85.5
85.5
85.4
85.4
85.3
85.2
85.2
Valori
85.1
85
84.9
84.9
84.8
84.7
84.6
2015 2016 2017 2018
Axis Title
Turism Polynomial (Turism )
Graficul 2.1.4. Evoluția cifrei de afaceri a societăților din turism în perioada 2015-2018.
Interpretarea datelor
Aşa cum am arătat şi mai sus, în perioada analizată a crescut ponderea cifrei de afaceri,
scăderea din 2016 fiind datorată scăderii cifrei de afaceri din acest an în domeniul turismului şi nu
unei creşteri a cifrei de afaceri pentru celelalte domenii de activitate.
2.1.5. Evoluţia cifrei de afaceri pentru entităţile cu activitate de servicii

Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate în
principal pentru populaţie, pe activităţi ale economiei naționale este prezentată în tabelul 6.
Tabelul 5. Cifra de afaceri a entităţilor din turism

Milioane lei preturi curente
Tip entitate Perioada
2015 2016 2017 2018
Mil.lei % Mil.lei % Mil.lei % Mil.lei %

Total, din care:
19610 100 21208 103 23913 121 27538 140
Hoteluri și alte 4142 100 4533 109 4931 119 5711 137
facilități de cazare
similare
Sursa: INSSE: Anuarele statistice ale Romaniei 2017-2019
12
Conform datelor prezentate în tabelul 3 se constată că cifra de afaceri pentru entitățile din
turism care desfăşoară activitati principale de servicii de piaţă prestate în principal pentru
populaţie, pe activităţi ale economiei naționale a crescut în perioada analizată. Astfel, creşterile au
fost de 9% în 2016 comparativ cu anul 2015, cu 19% în 2017 comparativ cu acelaşi an şi cu 37% în
2018, acest lucru fiind un aspect ce se poate evidenţia la nivelul întregii economii a României ca
urmare a creşterii încrederii investitorilor în sistemul de afaceri românesc, dar şi tatonărilor care se
fac în diverse sectoare de activitate.
În cazul datelor entităților totale întâlnim urmatoarele creșteri: de 3% în 2016 comparativ cu
anul 2015, cu 21% în 2017 comparativ cu acelaşi an şi cu 40% în 2018 acesta fiind un aspect care
se datorează tot încrederii din cadrul sistemului de afaceri.
Cifra de afaceri în turism

30000
27538
25000 23913
21208
19610
20000
15000
10000
5711
4533 4931
5000 4142
0
2015 2016 2017 2018
Hoteluri Linear (Hoteluri ) Total
Graficul 2.1.5. Evoluția cifrei de afaceri din turism în perioada 2015-2018
2.1.6 Evoluția întreprinzătorilor privați din turism

Analiza a urmărit și numărul întreprinzătorilor mici și mijlocii din domeniul turistic.
Tabelul 6. Evoluția întreprinzătorilor privați din turism

Număr
Turism 2015 2016 2017 2018
Întreprinderi Număr % Număr % Număr % Număr %
familiale și Persoane
independente
480 100% 456 -5% 454 -5,4 % 478 -0,4 %
13
Analizând evoluția întreprinzătorilor privați care desfăşoară activităţi în domeniul

turismului, constatăm că această evoluție a scăzut cu 5% în 2016 după care în anul 2017 a scăzut cu
5,4 % şi în anul 2018 aceasta a scăzut cu 0,4% comparativ cu anul de bază.
Turism -Întreprinderi
485
480
480
475 478
470
465
460
455 456
454
450
445
440
2015 2016 2017 2018
Turism -Intreprinderi Linear (Turism -Intreprinderi )
Graficul 2.1.6 Evoluția întreprinzătorilor privați din turism în perioada 2015-2018
2.1.7 Evoluția ponderii cifrei de afaceri realizată de întreprinderile active mici și mijlocii din
turism în total cifră de afaceri
O imagine cu privire la locul pe care turismul îl ocupa în cadrul economiei naționale ne-o
poate oferi cifra de afaceri a entităților economice din domeniul analizat.
Tabel 7. Evoluția ponderii cifrei de afaceri

%
2015 2016 2017 2018
Turism % % % %
91,5 92,6 96,4 97,4
Total Cifra de afaceri 58,8 58,2 57,4 57,3
14
În condiţiile în care cifra de afaceri totală din activităţile turistice reprezentat între 58,2% în
2016 şi 58,8% în 2015 din totalul cifrei de afaceri a economiei naţionale, constatăm că cifra de
afaceri a entităţilor mici şi mijlocii deţine ponderi cuprinse între 91,5% în 2015 şi 97,4% în 2018
acest lucru dovedind faptul că la nivelul industriei turistice din România nu există un număr mare
de operaturi care se încadrează în categoria entităţilor mari.
Evoluția ponderii cifrei de afaceri realizată de

întreprinderile mici și mijlocii
120
100 96.4 97.4

91.5 92.6
80
58.8 58.2 57.4 57.3

60
40
20
0
2015 2016 2017 2018
Turism Linear (Turism) Total Cifra de afaceri
Graficul 2.1.7 Evoluția ponderii cifrei de afaceri în perioada 2015-2018
2.1.8 Situaţia insolvenţelor în turism în perioada 2015-2018

Analizând situaţia insolvenţelor, la nivelul României, constatăm o scădere a numărului
acestora. Potrivit ultimelor date publicate într-un studiu COFACE se constată ca în 2019 numărul
acestora este cu 22% mai mic faţă de anul 2018.
Tabelul 8. Situaţia insolvenţelor în perioada 2015-2018

Număr
Anul 2015 2016 2017 2018
% % % %
Nr.entităţ 10.174 100 8.053 79 8.256 81 7.788 77
i
Sursa: COFACE, Studiul insolvențelor 2015-2019
În perioada analizată se constată că numărul insolvenţelor a scăzut, scăderile faţă de 2015
fiind de 21% în 2016, de 19% în 2017 şi de 27% în 2018.
15
Tabelul 9. Situaţia insolvenţelor în perioada 2015-2018, în domeniul turismului

Număr
Anul 2015 2016 2017 2018
% % % %
Hoteluri şi 396 100 687 73 617 56 348 87
restaurant
e
Sursa: COFACE, Studiul insolvențelor 2015-2019
În perioada analizată se constată că numărul insolvenţelor a scăzut în perioada 2015-2018,
astfel că scăderile faţă de 2015 fiind de 27 % în 2016, de 44 % în 2017 şi de 13 % în 2018.
Deducem faptul că în anul 2018 situația insolvențelor a crescut fața de anul 2017, dar în
perioada analizată reprezintă tot o scădere la nivelul țarii.
16
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA RISCULUI DE FALIMENT ÎN

CADRUL SOCIETĂȚILOR DIN DOMENIUL TURISMULUI
3.1. Scurtă prezentare a entităților economice din eșantionul analizat

Așa cum spuneam la început, în capitolul de fața mi-am propus să analizez modul în care s-a
modificat riscul de faliment al unor entități din domeniul turismului, eșantionul supus studiului fiind
reprezentat de cinci entități, și anume: Biroul de Turism pentru Tineret, Societatea de Turism
Felix, S.C. International S.A., S.C. Palace S.A. Sinaia și S.C. Turism Covasna S.A.
3.1.1. Biroul de Turism pentru Tineret (BTT)

Este o instituție de stat înființată în 1968 care are ca activitate turismul pentru tineret, dar și
programe turistice care se adresează publicului larg. Ulterior a fost reorganizată ca societate
comercială și a schimbat numele în S.C. BTT S.A. începand cu anul 2001.
3.1.2. S.C. Turism Felix S.A.

Turism Felix este o companie hotelieră din România, reprezentată de acționarul majoritar al
companiei care este SIF Transilvania, cu o participație de 63,2%, iar SIF Oltenia deține 16,86% din
acțiuni. Din 1995 până în prezent resursele naturale ale staţiunii Băile Felix sunt puse în valoare de
către compania Turism Felix SA, care în ultimii ani a făcut investiţii masive în infrastructura de
turism. Principalele atracţii gravitează în jurul apei termale, existând piscine, ştranduri, centre
performante de tratament și recuperare, centre SPA, hoteluri de la 2 stele până la 5.
Compania Turism felix S.A. se tranzacționează la categoria a doua a Bursei de Valori
București, sub simbolul TUFE.
17
3.1.3 S.C. International S.A.

Hotelul International care se află în Sinaia funcționeaza în cadrul unei societăți pe acțiuni cu
același nume, având 4 stele și oferind atât servicii de cazare, cât și de alimentație publică. Hotelul
este caștigator al TripAdvisor’s Certificate of Excellence în anii 2013 și 2014, precum și Traveler’s
Choice în fiecare an începând cu 2015.
3.1.4. S.C. Palace S.A. SINAIA

S.C. PALACE S.A. Sinaia este o entitate economică cu persoana juridică română, fiind
înființată ca societate pe acțiuni – în anul 1991. Are un capital social în valoare de 3.780.094,70 lei,
divizat în 37.800.947 acțiuni cu valoare nominală de 0,10 lei.
Societatea Palace S.A. oferă cazare prin intermediul a doua hoteluri: Palace și Caraiman,
care sunt cladiri de patrimoniu istoric, în stil clasic românesc, construite în anul 1911, respectiv
1881, care sunt clasificate la nivelul de 4 și 3 stele.
Hotel Palace Hotel Caraiman
18
3.1.5 S.C. Turism Covasna S.A.

S.C. Turism Covasna S.A. este una dintre principalele societăți de turism balnear din
România. Complexul balnear al SC. Turism Covasna S.A. este alcătuit din hotelurile Covasna și
Cerbul, clasificate cu 3 stele și Caprioara – 4 stele care au structuri de alimentație publică la
categoria 3 stele și bază de tratament proprie. Societatea deține o capacitate de 777 de locuri de
cazare, fiind cel mai mare complex hotelier din stațiunea Covasna, recunoscut pentru serviciile
diversificate oferite turiștilor și calitatea tratamentului balnear datorată așezării centrale, direct pe
sursele de gaz mofetic și ape minerale.
3.2. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. Biroul de Turism pentru Tineret S.A. în
perioada 2016-2018
În vederea determinării riscului de faliment in cadrul S.C. Biroul de Turism pentru Tineret
am centralizat principalii indicatori economico-financiari pe baza informațiilor furnizate de
situațiile financiare.
Astfel, aceștia se referă atât la elementele patrimoniale de natura activelor, a datoriilor și a
capitalurilor proprii, dar și informații referitoare la cifra de afaceri, cheltuieli și rezultate financiare.
Din datele furnizate de situaţiile financiare se poate constata că valoarea activelor a scăzut în
perioada analizată, acest lucru datorându-se atât scăderii valorii activelor imobilizate, cât şi a celor
circulante.
Activele sunt elemente care stau la baza determinării riscului de faliment, de aceea trebuie
arătat că valoarea scăderii activelor imobilizate a fost determinată de calculul şi înregistrarea
amortizării, dar şi casării unor mijloace fixe a căror durată de utilizare a expirat.
Referitor la activele circulante, scăderea acestora este determinată de scăderea valorilor
deţinute de societate în conturile sale curente, dar şi de scăderea valorii creanţelor. Acest lucru se
poate datora însă, preocupării manifestate de societate cu privire la încasarea la timp a acestora.
În ceea ce privesc datoriile, acestea au crescut atât datorită datoriilor curente, cât şi celor pe
termen lung datorate angajării unor credite pentru investiţii.
Deşi cifra de afaceri a crescut în 2018, societatea a înregistrat pierderi. Pierderi mult mai
mari, însă au fost înregistrate în 2016.
19
Tabelul 3.2.1. - Indicatori financiari ai S.C. Biroul de Turism pentru Tineret S.A. în perioada
2016-2018
Nr. Crt. Indicator 2016 2017 2018
1 Active imobilizate - total 63 279 951 60 094 335 59.512.675
2 Stocuri 12.341 69.477 91.437
3 Creanțe 5.808.284 1.574.388 2.017.372
4 Clienți 4.181.964 1.023.220 1.230.596
5 Disponibilități bănești 6.508.773 2.670.058 2.017.372
6 Active circulante - total 12.329.398 4.313.923 4.126.181
7 Total activ 75.609.349 64.408.258 63.638.856
8 Datorii ce trebuie plătite 3 402 325 631 886 1.935.655
într-o perioada de până la
un an (pasive curente)
9 Datorii ce trebuiesc 102 967 275 037 340.341
plătite într-o perioadă mai
mare de un an
10 Rată rambursare credit 34.322 45.339 42.542
pe termen lung + dobândă
11 Datorii totale 3.505.292 906.923 2.275.996
12 Capitaluri proprii 58.657 906 57.672.683 55.222.527
13 Valoarea de piață a 13.541.715 13.541.715 13.541.715
capitalului (capital social)
14 Total pasiv 75.609.349 64.408.258 63.638.856
15 Cifră de afaceri 1.696.761 3.058.985 4.077.243
16 Total venituri 1.920.152 6.518.679 4.295.175
17 Cheltuieli de amortizare 3.951.996 3.539.960 3.306.279
18 Total cheltuieli 8.625.837 5.591.992 6.858.272
19 Profit brut -6.705.685 926.687 -1.563.097
20 Profit net -6.705.685 911.124 -1.563.097
21 Profit reinvestit 0 0 0
22 Cash-flow 5.572.183 2.403.052 1.987.230
Sursa: Bilanțuri contabile Firma de Turism Biroul de Turism pentru Tineret
Calculul riscului de faliment conform modelului Altman în cadrul S.C. Biroul de Turism
pentru Tineret S.A.
Modelul Altman folosește tehnica analizei discriminante multivalente și permite obținerea unui scor
ce ne oferă o anumită probabilitate legată de faptul că entitatea analizată să intre în faliment sau nu.
Ca dezavantaje ale acestei metode putem semnala: utilizarea unor informații istorice, existente la
data întocmirii situațiilor financiare și nu a unor informații actualizate permanent; contabilizarea
informațiilor financiare într-un mod diferit, în funcție de creativitatea permisă legal fiecarui
contabil.
20
Tabelul 3.2.2. Variabilele modelului Altman
Anu r1 r2 r3 r4 r5
l
201 12.329.398/75.609.349 0 - 1.696.761/75.6
13.541.715/10
6 = 6.705.685/75.609.349 09.349=0,022
2 967=
0.163 =
131,52
-0.088
Z = 0,717x0,163 + 0,847x0 + 3,107x(-0,088) + 0,420x131,52 + 0,998x0,022 = 55,10

201 4.313.923/64.408.258= 0 926.687/64.408.258= 13.541.715 3.058.985/64.4
7 0.066 0.014 /275 037= 08.258=0,047
49,23
Z = 0,717x0,066 + 0,847x0 + 3,107x0,014+ 0,420x49,23 + 0,998x0,047 = 20,81
201 4.126.181/63.638.856= 0 - 4.077.243/63.6

8 0.0648374 1.563.097/63.638.856 38.856=0,064
13.541.715/
=
340.341=39,79
-0.024562
Z = 0,717x0,064 + 0,847x0 + 3,107x0,024 + 0,420x37,79 + 0,998x0,064 = 16,05
Din calculul scorurilor rezultă că societatea nu se află în situaţia riscului de faliment. Pe de

altă parte valoarea scorului a scăzut în perioada 2016-2018.
Graficul 3.2.1. Evoluția riscului de faliment conform modelului A ltman în

cadrul firmei B .T .T.
140
120
100
80
131.52
60
40
49.23
20 39.79
0
2016 2017 2018
-20
r1 r2 r3 r4 Linear (r4) r5
21
Tabelul 3.2.3. Centralizarea rezultatelor - modelului Altman
Z2016= 55,10 Zonă lipsită de amenințarea falimentului

60
Graficul 3.2.2.C entralizarea rezultatelor finale în cadrul modelului
A
50
ltman
40
30
20
10
0
Z
Conform datelor calculate în modelul Altman se constată faptul că Biroul de Turism pentru
Tineret nu se confruntă cu risc de faliment și cu toate că în perioada analizată scorul Z a scăzut de
mai mult de 3 ori, el se situează înca la o valoare ce nu comportă riscuri pentru entitate.
Faptul că în anii 2016 și 2018 entitatea a înregistrat pierderi a fost compensat de faptul că
societatea deține active cu valori de peste 10 ori mai mari, ceea ce face ca aceste pierderi să poată fi
acoperite fara probleme pe baza activelor.
Un aspect care ar trebui însa urmarit este cel legat de faptul că societatea nu a înregistrat
profit în această perioadă, investițiile fiind făcute doar pe seama creditelor contractate în această
perioadă.
Calculul riscului de faliment conform modelului Băileșteanu în cadrul S.C. S.C. Biroul de
Turism pentru Tineret S.A.
Modelul Băileșteanu semnalează apariția falimentului ca urmare a imposibilitații achitării

datoriilor curente și prin lipsa resurselor financiare necesare rambursării datoriilor pe termen mediu
și lung. Se urmărește de asemenea încasarea creanțelor și mărimea profitului sau lipsa acestuia.
Economistul a constatat că există o dependență între aceste situații, motiv pentru care ia în calcul
indicatori precum lichiditatea, solvabilitatea, viteza de rotație a clienților sau profitul.
22
Tabelul 3.2.4. Variabilele modelului Băileşteanu
Anul g1 g2 g3 g4
2016 75.609.349/75.609. - 1.696.761/4.181. -
349=1 6.705.685+3.951.996/34 964=0,40
6.705.685/8.625.837x
.322= - 80,23 100=-77,73
B=0,444 x1 + 0,909 x (-80,23) + 0,0526x0,40 + 0,0333x (-77,73) + 1,1414 = -72,43
2017 64.408.258/64.408. 911.124+3.539.960/45.3 3.058.985/1.023. 926.687/5.591.992x
258=1 39=99,17 220=2,99 100=16.57
B=0,444 x1 + 0,909 x99,17 + 0,0526x 2,99 + 0,0333x 16,57 + 1,1414 = 101,74
2018 63.638.856/63.638. - 4.077.243/1.230. -
856=1 1.563.097+3.306.279/42 596=3,31 1.563.097/6.858.272x
.542= - 40.97 100=-0,22
B=0,444 x1 + 0,909 x (-40,97) + 0,0526x 3,31 + 0,0333x(-0,22) + 1,1414 = -36,61
Calculul scorului realizat conform metodei Băileșteanu evidenţiază faptul că societatea

oscilează între risc ridicat de faliment şi lipsa riscului.
Graficul 3. 2. 3. E volu ția riscu lui conform metodei B ăileșteanu în cadrul

F irmei B .T .T .
150
100
50
0
2016 2017 2018
-50
-100
g1 g2 Linear (g2) g3 g4
Tabelul 3.2.5. Centralizarea rezultatelor în cadrul modelului Băileșteanu
B2016=-72.43 Faliment iminent
B2017= 101.74 Zonă favorabilă
B2018=-36.61 Faliment iminent
23
Graficul 3.2.4. C entralizarea rezultatelor conform metodei Băileșteanu

150
101.74
100
50
0
B
-50 -36.61
-72.43
-100
2016 2017 2018 Linear (2018)

Pe baza datelor obţinute din calculul riscului de faliment prin utilizarea metodei Băileşteanu
se constată că S.C. BTT S.A. prezintă risc de faliment, în anii în care înregistrează pierderi. Acest
lucru se datorează accentului pus de model pe indicatorii de solvabilitate ai unei societăţi, fără să ia
în calcul faptul că lipsa profitului ar putea fi suplinită de existenţa cash-flow-lui utilizat în achitarea
datoriilor curente şi în existenţa creanţelor din încasarea cărora se vor obţine disponibilităţi băneşti
care vor permite desfăşurarea activităţii curente. Pe de altă parte, raportând mărimea pierderilor la
valoarea capitalurilor, precum şi la valoarea cifrei de afaceri, metoda consideră că acoperirea
pierderilor ar putea fi una dificilă.
Evoluția riscului de faliment - Calculul riscului de faliment conform modelului Anghel în

cadrul S.C. S.C. Biroul de Turism pentru Tineret S.A.
Modelul Anghel utilizează informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere al unei

entităţi economice.
Tabelul 3.2.6. Variabilele modelului Anghel
Anu x1 x2 x3 x4
l
2016 - 5.572.183/1.920.152= 3.505.292/75.609.349 3.505.292/1.696.761
6.705.685/1.920.15 2,90 =0,05 x
2= -3,49 360=743,7
X = 5,676 +6,371 x (-3,49) + 5,3932x2,90 - 5,1427x0,05 - 0,0105x743,7 = - 8,99
2017 911.124/6.518.679 2.403.052/6.518.679= 906.923/64.408.258= 906.923/3.058.985x
=0,13 0,36 0,014 360=106.7
X = 5,676 + 6,3718x0,13 + 5,3932x0,36 - 5,1427x0,014 - 0,0105x 106,7 = 8,13
2018 - 1.987.230/4.295.175= 2.275.996/63.638.856 2.275.996/4.077.243
1.563.097/4.295.17 0,46 =0.04 x360=200,9
5= - 0,36
X= 5,676+6,3718 x (- 0,36) + 5,3932x0,46 - 5,1427x 0,04 - 0,0105x200,9 = 4,43
24
Calculul scorurilor evidentiază faptul că pericolul este determinat de existenţa pierderilor,

dar şi de mărimea acestora.
800 743.7
700 G r a f ic ul 3 . 2 . 5 . E v o luția r is c ului
de fa lime nt c o nfo r m
600 me to de i A ng he l
500
400
300
200.9
200
106.7
100
2.9 0.05 0.13 0.36 0.01 0.46 0.04
0
-3.49 2016 2017 -0.36 2018
-100
x1 x2 x3 x4
Tabelul 3.2.7. Centralizarea rezultatelor în cadrul modelului Anghel
A2016=-8,99 Eșec
A2017=8.13 Non-faliment
Graficu l 3.2. 6. C en tra liza rea rezu ltatelor co n form meto d ei A n g h el

10
0
A
-2
-4
-6
-8
-10
2016 2017 2018
Modelul Anghel vine ca o medie a celelaltor două model, arătând că în anul 2016 societatea
era ameninţată de faliment. Situaţie care s-a îmbunătăţit în perioada următoare. Chiar dacă în ceea
ce societatea a înregistrat pierderi, ceea ce reprezintă un real avantaj pentru ea este existenţa
activelor pe care le deţine şi care pot acoperi în orice moment datoriile curente. De asemenea,
raportul dintre cifra de afaceri şi datorii este una optima, astfel încât pentru perioada analizată nu
25
există pericolul intrării în faliment. Însă, managementul societăţii va trebui să urmărească evoluţia
activităţii în perioada următoare, având în vedere faptul că valoarea indicatorului s-a redus la
jumâtate în perioada celor 3 ani analizaţi, scăzând de la un an la altul. Dacă tendinţa va fi aceeaşi în
perioada următoare, societate riscă să înregistreze risc de faliment. Iar acest lucru va fi vizibil peste
următorii 2-3 ani ca urmare a raportării rezultatelor obţinute în 2020, an puternic lovit din punct de
vedere turistic, de către recenta pandemie.
Tabelul 3.2.8. Riscul de faliment în cadrul S.C. S.C. Biroul de Turism pentru Tineret S.A. în
perioada 2016-2018
Modelul 2016 2017 2018

Altman 55,10 20,81 16,05
Băileșteanu -72,43 830,57 -36,61
Anghel 8,99 8,13 4,43
Grafic ul 3.2.7. R iscu l de faliment con fo rm ce lor trei metod e d e calcu l

folosite
1000
830.57
800
600
400
200
55.1
20.81 16.05 8.99 8.13 4.43
0
Altman Bailesteanu Anghel
-36.61
-72.43
-200
2016 2017 2018 Linear (2018)
3.3. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. S.C. TURISM FELIX S.A.
Pentru analiza riscului de faliment în cadrul S.C. Turism Felix S.A. am pornit de la
informaţiile furnizate de situaţiile financiare ale anilor 2016-2018.
Acestea evidenţiază faptul că valoarea activelor imobilizate a oscilat în această perioadă ca
urmare a faptului că în 2017 au fost achiziţionate noi active, iar scăderea din 2018 sunt datorate
doar amortizării.
Valorea activelor circulante a crescut ca urmare a creșterii creanţelor neîncasate, dar şi
creşterii disponibilităţilor băneşti.
Capitalurile proprii au crescut în perioada analizată, acest lucru datorându-se profitului
obţinut de societate şi elementelor care sunt legate de acesta: rezerve, fonduri. Creșterea profitului
s-a datorat creşterii cifrei de afaceri care în 2018 a fost de 26% față de anul 2017, devansând astfel
rata inflaţiei şi reflectând o creştere reală a activităţii desfăşurate de Turism Felix S.A. Acest lucru i-
26
a permis societăţii realizarea de investiţii, parte din ele fiind finanţate pe baza profitului reinvestit,
iar o altă parte fiind finanţată pe bază de credit contractat de societate.
În ceea ce privesc capitalurile străine, datoriile curente au crescut datorită datoriilor pe care
societatea le are către furnizori şi care, în general, depăşesc termenul stabilit în contract. Datoriile
pe termen lung au crescut în 2018 ca urmare a contractării unui credit necesar realizării unor
modernizări, care a atras şi creşterea cheltuielilor bancare, respectiv a ratelor de creditare. Toate
aceste elemente vor fi analizate şi vor sta la baza calcularii indicatorilor pe baza cărora va determina
riscul de faliment al societăţii.
Tabelul 3.3.1. - Indicatori financiari ai S.C. TURISM FELIX S.A. în perioada 2016-2018
Nr. Indicator 2016 2017 2018
Crt.
1 Active imobilizate - total 196.994.738 214.079.403 202.721.20
1
2 Stocuri 1.674.896 1.215.865 1.230.328
3 Creanțe 3.667.835 6.423.677 13.792.917
4 Clienți 3.165.603 6.126.347 6.126.347
6 Activ circulante - total 16.800.154 19.504.758 31.608.843
7 Total activ 196.994.738 214.079.403 234.330.044
8 Datorii ce trebuie plătite 7.375.572 7.360.998 8.046.123
într-o perioadă de până la
9 Datorii ce trebuiesc 1.262.358 1.075.772 1.479.426
plătite într-o perioadă
mai mare de un an
(Datorii pe termen lung)
10 Rată rambursat credit + 186.586 403.654 302.198
dobândă
11 Datorii totale 8.637.930 10.702.375 22.513.611
12 Capitaluri proprii 187.812.817 203.413.081 211.436.047
13 Valoarea de piață a 49.614.946 49.614.945,6 49.614.946

capitalului (cap social) 0
14 Total pasiv 196.994.738 214.079.403 234.330.04
4
15 Cifra de afaceri 62.022.062 60.126.662 78.214.311
16 Total venituri 62.616.492 60.845.952 79.391.953
19 Profit brut 4.142.547 4.213.945 11.024.732
20 Profit net 5.519.118 3.683.802 9.637.874
21 Profit reinvestit 1.318.456 1.646.656 3.425.167
22 Cash-flow 12.412.356 12.542.147 15.847.197
Sursa: Bilanțuri contabile SC.TURISM FELIX.SA
27
Calculul riscului de faliment conform modelului Altman în cadrul S.C.TURISM FELIX S.A.
Modelul Altman folosește tehnica analizei discriminante multivalente și permite obținerea

unui scor ce ne oferă o anumită probabilitate legat de faptul că entitatea analizată să intre în
faliment sau nu. Ca dezavantaje ale acestei metode aș putea semnala: utilizarea unor informații
istorice, existente la data întocmirii situațiilor financiare și nu a unor informații actualizate
permanent; contabilizarea informațiilor financiare într-un mod diferit, în funcție de creativitatea
permisă legal fiecarui contabil.
Tabelul 3.3.2. Variabilele modelului Altman
Anul r1 r2 r3 r4 r5
2016 16.800.154/196.994. 1.318.456/ 4.142.547/196.9 62.022.062/196.
738=0,08 196.994.73 94.738=0,02 49.614.945/1.2 994.738=0,31
8=0,006 62.358=39,30
Z = 0,717x0,08 + 0,847 0,006 + 3,107x0,02 + 0,420x39,30 + 0,998x0,31 = 16,88

2017 19.504.758/214.079. 1.646.656/ 4.213.945/214.0 60.126.662/214.
49.614.945/1.0
403=0,09 214.079.40 79.403=0,019 079.403=0,28
75.722=46,12
3=0,007
Z = 0,717x 0,09 + 0,847x0,007 + 3,107x0,019 + 0,420x46,12 + 0,998x0,28 = 19,71
2018 31.608.843/234.330. 3.425.167/ 11.024.732/234. 78.214.311/234.
49.614.945/1.4
044=0,13 234.330.04 330.044=0,047 330.044=0,33
79.426=33,54
4=0,014
Z = 0,717x0,13 + 0,847x0,014 + 3,107x0,047 + 0,420x33,54 + 0,998x0,33 = 14,58
Pe baza calculelor efectuate am stabilit scorurile ce indică riscul de faliment pornind de la

metoda Alteman.
Graficu l 3.3 .1. E voluția riscu lu i d e falimen t con form metod ei A ltman
50
46.12
45
39.3
40
35 33.54
30
25
20
15
10
5
0.08 0.01 0.02 0.31 0.09 0.01 0.02 0.28 0.13 0.01 0.05 0.33
0
2016 2017 2018
r1 r2 r3 r4 r5
Asa cum spuneam, metoda bazându-se pe relaţia dintre profit și activele societăţii a condus
la concluzia că societatea nu se confruntă cu riscul de faliment.
Tabelul 3.3.3. Centralizarea rezultatelor riscului de faliment conform metodei Altman

28
Z2016= 16.88 Zonă lipsită de amenințarea falimentului

Gra fic 3 . 3 . 2 . C e n tr a liza r e a re zu lta te lo r risc u lu i d e fa lime n t c o n fo r m

me to d ei A ltma n
25
19.71
20
16.88
14.58
15
10
0
Z
2016 2017 2018
Situaţia favorabilă se datorează faptului ca S.C. Turis, Felix S.A. deţine active fixe care îi
asigură stabilitatea financiară. Mai mult, faptul că în toţi cei 3 ani analizaţi, societatea a obţinut
profit şi că cifra de afaceri este una importantă vin să asigure faptul că societatea nu se află în
situaţia de a se confrunta cu risc de faliment în perioada următoare.
Tabelul 3.3.4. Variabilele modelului conform modelului Băileșteanu în cadrul

S.C. TURISM FELIX S.A.
Anul g1 g2 g3 g4
2016 196.994.738/1 (5.519.118+6.083.541) 62.022.062/3.165.6 4.142.547/55.97
96.994.738=1 / 03=19,59 9.003x
186.586=62,18 100=7,40
G = 0,444x1 + 0,909x62,18 + 0,0526x19,59 + 0,0333x7,40 + 1,414 = 59,66
2017 214.079.403/2 (3.683.802+6.377.566) 60.126.662/6.126.3 4.213.945/56.87
14.079.403=1 /403.654=24,82 47=9,81 2.136x
100=7,41
G=0,444x1 + 0,909x24,82 + 0,0526x9,81 + 0,0333x7,41 + 1,414 = 25,18
2018 234.330.044/2 (9.637.874+8.321.125) 78.214.311/6.126.3 11.024.732/68.6
34.330.044=1 /302.198=59,42 47=12,76 66.925x
100=16.06
G = 0,444x1 + 0,909x59,41 + 0,0526x12,76 + 0,0333x16,06 + 1,414 = 57,06
Modelul Băileşteanu vine să confirme situaţia favorabilă a societăţii Tursim Felix S.A.,
faptul că profitul obţinut poate acoprii cheltuielile de creditare, faptul că pasivele curente pot
acoperi datoriile pe teremen scurt şi cifra de afaceri realizată, fac ca scorurile calculate pentru
perioada 2016-2018 să demonstreze stabilitatea financiară a entităţii analizate.
29
G r a f ic ul 3 . 3 . 3 . E v o luț ia r is c ul ui de f a lime nt c o nf o r m me t o de i B ă ile ș t e a nu

70
60
50
40
30
20
10
0
2016 2017 2018
g1 g2 g3 g4
Tabelul 3.3.5. Centralizarea rezultatelor conform metodei Băileșteanu
B2016=59,66 Zonă favorabilă

B2017= 25,18 Zonă favorabilă
B2018=57.06 Zonă favorabilă
G r a f i c u l 3 . 3 . 4 . E v o l u ț i a r i s c ul ui d e f a l i me nt c o n f o r m m e t o de i B ă i l e ș t e a n u
70
59.66
60 57.06
50
40
30
25.18
20
10
0
B
2016 2017 2018
Deşi riscul de faliment nu există, valoarea scorului din 2017 se datorează valorii creanţelor
clienţi. Dezavantajul modelului este tocmai faptul că nu ţine cont de încasarea la termen sau înainte
de termen a creanţelor, care sunt reflectate în continuare de valoarea disponibilităţilor băneşti şi care
duc la creşterea cash-flow-lui ce poate fi utilizat în finanţarea activităţii curente sau a investiţiilor.
Tabelul 3.3.6. Variabilele modelului conform modelului Anghel în cadrul

S.C. TURISM FELIX S.A
Anu x1 x2 x3 x4
l
30
2016 5.519.118/ 12.412.356/ 8.637.930/ (8.637.930/62.022.062)

62.616.492=0,09 196.994.738=0,0 196.994.738=0,04 x360=50,14
6
A = 5,676 + 6,3718x0,09 + 5,3932x0,06 + 5,1427x0,04 + 0,0105x50,14 = 7,30
2017 3.683.802/ 12.542.147/ 10.702.375/ (10.702.375/60.126.662)
60.845.952=0,06 214.079.403=0,0 214.079.403=0,05 x360=64,07
5
A = 5,676 + 6,3718x0,06 + 5,3932x0,05 + 5,1427x0,05 + 0,0105x64,07 = 7,25
2018 9.637.874/ 15.847.197/ 22.513.611/ (22.513.611/78.214.311)
79.391.953=0,12 234.330.044=0,0 234.330.044=0,10 x360=103,6
6
A = 5,676 + 6,3718x0,12 + 5,3932x0,06 + 5,1427x0,10 + 0,0105x103,6 = 8,37
Așa cum era de aşteptat, pornind de la afirmaţiile precedente referitoare la existenţa cash-
flow-lui şi a unei cifre de afaceri consistente, scorurile obținute pe baza modelului Anghel indică
inexistenţa riscului de faliment.
G r a fic ul 3 . 3 . 5 . E v o luția r is c ului de fa lime nt c o nfo r m mo de lului A ng he l

120
103.6
100
80
64.07
60
50.14
40
20
0
2016 2017 2018
x1 x2 x3 x4
Tabelul 3.3.7. Centralizarea rezultatelor riscului falimentului conform metodei Anghel

31
Gr afi cu l 3.3.6. Ev o lu ț ia risculu i d e falimen t c on fo rm mo delu lu i A ng h el

8.6
8.37
8.4
8.2
7.8
7.6
7.4 7.3
7.25
7.2
7
6.8
6.6
A
2016 2017 2018
Riscul de faliment este inexistent în perioada 2016-2018, însă situaţia s-a îmbunătăţit în
2018. Acest lucru s-a datorat creşterii cifrei de afaceri. Pe de altă parte, modelul ia în calcul
valoarea obigaţiilor. Pe măsură ce valoarea datoriilor creşte variabila X4 va creste și ea. Limita
modelului este reprezentată tocmai de această variabilă care, nesusţinută de un cash-flow sufficient
pentru achitarea datoriilor curente, ar putea contribui la creşterea apariţiei blocajelor financiare.
Tabelul 3.3.8. Riscul de Faliment în cadrul S.C. TURISM FELIX S.A. în perioada
2016-2018
Modelul 2016 2017 2018

Altman 16.88 19.71 14.58
Băileșteanu 59.66 25.18 57.06
Anghel 7.30 7.25 8.37
Observăm că în cazul Turism Felix S.A. niciuna dintre metode nu indică apariţia riscului de
faliment în perioada imediat următoare.
32
G r a f ic ul 3 . 3 . 7 . R is c ul de fa lime nt c o nfo r m c e lo r tr e i me to de de c a lc ul in
pe r io a da 2 0 1 6 -2 0 1 8
70
59.66
60 57.06
50
40
30 25.18
19.71
20 16.88
14.58
10 7.3 7.25 8.37
0
2016 2017 2018
3.4. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. INTERNATIONAL S.A. în perioada 2016-
2018
Valoarea activelor imobilizate aparţinând S.C. Internaţional S.A. au variaţii foarte mici
datorate investiţiilor reduse în mijloace fixe şi calculului amortizării.
Creşterea activelor totale din 2017 se datorează activelor circulante, în special
disponibilităţilor băneşti, care este însoţită de scăderea valorii creanţelor, ca fenomen normal
în activitatea unei firme, având în vedere încasarea lor.
Datoriile curente sunt relativ constant, cu oscilaţii rezultate din modul de gestionare de
către societate a relaţiilor cu furnizorii şi ceilalţi creditori, iar în ceea ce privesc datoriile pe
termen lung, acestea scad ca urmare a faptului că acele credite contractate sunt achitate, fară ca
societate să apeleze la surse externe suplimentare de finanţare.
Cel mai mare profit s-a obținut în 2017, fiind însoţit şi de cel mai mare cash-flow.
Obținerea profitului i-a permis societăţii reinvestirea acestuia, în toţi cei trei ani
analizaţi.
Cifra de afaceri a oscilat în acelaşi ritm cu veniturile şi cheltuielile, cea mai mare
valoare fiind înregistrată în 2017.
33
Tabelul 3.4.1. - Indicatori financiari ai S.C. INTERNAŢIONAL S.A. în perioada 2016-2018

2 Stocuri 586.735 670.404 696.577
3 Creanțe 1.327.807 1.591.559 1.331.937
4 Clienți 1.240.083 1.200.474 947.163
7 Total activ 65.347.748 71.311.965 62.805.656
9 Datorii ce trebuiesc 9.692.831 8.994.947 8.185.402
plătite într-o perioada mai
mare de un an (Datorii pe
termen lung)
dobândă
11 Datorii totale 12.858.574 12.758.894 11.580.087

capitalului (cap social)
14 Total pasiv 65.347.748 71.311.965 62.805.656
15 Cifra de afaceri 20.992.222 23.116.773 21.432.681
16 Total venituri 21.477.059 24.237.420 23.195.347
19 Profit brut 4.685.739 8.590.949 5.550.435
20 Profit net 4.217.165 8.461.319 4.828.878
21 Profit reinvestit 1.349.445 2.961.352 1.207.219
22 Cash-flow 6.503.487 13.101.450 6.478.163
Sursa: Bilanțuri contabile Firma de Turism S.C. INTERNATIONAL.S.A
34
Tabelul 3.4.2. Calculul riscului de faliment conform modelului Altman în cadrul

S.C. INTERNATIONAL S.A.
Anul r1 r2 r3 r4 r5
2016 8.984.150/ 1.349.445/ 4.685.739/ 3.371.994/ 20.992.222/
65.347.748=0,13 65.347.748=0,02 65.347.748=0,07 9.692.831=0,35 65.347.748=0,32
Z = 0,717x0,13 + 0,847x0,02 + 3,107x0,07 + 0,420x0,35 + 0,998x0,32 = 0,79
2017 16.053.791/ 2.961.352/ 8.590.949/ 3.371.994/ 23.116.773/
71.311.965=0,22 71.311.965=0,04 71.311.965=0,12 8.994.947=0,37 71.311.965=0,32
Z = 0,717x0,22 + 0,847x0,04 + 3,107x0,12 + 0,420x0,37 + 0,998x0,32 = 1,04
2018 8.056.860/ 1.207.219/ 5.550.435/ 3.371.994/ 21.432.681/
62.805.656=0,12 62.805.656=0,01 62.805.656=0,09 8.185.402=0,41 62.805.656=0,32
Z = 0,717x0,12 + 0,847x0,01 + 3,107x0,09 + 0,420x0,41 + 0,998x0,32 = 0,87
Valorile înregistrate de scorul Z indică riscul de faliment al societăţii, risc care scade în
2017, dar crește în 2018.
3 . 4 . 1 . R e z ulta t e le c a lc ului r is c ului de f a lime nt c o nf o r m me to de i A lt ma n

0.45
0.41
0.4
0.37
0.35
0.35
0.32 0.32 0.32
0.3
0.25
0.22
0.2
0.15 0.13 0.12 0.12

0.1 0.09
0.07
0.05 0.04
0.02 0.01
0
2016 2017 2018
r1 r2 r3 r4 r5
Tabelul 3.4.3. Riscul de faliment conform metodei Altman
Z2016= 0.79 Faliment într-un an de zile

35
Situaţia S.C. Internaţional S.A. este una nefavorabilă, falimentul societăţii fiind unul iminent.
G r a f ic ul 3 . 4 . 2 . - E v o luț ia f a lime nt ului c o nf o r m me t o de i A lt ma n

1.2
1.04
1
0.87
0.79
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Z
2016 2017 2018
Tabelul 3.4.4. Riscul de faliment conform modelului Băileșteanu în cadrul

Anu g1 g2 g3 g4
l
2016 65.347.748/65.347. (4.217.165+2.807.006)/ 20.992.222/1.240 4.685.739/16.791.320
748=1 697.884=10,06 .083=16,92 =0,27
G = 0,444x1 + 0,909x10,06 + 0,0526x16.92 + 0,0333x0,27 + 1,414 = 11,90
2017 71.311.965/71.311. (8.461.319+2.482.965)/ 23.116.773/1.200 8.590.949/15.646.471
965=1 809.545=13,96 .474=19,25 =0,54
G = 0,444x1 + 0,909x13,96 + 0,0526x19,25 + 0,0333x0,54 + 1,414 = 15,57
2018 62.805.656/62.805. (4.828.878+2.573.193)/ 21.432.681/947.1 5.550.435/17.644.912
656=1 866.214=8,54 63=22,62 =0,31
G = 0,444x1 + 0,909x8,54 + 0,0526x22,62 + 0,0333x0,31 + 1,414 = 10,82
Modelul Băileşteanu în schimb vine să arate că societatea se află într-o situaţie lipsită de
riscul intrării în falient, situaţia favorizată de raportul dintre profit şi active, precum şi de cea a
raportului dintre valoarea capitalului social şi cea a datoriilor. Cei care critică această metodă
consideră că limitele sunt reprezentate de faptul că valoarea capitalului este dată de valoarea
activelor deţinute care au o lichiditate scăzută neasigurând funcţionarea activităţii curente.
36
3 . 4 . 3 . R e z ulta t e c o nfo r m v a r ia bile lo r mo de lului B ă ile ș te a nu

25
22.62
20 19.25
16.92
15 13.96
10.06
10 8.54
1 1 0.54 1
0.27 0.31
0
2016 2017 2018
g1 g2 g3 g4
Tabelul 3.4.5. Rezultatele riscului de faliment conform metodei Băileșteanu

Riscul de faliment a oscilat în perioada analizată, înregistrând cea mai bună valoare în 2017.
G r a f ic ul 3 . 4 . 4 . E v o luț ia r is c ului de fa lime nt c o nfo r m me to de i B ă ile ș t e a nu

18
16 15.57
14
11.9
12
10.82
10
0
B
2016 2017 2018
Cele prezentate mai sus, sunt evidenţiate și în graficul de mai sus.
Tabelul 3.4.6. Riscul de faliment conform modelului Anghel în cadrul

37
An x1 x2 x3 x4
ul
20 4.217.165/21.477. 6.503.487/65.347.7 12.858.574/65.347. (12.858.574/20.992.222)x
16 059=0,19 48=0,09 748=0,19 360=220,5
A = 5,676 + 6,3718x0,19 + 5,3932x0,09 + 5,1427x0,19 + 0,0105x220,5 = 10,6
20 8.461.319/24.237. 13.101.450/71.311. 12.758.894/71.311. (12.758.894/23.116.773)x
17 420=0,34 965=0,18 965=0,17 360=198,7
A = 5,676 + 6,3718x0,34 + 5,3932x0,18 + 5,1427x0,17 + 0,0105x198,7 = 11,77
20 4.828.878/23.195. 6.478.163/62.805.6 11.580.087/62.805. (11.580.087/21.432.681)x
18 347=0,20 56=0,10 656=0,18 360=194,50
A = 5,676 + 6,3718x0,20 + 5,3932x0,10 + 5,1427x0,18 + 0,0105x194,50 = 10,46
Conform modelului Anghel riscul de faliment nu există în cadrul S.C. International S.A.
G r a f i c ul 3 . 4 . 5 . E v o luț i a r is c ul ui de f a l ime nt pr i n M e t o de A ng he l
250
220.5 Tabelul 3.4.7.
200
198.7 194.5 Centralizarea
rezultatelor
150
conform metodei
de calcul Anghel
100
A2017=11.77
50 Non-faliment
0.19 0.09 0.19 0.34 0.18 0.17 0.2 0.1 0.18
0
2016 2017 2018
x1 x2 x3 x4
G r a f i c ul 3 . 4 . 6 . C e nt r a l i z a r e a r e z ul t a t e l o r c o nf o r m me t o de i de c a l c u l A n g he l
12
11.77
11.5
11
10.6
10.5 10.46
10
9.5
A
2016 2017 2018
Ceea ce rezultă din analiza efectuată este că anul 2017 a fost anul cu cea mai mare stabilitate
financiară pentru societate.
38
Tabelul 3.4.8. Evoluția riscului de faliment in cadrul S.C. INTERNATIONAL S.A. în

perioada 2016-2018
Modelul 2016 2017 2018

Altman 0.79 1.04 0.87
Băileșteanu 11.90 15.57 11.90
Anghel 10.6 11.77 10.46
Pe baza datelor analizate putem considera că riscul pe care se bazează modelul Altman şi
care include societatea în rândul entităţilor cu pericol de faliment este reprezentat de raportul dintre
cifra de afaceri şi valoarea activelor deţinute de societate. Acest lucru indică faptul că activele
deţinute de către aceasta nu sunt utilizate la capacitatea lor.
G r a fic ul 3 . 4 . 7 . E v o luția r is c ului de fa lime nt in c a dr ul

S. C . I N T E R N A T I O N A L S. A . în pe r io a da 2 0 1 6 -2 0 1 8
18
16 15.57
14
11.9 11.9 11.77
12
10.6 10.46
10
2 0.79 1.04 0.87

0
2016 2017 2018
Mai mult, valoarea crescută a datoriilor în raport cu valoarea capitalurilor proprii, conduce la
ideea că finanțarea activităţii pe baza surselor atrase este un indicator ce arată riscul de faliment al
afacerii.
3.5. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. PALACE S.A. SINAIA în perioada 2016-2018
S.C. Palace S.A. Sinaia deține active patrimoniale în valoare de 17.142.697 in 2018, în
creştere datorită atât activelor deţinute pe teremen lung, cât şi activelor circulante.
Tabelul 3.5.1. - Indicatori financiari ai S.C. INTERNAŢIONAL S.A. în perioada 2016-2018

39

2 Stocuri 165.473 215.226 327.504
3 Creanțe 2.597.673 2.839.928 3.024.454
4 Clienți 2.208.023 2.129.274 2.630.882
5 Disponibilități bănești 642.121 486.812 462.598
7 Total activ 16.151.421 16.746.881 17.142.697
9 Datorii ce trebuiesc 0 0 154.450
termen lung)
dobândă
11 Datorii totale 2.583.285 2.949.871 2.884.431

14 Total pasiv 16.151.421 16.746.881 17.142.697
15 Cifra de afaceri 8.277.461 8.610.072 9.514.078
16 Total venituri 8.384.805 8.712.901 9.568.396
17 Cheltuieli de amortizare 407.872 501.752 479.808
19 Profit brut 654.120 414.897 570.957
20 Profit net 550.162 406.187 479.654
21 Profit reinvestit 192.574 198.982 119.753
22 Cash-flow 624.723 472.198 459.631
Sursa: Bilanțuri contabile Firma de Turism S.C. PALACE S.A. SINAIA
De remarcat este faptul că atât valoarea activelor, cât şi cea a datoriilor au fost relativ
apropiate în perioada analizată, cifra de afaceri crescând într-un ritm nu foarte mare, iar dacă luâm
în calcul rata inflaţiei constatăm că aceste creşteri reflectă o activitate normală.
Profitul a crescut cu 18% în 2018 comparativ cu 2017, dar a fost mai mic cu 13% faţă de
2016.
Tabelul 3.5.2 Riscul de faliment conform modelului Altman în cadrul

S.C. PALACE S.A. SINAIA
40
Anul r1 r2 r3 r4 r5
2016 3.405.267/ 192.574/ 654.120/ 0 8.277.461/16.15
16.151.421=0,21 16.151.421=0,01 16.151.421=0,0 1.421=0,51
4
Z = 0,717x0,21 + 0,847x0,01 + 3,107x0,04 + 0,420x0 + 0,998x0,51 = 1,20

2017 3.541.966/ 198.982/16.746.8 414.897/16.746. 8.610.072/16.74
16.746.881=0,21 81=0,01 881=0,02 0 6.881=0,51
Z=0,717 x 0,21+0,847x 0,01+3,107x0,02+0,420 x 0+0,998 x0,51=0,73

2018 3.814.556/ 119.753/17.142.6 570.957/17.142. 3.780.095/15 9.514.078/17.14
17.142.697=0,22 97=0,006 697=0,03 4.450=24,5 2.697=0,55
Z=0,717 x 0,22+0,847x 0,006+3,107x0,03+0,420 x 24,5+0,998 x0,55=11,09
Graficul 3.5.1.C alculul Riscului de Faliment conform modelului A ltman

30
25 24.5
20
15
10
0.21 0.01 0.04 0 0.51 0.21 0.01 0.02 0 0.51 0.22 0.01 0.03 0.55
0
2016 2017 2018
r1 r2 r3 r4 r5
Tabelul 3.5.3. Evoluția riscului de faliment conform rezultatelor obținute prin metoda Altman
41
G r a fic ul 3 . 5 . 2 . C e ntr a liz a r e a r e z ulta te lo r o bținute pe ntr u r is c ul de fa lime nt

pr in me to da A ltma n
12
11.09
10
2 1.2
0.73
0
Z
2016 2017 2018
Tabelul 3.5.4. Riscul de faliment conform modelului Baileșteanu în cadrul

Anul g1 g2 g3 g4
2016 16.151.421/16.151. (550.162+407.872)/27.1 8.277.461/2.208. 654.120/7.730.685x
421=1 45=35,29 023=3,75 100=8,46
G=0,444x1+0,909x 35,29+0,0526x3,75+0,0333x8,46+1,414=34,41
2017 16.746.881/16.746. (406.187+501.752)/30.0 8.610.072/2.129. 414.897/8.829.004x1
881=1 80=30,18 274=4,04 00=4,70
G=0,444x1+0,909x 30,18+0,0526x4,04+0,0333x4,70+1,414=29,66
2018 17.142.697/17.142. (479.654+479.808)/29.5 9.514.078/2.630. 570.957/9.249.560x1
697=1 41=32,48 882=3,61 00=6,17
G=0,444x1+0,909x 32,48+0,0526x3,61+0,0333x6,17+1,414=31,78
Conform modelului Băileșteanu nu există risc de faliment pentru S.C. Palace Sinaia S.A.
Gr a fic u l 3 .5 .3 . R e zu lta tele c a lc u lu i risc u lu i d e fa limen t p r in Me to d a d e

c a lcu l B ă ile ște an u
40
35.29
35 32.48
30.18
30
25
20
15
10 8.46
6.17
3.75 4.04 4.7 3.61
5
1 1 1
0
2016 2017 2018
g1 g2 g3 g4
Tabelul 3.5.5. Centralizarea rezultatelor Riscului de faliment prin metoda Băileșteanu

42

G r a f i c ul 3 . 5 . 4 . E v o l u ț i a R i s c ul ui d e F a l i me nt pr i n me t o d a de c a l c ul
B ă i l e ș t e a nu
35
34.41
34
33
32 31.78
31
30 29.66
29
28
27
B
2016 2017 2018
Conform modelului, deși nu există risc de faliment, în 2016 a fost anul cu cea mai mare
stabilitate financiară, urmat de anul 2018.
Tabelul 3.5.6. Evoluția riscului de faliment conform modelului Anghel în cadrul

Anu x1 x2 x3 x4
l
2016 550.162/ 624.723/ 2.583.285/ (2.583.285/8.277.461)x360=112,
8.384.805=0,0 16.151.421=0,04 16.151.421=0,16 4
7
A = 5,676 + 6,3718x0,07 + 5,3932x0,04 + 5,1427x0,16 + 0,0105x112,4 = 8,34
2017 406.187/ 472.198/ 2.949.871/ (2.949.871/8.610.072)x
8.712.901=0,0 16.746.881=0,03 16.746.881=0,18 360=123.3
5
A = 5,676 + 6,3718x0,05 + 5,3932x0,03 + 5,1427x0,18 + 0,0105x123,3 = 8,37
2018 479.654/ 459.631/ 2.884.431/ (2.884.431/9.514.078)x
9.568.396=0,0 17.142.697=0,03 17.142.697=0,17 360=109,14
5
A = 5,676 + 6,3718x0,05 + 5,3932x0,03 + 5,1427x0,17 + 0,0105x109,14 = 8,18
Modelul indică ca fiind cel mai bun an, anul 2017, însă diferenţele între cei 3 ani supuși
analizei sunt nesemnificative.
43
G r a f i c ul 3 . 5 . 5 . E v o l u ț i a r i s c ul ui d e f a l i me nt c o n f o r m m e t o de i A n g he l
140 123.3
120 112.4 109.14
100
80
60
40
20
0
2016 2017 2018
x1 x2 x3 x4
Tabelul 3.5.7. Centralizarea rezultatelor pentru riscul de Faliment conform metodei de calcul
Anghel
Atât datele, cât şi reprezentarea grafică indică lipsa riscului de faliment în cadrul S.C. Palace
Sinaia S.A.
G r a fic ul 3 . 5 . 6 . E v o luția r is c ul de f a lime nt în c a dr ul fir me i c o nfo r m

mo de lului de c a lc ul A ng he l
8.4
8.37
8.35 8.34
8.3
8.25
8.2 8.18
8.15
8.1
8.05
A
2016 2017 2018
Tabelul 3.5.8. Riscul de faliment în cadrul S.C. PALACE S.A. SINAIA

în perioada 2016-2018
Modelul 2016 2017 2018

Altman 1.20 0.73 11.09
Băileșteanu 34.41 29.66 31.78
Anghel 8.34 8.37 8.18
44
Toate cele 3 metode utilizate demonstrează faptul că S.C. Palace Sinaia S.A. nu se confruntă
cu risc de faliment
G r a f ic ul 3 . 5 . 7 . R is c ul de f a lime nt din c a dr ul f ir me i în pe r io a da 2 0 1 6 - 2 0 1 8
40
35
31.78
30
25
20
15
11.09
10 8.18
0
Serie 1 Serie 2 Serie 3
Concluzia la care am ajuns este că în cazul S.C. Sinaia Palace S.A. există cel mai bun raport
între capitalurile proprii şi străine, dar şi între activele imobilizate şi cifra de afaceri a entităţii.
3.6. Analiza riscului de faliment în cadrul S.C. TURISM COVASNA S.A. în perioada 2016-
2018
Pe baza datelor publicate în situaţiile financiare ale societăţii putem constata că aceasta
deţine active a căror valoare a crescut în perioada analizată, atât datorită valorii activelor
imobilizate, cât şi a celor circulante.
În 2018 societatea a efectuat modernizări ale societăţii care s-au ridicat la aproximativ
10.000.000 lei.
De asemenea, valoarea activelor circulante a crescut, acest lucru datorându-se însă valorii
creanţelor neîncasate, dar şi disponibilităţilor băneşti care în 2018 şi-au triplet valoarea. Stocurile au
crescut și ele de aproape 20 de ori, ceea ce a contribuit pe de o parte la creșterea valorii activelor
curente, dar și la creșterea cheltuielilor de depozitare.
O data cu creşterea valorii activelor au crescut şi datoriile. Referitor la acestea, putem
semnala faptul că în 2017 societatea a contractat un credit pe teremen lung pe baza căruia a finanţat
activitatea de investiţii.
În anul 2017 societatea a înregistrat profit pe baza căruia a încercat acoperirea pierderilor
din anul precedent. Pierderea din 2018 este datorată activităţii curente, în care societatea a
înregistrat pierderi care se cumulează cu pierderea neacoperită încă din anul 2016. Modelele
utilizate se raportează la profitul anului curent, fără să ia în calcul şi pierderea reportată.
45
Tabelul 3.6.1. - Indicatori financiari ai S.C. TURSIM COVASNA S.A. în perioada 2016-2018
2 Stocuri 12.341 69.477 225.411
3 Creanțe 5.808.284 1.574.388 2.083.494
4 Clienți 4.356.121 1.322.168 1.853.164
5 Disponibilități bănești 688.148 1.026.193 1.798.422
7 Total activ 69.876.513 62.764.393 82.008.732
9 Datorii ce trebuiesc 0 275.037 248.358
termen lung)
10 Rată rambursat credit + 0 26.679 29.122
dobândă
11 Datorii totale 3.505.292 5.091.710 18.233.371

3
14 Total pasiv 69.876.513 62.764.393 82.008.732
15 Cifra de afaceri 1.696.761 3.058.985 10.301.599
16 Total venituri 1.920.694 6.518.679 10.540.528
19 Profit brut -6.704.794 926.687 - 375.817
20 Profit net 0 911.924 0
21 Profit reinvestit 0 0 0
22 Cash-flow 671.292 1.191.235 1.802.543

Sursa: Bilanțuri contabile Firma de Turism S.C. TURISM COVASNA
46
Tabelul 3.6.2. Evoluția riscului de faliment conform modelului Altman în cadrul

S.C. TURISM COVASNA S.A.
Anul r1 r2 r3 r4 r5
2016 6.508.773/ 0 -6.704.794/ 0 1.696.761/
69.876.513= 69.876.513= 69.876.513=
0,09 -0,09 0,024
Z = 0,717x0,09 + 0,847x0 + 3,107x(-0,09) + 0,420x0 + 0,998x0,024 = -0,19
2017 2.670.058/ 0 926.687/ 3.058.985/
13.541.715/
62.764.393=0,04 62.764.393 62.764.393=0,0
275.037=49,23
=0,01 4
Z = 0,717x0,04 + 0,847x0 + 3,107x0,01 + 0,420x49,23 + 0,998x0,04 = 20,78
2018 4.107.327/ 0 -375.817/ 47.120.843/ 10.301.599/
82.008.732=0,05 82.008.732= 248.358= 82.008.732=
-0,004 189,72 0,13
Z = 0,717x0,05 + 0,847x0 + 3,107x(-0,004) + 0,420x189,72 + 0,998x0,13 = 79,84
Calculul variabilelor conform modelului Altman indică faptul că societatea se confruntă cu

risc de faliment în anul 2016, acest lucru datorându-se pierderilor importante din acest an.
În anul 2018 pierderea a putut fi contrabalansată de ceilalţi indicatori calculaţi ca raport între
valoarea activelor circulante şi activul total, precum şi de raportul dintre capitalurile proprii şi
capitalurile străine.
G r a fic ul 3 .6 . 1 . E v o luția r is c ului de fa lime nt c o nfo r m me to de i de c a lc ul

A ltma n
250
200 189.72
150
100
49.23
50
0.09 0 0 0.02 0.04 0 0.01 0.04 0.05 0 0.04

0
-0.09
2016 2017 2018
0
-50
r1 r2 r3 r4 r5
Tabelul 3.6.3. Evoluția riscului de faliment conform metodei de calcul Altman pentru aflarea
riscului de faliment din cadrul firmei
Z2016= - 0.19 Faliment într-un an de zile
47
G r a fic ul 3 . 6 . 2 . E v o luția r isc ului de fa lime nt c o nfo r m me to de i A ltma n

90
79.84
80
70
60
50
40
30
20.78
20
10
0
-0.19 Z
-10
2016 2017 2018
Se poate constata şi din punct de vedere grafic faptul că după 2016 situaţia S.C. Turism
Covasna se îmbunătăţeşte.
Tabelul 3.6.4. Riscul de faliment conform modelului Băileșteanu în cadrul

Anul g1 g2 g3 g4
2016 69.876.513/69.87 0 1.696.761/4.356. -6.704.794/8.625.488
6.513=1 121=0,38 x 100=-77,73
G = 0,444x1 + 0,909x0 + 0,0526x0,38 + 0,0333x(-77,73) + 1,414 = -0,71
2017 62.764.393/62.76 (911.924+2.163.384)/26 3.058.985/1.322. 926.687/5.927.474x1
4.393=1 .679=115,27 168=2,31 00=15,63
G = 0,444x1 + 0,909x115,27 + 0,0526x2,31 + 0,0333x15,63 + 1,414 = 107,28
2018 82.008.732/82.00 (0+3.193.941)/29.122=1 10.301.599/1.853 -375.817/10.916.345x
8.732=1 09,7 .164=5,56 100=-3,44
G = 0,444x1 + 0,909x109,7 + 0,0526x5,56 + 0,0333x(-3,44) + 1,414 = 101,75
Modelul Băileşteanu indică risc de faliment în 2016, datorat valorii ridicate a pierderilor din
acest an.
48
G r a f i c ul 3 . 6 . 3 . - R i s c ul de F a li me nt c o nf o r m mo de l ul ui de c a l c u l B ă i l e ș t e a nu
150
115.27 109.7
107.28
100
50
1 0 0.38 1 2.31 1 5.56

0
2016 2017 2018 -3.44
-50
-77.73
-100
g1 g2 g3 g4
Ratele care au stat la baza determinării riscului de faliment sunt prezentate în graficul de mai
sus.
Tabelul 3.6.5. - Centralizarea rezultatelor conform modelului Bailesteanu

B2016=-0.71 Faliment imitent
Din centralizarea ratelor au rezultat scorurile calculate pentru modelul Băileşteanu care
evidenţiază faptul că societatea, deşi a fost ameninţată de un risc iminent în 2016 au putut să-şi
redreseze situaţia ca urmare a profitului obţinut în 2017. Chiar dacă în 2018 societatea a înregistrat
pierderi se poate constata că acestea sunt conjuncturale, datorate investiţiilor făcute de entitate,
investiţii care vor putea fi valorificate în următoarii ani şi care vor contribui la creşterea cifrei de
afaceri.
49
G r a fic ul 3 . 6 . 4 . E v o luţia r is c ului de fa lime nt c o nfo r m me to de i de c a lc ul

B ă ile ș te a nu
120
107.28
101.75
100
80
60
40
20
0
-0.71 B
-20
2016 2017 2018
Tabelul 3.6.6. Evoluția riscului de faliment conformvariabilelor modelului Anghel în cadrul

An x1 x2 x3 x4
ul
201 0 671.292/69.876.513 3.505.292/69.876.5 (3.505.292/1.696.761)x36
6 =0,0010 13=0,05 0=743,7
A = 5,676 + 6,3718x0 + 5,3932x0,010 + 5,1427x0,05 + 0,0105x743,7 = 13,80
201 911.924/6.518.6 1.191.235/62.764.3 5.091.710/62.764.3 (5.091.710/3.058.985)x36
7 79=0,14 93=0,02 93=0,08 0=599,2
A = 5,676 + 6,3718x0,14 + 5,3932x0,02 + 5,1427x0,08 + 0,0105x599,2 = 13,38
201 0 1.802.543/82.008.7 18.233.371/82.008. (18.233.371/10.301.599)x
8 32=0,02 732=0,22 360=637,1
A = 5,676 + 6,3718x0 + 5,3932x0,02 + 5,1427x0,22 + 0,0105x637,1 = 13,60
Din aplicarea metodei Anghel rezultă că societatea nu se confruntă cu situaţia falimentului.

Riscul prezentat de metoda Altman este acoperit de valoarea activelor pe termen lung deţinute de
societate.
Tabelul 3.6.7. Evoluția riscului de faliment
Ratele care au stat la baza determinării riscului de faliment prin metoda Anghel sunt prezentate în
graficul următor.
50
G r a f i c u l 3 . 6 . 5 . E v o l u ț i a R i s c u l d e f a l i m e nt c o n f o r m m e t o d e i de c a l c u l
A ng he l
800
743.7
700
637.1
599.2
600
500
400
300
200
100
0
2016 2017 2018
x1 x2 x3 x4
Evoluția riscului de faliment conform metodei Anghel
G r a fic ul 3 . 6 . 6 . C e ntr a liz a r e a r e z ulta te lo r o bținute pr in mo de da de c a lc ul

A ng he l a l r is c ului fa lime ntului
13.9
13.8
13.8
13.7
13.6
13.6
13.5
13.4 13.38
13.3
13.2
13.1
A
2016 2017 2018
Tabelul 3.6.8. Evolutia riscului de faliment în cadrul S.C. TURISM COVASNA S.A. în
perioada 2016-2018
Modelul 2016 2017 2018

Altman -0.19 20.78 79.84
Băileșteanu -0.71 107.28 101.75
Anghel 13.80 13.38 13.60
Conform datelor calculate constatăm că un risc de faliment a fost prezent în activitatea

societăţii în anul 2016, moment dificil ce a fost depăşit de societate în perioada următoare. Fiind
vorba despre o altă entitate care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turismului şi care beneficiază
51
de o bază materială a cărei valoare este mai mare decât cea publicată în situaţiile financiare,
modelele sesizează posibilitatea acoperirii pierderilor în situaţia în care acestea apar.
Metodele Băileşteanu şi Anghel merg pe acoperirea asigurată de baza material, dar iau în
calcul şi faptul că aceste pierderi se pot datora realizării de investiţii ce vor putea fi acoperite în
perioada următoare prin creşterea cifrei de afaceri datorată modernizării bazei material şi creşterii
tarifelor.
G r a fic ul 3 . 6 . 7 . C r e ș te r e a R is c ului de Fa lime nt în c a dr ul fir me i în pe r io a da

2 0 1 6 -2 0 1 8
120
107.28
101.75
100
79.84
80
60
40
20.78
20 13.8 13.38 13.6
0
-0.19 Altman -0.71 Bailesteanu Anghel
-20
Serie 1 Serie 2 Serie 3
52
CONCLUZII
De-a lungul timpului, analiza falimentelor a arătat că acestea nu sunt un fenomen brutal,
apărut la un moment dat, cauzat de fluctuaţii conjuncturale, ci sunt rezultatul unei degradări în timp
a situaţiei financiare a unei entități, riscul fiind previzibil cu o anumita perioada de timp, înainte de
blocajul financiar și incetarea plăţilor. De aceea, degradarea rezultatelor sau dificultăţile aparute şi
care nu sunt doar de ordin financiar, i-au oferit analizei economico-financiare modalități de
investigare care permit găsirea modalităților de detectare din timp şi de previzionare a situațiilor
critice care pot duce la risc de faliment.
În cadrul primei firme, Biroul de Turism pentru Tineret, după calcularea riscul falimentului
prin cele trei modele de calcul am ajuns la urmatoarea concluzie: aceea că modelul Anghel vine ca
o medie a celorlalte două modele, arătând că în anul 2016 societatea era ameninţată de faliment,
situaţie care s-a îmbunătăţit în perioada următoare; ceea ce reprezintă un real avantaj pentru firma
este existenţa activelor pe care le deţine şi care pot acoperi în orice moment datoriile curente. De
asemenea, raportul dintre cifra de afaceri şi datorii este una optimă astfel încât pentru perioada
analizată nu există pericolul intrării în faliment. Însă, managementul societăţii va trebui să
urmărească evoluţia activităţii în perioada următoare având în vedere faptul că valoarea
indicatorului s-a redus la jumâtate în perioada celor 3 ani analizaţi, scăzând de la un an la altul.
Dacă tendinţa va fi aceeaşi în perioada următoare, societatea riscă să înregistreze risc de faliment.
Iar acest lucru va fi vizibil peste următorii 2-3 ani ca urmare a raportării rezultatelor obţinute în
2020, an puternic lovit din punct de vedere turistic, de către recenta pandemie.
În cadrul celei de-a doua firme, Turism Felix, riscul de faliment este inexistent în perioada
2016-2018, însă situaţia s-a îmbunătăţit în 2018. Acest lucru s-a datorat creşterii cifrei de afaceri. Pe
de altă parte, modelul ia în calcul valoarea obigaţiilor. Pe măsură ce valoarea datoriilor creşte,
variabila X4 va crește și ea. Limita modelului este reprezentată tocmai de această variabilă care
nesusţinută de un cash-flow sufficient pentru achitarea datoriilor curente, ar putea contribui la
creşterea apariţiei blocajelor financiare.
În cadrul celei de-a treia firma, International, pe baza datelor analizate putem considera că
riscul pe care se bazează modelul Altman şi care include societatea în rândul entităţilor cu pericol
de faliment este reprezentat de raportul dintre cifra de afaceri şi valoarea activelor deţinute de
societate. Acest lucru indică faptul că activele deţinute de către aceasta nu sunt utilizate la
capacitatea lor.
53
Mai mult, valoarea crescută a datoriilor în raport cu valoarea capitalurilor proprii, conduce la
ideea ca finanțarea activităţii pe baza surselor atrase este un indicator ce arată riscul de faliment al
afacerii.
În cadrul penultimei firme, toate cele 3 metode utilizate demonstrează faptul că S.C. Palace
Sinaia S.A. nu se confruntă cu risc de faliment.
Concluzia la care am ajuns este că, în cazul S.C. Sinaia Palace S.A. există cel mai bun raport
între capitalurile proprii şi străine, dar şi între activele imobilizate şi cifra de afaceri a entităţii.
Iar în final, în cadrul ultimei firme, am constatat faptul că pe baza datelor calculate
constatăm că un risc de faliment a fost prezent în activitatea societăţii în anul 2016, moment dificil
ce a fost depăşit de societate în perioada următoare. Fiind vorba despre o altă entitate care îşi
desfăşoară activitatea în domeniul turismului şi care beneficiază de o bază materială a cărei valoare
este mai mare decât cea publicată în situaţiile financiare, modelele sesizează posibilitatea acoperirii
pierderilor în situaţia în care acestea apar.
Metodele Băileşteanu şi Anghel merg pe acoperirea asigurată de baza material, dar iau în
calcul şi faptul că aceste pierderi se pot datora realizării de investiţii ce vor putea fi acoperite în
perioada următoare prin creşterea cifrei de afaceri datorată modernizării bazei material şi creşterii
tarifelor.
Rezultatele obținute ne confirmă ceea ce literatura de specialitate semnalează, și anume că
nici una dintre metodele utilizate nu poate să cuprindă toate aspectele care caracterizează
stabilitatea financiară a unei entități.
Deoarece fiecare din metode prezintă avantaje și dezavantaje este recomandată utilizarea lor
ca și metode complementare atât pentru evaluare a stabilității financiare, cât și a riscului de
faliment.
Concluziile la care am ajuns arată că printre motive care duc la falimentul unei firme se
numără:
 investiţii realizate de societăţi pe baza finanţărilor pe termen scurt, care nu vor putea
aduce profituri imediate;
 valoarea ridicată a stocurilor, voluntară sau involuntară;
 achitarea forţată a creditelor pentru a putea menţine încrederea creditorilor în firmă;
 incapacitatea de încasare a creanşelor;
 dimensionarea greşită a consumurile administrative în concordanţă cu volumul activităţii
desfăşurate.
Un alt aspect important este rolul situaţiilor financiare în identificare şi semnalarea
pericolelor, dintre care unele sunt uşor identificabile, altele mai greu identificabile.
Dintre elementele ușor identificabile, aș putea semnala:
54
 Reducerea lichidităţilor care indică probleme la nivel operational, referitoare la costuri,

volumul activităţii sau tarifele practicate;
 Reducerea investiţiilor viitoare care poate fi determinată mai mult de lipsa de lichidităţi,
decât de nevoile reale ale activităţii;
 Creşterea datoriilor care este influenţată de imposibilitatea menţinerii ritmului de achitare
al acestora.
Printre aspectele mai greu identificabile se numără:
 Utilizarea normelor de capitalizare care tind să elimine costurile din contul de profit şi
pierderi, reintroducându-le în elementele activelor în bilanţul contabil.
55
BIBLIOGRAFIE
1. Bătrâncea I. – Raportări financiare. Evoluţii. Conţinut. Analize, Editura Risoprint, Cluj-

Napoca, 2006
2. Cenar Iuliana, Deaconu Sorin Constantin - Viata contabila a intreprinderii de la
constituire la Faliment, Editura CECCAR, Bucuresti, 2006
3. Cotlet D., Megan O., Pistol I. - Raportările financiare ale entităţilor economice Editura
Mirton
4. Feleagă L., Feleagă N. - Contabilitatea financiară", vol. I-II, Editura Infomega, 2005
5. Marcuta A.-Contabilitate si gestiune economica-Editura Ceres, Bucuresti 2013
6. Mihalciuc C.- Aspecte teoretice şi aplicative de contabilitate şi analiză financiară, Editura
Universităţii Suceava, 2006
7. Ministerul Finanţelor, Reglemetări contabile pentru agenţii economici
8. Possler L. - Contabilitatea întreprinderilor - îndrumar practic, Ediţia a VIIa, Editura
Fundaţiei „Andrei Şaguna", Constanţa, 2005
9. https://lege5.ro/Gratuit/gm4tsobzga/art-245-falimentul-lege-85-2014?dp=gy4dambug4ytc
10. https://insse.ro/cms/
11. https://uapph.ro/wp-content/uploads/2016/10/legi.jpg
12. https://www.zf.ro/eveniment/riscul-de-faliment-al-romaniei-la-minimul-ultimilor-sase-
ani-cred-ca-investitorii-si-au-remodelat-privirea-ne-vad-mai-bine-ne-imprumuta-mai-bine-
13789570
13. https://lege5.ro/Gratuit/gm4tsobzga/art-245-falimentul-lege-85-2014?
dp=gy4dambug4ytc
14. https://palacesinaia.ro/palace/bilant-2019-raportul-administratorului/
15. http://dezibelmedia.ro/international/wp-content/uploads/2017/05/RAPORT-AUDIT.pdf
16. https://turismcovasna.ro/
17. www.felixspa.com
18. mail.siv-gulf.com
19. www.internationalsinaia.ro
20. www.listafirme.ro
21. https://palacesinaia.ro/palace/sinaia/
22. https://btt.ro/
23. http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
24. https://ideas.repec.org/a/cbu/jrnlec/y2009v3p321-332.html
25. https://idiscover.lib.cam.ac.uk/primo-explore/search?query=any,contains,riscul
%20falimentului&tab=cam_lib_coll&search_scope=SCOP_CAM_ALL&vid=44CAM_PR
OD&offset=0
26. https://ro.wikipedia.org/wiki/Niklas_Luhmann
56
57

Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT ÎN CADRUL SOCIETĂȚILOR DIN DOMENIUL TURISMULUI - STUDIU DE CAZ

Riscul de faliment este reprezentat de incapacitatea entitații de a-și acoperi obligaţiile

CAPITOLUL 1 – RISCUL DE FALIMENT – COMPONENTĂ A DIAGNOSTICULUI

1.1 Definirea şi implicaţiile riscului de faliment

Nicklas Luhman, este un sociolog germen de renume care a adus o

Baza legală a instituției falimentului în Romania o reprezintă la ora actuală Legea

Tabel numarul 1-Principalele prevederi privind

Art. 245. -Doctrină (1)

(1) Procedura falimentului societății de asigurare/reasigurare se deschide pe baza unei cereri

(2) Procedura falimentului unei societăți de asigurare/reasigurare autorizate în România,

În țara noastră, economia este competițională sau de gradul concurenței, deoarece

1.2. Riscul în afaceri și categorii de risc

proprietarii anticipează un anumit nivel de rentabilitate (care însoţită de riscul de exploatare

2. Riscul financiar decurge din prezenţa în contul de profit şi pierdere şi în bilanţ a

1.3 Modele de evaluare ale riscului de faliment

1.3.1. Modelul Altman

Z = 0,717 r1 + 0,847 r2 + 3,107 r3 + 0,420 r4 + 0,998 r5

1.3.2. Modelul Băilășteanu

Funcția de valoarea înregistrata se consideră :

1.3.3. Modelul Anghel

A = 5,676 + 6,3718 X1 + 5,3932 X2 - 5,1427 X3 - 0,0105 X4

CAPITOLUL 2 – CARACTERIZAREA ENTITĂȚILOR ECONOMICE DIN DOMENIUL

2.1. Situația entităților economice din domeniul turismului în perioada 2015-2018

2.1.1 Evoluția societăților din turism în perioada 2015-2018

Tabelul 1. Evoluţia numărului total de societăți și al celor din industrie, construcţii,

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

101390 100 102418 101 105079 104 1077536 106

488120 100 500.428 102 525.660 108 547.570 112

De asemenea, conform datelor prezentate în tabelul 1 se constată că numărul entităţilor care

Evoluția numarului total de societați

2015 2016 2017 2018

2.1.2 Evoluția entităților din turism, pe clase de mărime

Tabelul 2. Evoluția entităților economice din turism, după clase de marime

Tipul de entitate 2015 2016 2017 2018

Evoluția numarului de entitați din turism, pe clase de

Hoteluri si restaurant - total Microentitati

E v o luț ia s o c ie tă țilo r a c tiv e din tur is m

2015 Linear (2015) 2016 2017 2018

Analizând ponderea cifrei de afaceri a entităţilor care desfăşoară activităţi în domeniul

Evoluția cifrei de afaceri pentru societățile din turism

Turism Polynomial (Turism )

2.1.5. Evoluţia cifrei de afaceri pentru entităţile cu activitate de servicii

Tabelul 5. Cifra de afaceri a entităţilor din turism

2015 2016 2017 2018

Mil.lei % Mil.lei % Mil.lei % Mil.lei %

Cifra de afaceri în turism

Hoteluri Linear (Hoteluri ) Total

Graficul 2.1.5. Evoluția cifrei de afaceri din turism în perioada 2015-2018

2.1.6 Evoluția întreprinzătorilor privați din turism

Tabelul 6. Evoluția întreprinzătorilor privați din turism

Analizând evoluția întreprinzătorilor privați care desfăşoară activităţi în domeniul

Turism -Intreprinderi Linear (Turism -Intreprinderi )

Graficul 2.1.6 Evoluția întreprinzătorilor privați din turism în perioada 2015-2018

Tabel 7. Evoluția ponderii cifrei de afaceri

Sursa: INSSE: Anuarele statistice ale Romaniei 2017-2019

Evoluția ponderii cifrei de afaceri realizată de

100 96.4 97.4

58.8 58.2 57.4 57.3

Turism Linear (Turism) Total Cifra de afaceri

Graficul 2.1.7 Evoluția ponderii cifrei de afaceri în perioada 2015-2018

2.1.8 Situaţia insolvenţelor în turism în perioada 2015-2018

Tabelul 8. Situaţia insolvenţelor în perioada 2015-2018

Tabelul 9. Situaţia insolvenţelor în perioada 2015-2018, în domeniul turismului

CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA RISCULUI DE FALIMENT ÎN