UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

Ing. MOLDOVAN IOAN RADU

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE ÎNGRĂȘARE ȘI

EFECTUL DE AMELIORARE ÎN DIRECȚIA PRODUCȚIEI DE
CARNE A RASELOR AUTOHTONE DE TAURINE
INCRUCIȘATE CU RASA ABERDEEN ANGUS

elaborată de ing. Moldovan Ioan Radu, sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. dr.
ing. Mureşan Gheorghe, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară Cluj-Napoca, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii.

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. ing. MUREŞAN GHEORGHE

CLUJ NAPOCA
2012
 Cuprins
PARTE INTRODUCTIVĂ ............................................................................................. 7
CAPITOLUL I ............................................................................................................... 12
IMPORTANŢA CREŞTERII TAURINELOR DE CARNE ....................................... 12
1.1. IMPORTANŢA CĂRNII DE TAURINE ............................................................ 13
CAPITOLUL II ............................................................................................................. 18
ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVĂ ÎN CREŞTEREA ŞI EXPLOATAREA
TAURINELOR DE CARNE ......................................................................................... 18
2.1. SITUAŢIA PRODUCŢIEI DE CARNE DE TAURINE PE PLAN MONDIAL ŞI
NAŢIONAL ................................................................................................................. 18
2.2. DINAMICA CONSUMULUI DE CARNE DE TAURINE ................................... 24
2.3. STRUCTURA EFECTIVELOR DE TAURINE .................................................... 26
2.4. TENDINŢE ÎN DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE CARNE DE TAURINE ............... 36
CAPITOLUL III ............................................................................................................ 38
PRINCIPALELE RASE DE TAURINE UTILIZATE PENTRU PRODUCEREA
CĂRNII ÎN EUROPA................................................................................................... 38
CAPITOLUL IV ........................................................................................................... 44
SISTEME ŞI METODE TEHNOLOGICE DE ÎNGRĂŞARE ................................... 44
4.1.METODE DE CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE A TINERETULUI BOVIN ÎN
DIVERSE ŢĂRI DIN EUROPA .................................................................................. 46
4.2. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA DE CARNE LA TAURINE 53
CAPITOLUL V.............................................................................................................. 56
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII .............................................................. 56
5.1 NECESITATEA ŞI SCOPUL CERCETĂRII ........................................................ 56
5.2. OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE ...................................... 60
5.3. CONDIŢII GEOCLIMATICE ŞI SOCIAL ECONOMICE ALE ZONEI ÎN CARE
SE EFECTUEAZĂ CERCETĂRILE ........................................................................... 61
CAPITOLUL VI ............................................................................................................ 63
CERCETĂRI PRIVIND ÎNGRĂŞAREA TINERETULUI TAURIN ÎN SCOPUL
ÎMBUNĂTĂŢIRII CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII CĂRNII ....................................... 63
6.1. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODOLOGIA DE LUCRU .......................... 63

1
 6.2. DESCRIEREA FERMEI ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE ...... 68
6.3. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND DINAMICA DE CREŞTERE ÎN URMA
ÎNGRĂŞĂRII TINERETULUI TAURIN ÎN SISTEM INTENSIV .............................. 75
6.3.1. Principalii indici tehnico-economici la tineretul metis Bălţată Românească X
Aberden Angus ......................................................................................................... 76
6.3.2. Principalii indici tehnico-economici la tineretul metis Brună de Maramureş X
Aberden Angus ......................................................................................................... 88
6.3.3. Principalii indici tehnico-economici la tineretul metis Bălţată cu Negru
Românească X Aberdeen Angus ............................................................................. 100
6.3.4. Principalii indici tehnico-economici la tineretul metis F1 X Aberdeen Angus
............................................................................................................................... 112
6.3.5. Rezultate comparative privind potenţialul productiv în direcţia producţiei de
carne ....................................................................................................................... 123
6.3.5.1. Diferenţa şi semnificaţia diferenţei unor însuşiri între loturile
experimentale ..................................................................................................... 136
CAPITOLUL VII......................................................................................................... 141
CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA CARCASELOR OBŢINUTE DE LA
METIŞII F1 REZULTAŢI DIN ÎNCRUCIŞAREA TAURILOR ABERDEEN
ANGUS CU RASE LOCALE...................................................................................... 141
7.1. MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT ŞI METODELE DE LUCRU ............. 142
7.2. REZULTATE PRIVIND INDICII DE CALITATE ÎNAINTE ŞI DUPĂ
SACRIFICARE .......................................................................................................... 144
7.2.1. Calitatea carcaselor obţinute de la metişii Bălţată Românească X Aberdeen
Angus ..................................................................................................................... 146
7.2.2. Calitatea carcaselor obţinute de la metişii Brună de Maramureş X Aberdeen
Angus ..................................................................................................................... 154
7.2.3. Calitatea carcaselor obţinute de la metişii Bălţată cu Negru Românească x
Aberdeen Angus ..................................................................................................... 162
7.2.4. Calitatea carcaselor obţinute de la metişii F1 x Aberdeen Angus ................... 169
7.2.5. Capacitatea combinativă a raselor autohtone cu rasa de carne Aberdeen Angus
............................................................................................................................... 177

2
 7.2.5.1. Diferenţa şi semnificaţia diferenţei unor însuşiri între loturile
experimentale ..................................................................................................... 184
CAPITOLUL VIII ....................................................................................................... 188
CONCLUZII ŞI RECOMANDARI ............................................................................ 188
B I B L I O G R A F I E ............................................................................................... 205

3
 Lucrarea ,,CERCETARI PRIVIND TEHNOLOGIA DE INGRASARE SI
EFECTUL DE AMEIORARE IN DIRECTIA PRODUCTIEI DE CARNE A RASELOR
AUTOHTONE DE TAURINE INCRUCISATE CU RASA ABERDEEN ANGUS”, este
compusă din două părţi structurate în 8 capitole.
Lucrarea de faţă îşi propune, în prima parte de studiu bibliografic, să evidenţieze
situaţia actuală şi problemele în creşterea taurinelor de carne pe plan mondial şi naţional,
precum şi perspectivele în creşterea şi exploatarea acestora.
Partea a 2-a fiind dedicată cunoaşterii şi aprofundării unor aspecte referitoare la
creşterea taurinelor pentru carne, cu evidenţierea avantajelor pe care le pot aduce
încrucişarea industrială cu tauri de rasă Aberdeen Angus la rasele autohtone şi metişii
acestora.
În acest context s-a întocmit lucrarea de faţă, la baza căreia a stat ideea de îmbinare
cât mai eficientă a caracterului de fundamentare ştiinţifică cu cel aplicativ în creşterea şi
exploatarea tineretului taurin pentru carne, ţinând seama de faptul că printre metodele de
creştere care duc la sporirea rapidă a producţiei de carne, fără investiţii prea mari şi cu
rezultate imediate, sunt încrucişările cu rasele de carne.
Prin specificul tematicii abordate, obiectivul principal este de a efectua cercetări
comparative privind sporirea producţiei de carne, creşterea randamentului la sacrificare,
prin încrucişarea industrială simplă între rasele autohtone Bălţată Românească, Brună
de Maramureş, Bălţată cu Negru Românească şi rasa de carne Aberdeen Angus.
Prima parte a tezei de doctorat include patru capitole, care cuprind un amplu studiu
privind situaţia actuală şi de perspectivă ce caracterizează creşterea taurinelor pentru carne
pe plan mondial şi în special în România, filtrată prin prisma evoluţiei şi dezvoltării
societăţii umane în timp, în funcţie de zone şi situaţie economică.
Capitolul 1 prezintă importanţa creşterii taurinelor de carne şi rolul acestei ramuri în
asigurarea unei alimentaţii complexe şi a sănătăţii mai bune a populaţiei, în combaterea
subnutriţiei şi a foamei de proteine. Astfel taurinele furnizează un volum mare şi divers de
producţii şi produse animaliere, de primă importanţă pentru consumul populaţiei şi materii
prime pentru industria prelucrătoare.
Rolul principal al taurinelor este acela de asigurare a mijloacelor de subzistenţă
necesare omului. Astfel, taurinele furnizează 96% din cantitatea totală de lapte ce se

1
consumă pe glob, din cea de carne 33% şi 90% din totalul pieilor grele prelucrate de
industrie.
Atenţia acordată în ultimul timp taurinelor, ca o importantă rezervă în sporirea
producţiei de carne, a fost determinată de următoarele considerente:
- valorificarea superioară a unor sortimente de furaje ieftine (masă verde,
fibroase, grosiere) şi a unor subproduse din agricultură
- carnea reprezintă aliment care excelează prin valoarea sa nutritivă şi
biologică
- producţia de carne obţinută în prezent este departe de a reprezenta
adevăratul potenţial de care dispune specia
În ceea ce priveşte creşterea şi exploatarea taurinelor pentru producţia de carne în
ţările cu zootehnie avansată se face în ferme mici, mijlocii şi mari, cu tendinţă de creştere a
exploataţiilor de taurine cu efective mari în detrimentul exploataţiilor mici, concomitent cu
concentrarea, specializarea şi intensivizarea producţiei.
Capitolul 2 face o amplă prezentare şi analiză a situaţiei actuale şi de perspectivă a
creşterii taurinelor de carne pe plan mondial şi în România.
La nivel mondial, producţia de carne de taurine a crescut cu cca. 17% în intervalul
1990-2010, creştere determinată de: mărirea masei corporale la sacrificare şi a
randametului la sacrificare, ameliorarea performanţelor productive şi înbunătăţirea
continuă a tehnologiilor de întreţinere şi alimentaţie specifice categoriei vizate.
Se poate constata că ritmul şi sensul creşterii variază în limite largi, de la un
continent la altul, cu diferenţe ce oglindesc condiţiile ecologice, economice şi sociale
diferite.
Curba creşterii producţiei de carne de taurine înregistrează valori bune în Asia
(267%), Africa (199%), America Centrală (151%) şi valori mai scăzute în America de Sud
(136%), Oceania (127%), America de Nord (117%). În ţările mari producătoare de carne
de taurine (ţările europene) ritmul a scăzut simţitor, ajungându-se în 2010 la o producţie de
carne în Europa de 11034 mii tone, ce reprezintă 55% din cât se producea în anul 1990
(20067 mii tone).

Tabelul 4

2
 Dinamica producţiei de carne de taurine pe plan mondial
(mii tone, echivalent carcasă)
Anul de referinţă Rata creşterii
Specificare % 1990 / 2010
1990 1995 2000 2007 2008 2009 2010
(%)
117,5
TOTAL MONDIAL 53051 53759 56234 63261 61201 61753 62325 100
(+0.87% /an)
Africa 3309 3425 4039 5813 6184 6387 6594 10.58 199.3
America de Nord 11365 12513 13561 13258 13451 13143 13319 21.37 117.2
America Centrală 1464 1764 1765 2046 2101 2143 2211 3.55 151.0
America de Sud 9368 10604 11846 15538 12861 13141 12785 20.51 136.5
Asia 5010 8828 10440 12361 12586 13015 13384 21.47 267.1
Europa 20067 13961 11775 11142 11000 10907 11034 17.70 55.0
Oceania 2176 2447 2581 2879 2787 2781 2763 4.43 127.0

Sursa/Source: FAO, 2010

Se apreciază că, pe glob, există aproape 1,6 miliarde taurine, cele mai mari
concentrări de efective fiind în 6 mari centre importante: America de Nord (S.U.A., Mexic,
Canada), Europa şi Asia (China, India); America de Sud (Brazilia, Argentina, Columbia),
Africa şi Australia, Oceania.
Tabelul 9
Evoluţia efectivului de taurine, total şi pe continente
(mii capete)
Specificare/
2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010
Specification

Total Mondial/World 1478928 1496201 1527764 1565543 1598371 1609954 1622804

Africa/ Africa 231835 240772 246925 260389 278711 281262 287075

America de Nord /
111399 110475 109443 111357 109930 107701 106895
Northern America
America Centrală/
41881 43440 43517 44062 45314 45983 46363
Central America
America de Sud/
299570 320605 346963 352586 350339 352068 351375
South America

Asia/Asia 601130 592909 599429 621488 639732 649410 660251

Europa /Europe 147190 141141 134787 128722 127837 126129 124615

Oceania/ Oceania 37343 38230 37793 38712 37785 38612 37341

Sursa/Source:F.A.O. 2010
Dinamica şeptelului de taurine pentru carne în ultimii zece ani este caracterizată de
o pantă uşor ascendentă, înregistrându-se o sporire a efectivului la nivel mondial cu 21434
mii capete, adica o creştere de 7,8 % în anul 2010 faţă de anul 2000.

3
 Tabelul 12
Evoluţia efectivului de taurine pentru carne
(mii capete)
Specificare/
2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010
Specification

Total Mondial/World 274338 275538 285644 295558 290691 294045 295772

Africa/ Africa 27691 29696 31923 36987 39632 40905 41613

America de Nord /
41424 40806 38197 38005 39351 38173 39076
Northern America
America Centrală/
8921 9044 9639 9955 10393 10606 10986
Central America
America de Sud/
56155 57894 63330 69271 57998 58668 56054
South America

Asia/Asia 72209 72233 77667 81276 83898 86858 89148

Europa /Europe 54554 52332 50315 46659 45558 45029 45260

Oceania/ Oceania 12071 12236 13342 12213 12576 12502 12324

Sursa/Source: date prelucrate F.A.O., 2011

În ciuda tendinţei generale de creştere numerică de la nivel global, se observă pe
continentul european o scădere destul de accentuată a numărului de taurine destinate
sacrificării pentru producţia de carne. Această scădere de 17 % în zece ani se datoreşte în
mare măsură noilor tendinţe ale crescătorilor de animale de a spori producţia marfă prin
creşterea performanţelor animalelor şi nu prin mărirea efectivelor. Acelaşi grafic îl
respectă şi tehnologiile din Statele Unite ale Americii şi în general din America de Nord.
Din contră pe continentele considerate în curs de dezvoltare, America de Sud, Africa, se
practică o creştere susţinută a numărului de animale în detrimentul performanţelor
individuale.
În România importanţa creşterii taurinelor pentru carne reiese din câteva aspecte
enunţate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:
 creşterea taurinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în
special din zona montană.
 diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura
furajelor pe care le valorifică, conferă creşterii şi exploatării taurinelor caracterul
unei activităţi durabile şi de perspectivă
 există posibilitatea realizării de producţii pentru acoperirea necesarului intern şi de
export de carne de taurine, care să aducă venituri mari producătorilor

4
  sursă pentru schimburile comerciale
 asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană (MADR).
Cauzele limitante în sporirea producţiei de carne de taurine în România sunt
multiple:
- efective reduse de animale
- neasigurarea cantitativă şi calitativă a bazei furajere
- tehnologia de întreţinere şi exploatare
- indici de reproducţie reduşi la vaci
- sporuri de creştere reduse
- masă corporală mică la sacrificare şi un randament la sacrificare scăzut
În actualul context internaţional, România trebuie să facă faţă greutăţilor legate de
criza economică în condiţiile unei concurenţe tot mai active, astfel că produsele româneşti
să poată fi competitive, etnic şi calitativ cu produsele similare ofertei pieţei.
Cred că este inutil a sublinia faptul că ţara noastră are un potenţial imens de
producţie în acest domeniu, potenţial ce trebuie pus doar în valoare prin tehnologii
adecvate de către specialişti care să merite cu adevărat titulatura respectivă, totul în
contextul unui cadru socio-economic pus pe baze sănătoase şi stimulative pentru
producătorii de carne.
Efectivul crescut în România din punct de vedere al raselor care intră în
componenţa lui, prezintă o mare diversitate. Principalele rase de vaci sunt reprezentate de
rase autohtone (Bălţata cu Negru Românească, Bălţata Românească, Bruna de Maramureş,
Pinzgau de Transilvania) şi de rase de import ( Friză, Jersey, Simmental, Shorton, Aberden
Angus, Limousine, Charolaise etc.). Distribuţia efectivelor de taurine în România, pe
regiuni geografice în anul 2010 se prezentă astfel:
 Regiunea Nord-Vest : 17.41 %
 Regiunea Centru : 15.97 %
 Regiunea Nord-Est : 25.81 %
 Regiunea Sud-Est : 11.47 %
 Regiunea Sud-Muntenia : 11.89 %
 Regiunea Bucureşti-Ilfov : 0.41 %
 Regiunea Sud-Vest-Oltenia : 9.50 %

5
  Regiunea Vest : 7.55 %
 Creşterea producţiei de carne are la bază atât sporul efectiv cât şi ridicarea
greutăţii medii a carcaselor.
Tabelul 6
Dinamica efectivelor şi a producţiei de carne
SPECIFICARE UM 2001 2003 2005 2007 2008 2009 2010 2011

Efective totale de taurine mii cap. 2.800 2.897 2862 2819 2684 2512 1.985 2.130
Producţia totala de carne de vită mii tone 295 378 383 333 306 264 205 289,3
în viu
Greutatea medie la sacrificare kg/cap. 208 321 333 280 285 287 264 333

Sursa/Source: MADR
Având ca bază de calcul efectivele prezentate în tabelul 6, producţia de carne a
crescut în perioada 2003-2008, după care a înregistrat o scădere, ca urmare a reducerii
numărului de capete şi a greutăţii la sacrificare.
Pentru că obiectivul general al tezei este de a scoate în evidenţă avantajele pe care
le pot aduce încrucişarea industrială cu tauri de rasă de carne la rasele autohtone şi metişii
acestora, în scopul creşterii cantitative şi calitative a producţiei de carne de taurină din ţara
noastră, capitolul III face câteva referiri la principalele rase de taurine de carne, iar în
capitolul IV sunt prezentate sistemele şi metodele de îngrăşare a tineretului taurin.
Partea a doua a tezei de doctorat cuprinde patru capitole, şi debutează cu capitolul
V, în care sunt prezentate scopul urmărit, obiectivele şi activităţile de cercetare şi condiţiile
geoclimatice şi social economice a zonei în care se efectuează cercetările.
Obiectivul general al proiectului s-a realizat prin efectuarea unor activităţi de
cercetare şi anume:
- obţinerea viţeilor hibrizi de primă generaţie F1prin încrucişarea raselor
autohtone cu rasa Aberdeen Angus
- îngrăşarea viţeilor obţinuţi în sistem intensiv pe o perioadă de 14 luni
- urmărirea evoluţiei în greutate a viţeilor din cele patru loturi şi sporurile medii
zilnice înregistrate de aceştia pe diferite grupe de vârstă (0-3 luni, 3-6 luni, 6-14
luni), respectiv pe toată perioada de îngrăşare
- calcularea sporului mediu zilnic realizat, determinarea consumului specific pe
kilogramul spor;

6
 - efectuarea sacrificărilor de control la tineretul taurin îngrăşat, aprecierea calităţii
carcaselor;
- efectuarea tranşării carcaselor obţinute de la tineretul îngrăşat;
Motivele care au stat la baza acestor încercări sunt legate de nivelul scăzut al
indicatorilor tehnico-economici pe care rasele autohtone le realizează în perioada de
îngrăşare, în situaţia în care unul dintre obiectivele înscrise în programul de ameliorare a
şeptelului de taurine este orientarea cu precădere spre vitele de carne.
În capitolul VI sunt prezentate rezultatele cercetărilor privind dinamica de creştere a
tineretului taurin supus îngrăşării.
Ferma în care s-au făcut cercetările este SC ABERDEEN ANGUS SRL, situată în
localitatea Dostat, strada Ferma, numărul 1, judeţul Alba la 17 km de municipiul Sebeş
având ca obiectiv principal de activitate creşterea taurinelor de carne.
Materialul biologic studiat îl reprezintă patru loturi de viţei îngrăşaţi în sistem
intensiv în număr total de 97 capete, crescuţi în cadrul fermei S.C. Aberdeen Angus,
respectiv:
- un lot de 37 capete de viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa Balţată
Românească cu taur din rasa Aberdeen Angus importat din Statele Unite ale
Americii
- al doilea lot îl constituie 19 viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa
Brună cu taur din rasa Aberdeen Angus
- al treilea lot îl constituie rezultatul încrucişării femelelor din rasa Bălţată cu
Negru Românească cu rasa Aberdeen Angus în număr de 19 capete
- al patrulea lot este constituit din 22 capete de viţei rezultaţi în urma încrucişării
unor femele metise F1 rezulate din rase locale cu rasa Aberdeen Angus cu taur
din rasa Aberdeen Angus.
Pentru îngrăşarea intensivă a tineretului taurin s-a folosit o schemă de îngrăşare, de
14 luni, structurată în 3 etape :
- etapa I, „alăptare-înţărcare”, cu o durată de 90 de zile. Alimentaţia de bază este
constituită din înlocuitor de lapte şi completată cu fân şi nutreţ combinat. Sporul mediu
zilnic realizat în această fază este în medie de 889 g, iar indicele de bioconversie al hranei
este de 2,61 U.N.C. pentru 1 kg spor.

7
- etapa a II-a „creştere-îngrăşare” în care animalele se obişnuiesc cu noul regim de
hrănire şi cu modul de administrare al furajelor; formând un amestec unic ce s-a
administrat în 3 tainuri zilnice, conţinutul raţiei zilnice în principii nutritivi fiind de 5,97
U.N.C. şi 463 g P.D.I.N.; s-a urmărit asigurarea apei şi a sării pentru lins, la discreţie;
- etapa a III-a „îngrăşare-finisare” această etapă a constat în administrarea furajelor tot
sub formă de amestec unic, conţinutul în principii nutritivi fiind de 12,79 U.N.C. şi 809 g
P.D.I.N. Consumul mediu zilnic este de 3,5 kg furaj combinat, de 4 kg de fânuri şi 20 kg
porumb siloz. Sporul mediu zilnic este de 1745 g, iar indicele de bioconversie pe 1 kg spor
este de 7,33 U.N.C.
Apreciind în ansamblu procesul de creştere şi îngrăşare a metişilor F1 obţinuţi în
urma încrucişării raselor autohtone cu rasa Aberdeen Angus pe baza principalilor indici de
creştere în dinamica lor pe categorii de vârstă se constată următoarele:
- produşii rezultaţi din încrucişare au avut o greutate vie la naştere destul de redusă, de
29,58 ± 0,24 kg, cu limite cuprinse între 25 kg şi 38 kg, dar care au avut o greutate mai
mare în momentul sacrificării (la vârstă şi furajare egale) şi un comportament superior
rasei metisate privind sporul de creştere şi consumul specific;
- sporurile de creştere înregistrate la metişi se datorează în mod deosebit fenomenului de
heterozis, produs în urma încrucişării raselor, dar şi aptitudinilor raselor maternale
pentru producţia de carne.
- cele mai evidente ameliorări, din acest punct de vedere, s-au observat la rasa de lapte,
Bălţată cu Negru Românească, a căror metişi sau comportat foarte bine sistemului de
îngrăşare realizând performanţe apropiate de celelalte rase;
- din analiza rezultatelor obţinute, balanţa înclină în favoarea metişilor F1 X Aberdeen
Angus, urmaţi îndeaproape de metişii Brună de Maramureş X Aberdeen Angus, a căror
principale calităţi se pot rezuma astfel:
- viteză de creştere mai accentuată
- greutate vie mai mare la vârstă şi furajare egale
- energia de creştere înregistreză cele mai mari valori pentru metişii F1 X A.A. care
realizează la 14 luni greutatea corporală medie de 649.32 ± 7.69 kg, urmaţi de metişii
Br.X A.A. cu o greutate medie de 644.11 ± 9.04 kg şi metişii B.R. X A.A. cu o greutate
medie de 633.03 ± 4.37 kg. Metişii B.N.R. X A.A. au realizat o greutate de 626.47 ±

8
 7.88 kg, acest lot având energia de creştere cea mai mică dintre toate loturile de metişi.
- consumul mediu specific la tineretul metis F1 x Aberdeen Angus a fost de 6,15 U.N.C./
kg spor şi de 420,47 g P.D.I.N./ kg spor; la metişii Brună de Maramureş X Aberdeen
Angus a fost de 6,21 U.N.C./ kg spor şi de 425,27 g P.D.I.N./ kg spor, la metişi Bălţată
Românească X Aberdeen Angus a fost de 6,32 U.N.C./ kg spor şi de 432,79 P.D.I.N./
kg spor; iar la tineretul Bălţată cu Negru Românească X Aberdeen Angus a fost de
6,38 U.N.C./ kg spor şi de 436,43 g P.D.I.N./ kg spor, de asemenea, un consum
specific redus;
Tabelul 75
Rezultate privind îngrăşarea tineretului taurin metis
Masa corporală
Acumulare de masă
Durata Consum
Specificare îngrăşării Medie specific
Iniţială Finală Totală
(zile) zilnică (UNC/kg)
(kg) (kg) (kg)
(g)

Bălţată Românească X Aberdeen Angus

Categoria 0-3 luni 90 30,11 108,73 78,62 874 2,65

Categoria 3-6 luni 90 108,73 217,35 108,62 1207 4,94

Categoria 6-14 luni 240 217,35 633,03 415,68 1732 7,38

Total 420 30,11 633,03 602,92 1436 6,32

Brună de Maramureş X Aberdeen Angus

Categoria 0-3 luni 90 30,53 113,63 83,11 923 2,51

Categoria 3-6 luni 90 113,63 223,58 109,95 1220 4,88

Categoria 6-14 luni 240 223,58 644,11 420,53 1750 7,30

Total 420 30,53 644,11 613,58 1460 6,21

Bălţată cu Negru Românească X Aberdeen Angus

Categoria 0-3 luni 90 28,58 103,21 74,63 829 2,80

Categoria 3-6 luni 90 103,21 209,89 106,68 1185 5,04
Categoria 6-14 luni 240 209,89 626,47 416,58 1736 7,37
Total 420 28,58 626,47 597,89 1424 6,38

F1 X Aberdeen Angus

Categoria 0-3 luni 90 28,73 112,23 83,50 928 2,50

Categoria 3-6 luni 90 112,23 226,64 114,41 1271 4,70
Categoria 6-14 luni 240 226,64 649,32 422,68 1761 7,26

Total 420 28,73 649,32 620,59 1478 6,15

9
 Pentru o apreciere mai completă a stării de îngrăşare la loturile de metişi în scopul
recunoaşterii diferenţelor existente între ele, atât sub raport cantitativ cât şi calitativ, s-a
trecut la aprecierea carcasei în urma sacrificării a câte 12 exemplare din fiecare lot
experimental, date prezentate în capitolul VII.
Materialul biologic supus cercetărilor a fost reprezentat de 48 metişi de primă
generaţie obţinuţi prin încrucişare, iar în scopul comparării rezultatelor şi al determinării
efectului ameliorator asupra capacităţii de producere a cărnii la indivizii F1, s-au organizat
loturi experimentale:
- un lot de viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa Balţată Românească
cu taur din rasa Aberdeen Angus importat din Statele Unite ale Americii
- al doilea lot îl constituie viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa Brună
cu taur din rasa Aberdeen Angus
- al treilea lot îl constituie rezultatul încrucişării femelelor din rasa Bălţată cu
Negru Românească cu rasa Aberdeen Angus
- al patrulea lot este constituit din viţei rezultaţi în urma încrucişării unor femele
metise F1 rezulate din rase locale cu rasa Aberdeen Angus cu taur din rasa
Aberdeen Angus.
Rezultatele experienţelor privind capacitatea de combinare a raselor autohtone
(Bălţată Românească, Brună de Maramureş, Bălţată cu Negru Românească, metişi de
primă generaţie) cu rasa de carne Aberdeen Angus au condus la rezultate diferite.
Din aceste studii efectuate rezultă următoarele:

- rasele noastre se pretează foarte bine pentru îngrăşarea intensivă, cu valorificare la 14

luni, realizând parametri buni ai producţiei de carne (greutate mare la sacrificare 644
kg în medie, consecutiv unui spor de 1450 g, carcasa de 415 kg, randament la tăiere de
64,48%);
- prin hibridarea raselor autohtone cu rasă specializată în direcţia producţiei de carne
creşte randamentul la sacrificare iar carcasele au o cantitate semnificativ mai mare de
carne comparativ cu rasele materne;

10
- masa corporală la sacrificare a tăuraşilor a fost de 649 kg cu variaţii între 585 kg şi 715
kg, realizând un spor mediu zilnic de 1478 g (cea mai mare viteză absolută de creştere
s-a realizat la categoria 6-14 luni – de 1761 g);
- greutatea carcasei este în medie de 427 kg, cu limite cuprinse între 377 kg şi 479 kg
corespunzătoare unui randament la sacrificare de 65,42%;
- regiunile care furnizează carne de calitatea I au o pondere de cca. 51,98% în structura
carcasei iar cele care furnizează carnea de calitatea a II-a au o pondere de 26,90%;
- muşchiuleţul este foarte dezvoltat cu o greutate ce variază între 1,5 kg şi 2,3 kg, iar T-
bone steak-ul (TBS) cu o medie de 20.54 ± 0.55 kg, reprezintă 4,81% din greutatea
carcasei, cu un coeficient de variaţie maxim de 9,24%.
- tranşarea carcaselor confirmă faptul că prin metisare are loc o creştere a ponderii
regiunilor de măcelărie cu mase musculare de calitate superioară;

11
 Tabelul 93

Valorile medii şi variabilitatea indicilor producţiei de carne

la metişii din loturile experimentale/

Average values and variability of meat production indices

at metis from the experimental lots

Metişii Specificare n
X ±sx S V% Min Max

Greutatea la fătare 12 29,83 ±0,60 2,08 6,98 27 33

Sporul mediu zilnic 12 1462 ± 0,01 0,03 2,01 1419 1507

B.R. X A.A. Greutatea la sacrificare 12 644 ± 3.71 12.85 2.00 625 665

Randament 12 64.50 ± 0.68 2.35 3.65 62 68

Greutatea carcasei 12 415.34 ± 4.69 16.25 3.91 391.84 452.20

Greutatea la fătare 12 31,25 ± 0,78 2,70 8,64 27 36

Sporul mediu zilnic 12 1478 ± 0,03 0,09 5,91 1300 1633

Br. X A.A.
Greutatea la sacrificare 12 652 ± 10.70 37.05 5.68 575 718

Randament 12 64.25 ± 0.59 2.05 3.19 60 67

Greutatea carcasei 12 419.11 ± 8.70 30.12 7.19 362.25 465.65

Greutatea la fătare 12 28,75 ±0,43 1,48 5,16 27 32

Sporul mediu zilnic 12 1430 ± 0,03 0,09 6,17 1302 1567

B.N.R. X A.A. Greutatea la sacrificare 12 629.25 ± 10.85 37.60 5.97 575 687

Randament 12 63.75 ± 0.60 2.09 3.29 61 67

Greutatea carcasei 12 400.86 ± 6.35 22.01 5.49 358.07 425.75

Greutatea la fătare 12 29,75 ± 0,76 2,63 8,85 26 35

Sporul mediu zilnic 12 1482 ± 0,02 0,08 5,46 1331 1619

F1 X A.A. Greutatea la sacrificare 12 652.33 ± 10.01 34.67 5.31 590 715

Randament 12 65.42 ± 0.48 1.68 2.56 63 68

Greutatea carcasei 12 427.00 ± 8.60 29.78 6.97 377.60 479.05

Greutatea la fătare 12 29,90 ± 0,34 2,38 7,96 26 36

Sporul mediu zilnic 12 1463 ± 0,01 0,08 5,19 1300 1633

MEDIA Greutatea la sacrificare 12 644.40 ± 4.70 32.58 5.06 575 718

Randament 12 64.48 ± 0.30 2.08 3.23 60 68

Greutatea carcasei 12 415.57 ± 3.78 26.21 6.31 358 479

12
 Tabelul 94
Rezultate privind producţia de carne la rasele autohtone încrucişate cu rasa Aberdeen Angus
Greutate în viu/ Greutate carcasă/ Randament/ Specialităţi/ Vită/ Vită/ Muşchiuleţ/ Seu/
TBS
Specificare Live weight Carcass weight Efficiency Speciality Veal I Veal II Fillet Fat
(kg)
(kg) (kg) % (kg) (kg) (kg) (kg) (kg)
B.R. X A.A. 644 ± 3.71 415.34 ± 4.69 64.50 ± 0.68 79.02 ± 1.39 214.05 ± 2.50 113.72 ± 1.68 1.74 ± 0.09 19.63 ± 0.50 8.55 ± 0.28
Br. X A.A. 652 ± 10.70 419.11 ± 8.70 64.25 ± 0.59 79.21 ± 2.11 216.69 ± 4.77 114.30 ± 2.42 1.76 ± 0.07 19.17 ± 0.49 8.91 ± 0.33

X ±s x B.N.R. X A.A. 629.25 ± 10.85 400.86 ± 6.35 63.75 ± 0.60 73.90 ± 1.64 206.59 ± 3.31 112 ± 2.48 1.58 ± 0.09 18.96 ± 0.68 8.37 ± 0.32
F1 X A.A. 652.33 ± 10.01 427.00 ± 8.60 65.42 ± 0.48 81.66 ± 2.09 222 ± 4.65 114.78 ± 2.22 1.96 ± 0.07 20.54 ± 0.55 8.55 ± 0.15
TOTAL 644.40 ± 4.70 415.57 ± 3.78 64.48 ± 0.30 78.45 ± 0.98 214.83 ± 2.06 113.70 ± 1.09 1.76 ± 0.04 19.58 ± 0.29 8.60 ± 0.14
B.R. X A.A. 12.85 16.25 2.35 4.81 8.65 5.81 0.31 1.74 0.98
Br. X A.A. 37.05 30.12 2.05 7.32 16.52 8.38 0.24 1.70 1.16
S B.N.R. X A.A. 37.60 22.01 2.09 5.67 11.45 8.60 0.31 2.36 1.12
F1 X A.A. 34.67 29.78 1.68 7.25 16.12 7.69 0.24 1.90 0.52
TOTAL 32.58 26.21 2.08 6.77 14.30 7.53 0.30 1.98 0.97
B.R. X A.A. 2.00 3.91 3.65 6.08 4.04 5.11 18.07 8.86 11.50
Br. X A.A. 5.68 7.19 3.19 9.24 7.62 7.33 13.38 8.85 12.96
V% B.N.R. X A.A. 5.97 5.49 3.29 7.67 5.54 7.68 19.73 12.44 13.40
F1 X A.A. 5.31 6.97 2.56 8.88 7.26 6.70 12.40 9.24 6.05
TOTAL 5.06 6.31 3.23 8.63 6.66 6.62 17.20 10.10 11.25
B.R. X A.A. 625 391.84 62 72.61 202.26 105.32 1.20 17 7.54
Br. X A.A. 575 362.25 60 67.38 184.39 103.52 1.40 17 6.52
Min B.N.R. X A.A. 575 358.07 61 64.45 179.04 99.99 1 15.50 6.80
F1 X A.A. 590 377.60 63 69.10 192.58 102.81 1.50 17 7.77
TOTAL 575 358 60 64 179 100 1 16 7
B.R. X A.A. 665 452.20 68 88.63 235.14 123.68 2.20 23 10.48
Br. X A.A. 718 465.65 67 91.73 243.07 129.10 2.10 22 10.20
Max B.N.R. X A.A. 687 425.75 67 83.81 219.49 125.60 2 24 10.64
F1 X A.A. 715 479.05 68 93.16 247.19 131.74 2.30 23.80 9.64
TOTAL 718 479 68 93 247 132 2 24 11

13
 Aceste rezultate duc la concluzia că rasele Bălţată Românească, Brună de
Maramureş, Bălţată cu Negru Românească, manifestă aptitudini foarte bune pentru carne
în combinaţie cu rasa Aberdeen Angus.
Creşterea calităţii la carcasele obţinute de la metişi recomandă utilizarea rasei
Aberdeen Angus la încrucişări industriale cu cele din Romania atunci când se doreşte o
creştere rapidă a cantităţii şi includerea acestei rase într-o schemă de producere a
hibrizilor de carne când se are în vedere şi creşterea calităţii producţiei de carne.
Producerea şi obţinerea carcaselor corespunzătoare cantitativ şi calitativ este
influenţată, în primul rând de materialul biologic, care în funcţie de tipul morfoproductiv şi
de gradul de ameliorare, îndreaptă atenţia crescătorilor cu precădere spre rasele
specializate în direcţia producţiei de carne şi spre cele mixte, însă fară a se neglija grupa
raselor de lapte şi a metişilor.
Mijloacele prin care se poate influenţa producţia de carne la taurine sunt multiple.
Pentru condiţiile ţării noastre ele pot fi sistematizate astfel:
- creşterea anuală a efectivelor destinate sacrificării
- realizarea unei greutăţi medii la sacrificare mai mari la toate categoriile de taurine
- îmbunătăţirea tehnologiei de îngrăşare
- îmbunatăţirea valorilor indicilor tehnologici ca sporul mediu zilnic, consumul specific,
randamentul la tăiere
- utilizarea unui material biologic reprezentat de rase specializate pentru carne
- utilizarea încrucişărilor industriale cu tauri din rase de carne
- economicitatea
Având în vedere necesitatea creşterii producţiei de carne în ţara noastră, rasele de
carne se pot folosi cu multă eficienţă la încrucişări industriale cu rasele noastre.

14
 BIB LIOGRAF IE
BIBLIOGRAPHY

1. Acatincăi S. -2006- Consideraţii privind situaţia actuală şi de perspectivă a cărnii de

taurine în U.E. şi în România, Revista de Zootehnie, 3/2006, p: 3-7
2. Acatincăi S. -2000- Producţiile taurinelor, Ed.Mirton, Timişoara
3. Acatincăi S. -1999- Cercetări comparative privind aptitudinile pentru producţia de
carne a tineretului taurin din rasele Bălţată cu negru românească şi Bălţată românească-
Teză de doctorat, Univ. De Ştiinţe Agricole şi Med. Vet. a Banatului, Timişoara
4. A. F. Avram, I. R. Moldovan, E. Jurco, G. Mureșan, (2010) Performance Production
Analysis of Romanian Simental Exploited at ˮPFA Munteanu Cornelˮ Farm,. Animal
Sience and Biotechnologies, 43(2),Timișoara
5. A. F. Avram, I. R. Moldovan, A. Pece, G. Mureșan , (2009) Analiza Performanțelor de
producție a unor efective de vaci cu lapte, din rasa Bălțată cu Negru Românească
exploatate in câteva ferme din județul Alba , Lucrări științifice Zootehnie și
Biotehnologii vol. 42(2), Timișoara

6. Alexoiu. A., 2002, Aprecierea conformaţiei corporale la taurine, Ed. Ceres, Bucuresti
7. Aurel Şara, Daniel Mierliţă – Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă, Ed.
AcademicPres, Cluj-Napoca, 2003
8. A.Șara, Antonia Odagiu, M. Bențea, R. Moldovan (2005) Influența probioticului YEA
-SACC1026 asupra producției de lapte, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, seria ZMV,
vol. 61: 335-338, Ed. AcademicPres Cluj-Napoca; ISSN 1454-2384.

9. Al. I. Baba şi C. Cătoi Morfologia generală, Editura Academicpres, 2003.

10. Baba I. Al., Cătoi C. –2003- Morfologia generală- Editura Academicpres- cluj napoca
11. Baciu I., Fiziologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977
12. Banu C. şi col. -2003- Procesarea industrială a cărnii, Ed. Tehnică, Bucureşti
13. Baran P., Dinescu S., 1977, Aprecierea calităţii animalelor pentru carne, Ed. Ceres,
Bucureşti

205
14. Barwick S .A., Henzell A. L., 2005, Developement succeses and issues for the
future in deriving and applying selection indices for beef breeding. Aust J. Expt.
Agrig. 45, 913-933
15. Bănică Gh., Dinca Gh., Dobrovici M., Georgescu Gh., Cligor V., Moldoveanu Gh.,
Otel Petrescu, Vrejba S., - 1973- Zootehnia României – vol II – Taurine, Editura
Academia R.S.R., Bucureşti
16. Bănică Gh.,1967 – Creșterea și îngrășarea tineretului taurin. Ed. Agro-silvcă, București
17. Bănică Gh.,1966 – Încrucișarea industrială a taurinelor pentru producția de lapte și
carne. Redacția revistelor agricole, București.
18. Băran M., Dinescu S. -1977- Aprecierea calităţii animalelor pentru carne, Ed. Ceres
19. Beranger C., 1986, Production de viande taurine, INRA, Paris, p 491-499
20. Burlacu, Gh. şi col., 2001, Ghid practic pentru alcătuirea raţiilor la taurine, A.C.C.T.R.
Bucureşti
21. Chiş Margareta – Management general şi agricol, Editura Academic Pres, Cluj-
Napoca, 2005;
22. Constantin N., Cotruţ M., Sonea A., Fiziologia animalelor domestice, vol. II, Carol
Sanivet, Bucureşti, 1999.
23. Constantin N., Cotruţ m., Sonea A., Fiziologia animalelor domestice, vol.I., Ed. Carol
Sanivet, Bucureşti, 1998.
24. Constantin Statov, Fiziologia animală Editura Triade, 2001.
25. Contescu D., Creşterea taurinelor, Ed. Agro- Silvică Bucuresti, 1957.
26. Cotruţ M., Fiziologia animalelor domestice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1975
27. Craplet C., -1966- La viande de bovins, vol III, Ed. Vogot Freres, Paris
28. Culea C., Zootehnie specială, Ed.Veterinară Bucuresti,1993.
29. Dinescu,ŞT.,DobrovicI,M., 1972, Aspecte ale creşterii taurinelor de rasă Simmental.Raport la
lucrările ceei de a X-a Adunări generale a crescătorilor de Bălţată Simmental.
Lito.MAIAA,Bucureşti
30. Dinescu S. – 2002 – Producţia de lapte în România – Restricţii – Oportunităţi – Soluţii,
Editura Ceres Bucureşti
31. Dinu,I.,1999, Tendinţe şi perspective în zootehnia mondială.Ed.Ceres Bucureşti

206
32. Drăgănescu C., 1979, Ameliorarea animalelor, Editura „Ceres”, Bucureşti,
33. Drânceanu D. -2000- Biotehnologii în alimentaţia animalelor, Ed. Eurobit, Timişoara
34. Furtunescu. Al. și col., 1964 – Unele caracteristici ale producțtiei de carne la metișii F1
dintre taurii Hereford și vaci din rasa BR, Pinzgau și Sură de Stepă, Lucrare științifică,
INAB, p. 385
35. Georgescu Gh. – 1990- Tehnologia creşterii taurinelor, Editura Didactică şi pedagogică
Bucureşti
36. Georgescu Gh., Curelariu Niculina, Oancea Margareta, Curelariu, P., -1983- Cartea
fermierului- Creşterea taurinelor. Edit. Ceres, Bucureşti,
37. Georgescu G., şi colab. (1988, 1989, 1995)-Tratat de creştere a taurinelor, vol.I, II,
III., Ed. Ceres Bucureşti.
38. Georgescu G., şi col., (1990) Benus bos: Cattle Brees Of. The World, Ed. Mds Acvet
SUA.
39. Georgescu Gh., Velea C., Mărginean Gh., Alexoiu A. -2001- Monografia rasei Bălţată
românească, Ed. Tritonic, Bucureşti
40. Georgescu Gh. -2006- Valoarea carcasei la rasele ameliorate de taurine din România,
Revista de Zootehnie, 4/2006, p: 53-57
41. Gheţie V., Anatomia animalelor domestice, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1970.
42. Groza P., Fiziologia, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.
43. Halga P. -2000- Nutriţie animală, Ed. Dosoftei, Iaşi
44. I. R. Moldovan, A. F. Avram, A. Pece, G. Mureșan, (2009) Cercetări Privind Evoluția
în greutate și sporul mediu zilnic la patru grupe de tăurași metiși supuși îngrășării
intensive . Lucrări științifice Zootehnie și Biotehnologii vol. 42(2), Timișoara

45. Iurcă Ionel Mircea– 1998 – Carnea şi produsele din carne, Ed. Icpiaf, Cluj-Napoca
46. Leonhard Durst, Margit Wittmann -2010- Nutriţia animalelor, Ed. Ceres, Bucureşti
47. Maciuc Vasile -2006 – Managementul creşterii taurinelor. Ed. Alfa, Iaşi
48. Magali Predal -1989- Produire de la viande taurine anjourd’hui, Ed. Rechuique et
documentation – La voisier, Paris
49. Manta,Ad.,1980, Curs de fiziologia animalelelor domestice.Cluj-Napoca,Institutul
Agronomic

207
50. Marcela Sârbu – Construcţii agricole, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2005
51. Mecea P., Mariam P.,Marcu N., 1970, Corelaţii în dinamica de creştere a tineretului
taurin din rasele BR şi Brună de la naştere la 24 de luni.Simp. I.A.Cluj
52. Mecea P.,Velea C., Marcu N., Marian P., 1971, Dinamica de creştere a tineretului taurin
din rasele BR şi Brună în în fucţie de sezonul fătării.I.A.Cluj 27 III
53. Meyer K., 2006, Multivariate analyses of carcass traits for Angus cattle fitting reduced
rank and factor analytic models. J. Animal Breed Genet., 124, 50-64
54. Miclea M., Vioara Mireşan, -Anatomie, Histologia, Embriologia, Tipografia
Agronomia, 1997.
55. Miclea M., Vioara Mireşan, Miclăuş V. –Anatomia si histologia animalelor domestice,
Vol I, Ed. Genesis, Cluj-Napoca, 1998.
56. Miresan Vioara -2001- Fiziologia animalelor domestice , Ed. Academicpres, Cluj-
Napoca, 2001.
57. Mirită G., Velea C., Stanciu G., Tehnologia cresterii taurinelor. E.D.P. Bucuresti, 1993.
58. Modovan R., Gh. Muresan, 2012, Considerations upon the influence of microclimate
conditions on the fattening technology of hybrids resulted from crossings between
Romanian genuine breeds and Aberdeen Angus breed, ProEnvironment 5 (11), 170 -
173, ISSN: 1844-6698, eISSN: 2066-1363
59. Movileanu Gelu -2008- Clasificarea şi inspecţia carcaselor de porcine, taurine şi ovine
conform normelor UE, Ed. Ceres, Bucureşti
60. Mureşan Gh., Popescu A., 2006, Aspects concerning dairy farms structure in some
counties from the southern Romania, Lc. Şt. Vol. 49, USAMV Iaşi
61. Mureşan Gheorghe -1984- Contribuţii la studiul însuşirilor morfoproductive ale rasei
Friză Balţată cu Negru. Teză de doctorat, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca
62. Mureşan Gheorghe şi col – 1983 – Influenţa vârstei primei fătări asupra producţiei de
lapte din lactaţia I la rasa Bălţată cu negru. Simpozion I.A. Cluj-Napoca 11-12 nov
63. Mureşan Gh., Velea C., şi col., 1981, Aspecte privind principalele însuşiri morfo-
productive pe structuri familiale ale unor populaţii de Friză bălţată cu negru. Simp.
Probleme de ameliorare, tehnologia de creştere şi patologie la taurine şi ovine, 16-17
Mai, Cluj-Napoca, pag. 154-159

208
64. Mureşan GH., Velea C. şi col., 1981, Consideraţiuni privind însuşirile morfo-productive
ale populaţiei de Friză bălţată cu negru de la I.A.S. Sibiu, Simp. Ameliorarea, tehnologia
şi patologia rumegătoarelor, 29-30 Mai, Cluj-Napoca, pag. 73-79
65. Neaţă Gheorghe, Şonea Cr., Nistor I., 2006, Cattle meat production strategy.
International Scientific Symposium European Achievements and expectations in animal
production, Iasi, Romania
66. Neaţă Gheorghe şi col. -2005- Strategia producţiei de carne bovină - ANARZ
67. Niculina Vişinescu- Tehnologii de furajare şi întreţinere a animalelor pentru carne, Ed.
Ceres, Bucureşti
68. Negruţiu E., Petre A. , 1970, Cercetări de genetică cantitativă la rasele Bâlţată
românească şi Brună de Maramureş din Transilvania.Acad.de Şt . Agricole şi
Sivice,CIDAS,Bucureşti,p.88.
69. Negruţiu,E., 1973, Variaţia genetică în populaţia de taurine Bălţată românească din
Transilvania.Rev. Zoot.şi Med.Vet.,nr.8,pg.15-22,Bucereşti
70. Negruţiu E., Petre A., 1975, Ameliorarea animalelor domestice, Ed. Didactică şi
pedagogică Bucureşti
71. Neindre P., Le Garel J.P., 1990, Adaptation des bovins au milieux d’elevage.INRA.,
Prod.Anim.,vol.3,nr.3,
72. Onaciu G. -2001- Aprecierea vârstei şi exteriorului la taurine, Ed. Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca
73. Onaciu G., Velea C. – 2002- Evaluarea performanţelor de producţie la taurine, Ed.
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
74. Onaciu G. -2006 - Proiectare şi inginerie tehnologică la taurine. Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca
75. Oroian T., A. Vlaic, Chighi V., Elvira, 2000 – Evaluation Des aptitudes d abbatoir
selon les indices quantitatifs de la carcasse chez les hybrids F1(BBB X BR) et R1(BBB
X F1) entre les races Blanc Bleu Belge et Bălțată Românească de type Simmental 14
mois. Simpozionul Național Realizări și perspective în Zootehnie, vol. XXVI, Cluj-N.
76. Oroian, T., şi col., 2005 - Croisements entre les races Blanc Bleu Belges, Bălţată
Romaine de Type Simmental et Brune. Buletinul USAMV–Cluj Napoca , 61, p. 26-30.

209
77. Oroian T., A. Vlaic.,-2001 – Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale domestice,
Ed. Academic Pres, Cluj – Napoca
78. Oroian Teofil, Vlaic A., Chighi V., 2000, Composition chimique de la viande a la age
de 14 mois des hybrids F1 (BBBxBR) et R1 (BBBxF1) entre les races Blanc Bleu
Belge et Baltata romaneasca type Simmental. Sinpozionul Naţional ,, Realizări şi
perspective în Zootehnie şi Biotehnologie,, vol XXVI, Cluj-Napoca, p. 311-315
79. Pipernea Nicolae -1979- Îmbunătăţirea structurii genetice a populaţiilor de animale, Ed.
Ceres, Bucureşti
80. Pabion Thierry -2005- Repertoire des Methodes et Procedures de Controle des Bovins
de races a Viande, Departement Genetique -4 eme Edition
81. Popescu M., Dinescu St., 1977, Aprecierea calităţii animalelor pentru carne. Ed. Ceres,
Bucureşti
82. Raganitsch G., 2001, Das Osterreische Fleckvieh un seine Genetik. Ed. AGOF, Austria
83. Raicu E., și col., 1973 – Aptitudes des races bovines de Roumanie pour l'engraissment
et valorisation á des poids corporale ėlėves. Bull de l'acad. Sci. Agri. Et For.,3
București
84. Raicu E., și col., 1977 – optimizarea vârstei și greutății în valorificarea tineretului
taurin din rasele: Bălțată Românească, Brună și Friză,Lucr.Șt.,Taurine, vol. 3,București
85. Roşu,M.,Stanciu,G., 1981, Cercetări privind dinamica procesului de creştere la tineretul
taurin din rasa Simmental,provenit din vaci secundipare.Lucr.şt.IAT,seria Zoot.,vol.
VIII,pag.105-112
86. Salem M Ben and H Kélifa, 2009, Use of crossbreeding for increasing beef production
in Tunisia, Livestock Research for Rural Development, Volume 21, Number 10, October
2009
87. Sandu Gheorghe, 1995, Metodele experimentale în zootehnie. - Editura Coral Saniret
Bucureşti
88. Sas,E., 1981, Studiu comparativ privind tehnologia şi rentabilitatea creşterii şi
exploatării raselor Friză,Bălţată românească şi a metişilor acestora în condiţiile IAS din
zona de vest a ţării.Rezumat al tezei de doctorat.I.A. Timişoara,pag.29
89. Schon.H.şi col., 1991, Cattle husbandry techniques.Yerbook Agricultural Engineering

210
90. Silvas E. -1998 – Modernizarea tehnologiilor de creştere a taurinelor, Ed.D.P.,
Bucureşti
91. Silvas E., şi col., 1989, Rezultate obţinute în încrucişarea rasei BR cu rase specializate
în producţia de carne. Lucr. Şt. SCPCB, vol I, Târgu-Mureş
92. Sîrbu Marcela, 2006, Construcţii agricole. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
93. Soltner D. – 1987- La production de viande taurine, Col. Sci. Tehn. Agricoles, Angeres
94. Stanciu G., Acatincăi S., Czister T. -2005- Tehnologia creşterii taurinelor (lucrări
practice), Ed. Eurostampa, Timişoara
95. Stanciu G. -1999- Tehnologia creşterii taurinelor. Editura Brumar, Timişoara
96. Stanciu G., Cziszter LT., Borza F., 1998, Studiul unor factori care influenţează parametri
curbei de creştere la tineretul taurin femel din rasa Bălţată românească şi hibrizi Red
Holstein x Bălţată românească.Lucr,şt.USAMVB Timişoara, Zootehnie şi
Biotehnologii,vol.XXXI,p.7-12
97. Stanciu G., Acatincăi S., 1992, Cercetări preliminare privind dinamica de creştere a
tineretului taurin din rasa Bălţată românească.Lucr.şt.USAB Timişoara, seria
Zoot.,vol.XXv,p.131-135.
98. Stanciu,G., Roşu M., Andraş P.,1979, Cercetări preliminare asupra dinamicii de creştere
a tineretului taurin din rasa Simmental.Lucr.şt.IA Timişoara , seria Zoot. vol.XVI,p.177-
182
99. Temișan V. 1976 – Stadiul actual, programul, perspectivele ameliorării însușirilor de
carne a raselor de taurine din România, Teză de doctorat I.A. Cluj-Napoca
100. Şara, A., D. Mierliţă ,2003, Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă. Editura
cademic Pres, Cluj-Napoca
101. Şerban A.,Ştef I., Pleşca T., Cucu I., 1981, Construcţii zootehnice, EDP Bucureşti
102. Şindilar, E., 2000, Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine
animală. Vol II, Ed. I.N.R.C.S., Iaşi
103. Ujică V. şi col., 2011, Research for improving beef production using the commercial
crossbreeding with specialized breeds, Lucrări Ştiinţifice - vol. 56, Seria Zootehnie, Iaşi
104. Ujică V., şi col. (2011) - Research for improving beef production using the
commercial crossbreeding with specialized breeds. Lucrări Ştiinţifice - vol. 56(16),
Seria Zootehnie, ISSN 1454 – 7368, pag. 111-116, Iaşi

211
105. Ujică,V.,şi col., 1998, Contribuţii la studiul însuşirilor morfoproductive ale taurinelor
de rasă Fleckvieh provenite din import şi exploatate în condiţiile fermei ŞERBEŞTI
BACĂU, Simpoz.Iaşi
106. Ujică V. şi col. ,1992, Tehnologia creşterii taurinelor, Lucrări practice, USAMV Iaşi
107. Velea C., Gheorghe Mărginean -2004- Producţia, reproducţia şi ameliorarea
taurinelor, vol. III, Editura Agrotehnica, Bucureşti
108. Velea C. -1999 – Producţia, reproducţia şi ameliorarea taurinelor, vol. I şi II,
Editura Tehnica Agricolă, Bucureşti
109. Velea C. şi col. -1994- Optimizarea sistemului de încadrare pe clase de calitate a
tineretului de rasă Bălţată românească în funcţie de conformaţia corporală, Al 2-lea
Simpozion Internaţional de Biotehnologii, Biotehnos, Bucureşti
110. Velea, C., Mureşan, Gh., Bud, I., David, V., Vomir, M., 1993 – La dinamique des
principaux indices de la production de viande a l’abattaje et en carcasse chez les jeunes
taurins de la race Bălţată românească (Pie rouge roumanie). Buletinul I.A.C.N., vol. 44
111. Velea, C., Mureşan, Gh., Tapalagă, A., Buzan, V., 1985 - Îndrumător pentru
creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin. Ed. Ceres, Bucureşti
112. Velea C. – 1983 – Tehnologia creşterii taurinelor, Editura Dacia Bucureşti
113. Velea C., Mureşan Gh., Bud I., Marcu N., Pop I., -1980- Studiu privind compoziţia
chimică a cărnii la bubaline în funcţie de masa de valorificare şi sistemul de îngrăşare,
Simpozionul- Probleme de ameliorare, tehnologie de creştere şi patologie la taurine şi
ovine, Cluj-Napoca
114. Velea, C., 1972 - Cercetari comparative de îngrăşare semiintensivă a tineretului din
diferite rase şi metişi crescuţi în România. Teza de doctorat, IA Cluj Napoca.
115. Vintilă Ioan -1988- Bazele ameliorării genetice a populaţiilor de animale domestice,
Ed. Facla, Timişoara
116. Vintilă I., Dranca D., 2000, Creşterea şi ameliorarea taurinelor în România, Editura
A.G.C.T.R., Bucureşti
117. Vintilă I., 2005, Agricultura este şi a fost într-o evoluţie continuă, Rev. Ferma nr.
6/38, pg. 3
118. Vintilă,I.,Dronca,D., 1995, Program MOET,o alternativă de selecţie modernă a
taurinelor în România. Lucr.şt.Zoot.,Vol.XXVIII,LITO Timişoara, pag.1-7

212
119. Viziteu Constantin, 2009- Contribuții la îmbunătățirea producției de carne la taurine
prin folosirea încrucișărilor industriale cu rase specializate, Teză de Doctorat
120. Warmick,V.D., 1977, Efectele hrănirii izolate individuale şi în grup a viţeilor asupra
sporului în greutate şi a coportării.Journal of Dairy Sciences,nr.6
121. ANARZ ANARZ –Strategia pentru productia de carne –taurine
122. Anuarul statistic al României. Direcţia generală de statistică Bucureşti, vol.1985-
2004
123. www. MAPDR.ro
124. www.insse.ro
125. - 2002- Agricultural Situation în the Candidate Countries, European Commission
Directorate-General for Agriculture.
126. -2005- Economia mondială în cifre.
127. -2004 - Summary Report on Farm Structure
128. DADR Cluj
129. UARZ – Alba
130. Handbook of Australian Livestock, Australian Meat & Livestock Corporation, 1989,
3rd edition
131. www.agroinfo.ro
132. www.ansi.okstate.edu/breeds/cattle
133. FAO

213