CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................2 CAPITOLUL I: Analiza performantelor financiare ale firmei prin intermediul situatiilor financiare...................................................................................................................4 1.1. Impactul analizei economico-financiare n cadrul managementului.................4 1.2. Obiectivele principale ale diagnosticului financiar...........................................7 1.2.1. Aprecierea solvabilitii sau a echilibrului financiar...................................7 1.2.2. Aprecierea performanelor financiare........................................................7 1.2.3. Aprecierea altor caracteristici financiare importante.................................7 1.3. Orientri, mijloace i instrumente ale diagnosticului financiar.........................8 1.3.1. Orientri.....................................................................................................8 1.3.2. Mijloace i instrumente utilizate de diagnosticul financiar.........................9 1.4. Scopul, necesitatea i utilitatea analizei financiare..........................................9 1.4.1. Instrumentele analizei financiare.............................................................11 CAPITOLUL II: Analiza riscurilor si performantelor firmei..........................................21 2.1. Riscul de exploatare ......................................................................................21 2.2. Riscul de profit ..............................................................................................24 2.3. Riscul comercial si rata rentabilitatii comerciale............................................25 2.4. Riscul de faliment ..........................................................................................26 2.5. Analiza performantelor firmei.........................................................................30 CAPITOLUL III: Prezentarea generala a S.C. IMAR S.A Arad......................................34 3.1. Aspecte generale...........................................................................................34 3.2. Date privind activitatea economica a firmei...................................................35 3.3. Recrutarea i selecia personalului la S.C. IMAR S.A. Arad ............................37 CAPITOLUL IV: Analiza performantelor si riscurilor la S.C. IMAR S.A Arad.................40 4.1. Performantele.................................................................................................40 4.2. Riscurile..........................................................................................................52 CONCLUZII................................................................................................................57 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................... 59

INTRODUCERE
n condiiile economiei de pia, activitatea tuturor agenilor economici este expus, ntr-o msur mai mic sau mai mare, riscurilor generate de mecanismele pieei. ntr-o economie dezvoltat, concurenial, riscul este evaluat, putnd fi ntr-o anumit msur controlat, n timp ce ntr-o economie aflat n tranziie nu se poate realiza acest lucru. Aceasta se ntmpl deoarece riscurile care planeaz asupra agentului economic, banca sau firma, nu sunt numai de natura financiar, comercial sau investiional, ci depind n mare msur i de poziia agentului economic pe pia, de puterea sa economico-financiar, la care se adaug i riscul survenit ca urmare a modificrilor structurale care au loc la nivel macroeconomic. Aceste condiii au dus la acordarea unei importante sporite riscului n politicile manageriale ale agentului economic, avnd n vedere strategiile elaborate de ctre manageri, care depinde aproape n totalitate de abilitatea i capacitatea fiecruia de a-i valorifica ansele, asumndu-i i un aa-zis risc al eecului n afaceri. n general, practica a fcut necesar delimitarea ntre noiunea de risc i cea de incertitudine, n scopul nelegerii corecte a noiunii de risc. Sarcina de baz a analizei riscului const n oferirea informaiilor obiective care s dea rspuns la urmtoarele ntrebri: - care dintre expunerile la risc pot compromite ndeplinirea obiectivelor de ctre firm? - care este frecvena de apariie a acestora? (analiza frecvenei) - care este impactul aciunii lor asupra rezultatelor? (analiza consecinelor) Analiza n cauz poate fi considerat drept component important a managementului de risc prin care se formuleaz un remediu pentru atenuarea consecinelor produse de riscuri i adaptarea organizaiei la noile condiii ale mediului. Analiza riscurilor se face prin: - identificarea tuturor situaiilor care pot genera o pierdere financiar; - elaborarea scenariilor de pierdere pentru evenimentele identificate; - alocarea diferitelor expuneri de risc pentru fiecare element identificat; - se analizeaz frecvena istoric n care s-au produs riscuri identice sau asemntoare; - se compar frecvena cu mrimea riscului; - se face agregarea nivelului de risc pentru fiecare produs sau operaie identificat; - atunci cnd se lanseaz un nou serviciu sau produs, se analizeaz riscul acestuia din punct de vedere al cererii de pe pia, al costului, al modului de promovare . Viitorul va fi al afacerilor care se bazeaz pe un management efectiv al riscului. Acesta este motivul principal pentru care managerii, specialitii sunt confruntai cu provocarea de a-l
2

identifica i controla. tiina viitorului, prognoseologia pune la dispoziia acestora un set de metode i tehnici menite s mbunteasc calitatea informaiilor necesare identificrii, analizei i prevenirii unei situaii de risc major. Managementul riscului, ca parte component a managementului modern, a devenit o preocupare de prim rang a lumii moderne i, totodat, unul dintre mecanismele cheie ale evoluiei economice. Fiecare decizie pe care oamenii o iau n activitatea lor implic riscuri care pot modifica att conduita comportamental a structurilor ct i rezultatele acestora. Orice tip de afacere este vulnerabil n faa pierderilor provenite din cauza riscurilor necontrolate. Controlul dinamicii riscului, prevenirea i limitarea factorilor de risc se realizeaz ntr-o succesiune de pai, precum: identificarea riscului; analiza i evaluarea riscului; determinarea interveniilor prioritare pentru limitarea riscului; tratamentul riscului.

CAPITOLUL I: Analiza performantelor financiare ale firmei prin intermediul situatiilor financiare
1.1. Impactul analizei economico-financiare n cadrul managementului Managementul,1 ca tiin, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de un mare numr de specialiti din lumea ntreag. Faptul c peste jumtate din literatura mondialde management este consacrat firmei, societaii comerciale face din managementul firmei cea mai dezvoltat, mai cunoscut i mai important component a acestei tiine a managementului.Acest situaie se explic prin dou cauze: 1. Firma este agentul economic de baz al fiecrei economii, principalul generator de valoare n cadrul creia i desfoar activitatea majoritatea populaiei ocupate n fiecare ar, indiferent de nivelul su de dezvoltare; de aici, importana deosebit i implicaiile multiple economice, sociale, politice ale managementului firmei. 2. Firma s-a manifestat nc de la nceputul tiinei managementului ca unul din terenurile cele mai fertile ale inovrii pe planul teoriei i practicii managementului. Poziia Managementului Firmei n cadrul tiinei managementului rezid din nsui dublul su caracter: a) Este o disciplin economic de sintez, pentru c preia o serie de categorii economice i de metode de la numeroase alte discipline din acest domeniu: economie politic, analiz economic, organizare, marketing, aprovizionare tehnico-material, finane i altele; b) Managementul Firmei are un caracter multidisciplinar determinat de integrarea n cadrul su a o serie de categorii i metode sociologice, matematice, psihologice, statistice, juridice, etc... , folosindu-le ntr-o manier specific. Exercitarea funciilor i relaiilor de management la nivelul fiecrei firme-societi comerciale se realizeaz prin sistemul de management. Sistemul de management al firmei este ansamblul elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informaional, motivaional din cadrul societii comerciale, prin intermediul cruia se exercit ansamblul proceselor i relaiilor de management, n vederea obinerii unei eficaciti i eficiene ct mai mari. n conceperea i realizarea sistemului de management, trebuie luate n considerare elemente specifice fiecrei firme, n special profilul, dimensiunea i structura resurselor umane, materiale i financiare, potenialul i mentalitatea personalului, poziia firmei n contextul economic naional i - dac este cazul- internaional.
1

A. Popa, A. Dne Management financiar, Editura Economic, Bucureti, 2001, pag.16

ns, indiferent de caracterul agentului economic, sistemul de management cuprinde mai multe componente cese deosebesc n funcie de natura, de caracteristicile instrumentarului utilizat i anume: subsistemul organizatoric; subsistemul informaional; subsistemul decizional; metode i tehnici de management; alte elemente de management. n cadrul studiului de fa, important pentru analiz este subsistemul decizional. Subsistemul decizional const n ansamblul deciziilor adoptate i aplicate de manageri n cadrul firmei. Prin intermediul acestui sistem se exrcit toate funciile managementului, o pondere superioar nregistrnd-o previziunea. Subsistemul decizional reprezint partea cea mai activ a managementului, fiind determinant pentru obinerea unui profit ridicat. Prin decizie de conducere (componenta esenial a sistemului decizional) se desemneaz cursul de aciune ales n vederea ndeplinirii unui anumit obiectiv, ce are implicaii directe cel puin asupra unei alte persoane, influenndu-i aciunile i comportamentul. Sistemul decizional ndeplinete n cadrul firmei urmtoarele funcii principale: a) direcioneaz dezvoltarea de ansamblu a firmei i a componentelor sale. Previziunile pe care se fundamenteaz evoluia ntreprinderii sunt ansambluri de decizii strategice, tactice sau curente, prin care se stabilesc principalele obiective urmrite, modalitile principale de acionat pentru ndeplinirea lor, precum i resursele umane, materiale, informaionale i financiare alocate. b) declanarea aciunlor personalului din cadrul firmei i al componenilor acesteia. Un rol important n cadrul acestui sistem o are i analiza-diagnostic, care face obiectul studiului de fa. Termenul de analiz-diagnostic a fost preluat din medicin unde semnific analiza simptomelor i determinarea cauzelor interne sau externe ale unor stri anormale (maladii)2. n sensul cel mai larg analiza-diagnostic reprezint un instrument managerial destinat s procedeze la examinarea unui organism economic, n vederea identificrii i rezolvrii problemelor cu care aceasta se confrunt. Analiza-diagnostic constituie astfel un procedeu care ajut conducerea ntreprinderii s neleag trecutul i prezentul i totodat s determine aciunile de desfurat n viitor.
2

E. S. Lorant, I.M. Pantea Analiza situaiei financiare a firmei, Editura Economic, Bucureti, 2001, pag 57

Cazurile n care apare necesitatea unei analize-diagnostic se pot separa n dou mari categorii: ntreprinderea este n dificultate; ntreprinderea este viabil (cel puin n aparen). n cazul n care ntreprinderea este n dificultate, analiza-diagnostic urmrete n principal identificarea disfuncionalitilor, a cauzelor lor i a msurilor de remediere. n cazul al doilea, analiza-diagnostic se va orienta prioritar ctre identificarea posibilitilor de ameliorare a performanelor, iar prin aceasta i ctre identificarea devitalizrilor nc neevidente, dar generatoare a unor disfuncii care se pot manifesta n viitor. Analiza financiar este activitatea de diagnosticare a strii de performan financiar a ntreprinderii la ncheierea exerciiului. Ea i propune s stabileasc punctele tari i punctele slabe ale gestiunii financiare n vederea fundamentrii unei noi strategii de meninere i de dezvoltare, ntr-un mediu concurenial. De asemenea, analiza financiar face obiectul preocuprilor externe ale partenerilor economici i financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile aciuni de cooperare cu ntreprinderea. Totodat, toate procesele de gestiune se organizeaz n trei etape fundamentale. Prima etap const ntr-un diagnostic prealabil aciunii.n aceast etap (care se poate spune c se confund cu analiza economico-financiar) se caut s se analizeze i s se aprecieze situaia i condiiile de activitate pentru a defini orientrile i a pregti proiectele ce vor fi aplicate. A doua etap const n luarea deciziilor concrete i n punerea lor n aplicare. Aceast etap se sprijin pe diagnosticul prealabil i vizeaz, fie s confirme orientrile i caracteristicile favorabile descrise de analiz, fie s corijeze aspectele defavorabile care apar. n final, a treia etap este controlul i evaluarea aciunilor ntreprinse. Uneori se constat c proiectele iniiale au coincis cu realizrile efective. Astfel, controlul debuteaz prin constatarea necesitii reorientrilor, reglajelor care se impun. n cazul gestiunii financiare, procesul analizei financiare mbrac o importan deosebit, att n etapa de pregtire a noilor proiecte, ct i n etapa de control i evaluare a proiectelor realizate sau care sunt n curs de realizare. Obiectul analizei financiare se definete prin temele de analiz care i sunt impuse de diferite constrngeri la care este supus ntreprinderea. Analiza economico-financiar vizeaz, n principal, s aprecieze modul n care ntreprinderea poate depi constrngerile referitoare la performane, la solvabilitate, la autonomie, la flexibilitate financiar.

1.2. Obiectivele principale ale diagnosticului financiar 1.2.1. Aprecierea solvabilitii sau a echilibrului financiar Solvabilitatea sau echilibrul financiar exprim aptitudinea ntreprinderii de a face fa angajamentelor sale, adic de a-i achita datoriile pe msur ce ajung la scaden. Aprecierea solvabilitii se lovete de o dificultate major pentru c implic un proces de previziune referitor la condiiile n care ntreprinderea studiat este n situaia de a face fa scadenelor sale viitoare. Analiza financiar trebuie deci s procedeze la anticiparea i enunarea unor previziuni asupra evoluiei ntreprinderii,, asupra situaiei sale financiare i asupra echilibrelor sale financiare. Procesele de analiz financiar i-au dovedit eficiena datorit existenei a dou orientri metodologice, majore. Pe de o parte, studiul bilanului permite s se compare starea actual a angajamentelor (din pasiv) cu lichiditile previzibile (din activ) i deci s justifice o apreciere relativ la acoperirea viitoare a plilor obligatorii, cu ncasrile prevzute. Pe de alt parte, studierea evoluiei anterioare a rezultatelor i a situaiei financiare permite s se desprind greutile susceptibile a se prelungi n viitor.

1.2.2. Aprecierea performanelor financiare O preocupare a analizelor financiare const n msurarea exact a rezultatelor obinute n trecut i n prezent i n anticiparea tendinelor de evoluie a lor n viitor. Dup ce au fost stabilite aceste rezultate, ele trebuie s fie comparate cu msurile de referin exprimate, fie prin nivelul activitii ntreprinderii (producie sau vnzri), fie prin valoarea medie a capitalurilor folosite pentru obinerea acestor rezultate. Se apreciaz astfel, aptitudinea ntreprinderii de a desfura activiti suficient de rentabile pentru a compensa costul resurselor pe care le utilizeaz i aptitudinea sa de a valoriza mijloacele reale i financiare care-i sunt ncredinate. 1.2.3. Aprecierea altor caracteristici financiare importante I. Aprecierea autonomiei financiare n termeni financiari, autonomia se apreciaz mai nti, prin studiul capitalului, structura sa i relaiile de control asupra ntreprinderii, pe care le poate exprima. Pe de alt parte, autonomia financiar poate fi apreciat prin analiza structurii finanrii. Eventuala dependen a ntreprinderii fa de cei ctre care are datorii (i n special bnci)
7

constituie elementul esenial a fi explorat. Repartiia surselor de finanare i a altor elemente de pasiv, ntre fonduri proprii i datorii de diverse tipuri, constituie una dintre caracteristicile care exprim cel mai bine autonomia financiar a ntreprinderii. II. Aprecierea flexibilitii financiare Flexibilitatea ntreprinderii exprim capacitatea sa de adaptare la transformrile neprevzute n mediul su i n cadrul activitii sale. Flexibilitatea privete analiza financiar n cel puin trei aspecte: a) Flexibilitatea financiar se apreciaz n raport de capacitatea pe care ntreprinderea o manifest n legtur cu mobilizarea rapid de lichiditi. Astfel, deinerea de lichiditi disponibile imediat i permite s reacioneze fr ntrziere la oportunitile aprute (oportunitatea de investire (cumprarea unei ntreprinderi n condiii favorabile, lansarea unui program de producie ca ripost la ofensiva concurenei), oportunitatea comercial (cumprarea unui lot de mrfuri sau de materii prime n condiii excepionale), oportunitatea strategic). b) Flexibilitatea financiar se apreciaz n raport de capacitatea de finanare a ntreprinderii. Posibilitatea de a recurge la noi resurse proprii sau de a beneficia de noi credite (capacitatea de ndatorare) permite ntreprinderii s obin n caz de nevoie, noi fonduri care-i vor permite s reacioneze la modificrile imprevizibile din domeniul su de activitate. c) Flexibilitatea financiar poate fi legat de posibilitile pe care ntreprinderea le are de a diviza nevoile de finanare n realizarea proiectelor sale de investiii n curs sau prevzute, dar i n activitatea sa curent. Aprecierea autonomiei i flexibilitii financiare constituie o preocupare comun a analizei strategice i a analizei financiare. Dar analiza financiar este sensibil la aspectele care pot afecta competitivitatea viitoare a ntreprinderii i, n consecin, performanele sale i echilibrul su financiar la termen; ea este de asemenea sensibil i la aprecierile care privesc: --portofoliul de activiti al ntreprinderii; --caracteristicile sale structurale majore pe plan organizaional, tehnic, social, comercial, juridic; --raporturile sale cu partenerii externi i, n general, cu mediul exterior; --priceperea sa i competenele distinctive pe care le are n materie productiv, n materie comercial, ca i managementul su.

1.3. Orientri, mijloace i instrumente ale diagnosticului financiar 1.3.1. Orientri Se pot distinge trei tipuri de orientri caracteristice.
8

Primul tip de orientare este acel tip care este obligatoriu pentru diagnosticul legat de operaiuni de achiziie, fuziune sau absorbie. Este acel tip de orientare care rspunde nevoilor observatorilor aparinnd organizaiilor de studii financiare sau strategice care caut mai ales s construiasc o viziune de ansamblu asupra ntreprinderii. Un al doilea tip de analiz este orientat spre studiul riscului de declin al ntreprinderii, spre aprecierea condiiilor echilibrului financiar. Aceste orientri sun cel mai adesea puse n practic de parteneri externi susceptibili de a fi afectai de declinul ntreprinderii: bancheri, deintori de titluri, furnizori i ali creditori. Al treilea tip dominant de analiz este orientat spre studiul performanelor, evaluarea lor, i perspectivele lor viitoare. Acest tip de analiz rspunde, mai ales, nevoilor gestionarilor interni i diferiilor parteneri externi interesai de rezultatele viitoare ale ntreprinderii. 1.3.2. Mijloace i instrumente utilizate de diagnosticul financiar n tabelul urmtor se poate gsi o relaie ntre orientrile (obiective) analizei financiare i mijloacele i instrumentele la care ea recurge. Dezvoltarea instrumentelor de analiz tinde a se atenua n favoarea evoluiei tehnice i care conduc la limitarea importanei acestei relaii. Tabel 1.1 Orientri ale analizei Studiul echilibrului financiar i al riscului de faliment Mijloace i instrumente utilizate de analiz Analiza bilanului i a tabloului de fluxuri financiare -relaia de trezorerie Studiul performanelor financiare -ratele Analiza contului de rezultate -mrimea soldurilor de gestiune -analiza ratelor -evoluia efectului volumului de activitate asupra rezultatului

1.4. Scopul, necesitatea i utilitatea analizei financiare Analiza financiar reprezint o activitate complex care, cu ajutorul unui ansamblu de instrumente i metode, permite aprecierea strii financiare, a performanelor i a potenialului financiar al unei firme. Scopul analizei financiare: intr-un sens restrns, este stabilirea diagnosticului financiar al firmei prin atingerea urmtoarelor obiective:
9

--aprecierea principalelor rezultate financiare obinute; --aprecierea modului de constituire, a structurii, a surselor i a utilizrilor de resurse; --evidenierea modalitilor de realizare a echilibrului financiar; --evaluarea bonitii financiare a firmei; --evaluarea modului de gestionare a resurselor financiare; --examinarea randamentului capitalului investit; --aprecierea riscului de exploatare, financiar i de faliment; --analiza valorii firmei; in sens general, scopul analizei financiare const in oferirea de informaii financiare participanilor la activitatea economic, att celor din interiorul firmei, ct i celor interesai din afara acesteia. n cazul n care problema diagnosticului este pus din interiorul firmei, analiza financiar se adreseaz conducatorilor, acionarilor sau salariailor.Obiectivul urmrit n acest caz va fi de a furniza acestora informaiile necesare pentru adoptarea deciziilor de gestionare a ntreprinderii. Dac problema este pus din exteriorul firmei, utilizatorii vor fi partenerii economici i financiari-bancari ce vor dezvolta viitoare aciuni de cooperare cu respectiva firm ori analitii financiari, acionarii poteniali sau chiar statul. Cel mai frecvent, utilizatorii externi solicit diagnosticul financiarfie pentru acordarea de credite firmelor (n special bncile) fie pentru luarea deciziilor de participare la capitalul unei firme (acionari poteniali sau alte firme, de obicei din acelai sector strategic) sau pentru aprecierea soliditii unui partener de afaceri. Necesitatea i utilitatea analizei financiare este, astfel dat de obiectivul pe care aceasta i le propune s le ating i mai ales de: --necesitatea de a oferi, n primul rnd, managementului firmei informaii financiare prelucrate, pentru mbuntirea gestionrii ntreprinderii i fundamentrii actului decizional; --necesitatea informrii actualilor i potenialilor acionari despre performanele managementului, reflectat n creterea valorii ntreprinderii i implicit asupra avuiei lor; --utilitatea cunoaterii resurselor financiare ale firmei n perspectiva dezvoltrii sau expansiunii, realizrii de investiii, angajrii unei lupte concureniale; --necesitatea surprinderii potenialului financiar al firmelor n condiiile participrilor la capitalul altor societi, restructurrii ori privatizrii acestora; --necesitatea fundamentrii deciziilor de participare pe piaa financiar, n condiiile dezvoltrii i diversificrii acesteia. Consider c atingerea obiectivelor firmei, atingerea i pstrarea avantajului concurenial depind n mod direct de :
10

--elaborarea analizei strategice (analiza macromediului, a mediului intersectorial de activitate, a sectorului industrial strategic, a micromediului, analiza poziionrii strategice) dependent de rezultatele nregistrate de ntreprindere i de evoluia mediului extern; --elaborarea unui diagnostic financiar periodic i ori de cte ori este nevoie, cci acesta este principalul fundament alturi de celelalte componente ale diagnosticului firmei (diagnosticul potenialului financiar, diagnosticul organizrii i managementului, diagnosticul potentialului uman, tehnic i tehnologic, diagnosticul juridic i cultura organizaional ), al ntocmirii noii strategii de meninere i dezvoltare a firmei n mediul concurenial.

1.4.1. Instrumentele analizei financiare Analiza financiar are la baz un set de date i informaii preluatedin documentele contabile de sintez: bilanul , contul de profit i pierdere, anexa la bilan.Analiza financiar nu se limiteaz la folosirea datelor i informaiilor din documentele contabile n starea lor brut, iniial.Acestea sunt prelucrate i transformate n vederea obinerii unor informaii n msur s satisfac scopul i obiectivele analizei financiare.In acest sens bilanului contabil i se aduc o serie de corecii, el stnd la baza ntocmirii bilanului financiar i funcional. A. Bilanul patrimoniului Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint bunurile economice, drepturile i obligaiile ntreprinderilor (activul i pasivul unitii patrimoniale) la ncheierea exerciiului.Bilanul trebuie s redea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute. Bilantul are 2 pri : Activ, respectiv Pasiv.In Activ sunt cuprinse toate drepturile de proprietate i de crean ale ntreprinderii iar n Pasiv toate obligaiile i angajamentele ntreprinderii. Elementele de activ sunt ordonate n bilan dup criteriul lichiditii n sens cresctor, adic activele ce pot fi transformate cel mai rapid n numerar sunt situate n partea de jos, la baza activului. Fiecare element de Activ reprezint o alocare de fonduri bneti n vederea constituirii unei structuri de producie adecvate. Prima grup de Activ, datorit rotaiei lente a capitalurilor investite se mai numete i alocri permanente (stabile, aciclice), iar cea de-a doua grup se numete alocri ciclice (temporare), deoarece recuperarea capitalurilor investite se face dup ncheierea unui ciclu de exploatare-comercializare.
11

Elementele de Pasiv sunt ordonate dup criteriul exigibilitii, pasivele cel mai putin exigibile (ce au scadena la plat cel mai ndeprtat ca timp) ocupnd partea de sus a pasivului. In primul rnd, n Pasiv sunt nscrise capitalurile proprii.Aceste resurse, practic, nu sunt exigibile, i de aceea mai sunt denumite surse permanente (stabile, aciclice).n categoria surselor permanente mai sunt nscrise i datoriile financiare pe termen mediu i lung pentru c scadena lor este ndeprtat. Cele mai exigibile elemente ale pasivului sunt datoriile pe termen scurt astfel c ele se mai numesc i surse ciclice (temporare). n teoria i practica analizei financiare se remarc mai multe abordri conceptuale de bilan, si anume: -- bilanul contabil; -- bilanul financiar; -- bilanul funcional. A.1. Bilanul contabil Caracterizarea general a structurii patrimoniale a ntreprinderii presupune investigarea elementelor bilaniere de activ, respectiv de pasiv, prin prisma dimensiunii i ponderii lor n patrimoniul ntreprinderii. Bilanul contabil reflect cel mai bine acest lucru. A.2. Bilanul financiar Scopul bilanului financiar este inventarierea averii i angajamentelor ntreprinderii i ordonarea lor pe termene de lichiditate, respectiv exigibilitate. Utilitatea bilanului financiar poate fi privit din mai multe perspective: din perspectiva celor crora li se adreseaz: --acionari care doresc s cunoasc valoarea patrimoniului lor, evolutia mrimii acestuia, durata de lichidare a acestuia n eventualitatea unei recuperri de capitaluri; --creditori doresc s cunoasc valoarea patrimoniului ntreprinderii ce reprezint garania realizrii drepturilor lor; din perspectiva modului n care satisface cerinele i obiectivele analizei financiare, ordonarea bilantului financiar pe termene rspunde mai bine: analizei structurii financiare, analizei echilibrului financiar, analizei randamentului financiar, analizei riscurilor, analizei bonitii financiare, analizei valorii patrimoniale a ntreprinderii. Bilanul financiar separ posturile de activ i de pasiv n patru structuri distincte, conform criteriului durat mai mare sau mai mic de un an. Aceste structuri sunt3: Pentru activ:
3

Aurel Ifnescu, Vasile Robu, Anca M. Hristea, Camelia Vsilescu, Analiz economico-financiar, Ed. ASE, Bucureti, 2002,pag.184; Lorant Eros-Stark, Ioan Marius Pantea, Analiza situaiei financiare a firmei, Ed. Economic, Bucureti, 2001, pag.48

12

Active imobilizate nete: imobilizri necorpoale; imobilizri corporale; imobilizri financiare mai mari de un an; creane mai mari de un an; decontri n curs de clarificare; Active circulante: imobilizri financiare mai mici de un an; creane mai mici de un an (inclusiv decontri n curs de clarificare); disponibiliti bneti;

Pentru pasiv: Capital permanent: capitaluri proprii; provizioane mai mari de un an; mprumuturi pe termen mediu i lung; decontri n curs de clarificare; Datorii pe termen scurt: mprumuturi pe termen scurt; provizioane mai mici de un an; obligaii fiscale i sociale; decontri n curs de clarificare.

O serie de indicatori caracterizeaza bilantul financiar astfel: Indicatorul fondul de rulment FR reflecta modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung, axandu-se pe regula de finantare, ce presupune ca nevoile permanente sa fie finantate din surse durabile, iar nevoile temporare, din surse ciclice. FR = (CPR + Dat fin) Aimob. Indicatorul nevoia de fond de rulment NFR explica modul de realizare al echilibrului financiar pe termen scurt. NFR = ( Stocuri + Creante) Dat expl = (Acrt Atrez) (Dat crt Ptrez) Indicatorul trezoreria neta TN- reprezinta sinteza realizarii echilibrului financiar la nivelul unei intreprinderi (atat pe termen lung, cat si pe termen scurt). TN = Atrez Ptrez = FR NFR Ratele de lichiditate .Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au devenit scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o
13

activitate prin care transforma activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani. Riscul de lichiditate este, in general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa observe capacitatea de plata a firmei. Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate. RATA LICHIDITATII CURENTE = ACR/DAT. EXPLOATARE RATA LICHIDITATII RAPIDE = ACR-STOCURI / DAT. EXPLOATARE RATA LICHIDITATII IMEDIATA =DISPONIBILITATI / DAT.EXPLOATARE Ratele de solvabilitate. Din punct de vedere al solvabilitatii, firma are capacitatea de a face fata angajamentelor asumate pe termen lung. Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de indatorare, levierul, perioada de acoperire prin castig a dobanzilor), care corespund nivelelor impuse adesea de catre banci. Practic, pot fi calculate trei rate de solvabilitate : - rata de solvabilitate global - rata de solvabilitate parial - rata de solvabilitate imediat a. Rata solvabilitii globale se definete ca fiind gradul de acoperire a obligaiilor scadente mai devreme de un an de zile din activele transformate n lichiditi n cel mult un an de zile i se calculeaz dup relaia4 :

R SG =

AC (> 1) , unde : OTS

AC = Active circulante OTS = Obligaii pe termen scurt b. Rata solvabilitii pariale. Pentru a anula influena stocurilor se recurge la calculul ratei solvabilitii pariale, eliminndu-se din cadrul activelor circulante, stocurile. Rata solvabilitii pariale poate fi calculat n dou moduri5:

R SP1 =

AC S [ 0,8 1] OTS
sau

R SP 2 =

C+P+D [ 0,8 1] , unde : OTS

R SP = Rata solvabilitii pariale

AC = Active circulante
4

Elena Enache, Marius Gust, Mihaela Diaconu Analiza economico-financiar, Editura Independena Economic, 1998, pag. 192. 5 Elena Enache, Marius Gust, Mihaela Diaconu Analiza economico-financiar, Editura Independena Economic, 1998, pag. 192

14

S = Stocuri C+P+D = creane+plasamente+disponibiliti OTS = Obligaii pe termen scurt c. Rata solvabilitii imediate Pentru a anula influena acestor creane incerte din punctul de vedere al ncasrii se recurge la calculul ratei solvabilitii imediate6:

R SI1 =

AC S C (> 0,3) OTS

sau

R SI 2 =

P+D (>0,3) , unde : OTS

R SI = Rata solvabilitii imediate

AC-S-C = Active circulante-Stocuri-Creane A.3. Bilanul funcional Analiza financiar pe baza bilanului functional este un demers static ce nu permite evidenierea legturilor semnificative dintre resurse i utilizarea(alocarea) lor. Scopul bilanului funcional este identificarea fel cerinelor unei analize dinamice. Utilitatea bilanului funcional const n : --analiza trezoreriei; --analiza funcional a riscului pe baza fluxurilor. Bilanul funcional ofer o imagine asupra modului de funcionare economic a ntreprinderii, punnd n eviden stocurile i resursele corespunztoare fiecrui ciclu de funcionare. Analiza funcional presupune o regrupare peralabil a diferitelor operaii realizate de ntreprindere n raport cu natura, destinaia sau funcia lor, de unde vine i originea expresiei analiz funcional. Funciile avute n vedere sunt grupate n bilanul funcional de mai jos: BILANUL FUNCIONAL
Funcia de investiii NEVOI = ACTIV NEVOI ACICLICE (STABILE): Activ imobilizat (Brut) SURSE = PASIV SURSE ACICLICE (DURABILE): Capitaluri proprii; Amortizri i provizioane ; Datorii financiare SURSE CICLICE: Functia de finanare

nevoilor ntreprinderii, n continu

schimbare, i modului de alocare a surselor de finanare pe diferite cicluri, rspunznd n acest

Idem

Funcia de exploatar e

NEVOI CICLICE: Activ circulant de Datorii din exploatare exploatare (brut) Activ circulant n afara Datorii din afara exploatrii 15 exploatrii (brut) Active de trezorerie Pasiv de trezorerie

Functia de exploata re

Structura bilanului funcional cuprinde trei niveluri: fondul de rulment funcional, nevoia de fond de rulment i trezoreria net. a. Fondul de rulment (FRNG) Majoritatea lucrrilor de specialitate n domeniul economic 7 prezint fondul de rulment sub accepiunea de fond de rulment net global (FRNG), calculat pe baza bilanului funcional. Fondul de rulment global poate fi determinat prin dou metode: a) pornind de la pasivul bilanului funcional: FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile (RD) sau (NS) FRNG = (Resurse durabile - Amortizri) - Imobilizri nete

Fondul de rulment funcional sau fondul de rulment net global (FRNG) reprezint surplusul resurselor durabile n raport cu valorile imobilizate. Acest indicator este disponibil pentru finanarea operaiilor ciclului de exploatare. b) pornind de la activul bilanului funcional: FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) - (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie) Fondul de rulment net global reflect partea rmas nefinanat a nevoilor ciclice i a celor de trezorerie de ctre resursele ciclice i de trezorerie. b. Nevoia de fond de rulment (NFR) Desfurarea activitii de exploatare antreneaz formarea nevoilor de finanare, dar n acelai timp presupune i constituirea n contrapartid a resurselor adecvate finanrii acestor nevoi. Din compararea global a nevoilor de finanare ale ciclului de exploatare cu resursele de finanare corespunztoare, se nate nevoia de fond de rulment. Mrimea necesarului de fond de rulment depinde de: natura sectorului de activitate i durata ciclului de exploatare, nivelul de activitate, structura exploatrii (de ponderea consumurilor provenind de la teri n cifra de afaceri), durata de rotaie a activelor i pasivelor, sezonalitatea activitii, modul de organizare i asigurare a gestiunii ntreprinderii. c. Trezoreria neta (TN) Trezoreria net este evidenat n ultimul nivel al bilanului funcional. Ea rezult prin deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente. TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie Sau TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

G.Meylon, J.R.Sulzer, Gestion financire, Les Editions Foucher, Paris, 1992, pag.84; G. Charreaux, Gestion financire, Ed.Litec,Paris, 1991

16

Nevoile de trezorerie (sau trezoreria de activ) sunt formate din disponibiliti bneti din cas i din banc. Resursele de trezorerie (sau trezoreia de pasiv) sunt formate din credite de trezorerie (curente), soldul creditor la banc i efecte scontate nejunse la scaden (integrate n creanele de exploatare). Cu ct pasivele de trezorerie ale firmei cresc, cu att mai mult situaia financiar a ei devine mai vulnerabil. B. Contul de rezultate B.1.Contul de profit i pierdere Dac bilanul ntreprinderii exprim starea patrimonial la care s-a ajuns n urma ncheierii unui exerciiu financiar, contul de profit i pierdere reflect cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonial, care au fost fluxurile de venituri i cheltuieli care au determinat traiectoria evoluiei ntreprinderii. Contul de profit i pierdere ofer informaii asupra activitii de producie, comercializare i activitii financiare a firmei i cuprinde: cifra de afaceri, venituri i cheltuieli grupate dup natura lor i ordonate pe 3 tipuri de activiti (exploatare, financiar i excepional); rezultatele (profit sau pierdere), degajate de cele 3 activiti; rezultatul brut al exerciiului, impozitul pe profit i rezultatul net. B.2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG) Soldurile intermediare de gestiune(marje de acumulare) sunt indicatori valorici sub form de solduri ce pun n eviden etapele formrii rezultatului exerciiului, adic prezint contul de profit i pierderi ntr-o alt form mai aproape de cerinele i obiectivele analizei financiare. Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, etape succesive n formarea rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz n cascada pornind de la cel mai cuprinztor (producia exerciiului + marja comerciala) i ncheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflect rezultatul gestiunii financiare la treapt respectiv de acumulare. ntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop: aprecierea creterii bogiei, generate de activitatea ntreprinderii; descrierea repartizrii bogiei create de ntreprindere ntre: salariai i organismele sociale, stat, acionari, ntreprindere; nelegerea formrii rezultatului net; studiul structurii activitii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluiei n timp a acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adugate, ponderea exportului etc.);
17

 studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forei de munc, randamentul echipamentului industrial etc.; analiza rentabilitii; analiza evoluiei n timp prin calcularea variaiei procentuale a principalelor solduri intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaii i stabilirea, dac este cazul, de msuri corectoare8. Structurarea contului de profit i pierdere pe cele trei tipuri de activiti permite degajarea unor solduri de acumulri bneti poteniale, destinate s ndeplineasc o anumit funcie de remunerare a factorilor de producie i de finanare a activitilor viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabil a contului de profit i pierdere pentru a pune n eviden modul de funcionare i rentabilitatea ntreprinderii ca marj comercial, producie a exerciiului. Valoarea adugat, excedentul brut de exploatare, rezultat al exploatrii, rezultat curent i rezultat net al exerciiului. Tabel 1.1: Tabloul soldurilor intermediare de gestiune 9 CHELTUIELI VENITURI SIG Costul de cumprare a Vnzri de mrfuri Marj comercial mrfurilor vndute sau variaia n minus Producia vndut Producia exerciiului (reducerea stocurilor) Producia stocat(Sf-Si) Producia imobilizat Consumuri provenind de la Producia Valoarea adugat teri exerciiului (1) Marja comercial Impozite, taxe, vrsminte Valoarea adugat Excedentul brut sau asimilate Subvenii de exploatare insuficiena brut de Cheltuieli cu personalul exploatare (2) Excedentul brut de sau Insuficiena Rezultatul exploatrii exploatare brut de exploatare (profit sau pierdere) (3) Reluri asupra Amortizri i provizioane provizioanelor calculate Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare Rezultatul curent(profit sau Rezultatul Rezultatul exploatri sau pierdere) (4) exploatrii (profit) (Pierdere) Venituri financiare Cheltuieli financiare sau Rezultatul Rezultatul curent Rezultatul net al curent (Profit) exerciiului(profit net sau (Pierdere) Venituri excepionale pierdere) (5) Cheltuieli excepionale Impozit pe profit

8 9

Lezeu, D.N., Analiza situaiilor financiare ale ntreprinderii, Ed. Economic, Bucureti, 2004, p. 107 Georgeta Vintil Gestiunea Financiar a ntrepriderii, Ed Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2005, p. 81.

18

Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, palierele succesive n formarea rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz n cascad pornind de la cel mai cuprinztor( producia exerciiului + marja comercial) i ncheind cu cel sintetic (rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar reflect rezultatul gestiuni financiare la treapta respectiv de acumulare. Fig1.1: Cascada soldurilor intermediare de gestiune10 Activitatea comercial
Vnzri de mrfuri

Activitatea industrial

Marja comercial

Cumprri de mrfuri variaia stocurilor de mrfuri

Marja comercial Marja comercial

Producia exerciiului Producia vndut Producia stocat VALOAREA ADUGAT Impozite taxe i Producia imobilizat Subv. de exploatare

Consumuri de la teri

Chelt. cu personalul

Excedentul Brut de Exploatare

Alte venituri de expl. i Venit din provizioane Venituri financiare Venit. Excepionale REZULTAT UL NET(Profit)

Alte ch. de explo. REZULTATUL Amortizare i DIN EXPLO prov. calculate (Profit) Chelt. REZULTATUL Financiare CURENT(Profit) Chelt. excepionale

Impozit pe profit

B3. Ratele de rentabilitate Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efect/efort. Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul: brut, net, din exploatare, curent, etc. Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente), surselor consumate, activelor totale sau ale unor pri din acestea, veniturilor.11
10

11

Georgeta Vintil Gestiunea Financiar a ntrepriderii, Ed Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2005, p.82. Nisulescu Ileana- Finantele si reorganizarea intreprinderilor Editura Info Medica 2000 pag255

19

Ratele de rentabilitate evideniaz caracteristicile economice si financiare ale ntreprinderii, permind compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. Rata de rentabilitate comerciala msoar eficienta activitii desfurate de firma pe perioada unui exerciiu financiar. Rata rentabilitii comerciale arata rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri.

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a ntreprinderii

analizate. R MC =

MC * 100 Venituri.din.vanzarea.marfurilor

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activitii de exploatare EBE * 100 CA

de a degaja profit. R MBE =

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activitii de exploatare sub Re z.Extr. * 100 CA

toate aspectele: industrial, administrativ si comercial.12 R MNE =

Rata marjei nete exprima eficienta globala a ntreprinderii, respectiv capacitatea sa Re z.net * 100 CA

de a realiza profit si de a rezista concurentei. R MN =

Rata marjei brute de autofinantare msoar surplusul de resurse de care dispune CAF * 100 CA

ntreprinderea pentru a-si dezvolta si/sau remunerarea acionarilor si. R MBA =

Rata marjei asupra valorii adaugate msoar rezultatul brut de care dispune

ntreprinderea dup deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogia creata (daca se exprima procentual) R MVA =

EBE *100 VA

12

Bistriceanu Gh. D., Demetrescu C. G., Macovei E.I.- Lexicon de finante-credit, contabilitate si informatica financiar contabila Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981, p. 89

20

CAPITOLUL II: Analiza riscurilor si performantelor firmei

Rentabilitatea unui agent economic se poate aprecia doar n funcie de riscul asumat i invers. Riscul semnific variabilitatea rezultatului obinut sub presiunea mediului. Mai exact putem aprecia c, riscul reprezint prejudiciul la care sunt expuse patrimoniul, interesele i activitatea agentului economic. Cauzele care genereaz riscul pot fi:

specificul activitii desfurate; concurena; calitatea actului managenerial; relaiile cu clienii, furnizorii, bncile; lipsa informaiilor sau inexactitatea acestora; mprejurri de for major (calamiti naturale) sau fortuite (incendii, furt,

accidente); 2.1. Riscul de exploatare Riscul de exploatare este specific activittii productive si comerciale a unei ntreprinderi, modul su de manifestare avnd drept rezultat variabilitatea rezultatului exploatrii, ca efect al modificrii conditiilor economice din mediul unde activeaz ntreprinderea. Se poate astfel afirma c riscul de exploatare reprezint incapacitatea ntreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai sczut cost la variatia conditiilor din mediul n care activeaz, incapacitate care va avea drept efect diminuarea profitului din exploatare sau chiar intrarea n pierdere. Activitatea de exploatare a ntreprinderii se desfasoar ntr-un mediu economic dinamic, mediu care poate induce asupra activittii o serie de influente cum ar fi: modificarea preturilor de achizitie sau de desfacere, accentuarea concurentei, presiuni salariale, inovatii tehnice si tehnologice, etc. Toate aceste influente pot avea drept efect restrngerea volumului de activitate a ntreprinderii, respectiv diminuarea nivelului de rentabilitate a acesteia, riscul ca ntreprinderea s devin nerentabil, ntr-un timp mai lung sau mai scurt, este cu att mai mare cu ct ea este mai sensibil la interactiunea cu mediul. Riscul de exploatare exprim incapacitatea ntreprinderii de a se adapta la timp i cu cel mai mic cost la variaiile mediului, reflectnd volatilitatea rezultatului economic la condiiile de exploatare. Prin risc de exploatare se nelege acea situaie nefavorabil creat n organizaie, n care, veniturile obinute din vnzarea produselor (serviciilor), nu acoper cheltuielile efectuate (CT =
21

CF + CVt). n orice afacere, preocuparea principal a organului decident este aceea de a utiliza n aa fel potenialul productiv nct s fie obinute suficiente venituri pentru acoperirea cheltuielilor efectuate. n analiza riscului de exploatare se pornete de la rentabilitatea unei afaceri ( valoarea profitului). Pragul de rentabilitate reprezint punctul la care cifra de afaceri acoper cheltuielile de exploatare iar rezultatul este nul. Problema esenial a oricrei afaceri este ca cerina ecuaiei CA (CV + CF) = 0 s fie ndeplinit. Asfel, este atins un grad minim de utilizare a potenialului productiv care s produc veniturile minime necesare acoperirii costurilor. n cadrul economiei de pia scopul oricrei afaceri este realizarea de profit (Pf). Astfel, ecuaia de mai sus ar reflecta mult mai corect procesul economic dac ar avea urmtoarea form: CA = CVt + CF +Pf. n practic, analiza pragului de rentabilitate poate clarifica problemele legate de trei tipuri importante de decizii n afaceri: cnd se iau decizii asupra unor produse, analiza pragului de rentabilitate poate s ajute la determinarea dimensiunii cifrei de vnzri pentru noul produs, astfel nct prin producerea lui, firma s fie profitabil; cnd se studiaz efectele unei extinderi generale a nivelului de operaii a unei firme; o extindere va duce la creterea att a costurilor fixe ct i a celor variabile, dar i la creterea cifrei de afaceri previzionate; atunci cnd o firm dorete s se implice n proiecte de modernizare i automatizare, proiecte care cer o investiie n activele fixe, pentru o micorare ulterioar a costurilor variabile (mai ales a celor cu fora de munc), analiza pragului de rentabilitate poate ajuta decidenii ntrevad consecinele acestor proiecte. Pentru analiza riscului de exploatare sau operaional (posibilitatea de a nu se recupera totalitatea cheltuielilor efectuate din veniturile obinute) sunt cunoscute patru modele: Modelul intervalului de siguran; Modelul indicatorului de poziie; Modelul coeficientului efectului de levier de exploatare; Modelul ratei care exprim direct riscul de exploatare (Rpr). a) Modelul intervalului de siguran (indicele de securitate sau indicatorul de poziie, notat cu Is). Acest indicator evideniaz marja de securitate de care dispune firma iar valoarea lui este direct proporional cu gradul de securitate i invers proporional cu gradul de risc. n calculul intervalului de siguran sunt utilizate valorile cifrei de afaceri, cifrei de afaceri a pragului de rentabilitate astfel: Is = CA CAmin (1) CA Is = intervalul de siguran;
22

Unde:

CA = cifra de afaceri real din planul de afaceri; CAmin = cifra de afaceri minim corespunztoare pragului de rentabilitate. b) Modelul indicatorului de poziie - este utilizat pentru aprecierea riscului de

exploatare n funcie de poziia acestuia fa de pragul de rentabilitate. Se exprim n mrimi absolute prin i n mrimi relative `: = CA CApr (2) `= CA CApr 100 (3) CApr

- exprim capacitatea organizaiei de a-i adapta producia la cerinele pieei. Este ntlnit i sub denumirea flexibilitate absolut i are urmtoarea semnificaie: cu ct valoarea lui este mai mare cu att riscul de exploatare este mai redus. - `este denumit coeficient de volatilitate i crete invers proporional cu riscul de exploatare. c) Modelul coeficientului efectului de levier de exploatare (coeficient de prghie de exploatare). Modelul utilizeaz un indicator Kl denumit coeficient prghie de exploatare, acesta se calculeaz conform relaiei: CA CVt = marja brut/cost fix (4) CF Atunci cnd KL < 1, avem de a face cu risc de exploatare, n sensul c firma nu i poate acoperi cheltuielile din veniturile proprii, deci nu i poate recupera factorii de producie, intrnd n zona riscului de faliment.

Kl =

d) Modelul ratei care exprim direct riscul de exploatare (Rpr). Rata care exprim riscul de exploatare se determin cu ajutorul relaiei (3) i are urmtoarea semnificaie: cu ct rata este mai mare cu att riscul de exploatare este mai mare. CApr 100 (6) CA

Rpr =

23

Se apreciaz c situarea cifrei de afaceri fa de punctul critic are urmtoarea semnificaie: - Is 5% organizaia are o situaie instabil din punct de vedere al riscului de exploatare; - 5% < Is 10% organizaia prezint o situaie relativ stabil; - 10% <Is 20% organizaia are o situaie stabil; - Is > 20% organizaia are o situaie confortabil. 2.2. Riscul de profit Scopul oricrei afaceri care se deruleaz n sistemul economiei de pia este realizarea profitului, adic acea diferen pozitiv dintre ncasrile obinute prin vnzarea produselor ( serviciilor) i costul lor. Acest indicator fiind expresia eficienei economice a firmei i reprezint, totodat, capacitatea acesteia de a produce profit. n cazul n care firma realizeaz o diferen negativ ntre ncasri i costuri atunci vorbim despre pierderi care, realizate n mod repetat, produc falimentul. Riscul de profit definete: a. acea situaie nefavorabil n care se situeaz o firm aflat n incapacitate de a realiza o cifr de afaceri minim care s genereze un profit necesar pentru acoperirea volumului dividendelor cerute de acionari; b. acea situaie nefavorabil n care se situeaz o firm aflat n incapacitate de a realiza o cifr de afaceri minim care s genereze nivelul profitului estimat. Pentru calculul riscului de profit sau a riscului de a nu se realiza un volum de activitate care s genereze un profit necesar s acopere dividendele ateptate de deintorii de capitaluri se utilizeaz indicatorul cifra de afaceri minim pentru plata dividendelor (CAminim). Pentru determinarea CAmin se parcurg urmtoarele etape: a) determinarea dividendelor pretinse de ctre acionari: D=

Ks Rd unde: 100

D = volumul dividendelor; Ks =capitalul social; Rd = rata dividendului pretins.

b) Determinarea profitului net:

Pn = D + (

CPF ) 100 n care: 100 CPF

CPF = cota din profit care rmne firmei Este necesar s se calculeze Pn deoarece dividendul se asigur din profitul net.
24

c) Determinarea profitului brut dup relaia:

PB = Pn + (

CI )Pn 100 CI

n care:

PB = profitul brut; CI = rata de impozit pe profit. Acest indicator este necesar deoarece profitul net are ca surs de formare profitul brut.
d) Determinarea costurilor astfel:

PB C = RRC 100

n care:

C = costul aferent cifrei de afaceri; RRC = rata rentabilitii la costuri. Acest indicator este necesar pentru calculul cifrei de afaceri minime care s asigure profitul necesar realizrii dividendelor pretinse de acionari.
e) Determinarea cifrei de afaceri minime (CAminim) astfel:

CAminim = C + PB
f)

Determinarea timpului necesar pentru realizarea cifrei de afaceri minime, astfel:

CAlunar programat =

CAp unde: 12

Cap = cifra de afaceri programat pe anul respectiv; Timpul necesar pentru realizarea cifrei de afaceri minime (T) se calculeaz astfel: T=
CAmin unde: CAL

CAL = cifra de afaceri lunar programat.

2.3. Riscul comercial si rata rentabilitatii comerciale Rata rentabilitii comerciale, privit ca raport ntre rezultatul exploatrii i cifra de afaceri, denumit rata marjei nete de exploatare exprim eficiena activitii de exploatare.
Rc = RE 100 Ca

Unde:

Rc Rata rentabilitii comerciale; RE Rezultatul exploatrii; Ca Cifra de afaceri.

Rezultatul exploatrii este influenat de amortismente i provizioane, din acest motiv devenind un rezultat net al exploatrii. Creterea ratei n dinamic reflect o situaie pozitiv i are loc atunci cnd indicele profitului devanseaz indicele cifrei de afaceri(Ipr>Ica).
25

REZULTATUL EXPLOATRII este reprezentat de surplusul (deficitul) generat de activitatea de exploatare normal i curent a ntreprinderii. El se stabilete prin deducerea tuturor cheltuielilor (pltibile i calculate) din veniturile exploatrii (ncasabile i calculate). Nivelul su exprim mrimea absolut a rentabilitii activitii de exploatare, adic performanele realizate de ntreprindere prin activitatea sa, innd cont de politica sa financiar i fiscal. Indicele profitului se calculeaz ca raport ntre profitul nregistrat n perioada curent(Pr1) i profitul nregistrat n perioada de baz(Pr0).
Ipr = Pr1 100 Pr0

Unde: Ipr Indicele profitului; Pr1 Profitul nregistrat n anul curent; Pr0 Profitul obinut n anul de baz; Indicele cifrei de afaceri se determin la fel ca indicele profitului, i anume:

Ica =

Ca1 100 Ca0

Ca1 Cifra de afaceri nregistrat n anul curent; Ca0 Cifra de afaceri nregistrat n anul de baz;

Unde: Ica Indicele cifrei de afacere;

2.4. Riscul de faliment Riscul de faliment apreciaza capacitatea intreprinderii de a-si onora la timp obligatiile. O intreprindere poate avea dificultati ocazionate de acoperirea unor creante sau de accelerare a unor plati. In consecinta aceste dificultati sunt efectul unor neconcordante de moment intre incasari si plati si nu intreprinderii. Permanentizarea unor dificultati in onorarea obligatiilor indica fragilitatea economico financiara structurala. Aceste dificultati pot impune restrangeri de activitati, disponibilizari de personal, restructurarea intreprinderii, si in ultima instanta falimentul. Determinarea riscului de faliment se face atat pentru determinarea bonitatii potentialului client caruia i se va acorda creditul cat si pe parcursul derularii procesului de rambursare, deoarece nu este posibil, ca prin aplicarea unor teorii sau formule, sa se garanteze ca suma acordata unui client si respectiv dobanda aferenta vor fi rambursate. Riscul de faliment poate fi definit ca fiind imposibilitatea firmelor de a face fata unei tranzactii financiar-bancare, adica incapacitatea de a rambursa la timp sumele imprumutate in conditiile stabilite de comun accord cu tertii, in baza contractului de credit. Acest risc poate fi
26

sunt de natura sa pericliteze imaginea, soliditatea si credibilitatea

asociat cu aparitia pe parcursul derularii contractului a unor dificultati ce nu au putut fi identificate la analiza, evaluarea si aprobarea creditului. Analiza riscului de faliment se poate realiza prin doua maniere: 1. statica, prin analiza echilibrelor financiare din bilant facuta in functie de doua conceptii de elaborare a bilantului: patrimoniala si functionala; in prima conceptie intereseaza patrimonial net al actionarilor si al activului economic in ansamblu ca o garantie pentru creditori, iar in cadrul conceptiei functionale, ansamblul alocarilor de fonduri si a resurselor de procurare a lor pe diferite cicluri financiare (de investitii, de finantare, de exploatare) il constituie bilantul; 2. dinamica, prin analiza fluxurilor din tabloul de finantare.

METODA SCORING Dinamismul inerent al activitatii economico-financiare a firmelor a impus un mecanism mai evoluat si mai eficient de masurare a riscului de faliment. Acesta s-a concretizat prin elaborarea unei metode de predictie a riscului de faliment, numita metoda scorurilor, care a cunoscut o importanta dezvoltare datorita utilizarii unor metode statistice de analiza a situatiei financiare, pornind de la un ansamblu de rate. Metoda scorurilor se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizei discriminante a caracteristicilor financiare, determinate cu ajutorul ratelor. Aplicarea ei presupune observarea unui ansamblu de intreprinderi grupate in: intreprinderi cu functionare normale; intreprinderi cu dificultati financiare. Pentru fiecare din cele doua grupuri se selectioneaza progresiv cu ajutorul unei proceduri informatice ratele cele mai discriminante, pana cand procentul de clasament bun (diferentiere corecta a intreprinderii) este suficient de ridicat. Aceasta presupune o selectie a ratelor pas cu pas. In primul stadiu al calculelor, observatorul retine rata care-i permite separarea cea mai buna a celor doua colectivitati. In stadiul urmator, este luata in calcul a doua rata in scopul cresterii puterii discriminante obtinute pornind de la un cuplu de rate. Se procedeaza in continuare in acelasi mod, introducand pe rand, a treia apoi a patra rata. Calculele vor fi oprite atunci cand procentul pertinent de clasament al functiei discriminante incepe sa scada. Pasul precedent, respective combinatia precedenta de rate, va fi considerata optima. a. Indicatorul scorului Aceasta combinatie liniara a ratelor, care diferentiaza cel mai bine intreprinderile sanatoase de cele falimentaere, conduce la determinarea unui indicator de clasament numit scor
27

(notat cu Z). Acest indicator ofera o buna aproximare a riscului de faliment pentru o intreprindere data, respectiv care este probabilitatea ca o functie liniara de mai multe variabile (rate, limitate ca numar), caracterizate de coeficienti de pondere determinati prin metoda celor mai mici patrate in urma unor observatii asupra intreprinderilor reprezentative si grupate de la inceput in sanatoase si deficitare: Z= Ki * Ri + C in care: Ki = coeficient de ponderare al fiecarei rate; Ri = rate selectionate la puterea discriminanta cea mai ridicata; C= constanta (care poate sa apara sau nu); n = numarul de rate retinute pentru calculul marimii Z. -coeficientii Ki pot fi pozitivi sau negativi, in cel din urma caz, ei degregand scorul si contribuind deci la cresterea riscului de faliment; -ratele selectionata Ri sunt independente intre ele in raport cu functia scor Z, intrucat un anumit grad de corelatie intre ele ar conduce la inregistrarea in functia scor a unei influente repetate ale aceluiasi fenomen economic financiar. Indiferent de modelul functiei discriminante (cuprinzand cinci pana la opt rate selectionate), se va ragasi aproape in toate rata referitoare la fondul de rulment net global, la indatorare, la solvabilitate pe termen scurt, la cheltuieli financiare si la cheltuieli de personal. b. Modelul Altman In teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care, cele mai cunoscute sunt: modelul Altman, modelul Conan si Holder, modelul Bancii Frantei etc. Astfel, una dintre primele functii scor a fost elaborate de catre profesorul E.I. Altman in anul 1968. El a folosit informatiile obtinute din studierea unui larg esantion de companii, atat din randul celor care au dat faliment, cat si a celor care au supravietuit. Altman a descoperit ca analiza bazata pe mai multe variabile, facuta cu ajutorul a 5 indicatori, a permis prevederea a 75% din falimente cu 2 ani inainte de producerea acestora. Pe acest drum deschis de Altman au pasit ulterior si Taffler, in Europa de Vest, precum si Koh si Killoungh, care au creat modele Z de analiza cu o capacitate sporita de previziune. Modelul Z al lui Altman se prezinta astfel: Z=1,2*R1 + 1,4*R2 + 3,3*R3 + 0,6*R4 + 1,0*R5 in care
28

 variabilele R1,,R5 sunt indicatori economico-financiari; constantele cu care sunt amplificati indicatorii sunt de natura statistica, si exprima

intr-o masura semnificativa ponderea sau importanta variabilei in logica economica a evaluarii riscului de faliment. Cei 5 indicatori sunt: R1=Capital circulant / Total active R2=Profit reinvestit / Total active R3=Profitul inainte de deducerea impozitului si dobanzii / Total active R4=Capitalizare bursiera / Datorii pe termen lung R5=Cifra de afaceri / Total active Din continutul informational al indicatorilor, rezulta ca nivelurile lor sunt cu atat mai bune, cu cat inregistreaza o valoare absoluta mai mare. De aceea, scorul Z este interpretat astfel:

Cand Z<=1,8 Cand Z>3

starea de faliment este iminenta situatia financiara este buna si bancherul poate avea incredere in

intreprinderea respectiva deocarece aceasta este solvabila.

Cand 1,8<Z<3 situatia financiara a intreprinderii este dificila, cu performanta vizibil

diminuata si apropiata de pragul starii de faliment. Aflata in aceasta situatie, intreprinderea isi poate relansa activitatea, daca adopta o strategie financiara corespunzatoare. Modelul Altman este aplicabil mai ales in conditiile existentei bursei de valori, deoarece intr-o economie in care nu functioneaza bursa de valori se poate face doar o apreciere a alternativelor care exista pentru economiile particulare sau institutionale de a investi capitalul la banci sau in alte oportunitati. c. Modelul Conan si Holder Modelul J. Conan si M. Holder, se aplica intreprinderilor industriale cu un numar de 10 pana la 500 salariati si se bazeaza pe analiza lichiditate-exigibilitate. Modelul a fost stabilit in anul 1978, prin observarea unui numar de 31 rate pe un esantion de 190 de intreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au dat faliment in perioada 1970-1975. Modelul are, de asemenea, 5 variabile: Z=0,24*R1 + 0,22*R2 + 0,16*R3 - 0,8*R4 - 0,10*R5 in care: R1=Excedent brut de exploatare / Datorii totale R2=Capitaluri permanente / Activ total R3=Activ circulant (fara stocuri) / Activ total
29

R4= Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri R5=Cheltuioeli cu personalul / Valoarea adaugata Riscul de faliment depinde de valoarea scorului: Valoarea scorului Z>0,16 0,1<Z<0,16 0,04<Z<0,1 -0,05<Z<0,04 Z<-0,05 Situatia intreprinderii Foarte buna Buna Alerta Pericol Esec Riscul de faliment Mai mic de 10% De la 10% la 30% De la 20% la 65% De la 65% la 90% Mai mare de 90%

Cu cat valoarea lui Z este mai mica, cu atat intreprinderea este mai vulnerabila. 2.5. Analiza performantelor firmei Documentul contabil de sinteza care masoara performantele unei firme in cursul unei perioade date este contul de profit si pierdere sau contul de rezultate . Contul de profit si pierdere pune in evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la micsorarea sau marirea avutiei unei firme intr-o anumita perioada de timp . In functie de principiile contabile avute in vedere pentru determinarea rezultatului si de interesele utilizatorilor de informatie contabila,definirea performantei firmei se face diferit si chiar notiunea de profit este definita in diferite moduri de catre specialistii in domeniu. Masurarea rezultatului poate fi privita din trei puncte de vedere :

economic- deducand cheltuielile din veniturile aceleiasi perioade financiar (derivat din cel economic ) deducand amortizarea din fluxurile nete de patrimonial- comparand valorile unei firme in momente diferite,utilizand aceleasi

trezorerie;

metode de evaluare. Pentru masurarea corecta a performantei unei societati este necesara respectarea principiului conectarii veniturilor la cheltuieli,care spune ca in momentul contabilizarii unui venit in contul de rezultate este necesar sae contabilizeze si toate cheltuielile care au dus la obtinerea acelui venit . Atunci cand o plata nu genereaza nici un avantaj economic viitor,sau datoria nu genereaza contabilizarea in contrapartida a unui activ,este contabilizata imediat ca o cheltuiala . Initial , conform normei IAS 8 (Rezultatul net al exercitiului),rezultatul net al exercitiului cuprinde doua categorii de elemente care trebuie prezentate separat in contul de rezultate: rezultatul activitatilor ordinare
30

elemente extraordinare

Pentru calculul exercitiului net trebuie luate in considerare toate veniturile si cheltuielile constatate in cursul unei perioade de gestiune,cu exceptia cazului in care o norma contabila internationala dispune o alta solutie .Conform normei IAS 16 (Imobilizari corporale) nu sunt incluse in determinarea rezultatului net al exercitiului diferentele din reevaluarea imobilizarilor, iar conform normei IAS 21 (Efectele variatiilor de curs ale monedelor straine) nu sunt incluse in rezultatul net al exercitiului,pierderile care rezulta din conversia situatiilor financiare ale unei societati comerciale straine . Un indicator foarte important in masurarea performantelor unei intreprinderi este rezultatul pe actiune . Acest indicator este normalizat de norma IAS 33 Rezultatul pe actiune . Acest indicator se calculeaza ca raport intre rezultatul net al perioadei aferent actiunilor ordinare si numarul mediu ponderat al actiunilor ordinare in circulatie pe parcursul anului13 . Diferenta intre rezultatul net al perioadei ( din care au fost excluse interesele minoritare ) si dividendele preferentiale reprezinta rezultatul net al perioadei aferent actiunilor ordinare . Adaugand la numarul de actiuni existente in circulatie la inceputul exercitiului financiar,noile actiuni emise si deducand achizitiile de actiuni proprii sau rambursarile de actiuni si ponderand in functie de timpul cat au fost in circulatie,obtinem numarul mediu ponderat de actiuni . Spre exemplu se cunosc urmatoarele informatii privind exercitiul incheiat la 31.12.N : Profit din activitati curente inainte de impozitare : - Impozitul din activitati ordinare = Profit din activitati curente dupa impozitare - Interese minoritare = Profit atribuibil actionarilor societatii mama 46.270 7.650 38.620 4.710 33.910

Repartizarea dividendelor in valoare de 6.750 lei a fost facuta astfel : pentru actiuni ordinare 4.840 lei si pentru actiuni preferentiale 1.910 lei . La inceputul exercitiului N,se aflau in circulatie 11.000 de actiuni ordinare . La 30 iunie N au mai fost emise 4.000 de actiuni ordinare. Rezultatul net al exercitiului aferent actiunilor ordinare

13

Niculae Feleaga , Liliana Malciu Politici si optiuni contabile,Editura Economica , 2002

31

Rezultatul pe actiune de baza =

------------------------------------------------------------------Numarul mediu ponderat al actiunilor ordinare in circulatie in cursul exercitiului

Rezultatul net al exercitiului aferent actiunilor ordinare =33.910-1.910 =32.000 Numarul mediu ponderat al actiunilor ordinare in circulatie in cursul exercitiului = = 11.000 + 4.000 x 6/12 = 13.000 de actiuni Rezultatul pe actiune de baza = 32.000 / 13.000 = 2,46 lei / actiune Pentru a se asigura comparabilitatea datelor,in cazul modificarii numarului de actiuni , este necesar sa se recalculeze rezultatul pe actiune aferent exercitiului precedent . IAS 33 se aplica societatilor care,fara sa fie obligate,furnizeaza informatii privind rezultatul pe actiune si societatilor a acaror actiuni ordinare sau potentiale sunt cotate la o bursa de valori . Acestea trebuie sa publice un rezultat pe actiune de baza ( nediluat ) si un rezultat pe actiune diluat . Ajustand rezultatul pe actiune de baza cu efectul actiunilor potentiale,se calculeaza un rezultat pe actiune diluat .La numarul actiunilor ordinare se adauga numarul de actiuni ce ar rezulta din conversia tuturor actiunilor in actiuni ordinare . Rezultatul net al perioadei se majoreaza cu dobanzile aferente obligatiunilor convertibile in actiuni ordinare,cu dividendele ce revin actiunilor preferentiale in conditiile conversiei acestora in actiuni ordinare si toate celelalte elemente care nu ar putea fi incluse in rezultat daca emisiunea de actiuni potentiale nu ar fi avut loc . Spre exemplu , la inceputul exercitiului N,o societate are in circulatie 1.000 de actiuni ordinare . In exercitiul N-1 , societatea a realizat doua emisiuni de obligatiuni convertibile astfel : 500 de obligatiuni,valoare nominala 150 lei,rata dobanzii 10%,fiecare actiune putand fi convertita in doua actiuni ordinare; 300 de obligatiuni,valoare nominala 200 lei,rata dobanzii 15 %,fiecare actiune putand fi convertita in trei actiuni ordinare; Societatea a mai emis in N-1 400 de actiuni preferentiale convertibile . Dividendul pentru o actiune convertibila a fost stabilit la 20 lei . Fiecare actiune preferentiala este convertibila in doua actiuni ordinare . Rezultatul exercitiului N aferent actiunilor ordinare este de 90.000 lei,cota de impozit pe profit este de 16 % .
32

90..000 Rezultatul pe actiune de baza =------------------ = 90 lei / actiune 1.000 Calculul rezultatului pe actiune diluat este urmatorul : Informatii Rezultat aferent actiunilor ordinare Obligatiuni convertibile 10 % 500 x 150 x 10% - 7.500 x 16%=6.300 Obligatiuni convertibile 15 % 300 x 200 x 15 % - 9.000 x 16 % = 7.560 Actiuni preferentiale Total 400 x 20 = 8.000 111.860 400 x 2 = 800 3.700 300 x 3/1 = 900 500 x 2/1 = 1.000 Rezultat 90.000 Numar actiuni 1.000

111.860 Rezultatul pe actiune diluat = ---------------- = 30,23 lei / actiune 3.700

33

CAPITOLUL III: Prezentarea generala a S.C. IMAR S.A Arad

3.1. Aspecte generale n prezent IMAR SA Arad este una dintre cele mai mari firme producatoare de mobil din Romnia, peste 80% din producie fiind destinata pieei externe, preponderente fiind: Elveia, Italia, Rusia, CSI, SUA, Slovacia si Ungaria. Totodat, firma este una dintre puinele societi de profil care a investit n tehnologie i modernizare. IMAR SA i are sediul n Arad, ora cu peste 200.000 locuitori, situat in vestul Romniei, la grania cu Ungaria, avnd o tradiie de peste 100 de ani n domeniul prelucrrii lemnului. De asemenea, societatea a demarat construirea unei secii destinate exclusiv mobilierului, stil, de lux care va fi dotat cu utilaje de ultim generaie. Istorie IMAR SA s-a constituit i dezvoltat pornind de la doua fabrici: Prima Fabrica de Mobil Arad fondat n anul 1890 de ctre L.E.Lengyel fiind furnizoare de mobil a Curii Imperiale Austro-Ungare i a Curii Regale Romne, iar n perioada 1985-1990 principalul furnizor pentru Casa Republicii, a doua fiind Fabrica de Cherestea Arad nfiinat n 1923 de ctre A.Cornis. Tehnologie S.C. IMAR SA Arad are n funciune: dou secii specializate n productia de tapierii n stil clasic i modern dou secii specializate n producia de mobilier de art i rustic, cu elemente decorative de complexitate mare, sculpturi masive i intarsii, o secie mecanic, secie care se ocup de ntretinerea i funcionarea celorlalte sectii de mobilier, a echipamentelor tehnice etc. Puncte tari Din 1994 firma S.C. IMAR S.A. Arad este cu capital integral privat avnd urmatoarele puncte tari: mobilier; dispune de o reea informatic n dezvoltare bine structurat i dotat, care permite dispune de capaciti de producie corespunztoare i flexibile, capabile s se obtinerea informaiilor i luarea deciziilor cu operativitate; adapteze la cerinele pieei;
34

dispune de resurse umane calificate pentru proiectarea i execuia oricrui tip de

are tradiie n fabricarea mobilierului, fiind prezent pe pieele lumii, participnd dispune de spaii mari, bine organizate i dotate pentru depozitarea materialelor, este situat ntr-o zon cu un bogat potenial forestier, capabil s asigure necesarul de este amplasat ntr-un centru comercial i industrial important, cu acces direct la

permanent la principalele trguri i expoziii de profil din ar si strintate. semifabricatelor i produselor finite. lemn n permanen. magistralele feroviare si rutiere europene.

3.2. Date privind activitatea economica a firmei A. Date generale Denumire societate: S.C. Imar S.A. Stare societate: INREGISTRATA din data de 18 ianuarie 1991 Cod Fiscal: 1688189 Numar Registrul Comertului J02/7/1991 Capital social: 11.083.967,00 RON (la 31.12.2009) Activitate comerciala: Imar S.A. are ca domeniul de activitate Fabricarea de mobila n.c.a.. B. Informatii finaciare Cifra de afaceri a Imar S.A. a avut o evolutie oscilanta intre anii 1991 si 2008.

Fig. 3.1: Cifra de afaceri in perioada 1999-2008 Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2004 - valoare: 47.601.195,00 RON. Cea mai mica valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2009 valoare: 7.525.374,00 RON In ultimul bilant contabil (bilantul din anul 2009) cifra de afaceri a Imar S.A., a scazut cu 6.316.321,00 RON.

35

Venituri si cheltuieli Veniturile obtinute de Imar S.A. au o evolutie ascendenta cu scaderi in anii 2005 si 2007, cand veniturile realizate au inregistrat valoarea de 39.252.215,00 RON, respectiv 50.127.511,00 RON. Din anul 1999 pana in anul 2008 veniturile au crescut cu 34.998.555,00 RON, adica cu 182,20%.

Figura 3.2: Grafic evolutie venituri in perioada 1999-2008 Cele mai mari venituri au fost obtinute in anul 2006 - valoare: 78.061.023,00 RON. Cele mai mici venituri au fost obtinute in anul 2009 - valoare: 8.240.727,00 RON. In bilantul din anul 2009 (ultimul bilant inregistrat), veniturile realizate de Imar S.A., au scazut cu 45.966.221,00 RON fata de anul precedent 2008. Cheltuielile realizate de Imar S.A. au o evolutie ascendenta cu diminuari in anii 2005 si 2007, cand acestea au avut valoarea de 43.355.467,00 RON, respectiv 47.893.807,00 RON. Din anul 1999 pana in anul 2008 cheltuielile au crescut cu 38.688.039,00 RON, adica cu 183,43%.

Figura 3.3: Grafic evolutie cheltuieli in perioada 1999-2008 Cele mai multe cheltuieli au fost realizate in anul 2008 - valoare: 59.779.114,00 RON. Cele mai putine cheltuieli au fost realizate in anul 2009 - valoare: 15.197.689,00 RON. In bilantul din anul 2009 cheltuielile Imar S.A., au scazut cu 44.581.425,00 RON fata de anul precedent 2008.

36

3.3. Recrutarea i selecia personalului la S.C. IMAR S.A. Arad n general, datorit structurii organizaionale a SC IMAR SA Arad, nu se fac angajri peste organigram. Organigrama reprezint punctul de pornire n vederea acoperirii necesarului de personal, este analizat i aprobat la nivelul managementului de vrf, iar coninutul acesteia nu este modificabil dect prin hotrrea Consiliului de administraie i a managerului general. Astfel, doar n cazul vacantrii unui post are loc un pro n cadrul S.C. IMAR S.A Arad, procesul de selecie este realizat de ctre Departamentul Resurse Umane. Pentru selectarea celor mai buni candidai sunt cerute candidailor informaii referitor la studiile pe care acetia le-au efectuat (certificate sau diplome), vechimea n munc, postul deinut anterior i calitile, cunotinele, deprinderile, aptitudinile i comportamentele acestora. n general, departamenul resurse umane S.C. IMAR S.A Arad, urmrete n procesul de selecie desfurarea urmtoarelor etape: depunerea cererii de angajare de ctre solicitant, a curiculum-ului vitae, realizarea interviului i testele pentru selecie. De regul, C.V.-ul detaliat, n format european, este cerut pentru posturile cu o rspundere mai mare, n acest caz cei de la resurse umane fcnd i verificri mai profunde la locurile de munc cu perioada cea mai mare de activitate. Pentru selectarea personalului cu pregtire medie, n special a muncitorilor, a meseriailor, se renun la C.V.-uri detaliate i se utilizeaz testele i probele practice. i n cazul n care pentru postul vacant s-au prezentat mai multe persoane sau doar una sinur, sunt folosite aceste examene teoretice i practice n vederea lurii deciziei de ncadrare. ntruct recrutarea se face cu precdere din surse interne i selecia va fi fcut, n principal, din rndul propriilor salariai, care reprezint o baz motivaional pozitiv pentru angajaii firmei. Vor participa la selecie persoane din afara firmei, atunci cnd recrutarea a fost fcut din surse externe. Dac ns, pentru un post se prezint o persoan din interiorul firmei i una din afar, va fi selectat cea care obine un punctaj mai mare i care dovedete aptitudini mai bune pentru postul vacant. n cazul n care salariatul i persoana din afara societii obin acelai punctaj, va avea prioritate la ocuparea postului salariatul. n procesul de selecie a personalului trebuie luate n considerare caracteristicile postului. Astfel, n cazul n care descrierea i analiza posturilor permit realizarea unui chestionar, procesul de selecie are la baz examinarea. Pentru cazurile n care nu pot fi determinate cu precizie criteriile de departajare dintre angajai, selecia are o component preponderent subiectiv, adic disponibilizarea unuia sau altuia dintre angajai va depinde de decizia efului de departament. Odat cu un prim proces de selecie a candidailor nscrii pentru ocuparea unui anumit post, se are n vedere faptul c oameni difer unul de altul printr-o serie de caliti, iar posturile
37

la rndul lor, difer printr-o serie de cerine pe care le impun condiiile. n condiiile efecturii seleciei, pe baza calitilor, cunotinelor, deprinderilor, aptitudinilor i comportamentelor, deci a potenialului, se utilizeaz un ansamblu de metode i tehnici de selecie. Cu ajutorul acestora se ncearc a se diagnostica potenialul personalului. Metodele i tehnicile se concep i se folosesc difereniat n funcie de natura costurilor pentru care se efectueaz selecia i de potenialul personalului. Pentru selecionarea personalului cu pregtire medie, n special a muncitorilor, se utilizeaz cu prioritate testele i probele practice. Cu ajutorul testelor se determin, folosind o aparatur de specialitate, calitile i deprinderile psiho-motorii de baz ale pesonalului timp de reacie, ndemnare senzorial, acuitate vizual; intelectuale memoria formelor, atenia distributiv. Proba practic este modalitatea clasic de selecie. Persoana care solicit ocuparea respectivului post dup ce a fcut dovada formal a pregtirii sale prin diplom, efectueaz o anumit perioad de prob practic. n selectarea personalului de specialitate, accentul cade ndeosebi asupra identificrii cunotinelor necesare. Modalitatea cea mai frecvent utilizat n acest scopeste susinerea de probe de examinare scris i oral. n afara acestora se mai utilizeaz i elaborarea unei lucrri tipice domeniului unde va lucra, precum i teste. Forma organizatoric n cadrul creia se folosesc tehnicile prezentate mai sus este, de regul, concursul. Dup primul proces de selecie, cel al CV-urilor, are loc a doua etap, i anume Interviul. Interviul are loc pe baza unui Ghid de interviu structurat, care conine itemi semnificativi pentru caracteristicile postului care urmeaz a fi ocupat, dar i itemi referitori la persoana candidatului, la experina anterioar, precum i cei legai de situaia familial a acestuia. Dup interviu este necesar elaborarea unei fie de evaluare, n care s se aprecieze experiena candidatului, calitatea acestuia privind modul de desfurare a dialogului, coninutul rspunsurilor date, motivaiile sale. Un astfel de model, cu care se lucreaz la S.C. IMAR S.A. Arad conine: 1. Statutul familial i pregtirea profesional a candidatului:

Observaii.. Apreciere global Favorabil, Nefavorabil, Incert. Observaii... Apreciere global Favorabil, Nefavorabil, Incert.

2. Statutul economic:

3. Experiena profesional:

A mai ndeplinit rspunderi analoage celor care urmeaz s i se ncredineze?

38

Observaii.. Apreciere global Favorabil, Nefavorabil, Incert. Observaii.. Apreciere global Favorabil, Nefavorabil, Incert.

4. Aptitudini i trsturi ale personalitii aprute n tinpul interviului:

5. Rezumatul notaiilor:

1... 2 3 6. Observaii:.. Canditatul poate fi: - recomandat - nerecomandat Dup interviu se trece la o nou selecie a candidailor. n aceast faz se acord punctaje pentru fiecare rspuns la ntrebrile din interviu. Candidaii care trec de acest proces vor fi solicitai s ia parte la susinerea unor teste practice i de aptitudine (pentru categoriile medii de angajai i cele necalificate, dac e cazul), specifice postului vizat, acordndu-se un nou punctaj tuturor candidailor. Aici ia sfrit procesul de selecie. Se ia decizia pstrrii celor mai buni candidai conform fielor de evaluare i se face angajarea propriu zis, respectndu-se perioada de prob astfel: - 5 zile pentru muncitorii necalificai; - 30 de zile pentru celelalte categorii de salariai, fr funcii de conducere; - 90 de zile pentru salariaii cu funcii de conducere.

39

CAPITOLUL IV: Analiza performantelor si riscurilor la S.C. IMAR S.A Arad

4.1. Performantele Cifra de afaceri este principalul indicator al activitatii unui agent economic, fiind principala forma de venit a firmei. Acest indicator evidentiaza dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de societatea comerciala in relatia cu diferiti parteneri. Cifra de afaceri constituie unul dintre cele mai importante obiective strategice ale firmei, fiind esentiala pentru estimarea locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a capacitatii de a lansa si dezvolta activitati profitabile. Acest indicator exprima veniturile obtinute din vanzarea productiei si a marfurilor, reprezentand volumul total al afacerilor unui agent economic . Formula de calcul este : Cifra de afaceri = Venituri din vanzarea marfurilor + productia vanduta Cifra de afaceri are ca sursa de formare activitatea de baza a intreprinderii sau alte activitati ( industriale,comerciale,prestari de servicii ),neincluzand veniturile financiare. Pentru ca activitatea sa fie profitabila,cifra de afaceri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : -

nivelul sau sa acopere cheltuielile din exploatare si sa permita realizarea de profit ; sa detina o pondere de minim 85 % din veniturile din exploatare,si de cel putin 75 % in dinamica, sa prezinte o tendinta de crestere reala, pentru a asigura cresterea SPECIFICATIE UM PERIOADA DE SIMBOL

din veniturile totale ale firmei pentru a reflecta o situatie normala de realizare a activitatii ; volumului de afaceri al firmei; Nr. crt ANALIZA 2008 2009 13.841.695 7.525.374 CA=Pv+Vvm 1.782.296 2.290.102 Vvm 12.059.399 100 100 100 99,91 99,08 5.235.272 Pv 54,36 ICA=CAn / CA0 128,48 IVvm=Vvmn / Vvm0 43,41 IPv=Pvn / Pv0 99.99 CA / Ve 98,80 CA / Vt

1 2 3 4 5 6 7 8

Cifra de afaceri Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Indicele de crestere a CA Indicele de crestere a Vvm Indicele de crestere a Pv Ponderea CA in total venituri din exploatare Ponderea CA in total venituri

lei lei lei % % % % %

40

In perioada analizata cifra de afaceri a scazut cu 46.04 % fata de anul 2008. Aceasta tendinta a cifrei de afaceri se datoreaza :
-

scaderii productiei vandute, ceea ce ridica semne de intrebare in ceea ce priveste

viabilitatea activitatii de baza pe piata, cu efect negativ; Ponderea cifrei de afaceri in total venituri din exploatare inregistreaza valori foarte bune si prezinta o tendinta relativ constanta, ceea ce confirma o realizare normala a obiectului de activitate. De asemenea, ponderea indicatorului in veniturile totale este corespunzatoare. Nivelul cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare si obtinerea de profit, ceea ce reflecta validarea de catre piata a activitatii.

Cifra de afaceri a inregistrat o scadere cu 6.316.321 RON in anul 2009 fata de 2008 (respectiv cu 46.04 %), acesta scadere neconfirmand lansarea reala pe piata a firmei. Structura cifrei de afaceri pe elementele componente ofera informatii despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adica din desfacerea productiei si din comercializarea marfurilor. Valoarea adaugata este indicatorul economico-financiar care exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie ( indeosebi a factorilor munca si capital ) peste valoarea materiilor prime,materialelor si serviciilor cumparate de la terti . Acest surplus de valoare este creat prin valorificarea resurselor tehnice,umane si financiare ale intreprinderii peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terti . Valoarea adaugata reprezinta, de asemenea, sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea firmei: personalul primeste salarii, indemnizatii si premii; statul incaseaza impozite,taxe si varsaminte ; creditorii primesc dobanzi, rate de rambursare si comisioane; actionarii primesc dividende ; iar agentului economic ii revin surse de autofinantare .
41

Valoarea adaugata (VA) se calculeaza astfel: VA= PE + MC Ct unde : VA = valoarea adaugata PE = productia exercitiului MC = marja comerciala Ct = consumuri provenind de la terti Evolutia valorii adaugate este urmatoarea: Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Cifra de afaceri Marja comerciala Productia exercitiului Consumuri provenind de la terti Valoarea adaugata Amortizarea Valoarea adaugata neta Indice de crestere a productiei exercitiului Indice de crestere a consumurilor provenind de la terti Indice de crestere a valorii adaugate Rata valorii adaugate lei lei lei lei lei lei lei % % % % SPECIFICATIE UM PERIOADA DE SIMBOL

ANALIZA 2008 2009 13.841.69 7.525.374 CA=Vvm+Pv 5 27.917 221.012 206.823 42.106 8.535 33.571 100 100 100 12,26 26.945 351.867 261.040 117.772 8.535 109.237 159,21 MC PE= Pv+Ps+Pi Ct VA Am Van=VA-Am IPE = Pen / PE0

126,21 ICt = Ctn / Ct0 279,70 IVA = VAn/VA0 26,79% RVA=VA/CA

Valoarea adaugata a inregistrat o tendinta de crestere , crescand in anul 2009 fata de 2008 cu 179,70 % , reflectand o buna crestere a bogatiei create pe seama utilizarii mai ales a resurselor umane si tehnice ale firmei . Acest fapt s-a datorat : o o o pe de o parte , ritmului de crestere superior al elementelor de natura veniturilor fata sporirea cu 59,21 % a productiei exercitiului, avand efect pozitiv asupra indicatorului cresterea consumurilor provenind de la terti cu 26,21 % , avand efect negativ asupra cresterea cu 14,53 % a ratei valorii adaugate , cu efect pozitiv asupra indicatorului
42

de cele de natura cheltuielilor , avand drept cauze :

indicatorului

 o o

pe de alta parte , cresterea eficientei activitatii , avand drept cauze : cresterea cu 28,02 % a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra indicatorului cresterea cu 14,53 % a ratei valorii adaugate , ceea ce inseamna o imbunatatire a

crearii valorii adaugate in raport cu cifra de afaceri , de asemenea cu efect pozitiv asupra evolutiei indicatorului Reprezentarea grafica a evolutiei valorii adaugate este urmatoarea :

Rezultatul brut al exploatarii exprima in marimi absolute rentabilitatea sau pierderile aferente activitatii de exploatare,dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente acestei activitati. Acest indicator caracterizeaza deci performantele activitatii de exploatare . Formula de calcul este : Re = (EBE + Vpe + Ave ) ( Am + Chpe + Ace ) = Venituri din exploatare cheltuieli din exploatare unde : Re = rezultatul brut al exploatarii EBE = excedentul brut din exploatare Vpe = venituri din provizioane privind exploatarea Ave = alte venituri din exploatare Am = cheltuieli cu amortizarea Chpe = cheltuieli cu provizioanele din exploatare Ace = alte cheltuieli din exploatare Excedentul brut al exploatarii reprezinta capacitatea bruta de autofinantare care se degaje din activitatea de exploatare , exprimand potentialul de autofinantare a investitiilor din exploatare . Este indicatorul cel mai pur al performantelor economice , deoarece se considera ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate,nu si platite . Evolutia rezultatului brut din exploatare este urmatoarea:

43

Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

SPECIFICATIE

UM

PERIOADA DE ANALIZA 2008 2009

SIMBOL

Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Rezultatul brut al exploatarii EBE Indice de crestere a Ve Indice de crestere a Che Indice de crestere a Re Ponderea Re in EBE Ponderea Re in Rb Rata rentabilitatii comerciale

lei lei lei lei % % % % % %

13.278.30 1 22.500.07 6 -9.221.775 18.821 100 100 100 56,17 78,50 3,92

8.109.156 Ve 14.968.608 Che -6.859.452 Re = Ve Che 93.140 61,07 66,52 134,43 90,86 95,09 20,25 EBE IVe= Ven/Ve0 IChe=Chen/Che0 IRe=Ren/Re0 Re / EBE Re / Rb Rb / CA

In anul 2009, 95,09% din rezultatul brut al exercitiului a fost realizat pe seama activitatii de exploatare, ceea ce semnifica stabilitatea activitatii. Pe perioada analizata rezultatul brut al exploatarii inregistreaza o tendinta de crestere, reflectand o majorare semnificativa a activitatii de exploatare . Aceasta crestere a avut urmatoarele cauze : pe de o parte,ritmul de crestere superior al elementelor de natura veniturilor fata de sporirea cu 27,94 % a veniturilor din exploatare , avand efect pozitiv asupra pe de alta parte,cresterea eficientei activitatii : cele de natura cheltuielilor,adica : indicatorului. - cresterea cu 16,33% a rentabilitatii comerciale ( in anul 2009 fata de anul precedent ),cu efect pozitiva asupra indicatorului; - cresterea cifrei de afaceri cu 28,02 % ( in anul 2009 fata de anul 2008 ),cu efect pozitiv asupra evolutiei indicatorului . Evolutia rezultatului brut al exploatarii este prezentat in graficul urmator :

44

Rezultatul brut al exercitiului (Rb) exprima in marimi absolute rentabilitatea bruta sau pierderile aferente activitatii firmei, dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente unui exercitiu financiar. Este compus din rezultatele aferente activitatii curente. Formulele de calcul sunt urmatoarele : Rb = Rezultatul curent Rb = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar Rb = Venituri totale Cheltuieli totale = (Ve + Vf ) (Che + Chf ) Rezultatul curent reprezinta rezultatul obtinut din activitatea normala a firmei . Este determinat prin luarea in considerare si a rezultatului financiar,permitand aprecierea impactului politicii financiare. In anul 2009,profitul brut a fost de 88.993 lei,reprezentand o crestere cu 660,82% fata de anul precedent . Evolutia favorabila a rezultatului brut al exercitiului s-a datorat : - cresterii veniturilor totale intr-un ritm superior cresterii cheltuielilor totale; - imbunatatirea eficientei activitatii,masurate prin rentabilitatea veniturilor si a cheltuielilor. Dinamica rezultatului brut al exercitiului trebuie sa prezinte o tendinta de crestere pentru a asigura cresterea reala a castigului aferent intregii activitati a firmei . Evolutia rezultatului brut al exercitiului Nr. crt 1 2 Venituri totale , din care : - din exploatare lei lei SPECIFICATIE UM PERIOADA DE SIMBOL

ANALIZA 2008 2009 54.206.94 8.240.727 Vt=Ve+Vf 8 13.278.30 1 8.109.156 Ve

45

3 4 5 6 7 8 9 10 11

- financiare Cheltuieli totale , din care : - de exploatare - financiare Rezultatul brut al exercitiului Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rentabilitatea cheltuielilor Rentabilitatea veniturilor

lei lei lei lei lei lei lei % %

40.928.64 7 59.779.11 4 22.500.07 6 37.279.03 8 -5.572.166 -9.221.775 3.649.609 4,04 3,89

131.466 Vf 15.197.68 Cht=Che+Chf 9 14.968.60 Che 8 229.088 Chf -6.956.962 -6.859.862 -97.510 25,01 20,01 Rb Re Rf Rrch=Rb/Cht Rrv=Rb/Vt

Rezultatul brut al exercitiului caracterizeaza toate laturile activitatii firmei. Marimea lui este influentata de strategia de aprovizionare,de productie si de desfacere,de strategia de investitii,de strategia in domeniul resurselor umane si de politica financiara . Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului urmareste sa stabileasca configuratia si incidenta fiecarui rezultat asupra rezultatului final .In acest sens aspectele principale urmarite sunt : modul de formare a veniturilor totale pe categorii de venituri; modul de formare a cheltuielilor totale pe categorii de cheltuieli; modul de formare a rezultatului brut pe categorii de rezultate.

Este important ca fiecare rezultat sa aib o contributie pozitiva la formarea rezultatului . Normal ar fi ca indicatorii legati de activitatea de exploatare sa detina cea mai mare pondere si sa prezinte o tendinta de crestere . Evolutia structurii rezultatului brut al exercitiului : Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 9 10 11 Venituri totale,din care - din exploatare - financiare Cheltuieli totale,din care - de exploatare - financiare Rezultatul brut al exercitiului - rezultat curent - rezultat din exploatare - rezultat financiar % % % % % % % % % %
46

SPECIFICATIE

UM

PERIOADA DE ANALIZA 2008 2009 100,0 100,0 99,2 98,8 0,8 1,2 100,0 100,0 100,0 99,7 0,0 0,3 100,0 100,0 100,0 100,0 78,5 95,1 21,5 4,9

SIMBOL

Vt Ve/Vt Vf/Vt Cht Che/Cht Chf/Cht Rb Rc/Rb Re/Rb Rf/Rb

In figura urmatoare este prezentata evolutia structurii rezultatului brut al exercitiului

Din punct de vedere al veniturilor situatia este normala,majoritatea covarsitoare avand-o veniturile din exploatare. In ceea ce priveste cheltuielile totale,majoritare sunt cele de exploatare,dar se observa aparitia in ultimul an a celor financiare. Rentabilitatea resurselor consumate masoara eficienta activitatii desfasurate de firma pe perioada unui exercitiu financiar prin prisma cheltuielilor de exploatare , aratand capacitatea lor de a degaja profit. Formula de calcul este urmatoarea : Rrc= (Rezultatul aferent cifrei de afaceri / Cheltuieli aferente cifrei de afaceri) x 100 Nr. crt 1 2 3 4 Rezultat aferent cifrei de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Rentabilitatea resurselor consumate Indice de crestere a rezultatului aferent cifrei de 5 afaceri Indice de crestere a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri
47

SPECIFICATIE

UM

PERIOADA ANALIZATA 2008 2009 79.804 184.224 Rca 263.427 30,29 100,00

SIMBOL

lei lei % %

255.259 Chca 72,17 Rrc=(Rca/Chca) x 100 230,85 Rcan / Rca0

100,00

96,90 Chcan / Chca0

In ultimul an rentabilitatea resurselor consumate a fost de 72,17 %,ceea ce inseamna ca la 100 de lei cheltuieli de exploatare ( consumuri valorice de resurse ) s-a obtinut un profit din exploatare de 72,17 lei . Aceasta se datoreaza cresterii ratei de eficienta a costurilor totale aferente cifrei de afaceri ( indicele de crestere a cifrei de afaceri a fost mai mare decat indicele de crestere a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri).

Rentabilitatea comerciala masoara eficienta activitatii desfasurate de firma pe perioada unui exercitiu financiar prin prisma valorificarii activitatii de baza . Indicatorul exprima eficienta politicii comerciale si a politicii de preturi a firmei . Formula de calcul este : Rc = (Profit net / Cifra de afaceri ) x 100 Nr. crt 0 1 2 3 4 5 Profit net Pierdere net Cifra de afaceri Rentabilitatea comerciala Indice de crestere a profitului net Indice de crestere a cifrei de afaceri Evolutia ratei rentabilitatii comerciale este reprezentata grafic in figura de mai jos. Mii lei Mii lei Mii lei % % % SPECIFICATIE UM PERIOADA SIMBOL

ANALIZATA 2008 2009 0.00 0.00 5.572,166 6.969,295 13.841,695 7.525,374 CA 3,92 15,73 Pn / CA 0,00 0,00 Rcn / Rc0 100,00 96,04 CAn / CA0

48

In anul 2009 indicatorul a inregistrat un nivel de 15,73 % , in crestere fata de anul precedent , ceea ce inseamna ca la 100 lei cifra de afaceri revin 15,73 lei profit net . Nivelul este destul de redus ( fata de nivelul recomandat de 25 % ). Fata de anul precedent nivelul acestei rate a crescut cu 11,81 % , ceea ce semnifica o sporire a eficientei produselor firmei. Aceasta crestere a ratei in dinamica reflecta o situatie pozitiva si a avut loc deoarece indicele de crestere a profitului net a devansat indicele de crestere a cifrei de afaceri . Rezervele cele mai importante pentru cresterea ratei sunt legate de cresterea volumului fizic al vanzarilor si accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor aferente activitatii de exploatare . Rentabilitatea economica masoara performanta activului total reflectand rezultatele economice ale acestuia , independent de modul de finantare a capitalului si de sistemul fiscal . Rata rentabilitatii economice (Re) arata cat profit brut revine unei unitati de activ total . Re = (Profitul brut / Activ total ) x 100 Rata rentabilitatii economice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa asigure pastrarea valorii economice a societatii , ceea ce se realizeaza daca rata sa asigure reinnoirea si cresterea activelor intr-un termen cat mai scurt . rentabilitatii economice este mai mare decat rata inflatiei; In practica,se apreciaza ca satisfacator un nivel al ratei rentabilitatii economice de 25 % . Nr. crt 1 2 3 4
14

SPECIFICATIE

UM

PERIOADA ANALIZATA 2008 2009 0.00 0.00 Pb 16.039,14 18.154,17 At 8 6,10 25

SIMBOL

Profitul brut Activ total14 Rata rentabilitatii economice Valoare orientativa

Mii lei Mii lei % %

49

8 41,57 Rb / At 25 Min

Datele sunt preluate din bilantul contabil (Anexa 1 )

Rata inflatiei15

11,90

9,00 Ri

In perioada analizata, rata rentabilitatii economice inregistreaza o tendinta de crestere, reflectand atat o sporire a capacitatii activului total de a degaja profit brut , cat si o mai buna remunerare a activului total pe seama profitului brut . In anul 2009 indicatorul a depasit valoarea minima de referinta de 25%,asigurand reinnoirea activului total . Situatia societatii in ultimul an poate fi apreciata ca fiind pozitiva,daca se tine cont de faptul ca rata rentabilitatii economice depaseste rata inflatiei . Nivelul din ultimul an (2009) al ratei de rentabilitate economica arata ca la 100 lei activ total au revenit 41,57 de lei profit brut , nivel ce asigura remunerarea activului total si pastrarea valorii societatii,fiind cu 26,27 % mai mare decat rata inflatiei in acelasi an . Fata de anul precedent (2008) valoarea indicatorului a sporit in valori absolute cu 35,47% . Rentabilitatea financiara reprezinta remunerarea neta a capitalurilor proprii,respectiv cat profit net revine acestora. Rata rentabilitatii financiare (Rf) masoara randamentul capitalurilor proprii,a plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor societatii . Formula de calcul este urmatoarea : Rf=( Rezultatul net al exercitiului / Capitaluri proprii ) x 100 Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii de piata,pentru a face atractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor bursier . Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor , din aceasta cauza fiind sensibila la structura financiara,respectiv la situatia indatorarii intreprinderii . Nr. crt SPECIFICATIE UM PERIOADA ANALIZATA 2008 2009
50

SIMBOL

15

Sursa : www.insse.ro

1 2 3 4 5

Rezultat net Capitaluri proprii Rata rentabilitatii financiare Valoare orientativa Rata medie a dobanzii16

lei lei % % %

0.00 21.923 61,43 25,00 17,96

0.00 91.056 75,92 25,00 7,50

Pn Kp Rf Min Rd

Am prezentat in figura de mai sus evolutia ratei rentabilitatii financiare . Nivelul inregistrat in 2009 arata ca la 100 lei capitaluri proprii revin 75,95 de lei profit net . Marimea ratei din acest an asigura o buna refacere a capitalurilor proprii doar pe seama profiturilor nete,fiind depasita valoarea minima de 25% . De asemenea,nivelul rentabilitatii financiare este peste nivelul ratei medii a dobanzii, aceasta din urma reflectand rata minima de randamnet pe economie . Fata de anul precedent rata 14,49% . Performantele financiare ale firmei analizate indica o tendinta de crestere a eficientei globale a activitatii,a capacitatii de dezvoltare a firmei .De asemenea se remarca o scadere a veniturilor din exploatare in timp ce veniturile financiare au crescut,precum si politica deficitara a firmei in ceea ce priveste investitiile . Echilibrul financiar al firmei manifesta o apreciere considerabila la nivelul ultimului an . Pentru firma analizata,randamentul financiar a fost bun . Eficienta resurselor consumate si eficienta in ansamblu a veniturilor privita prin prisma capacitatii lor de a genera profit prezinta o tendinta de imbunatatire. Remunerarea bruta a capitalurilor proprii asigura refacerea capitalurilor si depasirea randamentului minim pe economie (rata rentabilitatii financiare fiind mai mare decat rata medie a dobanzii), prezentand un tred crescator . Pe ansamblu, situatia financiara a SC IMAR S.A este relativ buna, firma prezentand un potential ridicat de dezvoltare viitoare, in conditiile aplicarii unor masuri de imbunatatire adecvate.
16

rentabilitatii financiare a crescut cu

Sursa : www.bnr.ro

51

4.2. Riscurile Riscul, ntr-o definire general, reprezint un eveniment aleatoriu putnd antrena pagube deoarece realizarea lui este adesea generatoare de pierderi pentru firm. El face parte di regulile jocului economic i, deci cu voia sau fr voia noastr acioneaz. nelegerea mecanismului de apariie i de manifestare a riscului permite evaluatorului o apreciere realist a perspectivelor viitoare ale firmei. Practica, n primul rnd, simte nevoia unei ordonri a riscurilor dup anumite criterii n vederea cuantificrii lor. A. Analiza riscului de exploatare Riscul de exploatare este legat de incertitudinea randamentului activitii de producie. Modul su de manifestare are drept rezultat variabilitatea rezultatului exploatrii, ca efect al modificrii condiiilor economice din mediul unde activeaz ntreprinderea. Se poate astfel afirma c riscul de exploatare reprezint incapacitatea ntreprinderii de a se adapta la timp i cu cel mai sczut cost la variaia condiiilor din mediu n care activeaz, incapacitate care va avea drept efect diminuarea profitului din exploatare sau chiar intrarea n pierdere. Riscul de exploatare NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 PERIOADA ANALIZAT SPECIFICAIE Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Profit din exploatare Cheltuieli variabile totale Cheltuieli fixe totale Marja cheltuielilor variabile Rata marjei cheltuielilor variabile Pragul de rentabilitate Indicatorul de pozitie:absolut -relati v Momentul realizarii pragului UM lei lei lei lei lei lei % lei lei % zile 1(2007) 48.448.547 44.061.888 4.386.659 7.256.956 4837970 5532000 43.26 111834.7 2(2008) 13.278.301 22.500.076 0 10.454.057 6969372 7411728 41.49 167977.1 SIMBOL 3(2009) 8.109.156 Ve 14.968.608 Che 0 Pe=Ve-Che 12.429.809 Cv 8286539 Cf 9307802 Mcv=Ve-Cv 42.82 Rmcv=Mcv/Ve 193520.3VePR=Cf/Rmcv 21544091 Ipoz=Ve-VePR Ipoz 111.33 %=Ipoz/VePr PM=VePr/Ve*3 3 65 KE=Ve/(Ve1.009 VePr)

12677121 17697808 113.36 3 1.009 105.36 3 1.009

10

11 Coeficientul de elasticitate

n ultimul an firma se afla ntr-o situaie confortabil n ceea ce privete riscul de exploatare, deoarece indicatorul de poziie este mult superior valorii de 20% (mai precis 99%). Pentru ca ntreprinderea s nregistreze pierderi pe activitatea de exploatare ar fi necesar ca
52

nivelul acestei activiti s se reduc cu mai mult de jumtate sub aciunea factorilor de risc din mediul su economic. Momentul ralizrii pragului de rentabilitate era de 3 zile. De asemenea, valoarea mic a coeficientului de elasticitate indic o situaie confortabil. Situaia favorabil se datoreaz n primul rnd nivelului ridicat al marjei cheltuielilor variabile care realizeaz o bun acoperire a cheltuielilor fixe i asigur obinerea unui nivel substanial al profitului din exploatare. Pe ntreaga perioad de analiz riscul de exploatare a nregistrat valori confortabile. B. Analiza riscului financiar Riscul financiar apare ca urmare a variabilitii rezultatului curent al ntreprinderii sub efectul ndatorrii financiare a acesteia. Finanarea prin credite presupune un cost al finanrii, cost care reduce rezultatul activitii de exploatare, iar n anumite situaii poate merge pn la consumarea integral a acstuia i nregistrarea unui rezultat curent negativ. Msurarea riscului financiar se poate realiza prin dou metode: metoda pragului de rentabilitate; metoda levierului financiar.

B.1. Analiza pe baza volumului de activitate Caracteristicile metodei pragului de rentabilitate sunt identice cu cele ale riscului de exploatare, specific pentru riscul financiar este influena cheltuielilor financiare care au caracter fix i pot conduce la modificarea pragului de rentabilitate aferent ntregii activiti. Riscul financiar NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 PERIOADA ANALIZAT SPECIFICAIE UM lei lei lei lei lei lei lei % lei SIMBOL 1(2007) 2(2008) 3(2009) 48.448.547 13.278.301 8.109.156 Ve 44.061.888 22.500.076 14.968.608 Che 4.386.659 0 0 Pe=Ve-Che 7256956 10454057 12429809 Cv 4837970 6969372 8286539 Cf 455640 431841 587288 Chd 5532000 7411728 9307802 Mcv=Ve-Cv 43.26 41.49 42.82 Rmcv=Mcv/Ve VfePR=(Cf+Chd 207235.6 )/Rmcv

Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Profit din exploatare Cheltuieli variabile totale Cheltuieli fixe totale Cheltuieli cu dobnzile Marja cheltuielilor variabile Rata marjei cheltuielilor 8 variabile Pragul de rentabilitate 9 financiar

122367.3 178385.5
53

10 Indicatorul de pozitie:-absolut -relativ 11 Momentul realizrii pragului

lei % zile

12666589 17687400 103.51 3 99.15 3

12 Coeficientul de elasticitate 1.0097 1.0101 n ultimul an firma se afla ntr-o situaie instabil n ceea ce

21530375 Ipoz=Ve-VePR Ipoz 103.89 %=Ipoz/VePR PM=VePR/Ve*3 3 65 KE=Ve/(Ve1.0096 VePr) privete riscul financiar,

deoarece indicatorul de poziie este mult inferior valorii de 20% (mai precis 9%). Totui, momentul realizrii pragului de rentabilitate financiar era de 3 zile dac inem cont i de impactul cheltuielilor cu dobnzile. B.2. Analiza riscului financiar pe baza efectului de levier Levierul financiar are la baz finalitatea oricrei investiii realizat de un ntreprinztor i anume rentabilitatea capitalului propriu investit ntr-o afacere. Avnd n vedere c finanarea afacerilor se realizeaz att din surse proprii ct i din surse mprumutate prin levierul financiar se pune n eviden modul cum se modific rentabilitatea capitalului propriu sub incidena politici financiare practicate. Efectul de levier financiar const n variabilitatea rezultatului curent al ntreprinderii ca urmare a practicrii unei anumite structuri financiare, variabilitate care va conduce la creterea sau scderea nivelului de rentabilitate a capitalului propriu. Calculul efectului de levier financiar NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 PERIOADA ANALIZAT SPECIFICAIE Capital propriu Datorii financiare totale Capital investit Rezultatul brut din exploatare Cheltuieli cu dobnzile Rezultat curent recalculat Rentabilitate economic Cost mediu capital mprumutat Gradul de ndatorare (levierul) Efectul de levier Rentabilitate financiar UM lei lei lei lei lei lei % % % % % SIMBOL 1(2007) 2(2008) 3(2009) 29292905 29351425 29647239 Cp 182011 794814 2958309 Dft=Dtml+Cbts 29474916 30146239 32605548 Cinv=Cp+Dft 694030 442356 1021263 Rbe=Ve-Che 455640 431841 587288 Chd 238390 10515 433975 Rcr=Rbe-Chd 0.81 0.03 1.33 Rre=Rcr/Cinv 250.34 54.33 19.85 Dob=Chd/Dft 0.62 2.71 9.98 Gi=Dft/Cp -1.55 -1.47 -1.85 Lf -0.74 -1.44 -0.52 Rrf

ndatorarea a avut efect negativ asupra rentabilitii financiare pe ntreaga perioad, deoarece rata rentabilitii economice a fost superioar ratei medii a dobnzii. Politica financiar a firmei s-a nrutit n ultimii ani cnd gradul de ndatorare a depit valoarea maxim admisibil de 1.
54

C. Analiza riscului de faliment ntre risc i faliment exist o legtur direct, n sensul c, cu ct o activitate implic un risc mai mare, cu att posibilitatea apariiei falimentului este mai mare. Msurarea riscului de faliment este etapa cea mai important de care evaluatorul trebuie s in seama cnd face estimrile viitoare. Trebuie s sesizeze dac nu cumva sub masca unor rezultate curente favorabile se ascunde un risc viitor mare. Deci menirea lui nu este s constate riscul ci s-l prevad. Pentru aprecierea riscului de faliment se va utiliza metoda scorurilor care are ca obiectiv punerea la dispoziie a unor modele predictive pentru evaluarea riscului de faliment, pe baza metodelor statistice. Modelul Altman este modelul cel mai folosit n rile dezvoltate industrial. Interpretarea valorilor funciei: VALOAREA FUNCIEI Z>1,8 1,8<Z<3 Z>3 SITUAIA RISCULUI DE FALIMENT Situaie critic, spre faliment Riscul de faliment este ntr-o marj normal Riscul de faliment este aproape inexistent Modelul Altman NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 PERIOADA ANALIZAT 1(2007) 2(2008) 3(2009) 5.570.342 16.039,148 18.154,178 22.843.400 13.841.695 7.525.374 4800 0 0 29292905 29351425 29647239 2781721 3601415 6745620 4.386.659 0 0 2535104 3871633 7715651 0 0 1 31 29 34 1053 815 440 0 0 0.5 8 12 21

SPECIFICAIE

UM

SIMBOL At Ca Pr Cp Dt Pb Ac Pb/At Ca/At Cp/Dt Pr/At Ac/At Z

Activ total lei Cifra de afaceri lei Profit reinvestit lei Capital propriu lei Datorii totale lei Profit brut lei Active circulante lei R1 - rata rentabilitii economice % R2 - viteza de rotaie a activului % R3 - autonomia financiar % R4 - rata profitului reinvestit % R5 - rata activelor circulante % Z=3,3*R1+R2+0,6*R3+1,4*R4+ 13 1,2*R5 672.4 532.4 327.2 Valoarea funciei Z arat o situaie favorabil, risc de faliment aproape inexistent. falimentului devine practic inexistent.
55

Dac se menine tendina de ameliorare a situaiei financiare probabilitatea de apariie a

Sinteza principalilor indicatori de risc NR. CRT SPECIFICAIE I 1 2 3 II 4 5 6 7 III 8 IV A 9 10 11 12 B 13 14 15 16 17 18 PERIOADA ANALIZAT UM 1 RISCUL DE EXPLOATARE Indicatorul de poziie relativ % Momentul realizarii pragului zile Coeficientul de elasicitate RISCUL FINANCIAR Indicatorul de poziie relativ % Momentul realizrii pragului zile Coeficientul de elasticiate Efectul de levier % RISCUL DE FALIMENT Modelul Altman BONITATEA LICHIDITATEA Lichiditatea curent Lichiditatea rapid Lichiditatea imediat Lichiditatea la vedere SOLVABILITATEA Solvabilitatea financiar Indice de solvabilitate general Raport de solvabilitate general% Capacitate de rambursare Capacitate brut de rambursare Capacitate net de rambursare Prelevarea cheltuielilor 19 financiare % 20 Acoperirea serviciului datoriei 113.36 3 1.009 103.51 3 1.0097 -1.55 672.4 2 105.36 3 1.009 99.15 3 7.0101 -1.47 532.4 3 111.33Ipoz%=Ipoz/VePR 3PM=(VePR/Ve)*365 1.009KE=Ve/(Ve-VePR) 103.89Ipoz%=Ipoz/VePR 3PM=(VePR/Ve)*365 1.0096KE=Ve/(Ve-VePR) -1.85Lf=(Rre-Dob)*(Dft/Cp) 327.4Z SIMBOL

0.99 0.27 0.99 1.94 22 11.53 91.3 0.28 0.5 0.25 55 1.16

1.09 0.17 1.09 5.15 41 9.15 89.1 0.69 0.81 0.69 20 4.34

1.14Lc=Ac/Dts 0.29Lr=Acm/Dts 1.14Li=Dbp/Dts 2.61Lv=Dbcb/Cbts 12Isf=At/Dft 5.4Isg=At/Dt 81.5Rsg=Anc/At 0.63Crd=Caf/Dt 0.75Cbrd=Ebe/Dt 0.63Cnrd=Afn/Dt 14Rpcf=Chf/Ebe Gasd=Afn/(Rrc+Dob)

Din punctul de vedere al riscurilor, firma este protejat mpotriva riscului de exploatare. Bonitatea financiar a firmei este medie, fiind caracterizat de o lichiditate slab, dar solvabilitate bun. n ceea ce privete riscul de faliment firma se afl ntr-o situaie instabil. Riscul de faliment estimat este destul de redus. Coeficientul global de risc asociat activitii este acceptabil.

56

CONCLUZII
De-a lungul timpului, conducerile firmelor au acordat cea mai mare atentie gestionarii banilor, materialelor, utilajelor si resurselor umane. Astazi, ele au ajuns sa recunoasca importanta capitala a celei de-a cincea resurse: informatia. Lucrarea de fata a incercat sa trateze o problematica de o mare actualitate, caracteristica sistemului comercial din Romania, particularizat printr-o concurenta nu intotdeauna loiala. Activitatea unei societati nu poate fi conceputa ca fiind eficienta, rentabila si in ultima instanta sanatoasa, in afara unei gestionari corecte a resurselor de care dispune o intreprindere si a unui management bine fundamentat si ancorat in realitatile mediului economic. Lucrarea de fata imbina abordarea teoretica cu un studiu de caz ilustrativ pentru modul de utilizare a instrumentelor analizei in cunoasterea si interpretarea performantelor si riscurilor firmei. Continutul lucrarii este centrat pe abordarea principalelor aspecte privind performanta financiara globala si riscurile cat si implicatiile acestora in gestionarea eficienta a resurselor firmei. Exista mai multe conceptii in ceea ce priveste performanta unei intreprinderi si anume: - performanta unei intreprinderi inseamna pe de o parte profitabilitate (reflectata in rezultatul din contul de profit si pierdere ), dar si lichiditate si solvabilitate ; - capacitatea firmei de a face fata tuturor datoriilor,generand un flux de trezorerie este reflectata in tabloul fluxurilor de trezorerie ; - o alta conceptie defineste performanta ca o modalitate de crestere a valorii unei afaceri intr-o perioada data,adica cresterea pretului de vanzare al afacerii intr-o perioada data plus castigul folosit de investitor pentru alte utilitati. - intr-o alta viziune performanta este data de diferenta dintre suma castigurilor viitoare posibil de realizat intr-un interval de timp rezonabil,plus valoarea reziduala a afacerii,mai putin investitia initiala . Scopul investitorilor este de a maximiza profitul exprimat intr-o forma palpabila,respectiv cea a fluxurilor monetare,ceea ce presupune un efort constructiv din partea firmei,precum si necesitatea de canalizare a acestor fluxuri fie pentru remunerarea capitalului investit,fie pentru capitalizarea in continuare a afacerii,accentuand strategia de investitii a firmei. Performanta financiara a intreprinderilor joaca un rol important pentru o gama larga de utilizatori. Desi utilizatorii externi sunt in principal cei carora le sunt destinate situatiile financiare(investitori,creditori bancari,statul prin administratie si alte institutii cu putere de
57

reglementare si control,presa de specialitate, organisme profesionale, publicul in general), ele se pot dovedi utile intr-o anumita masura si conducatorilor intreprinderilor. Volumul vnzrilor, resursele consumate, preul de vnzare, structura costurilor, combinaia de produse valorificate sunt variabile de gestiune care influeneaz raportul costvolum-profit. Orice modificare a oricrei din aceste variabile produce efecte asupra profitului, punctului de echilibru i riscului economic al ntreprinderii. Riscul de exploatare depinde mai ales de nivelul cheltuielilor fixe, datorit faptului c o eventual cretere a cifrei de afaceri determin o mai mare absorbie a cuantumului acestor cheltuieli. Importana lor poate fi apreciat numai n raport cu marja general de ntreprindere, i nu ca valoare absolut. Relativ la aceste probleme, pragul de rentabilitate este considerat a fi o msur a flexibilitii ntreprinderii n raport cu fluctuaiile sale i, deci, o modalitate de a msura riscul. Cu ct pragul de rentabilitate este mai redus, cu att riscul de exploatare este mai nesemnificativ.

58

BIBLIOGRAFIE
1.

Aurel Ifnescu, Vasile Robu, Anca M. Hristea, Camelia Vsilescu, Analiz

economico-financiar, Ed. ASE, Bucureti, 2002;

2. Buglea A., Analiz financiar- aplicaii practice, Editura Mirton, Timioara, 2006; 3. Buglea A., Analiz financiar- concepte i studiu de caz, Editura Mirton, Timioara,

2005;
4. Dumitrescu Cornelia Elena Rolul analizei strategice n decizia managerial pentru

afacerile internaionale, Bucureti, 2008;

5.

E. S. Lorant, I.M. Pantea Analiza situaiei financiare a firmei, Editura Elena Enache, Marius Gust, Mihaela Diaconu Analiza economico-financiar, Georgeta Vintil Gestiunea Financiar a ntrepriderii, Ed Didactic i Pedagogic, Georgeta Vintil, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed. Didactic i Lezeu, D.N., Analiza situaiilor financiare ale ntreprinderii, Ed. Economic, Lorant Eros-Stark, Ioan Marius Pantea, Analiza situaiei financiare a firmei,

Economic, Bucureti, 2001;

6.

Editura Independena Economic, 1998; 7.

8.

Bucureti, 2005; Pedagogic, Bucureti, 2000;

9.

Bucureti, 2004;
10.

Ed. Economic, Bucureti, 2001;

11. Mates Dorel, Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor intre standarde, directive

si reglementari fiscale, Editura Miron, Timisoara, 2009;

12. Mates Dorel, Matis Dumitru, Cotlet Dumitru, Contabilitatea financiara a

entitatilor economice, Editura Mirton, Timisoara 2006;

13. Mates Dorel, Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii , Editura Mirton

, Timisoara, 2003;
14. Niculae Feleaga , Liliana Malciu, Politici si optiuni contabile, Editura Economica,

Bucuresti, 2002;
15. Nisulescu Ileana- Finantele si reorganizarea intreprinderilor Editura Info Medica

2000;
16. Paul Diaconu , Cum fac bani contabilii ? , Editura Economica , Bucuresti , 2004; 17. Petrisor Mandu, Liana-Cristina Nicolau: Managementul riscului Curs pentru

studenti, Anul II, Master, Brasov 2010;

18.

Popa A., Dne A. Management financiar, Editura Economic, Bucureti, 2001;

59

19. Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara, Editura ASE,

Bucuresti, 2003; 20. www.bnr.ro 21. www.insse.ro

60