1.

GRUPURILE DE SOCIETATI
1.1 Definita grupurilor de societati
Intreprinderea- in masura in care incerca sa fie, pe de o parte, mai putin vulnerabila si, pe de alta parte, mai performanta- are tendinta naturala de a se supune procesului de concentrare. Acest proces poate fi: a) de natura verticala: atunci cand se urmareste integrarea tuturor fazelor ciclului de productie si desfacere pentru o singura categorie de produse; b) de natura orizontala: atunci cand se urmareste integrarea de activitati de natura diferita, complementare sau similare. Procesul de concentare, industriala si financiara, se poate realiza prin modalitati economice, juridice si financiare diferite, dar, de cele mai multe ori, complementare: dezvoltarea interna a intreprinderii (in cadrul aceleiasi entitati juridice); stabilirea de legaturi, mai mult sau mai putin stranse, cu alte intreprinderi, fara ca aceste legaturi sa fie obligatoriu de natura juridica; fuziunea cu alte intreprinderi in vederea realizarii unei entitati unice (fuziunea prin absorbtie); preluarea controlului asupra unor societati existente sau prin crearea de noi societati.

Aceasta ultima modalitate de concentrare duce la construirea grupurilor a caror aparitie este legata de strategia de dezvoltare a intreprinderii. Grupul de societati reprezinta ansamblul constituit din doua sau mai multe societati, fiecare cu propria personalitate juridica, dar care sunt supuse unei directii economice unitare de una sau mai multe dintre ele.

1.2 Tipologia grupurilor de societati

Grupurile de societati pot fi clasificate in functie de structura juridica, activitate si localizarea geografica a activitatilor. 1.2.1 Tipologia grupurilor in functie de structura juridica Legaturile de capital dintre mai multe societati reprezinta una dintre trasaturile ce permite cel mai bine caracterizarea existentei unui grup. Atunci cand o societate A detine o participatie, in principiu majoritara, intr-o societate B, prima dintre acestea este denumita societate mama a celei de a doua, si societatea B este numita filiala societatii A. Dar, la randul sau, filiala B poate sa detina o participatie majoritara intr-o alta societate C. In aceasta situatie, C este filiala societatii B, dar si subfiliala societatii A.

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.11-12

Multitudinea legaturilor de capital dintre societati poate sa stea la originea grupurilor formate dintr-un numar mare de societati. De exemplu, unul dintre primele grupuri franceze este Compania Generala a Apelor (Compagnie Gnrale des Eaux) ale carei conturi consolidate cuprind in jur de 2.500 de societati; cum unele dintre societatile acestui grup nu sunt consolidate din cauza marimii foarte mici, numarul exact al societatilor filiale si subfiliale ale Companiei Generale a Apelor este mult mai mare. Fara sa existe o regula precisa, anumite grupuri pot sa fie structurate sub forma piramidala (schema 1), iar altele sunt strucurate sub forma de grebla (schema 2): Schema 1: structurare piramidala Societatea mama

Filiala 1

Filiala 2

Subfiliala 1

Subfiliala 2

Subfiliala 3

Schema 2: structurare sub forma de grebla

Societatea mama

Filiala 1

Filiala 2

Filiala 3

Filiala 4

In general, cele doua tipuri de structurare a grupurilor se suprapun, organizarea judiciara a grupurilor corespunzand, de cele mai multe ori, cu o structura mixta. Astfel, cu scopul de a ameliora propria gestiune, grupurile sunte tentate sa adopte o structura judiciara pe activitati, fiecarei activitati corespunzandu-i un subgrup format din societati identificate clar in cadrul grupului (schema 3).

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.12-13

Schema 3: structurarea juridica pe activitati Activitatea A Societatea mama Activitatea B

Filiala 1

Filiala 2

Subfiliala 1

Subfiliala 2

Subfiliala 3

Subfiliala 4

Societatile mama, care detin titluri de participare in cadrul filialelor, sunt denumite, uneori, si societati holding. Acele societati a caror singura functie este aceea de a detine titluri de participare si care nu au activitate operationala sunt denumite holding pur. Continutul bilantului (conturile individuale) holdingului pur se rezuma, in active, la titlurile de participare si imprumuturile acordate filialelor si, in pasiv, la capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung. In contul de profit si pierdere se regasesc venituri din dividende si dobanzi, cheltuieli cu dobanzile si, eventual, cu provizioanele constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament. Asa cum rezulta din cele prezentate, legaturile de capital dintre societati stau la baza existentei grupurilor de societati. Dar grupurile de societati pot sa existe si in absenta legaturilor de capital. In aceasta situatie, coeziunea dintre societatile ce apartin aceluiasi grup se datoreaza faptului ca: actionarul principal al fiecarei societati este aceeasi persoana fizica sau actionarii principali sunt mai multe persoane fizice ce apartin aceleiasi familii; societatile grupului sunt plasatesub o conducere comuna, chiar daca exista o multitudine de proprietari sau actionari; societatile au relatii contractuale foarte stranse, care genereaza un comportament de intreprinderi integrate; societatile sunt legate prin acorduri de impartire a rezultatelor. Conturile grupurilor organizate in acest fel sunt denumite conturi combinate. In masura in care nu exista o entitate dominanta, acest tip de conturi permite mentinerea structurii juridice a fiecarei societati. Capitalul, prezentat in conturile combinate, este egal cu suma capitalurilor fiecarei societati. In ciuda acestei diferente, exista numeroase similitudini intre procesul de elaborare a conturilor combinate si a conturilor consolidate (eliminarea conturilor reciproce si a profiturilor intragrup).

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.12-13

Un exemplu de conturi combinate este furnizat de consortiul Eurotunnel, constituit din doua societati: Eurotunnel SA, societate franceza, si Eurotunnel P.I.c, societate engleza. Desi nu exista relatii de capital intre cele doua societati si nici obligatia de a publica aceste conturi, datorita acordurilor financiare si a exploatarii in comun a tunelului de sub Canalul Manecii, cele doua societati publica conturi combinate. 1.2.2 Tipologia grupurilor in functie de natura activitatii Grupurile de societati mai pot fi caracterizate si in functie de activitatea desfasurata. Astfel, unele grupuri desfasoara o activitate unica, iar altele, dimpotriva, isi desfasoara activitatea in mai multe sectoare de activitate intre care nu exista nici o legatura. Grupurile din ultima categorie sunt denumite grupuri conglomerat. 1.2.3 Tipologia grupurilor in functie de localizarea geografica a activitatilor Anumite grupuri pot sa aiba o implantare geografica concentrata si sa-si limiteze propriile activitati la nivelul unei tari sau la o anumita regiune din acea tara. Dimpotriva, unele grupuri sunt prezente in mai multe tari, chiar in lumea intreaga, asa cum este grupul Coca-Cola. In ciuda caracterului multinational, aceste grupuri au o tara de origine unde se afla sediul si unde sunt luate deciziile pentru toate societatile. Activitatea desfasurata de grupuri pe zone geografice npoate sa fie structurata sub forma de: interiorul unei tari, sunt dependente de un subholding In functie de nevolie de gestiune a grupului, aceasta modalitate de structurare a grupului permite obtinerea de informatii cu privire la activitatea subholdingului. De cele mai multe ori, pentru a evita anumite riscuri, aceste informatii nu sunt publicate. Aceste riscuri, mai ridicate in zonele geografice beneficiare, sunt de naturi diferite: cerere de crestere de salarii, cererea clientilor de diminuare a preturilor, constatarea de admistratia fiscala a preturilor de transfer. filiale care, in

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.13-14

Zona geografica 1

Societatea mama Filiala A Filiala B

Subholding Subfiliala A` Subfiliala B

Zona geografica 2

filiale ce se afla in interiorul aceleiasi zone geografice, dar care sunt dependente de societatea mama

Zona geografica 1

Societatea mama Filiala A Filiala B

Subfiliala A`
Zona geografica 2

Subfiliala B

In continuare pentru exemplificare vom da exemple de familii din Romania care au constituit grupuri de societati. Cei mai importani oameni sunt:

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.14-15

1. Dinu Patriciu
Avere: 2,2 miliarde euro 59 de ani Energie, imobiliar, media, IT Bucuresti Dinu Patriciu ocupa pentru al doilea an consecutiv primul loc in topul miliardarilor si are o avere mai mare cu 200 de milioane euro mai mult fata de anul trecut. Isi extinde afacerile continuu, intrand pe noi domenii, dupa vanzarea Rompetrol: bancar si energii alternative. Va dezvolta in continuare proiectele imobiliare, media si IT&C.

2. Ioan Niculae
Avere: 1,2 miliarde euro 55 de ani Chimie, agricultura, comert exterior, imobiliare Bucuresti Detine pachetele majoritare la cinci combinate chimice si este unul dintre marii intreprinzatori din agricultura, prin intermediul companiei InterAgro, cel mai mare producator agricol intern. Pe langa acestea, Niculae mai are partcipatii intr-o multitudine de firme, cu domenii de activitate foarte diferite, de la rafinarii, hoteluri, restaurante, ferme, abatoare, consultanta, imobiliare, firme de paza si de protectie, fabrici de panificatie, pana la fotbal.

3. Ion Tiriac
Avere: 850 - 900 milioane euro 70 de ani Auto, imobiliare, banking, asigurari Bucuresti Averea i-a scazut cu circa 100 milioane euro, pentru ca o parte din businessurile sale sunt in domenii puternic afectate de criza (imobiliar si auto). Pentru ca a construit un holding integrat, dar si diversificat in acelasi timp, Tiriac este pregatit acum sa il sustina, impreuna cu asociatii sai, printr-o puternica infuzie de numerar.

4. Gabriel Popoviciu
Avere: 600 650 milioane euro 50 de ani Imobiliare, hoteluri, restaurante, comert Bucuresti

www.adevarul.ro, Autor: Elena Niculescu, 05.10.2009

Complexul comercial Baneasa Shopping City (evaluat la peste 500 de milioane de euro) a dus la cresterea averii miliardarului fata de anul trecut.

5. Marius si Emil Cristescu

Avere: 600 milioane euro Marius- 40 ani, Emil- 41 ani Imobiliare si constructii, industrie, comert, turism Timis Acum, fratii Marius si Emil Cristescu sunt proprietarii unui imperiu in continua dezvoltare, care a inregistrat in 2008 un rulaj cumulat de peste 200 de milioane de euro. In tot acest rastimp cei doi si-au structurat business-ul pe o strategie simpla si, se pare, eficienta. Intrarea pe mai multe domenii de activitate asigura proprietarului unei afaceri un risc mai mic, iar in cazul in care un business se confrunta cu probleme, rulajul grupului se sustine prin celelalte.

6. Radu Dimofte
Avere: 450 milioane euro 50 de ani Imobiliare, HoReCa Bucuresti Companiile care detin insemnate proprietati imobiliare sunt controlate indirect de Radu Dimofte si Puiu Popoviciu, in acte figurand ca actionari membri ai familiilor celor doi si o serie de offshoruri. De exemplu, Practic S.A., care este controlata indirect de Dimofte, prin tatal sau (48,4%), si de un offshore din Marea Britanie, International Business&Trading Corp. (32,1%), detine un numar semnificativ de proprietati in cartiere din Capitala, precum Militari sau Drumul Taberei.

7. Daniela Veronica Gu Drgan Avere: 420 450 milioane euro 36 de ani Distribuie GPL, mass-media, cultur, tipografii, imobiliare Bucureti Daniela Veronica Gu De Drgan, vduva unuia dintre cei mai bogai romni, cu o avere estimat n anii trecui la aproape un miliard de euro, a preluat conducerea grupului ButanGas nc de-acum opt ani. Dar businessul principal a sczut anul trecut, n acord cu cel al ntregii economii romneti i europene, ceea ce a determinat o deteriorare a cifrei totale a averii Drgan. 8. Fraii Micula
7

 Avere: 400 - 450 milioane euro

www.adevarul.ro, Autor: Elena Niculescu, 05.10.2009

Ioan - 52 de ani, Viorel 52 de ani Producie, comer, imobiliare, media Bihor Pentru a contracara, oarecum, efectele crizei, Ioan i Viorel Micula au nceput s fabrice sucuri pentru reeaua de hipermarketuri Real. Acesta este primul parteneriat cu un retailer pentru producia de mrci private, dar devin, totodat, i proprii lor competitori pe rafturi pentru mrcile Frutti Fresh i Adria.

9. Sorin Ovidiu Vntu

Avere: 400 450 milioane 53 de ani Media, publicitate, imobiliare Bucureti Cifra de afaceri a trustului media, care include pe lng diviziile de print i online, posturile TV Realitatea TV, Romantica, The Money Channel i radiourile Gold FM (fost Radio Total), Realitatea FM i Radio Guerilla, a fost pe anul trecut de 33 milioane de euro. Numai pe Realitatea TV pierderile s-au cifrat la 21 de miloane de euro, de trei ori mai mari comparativ cu 2007, cnd pierderile s-au cifrat la opt milioane de euro. Compania lui Vntu a preluat i pachetul majoritar al reelei de publicitate indoor Monopoly Media.

10. Gabriel Comnescu

Avere: 420 milioane de euro 42 de ani Extracie petrol i gaze, foraj marin, platforme petroliere, turism Constana Omul de afaceri a acionat n mai multe direcii n 2008, iar dup ce a vndut o parte din active, a intrat i pe piee complet noi. A renunat la activitatea de forare pe uscat i a vndut compania Foserco, dar i unele active din Aquafor. Acestea au fost cumprate cu 20 de milioane de euro de grupul american Weatherford.

www.adevarul.ro, Autor: Elena Niculescu, 05.10.2009

GEORGE BECALI
n prezent, este preedinte al Consiliului de Administraie al F.C. Steaua S.A. Bucureti, acionar majoritar la F.C. Steaua S.A. Bucureti, la Avicola Iai i la Uzina Mecanic Drgani. Marea parte a averii sale provine din investiii imobiliare.

AVICOLA IASI
Avicola Iai este o companie din Romnia care are ca obiect de activitate creterea psrilor pentru carne i ou, industrializarea crnii de pasre, producerea de nutreuri combinate i prelucrarea crnii de pasare. Omul de afaceri George Becali controleaz 85,07% din capitalul companiei, AVAS deine 9,57% din aciuni, iar SIF Moldova - 3,37%. Aciunile companiei sunt tranzacionate laRasdaq sub simbolul AVIM, ncepnd din noiembrie 1996. S.C. Avicola Iasi S.A. are implementat ISO 900 pentru toate produsele. Cifra de afaceri n 2007: 9,8 milioane Euro. Producatorul de carne de pasare Avicola Iasi (AVIM) a inregistrat in primul trimestru o scadere a cifrei de afaceri de 26,8%, fata de intervalul similar al anului trecut, de la 11,37 milioane lei la 8,31 milioane lei, potrivit raportului financiar al firmei remis Bursei de Valori Bucuresti. Veniturile au coborat cu 21,6%, de la 23,14 milioane lei la 18,13 milioane lei, iar cheltuielile s-au diminuat cu 24%, de la 22,88 milioane lei la 17,39 milioane de lei. Profitul net a crescut de la 258. 385 lei la 741.037 lei. Omul de afaceri Gigi Becali detine 85% din capital. Ultima tranzactie la Bursa cu titlurile Avicola a fost inregistrata pe 18 mai, pretul unei actiuni fiind de 1,4 lei, in crestere cu 108,96%. La aceasta cotatie, capitalizarea firmei este de 16,49 milioane lei.

UZINA MECANICA DRAGASANI

Uzina Mecanic Drgani (UM Drgani) este o fabric de armament din Romnia. Compania produce cartue de mitralier. n mai 2004, Gigi Becali, mpreun cu Asociaia Salariailor de la Uzina Mecanica Drgani au cumprat pachetul integral de aciuni al fabricii, valoarea tranzaciei fiind de circa 13,9 milioane lei. Suma includea preul pentru pachetul de aciuni, investiiile prevzute pentru dezvoltarea societii n urmtorii cinci ani, investiii de mediu i capital de lucru. 9

 www.askmen.ro

ARCOM

Arcom (Antrepriza Romn de Construcii-Montaj) Bucureti este o societate din domeniul construciilor, nfiinat in anul 1969. Principalul acionar al companiei este omul de afaceri George Becali, care deine 71% din aciunile companiei.

ROMES VOLUNATRI
Romes Voluntari este o companie productoare de componente electronice din Romnia. n septembrie 2008, omul de afaceri Gigi Becali controla 78,80% din companie. Titlurile Romes Voluntari se tranzacioneaz la categoria de baz a pieei Rasdaq, sub simbolul ROMS. Omul de afaceri ofera pentru cele 161.436 titluri aflate in posesia actionarilor minoritari un pret de 13 lei, de 28,8 ori mai ridicat fata de ultima cotatie din piata, de 0,45 lei. Titlurile Romes Voluntari se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ROMS, iar valoarea de piata a companiei, potrivit ultimului pret de 0,45 lei, stabilit in 11 decembrie 2007, se ridica la 342.664 lei.

FC STEAUA BUCURESTI
Clubul de fotbal Steaua Bucureti (numele complet: SC Fotbal Club Steaua SA) este un club de fotbal din Romnia. A ctigat cele mai multe campionate i cupe ale Romniei, i a fost prima echip din estul Europei i singura din Romnia care a ctigat Cupa Campionilor Europeni. Fondat pe 7 iunie 1947 ca ASA Bucureti (Asociaia Sportiv a Armatei Bucureti), clubul i-a schimbat de mai multe ori numele, pn la stabilirea numelui Steaua n 1961. Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca i clubul sportiv al Armatei Romne. Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv n 1998. Din acel moment, singurele legturi ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiia istoric i stadionul Ghencea, care nc este proprietatea Ministerului Aprrii Naionale. Steaua Bucureti a luat fiin pe 7 iunie 1947, la iniiativa mai multor ofieri ai Casei Regale Romne, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Romne. A primit iniial denumirea de Asociaia Sportiv a Armatei, devenind ulterior cea mai

10

titrat echip a Romniei, care deine n prezent 23 de titluri de campioan a Romniei, 20 de Cupe ale Romniei, 5 Supercupe ale Romniei, o Cup a Campionilor Europeni i o Supercup a Europei.

www.askmen.ro, www.steauafc.ro

Clubul a fost format ca o societate sportiv cu apte secii, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan. A fost redenumit CSCA (Clubul Sportiv Central al Armatei) n 1948, i CCA (Casa Central a Armatei) n 1950. Steaua de astzi a ctigat primul su titlu de campioan n 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile naterii echipei, Gheorghe Popescu I. Din acel an i pn n ediia1960-61, CCA a mai cucerit nc 5 titluri de campioan. n 1949, CSCA a ctigat primul ei trofeu, Cupa Romniei, nvingnd cu 2-1 n final pe CSU Cluj. Cu numele CCA, echipa a intrat n lumea bun a fotbalului romnesc, ctignd Campionatul Romniei de trei ori la rnd, n 1951, 1952 i 1953, precum i prima dubl Cup-Campionat din istoria clubului, n 1951. Anii 1950 au reprezentat prima epoc de glorie a clubului, n care s-a cristalizat faimoasa echip de aur, care uneori era aceeai cu Echipa naional de fotbal a Romniei. 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lng ctigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenat de Ilie Savu, a ntreprins un turneu n Anglia, unde a reuit rezultate notabile n faa unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC. La sfritul anului 1961 CCA i-a schimbat numele n CSA Steaua Bucureti. Motivul a fost prezena pe stema clubului a unei stele roii (ceva obinuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbat ntr-o stea galben, simboliznd tricolorul romnesc. n anii '60 i '70, Steaua avea s cucereasc dou titluri pe deceniu, 1962 i 1968, respectiv 1976 i 1978, ctigndu-i ns renumele de specialist a Cupei. De asemenea n aceast perioad, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat ntr-un meci amical cu OFK Belgrad. Pn la acea dat, Steaua i jucase meciurile de acas pe Stadionul Republicii i pe 23 august. Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei i Anghel Iordnescu (antrenor secund), Steaua a impresionat n campionatul 1984-1985, ctigndu-l dup o pauz de ase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul romnesc. Dup ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvd FC, Kuusysi FC i pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echip din Romnia care a ajuns ntr-o final european. Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramn Snchez Pizjun din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotat cu prima ans, dar dup prelungiri n care scorul a rmas 0-0, 11

legendarul portar Helmuth Duckadam a aprat patru penalty-uri la rnd, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echip din Estul Europei, i singura dintr-o ar comunist, care a ctigat trofeul continental suprem. Steaua i-a trecut n palmares i o Supercup a Europei,

ctignd n 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.
www.steauafc.ro

n 1998, clubul de fotbal s-a separat de CSA Steaua i i-a schimbat definitiv numele n FC Steaua Bucureti, clubul fiind condus de ctre omul de afaceri Viorel Punescu. n acea perioad, clubul a intrat rapid n datorii.[necesit citare] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferit funcia de vice-preedinte, cu sperana c va investi ndeajuns de muli bani n club. Becali a ajuns s dein majoritatea aciunilor n 2002, transformnd compania guvernant n una public n 2003. Dei contestat de ctre o parte a suporterilor, Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp i de fostul preedinte executiv Mihai Stoica. Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat n grupele Cupei UEFA n sezonul 2004-05, Zenga calificnd o echip romneasc n primvara european pentru prima oar dup 1993 (cnd tot Steaua a ajuns n sferturile de final ale Cupei Cupelor). Steaua a i ctigat titlul n 2005, performan repetat n sezonul urmtor, sub conducerea succesiv a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) i Cosmin Olroiu (ianuarie-mai). n sezonul 2005-2006 Steaua a reuit s ajung n semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminat la limit de Middlesbrough FC, dup ce trecuse de Rapid Bucureti ntr-un sfert de final all-Romanian. Steaua a ctigat Supercupa Romniei n iulie 2006, trofeul cu numrul 50 din istoria clubului. De asemenea, n sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat n grupele Ligii Campionilor pentru prima dat dup 10 ani, performan repetat i n cele dou sezoane urmtoare. Steaua a adus n fotbalul romnesc jocul spectaculos, n vitez, motiv pentru care n deceniul al noulea al secolului trecut - juctorii ro-albatri au fost supranumii "vitezitii". Prima perioad de glorie a Stelei au fost anii '50, cu echipa de aur care i cuprindea, printre alii, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, i care a ctigat de cinci ori Divizia A, i de patru ori Cupa Romniei. Steaua a dat marea echip a sfritului anilor '80, care a ctigat n 1986 Cupa Campionilor Europeni, i care a evoluat n urmtorii trei ani la cel mai nalt nivel n Europa, jucnd nc o semifinal i o final de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a ctigat de 6 ori consecutiv Divizia A i a participat de trei ori la rnd n Liga Campionilor. Dup 1990, Steaua a continuat s domine fotbalul romnesc, ctigand alte 8 titluri de campioan i reprezentnd an de an cu succes Romnia n competiiile europene. A avut trei participri consecutive n Liga Campionilor, a fost sfert-finalist a Cupei Cupelor n 1993, i a atins optimile de final ale Cupei UEFA n 2005 i semifinala aceleiai cupe n 2006. 12

n sezonul 2006-2007, Steaua a reuit s se califice pentru a patra oar n grupele Champions League, fiind singura echip de club din Romnia care a evoluat n aceast competiie.

www.steauafc.ro

ION TIRIAC
Ion iriac este cel mai apreciat om de afaceri din Romnia ultimilor 20 de ani, potrivit unei cercetri de pia realizat de CURS pentru Jurnalul Naional. Cu o avere estimat la 1 miliarde de euro, iriac a fcut performan mai nti n domeniul tenisului, apoi s-a transformat ntr-un abil om de afaceri. Dup 20 de ani de tranziie la economia de pia, fostul tenisman Ion iriac, n prezent un prosper om de afaceri, este cel mai apreciat de romni pentru modul n care i-a condus businessul. La ntrebarea: "Care sunt oamenii de afaceri din Romnia pe care i apreciai cel mai mult pentru ceea ce au fcut n ultimii 20 de ani, n domeniul lor de activitate?", 42,9% din romni l-au nominalizat pe Ion iriac. Indiferent de domeniul n care a activat, Ion iriac a reuit s exceleze. La 70 de ani, iriac afirm cu detaare c are atia bani, nct are libertatea de a face tot ce dorete. Are ns i rspunderea pe care i-o d conducerea unei afaceri de 1,4 miliarde de euro i cu peste 5.000 de angajai. ntreaga avere a lui iriac este estimat la 2 miliarde de euro, potrivit top 300 Capital. iriac i-a fcut un nume n domeniul tenisului unde alturi de Ilie Nstase a reuit performana s ajung de trei ori n finala Cupei Davis. Tranziia de la sport la afaceri s-a fcut firesc, iriac devenind proprietarul i organizatorul mai multor turnee de tenis din circuitul ATP sau WTA: Eurocard Open, Austrian Open, Italian Open, Faber Grand Prix i Open Romnia. Afacerea prosper alturi de tenismanul Boris Becker, al crui impresar devine. Tot ca manager al lui Becker a cunoscut conducerea Mercedes, de care apoi l-au legat legturi de afaceri. Folosindu-se de numele i de reputaia sa, dup Revoluie a atras n ar ct mai muli investitori strini. n acest fel a pornit mai multe afaceri, pe care dup ce le-a dezvoltat le-a vndut. iriac este cel care a nfiinat prima banca privat din Romnia - Banca iriac. n iunie 2005 HVB Bank cumpr jumtate plus unu din aciunile Bncii iriac. n domeniul financiar a mai realizat un parteneriat compania mondial de asigurri Allianz care i preia inclusiv numele, pe piaa romneasc funcionnd sub denumirea Allianz iriac. Tot o premier a fost aducerea retailerului german Metro pe piaa romneasc. Ulterior, iriac a dezvoltat i reeaua de magazine Real. Pasiunea pentru maini, dar i relaiile pe care i le-a fcut n strintate l-au transformat n reprezentantul exclusiv pentru Romnia a ct mai multor mrci de automobile. A nceput n 1995 cu 13

Mercedes i Ford, pentru a ajunge s distribuie i mrcile Hyundai, Mitsubishi, Land Rover, Jaguar, Chrysler etc. Sectorul auto a devenit principala afacere a grupului, transformndu-se ntr-o puternic i profitabil divizie.

www.wikipedia.ro , www.ziarulfinanciar.ro

Tot legat de sectorul auto, a nfiinat iriac Leasing, cu o cifr de afaceri anul trecut de 218 milioane de euro. Afacerea auto e completat de o reea de dealer i service, dar i de divizia iriac Auto Rulate. iriac s-a implicat i n afaceri imobiliare, unde are planificate investiii de 900 milioane de euro. Investiiile sale s-au ndreptat spre zone exclusive: malluri n Braov i Timioara i complexul rezidenial de lux Stejarii. iriac a pus bazele trustului Media Pro n 1992 alturi de Adrian Srbu. A renunat ns la aciunile pe care le deinea la Pro TV, pe care le-a vndut CME, compania de televiziune a grupului Lauder, partenerul su n aceast afacere. Fostul tenisman mai deine operatorul aerian iriac Air, aciuni la firma de catering aeroportuar Globe Ground i la Bucharest International Cargo Center.

TIRIAC HOLDINGS
iriac Holdings este o companie din Romnia deinut n mare parte de omul de afaceri Ion iriac. Holdingul deine mai multe divizii, printre care iriac Imobiliare, iriac Leasing, iriac Auto, iriac Air. Pe lng cele patru divizii, grupul mai cuprinde firma de paz i protecie SecurIT Force i productorul de ascensoare IFMA. In 1990, Ion Tiriac s-a intors in Romania si a inceput pe rand mai multe afaceri, care au fost grupate mai tarziu in Tiriac Holdings. 1990 Se pun bazele Bancii Tiriac, una dintre primele banci private din Romania. 1991 Ion Tiriac infiinteaza AutoRom, care devine importatorul exclusiv al Mercedes Benz in Romania si care va incepe sa importe in anii urmatori toate brandurile producatorului. 1992 Se infiinteaza al doilea importator auto din cadrul grupului Tiriac, Romcar, care incepe sa aduca in Romania marca Ford, care de asemenea va incepe sa aduca in anii urmatori toate marcile detinute de grup. 1994 Se infiinteaza compania de asigurari ASIT (Asigurari Ion Tiriac). 1996 Ion Tiriac deschide in Romania primul magazin Metro, in colaborare cu grupul de retail nemtesc. 1997 Se infiinteaza Tiriac Holdings, cu sediul in Cipru, sub care sunt reunite toate afacerile grupului si in care vor intra si urmatoarele afaceri. Se infiinteaza Tiriac Air, prima companie de zboruri private din Romania.

14

1999 Se infiinteaza o companie de leasing numita Molesey Leasing Group, care devine din 2000 Tiriac Leasing. 2000 Grupul de asigurari Allianz intra in Romania prin achizitia a 51% din ASIT, noua entitate, Allianz-Tiriac, fiind si in 2009 lider pe piata asigurarilor.

www.wikipedia.ro , www.ziarulfinanciar.ro, www.allianztiriac.ro

2004 Are loc vanzarea Praktiker Brasov, primul exit al omului de afaceri din imobiliare, intr-o tranzactie estimata la 6 milioane de euro. 2005 Grupul Tiriac devine mult mai activ pe piata imobiliara, incepe pregatirea pentru doua complexuri rezidentiale, dar si pentru mai multe proiecte comerciale. 2006 Are loc fuziunea intre Banca Tiriac si HVB Bank. Noua entitate, HVB Tiriac Bank, ocupa a patra pozitie in sectorul bancar romnesc, cu o cota de piata de aproximativ 6,5%. DaimlerChrysler preia controlul AutoRom, importatorul marcilor Daimler-Chrysler, in urma negocierilor cu grupul Tiriac Auto, care cedeaza 51% din actiuni. 2007 Grupul italian Unicredit preia la nivel international banca HVB; Ion Tiriac devine actionar cu 40% al noii banci Unicredit Tiriac, care pastreaza a patra pozitie in topul bancilor. 2008 In urma unor negocieri cu grupul Ford, Romcar va renunta de la 1 august 2010 la importul exclusiv al marcii Ford in Romania si va ramane distribuitor. Distribuitorii si reparatorii autorizati ai Ford isi vor putea continua activitatea in coordonarea si supervizarea directa a Ford Motor Company, pe baza noilor contracte incheiate direct cu Ford.

BANCA TIRIAC
Banca Tiriac este cea mai mare banca privata fondata in Romania dupa anul 1989. Infiintarea bancii este rezultatul curajului si viziunii initiatorilor sai - Grupul de Firme "Ion Tiriac". Peste 5500 de investitori, persoane fizice si companii, s-au alaturat acestei initiative. Inca de la inceputul activitatii sale Banca Tiriac s-a bucurat de o reputatie internationala excelenta, care a fost evidentiata in Aprilie 1993 cand Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a devenit unul dintre actionarii principali ai bancii - prima participare a BERD la capitalul social al unei banci din Europa Centrala si de Est. De la fondarea sa Banca Tiriac a evoluat permanent devenind in prezent o institutie puternica care numara 1000 de angajati si 61 de sucursale, agentii si puncte de lucru situate in aproape toate centrele economice importante ale tarii. Banca Tiriac se numara printre institutiile bancare puternice si performante care activeaza pe piata romaneasca. Ca o recunoastere a realizarilor sale Agentia Fitch IBCA a ridicat ratingul bancii pe termen lung de la B la B+ cu prespectiva stabila si a reconfirmat rating-ul pe termen scurt B, individual D si de sprijin 5T. In anul 2000, Banca Tiriac a intrat pentru prima oara in topul celor mai puternice 75 de banci din Europa Centrala si de Est, clasificare efectuata de prestigioasa agentie americana de rating Standard and Poors. De asemenea Banca Tiriac s-a situat in randul primelor cinci banci comerciale din Romania care au fost incluse in clasamentul celor mai importante 100 de banci comerciale din Europa Centrala si de Est, dupa revista britanica "The Banker". Banca Tiriac este 15

permanent preocupata de stabilirea de relatii de corespondent cu diferite banci din Romania si din intreaga lume pentru a asigura rapiditatea operatiunilor interne si externe si pentru a oferi clientilor sai servicii de calitate.

www.ziarulfinanciar.ro, www.allianztiriac.ro

Creditele au fost destinate cu prioritatile activitatilor productive, iar in cadrul acestora productiei pentru export, Dinamica creditului destinat clientilor din Sector ul privat a fost superioara creditelor totale angajate; Creditul in valuta a luat o mare amploare in ultimii ani, in conditiile in care banca s-a oferit sa asigure o parte insemnata din resursele pentru importurile din economie; Au fost contractate importante linii de credit din strainatate destinate agentilor economici. Performantizarea activitatii, respectiv cresterea profitabilitatii si productivitatii, Banca Tiriac doreste sa se implice activ pe piata bancara din Romania prin oferirea de produse si servicii de calitate care sa intruneasca cerintele clientilor. Introducerea de produse noi si inovatoare adresate unor segmente de piata bine determinate si utilizand canale de distributie moderne, constituie o permanenta preocupare a bancii.Banca Tiriac este constienta de responsabilitatile care ii revin intr-o societate aflata in plin proces de tranzitie. In acest sens banca a stabilit obiective clare, care sa asigure o crestere echilibrata si o profitabilitate stabila, un standard ridicat de performanta si integritate in toate operatiunile pe care le deruleaza. Banca Tiriac doreste sa fie recunoscuta pentru excelenta, incredere si spirit inovator in toate actiunile pe care le intreprinde, si pentru integritate, flexibilitate si profesionalism in relatiile de afaceri cu clientii. Banca UniCredit Tiriac Bank S.A. pana la data de 31.08.2006 a functionat sub denumirea Banca Comerciala "Ion Tiriac" SA. La data de 31.08.2006 a fuzionat prin absorbtie cu HVB Bank Romania SA (banca absorbita). Ulterior, la data de 01.06.2007 a fuzionat prin absorbtie cu UniCredit Romania SA (banca absorbita).Pana la data de 01.06.2007 a functionat sub denumirea "Banca Comerciala HVB Tiriac SA".

ALLIANZ-TIRIAC
Bazele fundatiei actualei afaceri Allianz-Tiriac Asigurari au fost puse in anul 1994, odata cu infiintarea societatii Asigurari "Ion Tiriac" SA (ASIT). Pornind de la zero, compania s-a instalat repede in fruntea ierarhiei operatorilor privati de asigurari. Cresterea accelerata a volumului de afaceri derulate a ajutat ASIT sa avanseze, in numai sase ani de existenta, pana pe pozitia secunda in topul celor mai importanti asiguratori locali. Dezvoltarea infrastructurii companiei - incepand cu crearea si diversificarea propriei oferte de produse, continuand cu atragerea celor mai buni specialisti locali din domeniul asigurarilor si terminand cu extinderea retelei teritoriale a fost realizata cvasiexclusiv prin autofinantare. In ciuda costurilor 16

ridicate pe care lansarea unei afaceri de tip greenfield le impune, Asigurari Ion Tiriac a generat intr-un timp record rezultate pozitive pentru actionarii sai. Allianz-Tiriac Asigurari este compania numarul unu pe piata romaneasca a asigurarilor, detinand aproape o cincime din piata, la nivel consolidat (asigurari generale si de viata). Definitoriu pentru succesul Allianz-Tiriac este echilibrul pastrat, in permanenta, intre ritmul de crestere, siguranta financiara si profitabilitate.
www.ziarulfinanciar.ro, www.allianztiriac.ro

Pe intreaga perioada a ultimilor cinci ani financiari, cresterea medie a afacerilor Allianz-Tiriac a fost superioara ritmului de crestere a pietei. In acelasi interval de timp, compania a dovedit, de asemenea, capacitatea de a derula in mod constant o activitate profitabila. Nu in ultimul rand, mentinerea la niveluri superioare a tuturor indicatorilor care exprima gradul de siguranta financiara a reprezentat garantia unei cresteri sanatoase a afacerii. Diversificarea progresiva a gamei de produse in concordanta cu nevoile clientilor si adaptarea lor la tendintele cererii au reprezentat elemente de strategie ce au avut, de asemenea, o contributie importanta la accelerarea dezvoltarii afacerilor Allianz-iriac Asigurari. Astazi portofoliul companiei are o structura echilibrata, incluzand practic toate tipurile de produse din gama asigurarilor generale inclusiv obligatorii -, respectiv de viata, capabile sa acopere intreg spectrul de solicitari venite din partea clientilor locali. In ultimii ani, Allianz-Tiriac Asigurari a obtinut rezultate financiare excelente, care au contribuit la consolidarea pozitiei de lider de piata a companiei. Pentru Allianz-Tiriac, obiectivul principal pe termen lung vizeaza cresterea profitabila a afacerilor proprii. Rezultatele din ultimii ani confirma capacitatea companiei de a realiza, constant, performante remarcabile atat in ceea ce priveste dinamica afacerilor derulate, cat si sub aspectul eficientei activitatii. Primele brute subscrise de Allianz-Tiriac pe parcursul anului 2008, cumulat din activitatile de asigurari generale si de viata, au atins valoarea de 1.384,4 milioane RON, evidentiind o crestere de 12% fata de anul anterior. In valoare absoluta, veniturile companiei din activitatea de baza s-au majorat cu 150 milioane lei, adica echivalentul a peste 40 milioane de euro. Allianz-Tiriac ramane liderul pietei asigurarilor din Romania, cu o cota de piata situata in jurul a 16 procente. Valoarea afacerilor derulate de companie este dovedita de capacitatea Allianz -Tiriac de a se dezvolta fara a face compromisuri in ceea ce priveste eficienta activitatii. Rezultatele financiare auditate confirma obtinerea unei rate a profitului mult superioara mediei inregistrata la nivelul pietei locale a asigurarilor. In anul 2008, Allianz -Tiriac Asigurari a inregistrat un profit net de 23 milioane de lei, in timp ce, industria asigurarilor, in ansamblul ei, a evidentiat un rezultat net agregat negativ, respectiv o pierdere neta de nu mai putin decat 576 milioane lei.

17

www.allianztiriac.ro

FRATII MICULA
Ioan si Viorel Micula, gemenii, s-au nascut in Cacacuni, rebotezat Cucuteni, judetul Oradea, in anul 1957. Fraii Micula, Ioan i Viorel, sunt proprietarii grupului European Drinks&Food, alctuit din companiile European Drinks, European Food, Scandic Distilleries i Transilvania General Import Export. Printre brandurile recunoscute ale grupului se numr Izvorul Minunilor, Frutti Fresh, Adria, Natty, Olla, Viva i Burger. Grupul European Drinks&Food controleaz ntre 25 i 30 de procente din piaa de sucuri i bere. Activitatea grupului alimentar nu se oprete la graniele Romniei. Exist investiii majore n Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Spania i Italia. n 2008, grupul exporta n peste 22 de ri ndeprtate, precum Japonia i China. Poate cel mai cunoscut brand deinut de cei doi frai l reprezint apa mineral Izvorul Minunilor.Apa mediucarbonatat este unul dintre trendurile pieei internaionale de apa mineral. Cei doi dein 2,2 milioane metri ptrai de terenuri n toat ara, i multe hoteluri, att la mare, ct i la munte, printre care se numr hotel Unirea, hotel Patria, hotel Naional din staiunea Mamaia,hotel Banat,hotel Romana, hotel Slatina, hotel Caraiman sau hotel Prahova din staiunile Neptun-Olimp i un hotel la Stna de Vale. Celelate investiii n zona imobiliar sunt inute n secret, unul din motive fiind faptul c de mult timp sunt implicai ntr-o disput cu statul romn.Cei doi susin c statul le-a adus pierderi prin nerespectarea unor faciliti de care ar fi trebuit s beneficieze. Pe lng investiiile n domeniul hotelier i cel imobiliar, cei doi dein trustul de pres Centrul Naional Media, n structura cruia se afl posturile Naional TV, N24, Naional FM, Favorit TV i ziarul "Realitatea Romaneasc" . Averea lor este estimat n jurul cifrei de 500 milioane euro.

EUROPEAN DRINKS&FOOD a)- Obiectul de activitate al firmei descriere, obiective Grupul European Drinks&Food cuprinde companiile European Food, European Drinks, Scandic Distilleries i Transilvania General Import-Export.

18

TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT este o firm privat romno-suedez a crei activitate de baz este distribuirea produselor fabricate pe platformele industriale EUROPEAN DRINKS, SCANDIC DISTILLERIES i EUROPEAN FOOD.

www.wikipedia.ro , www.europeandrinks.ro

Obiective Generale: - atingerea unui target lunar stabilit de ctre fiecare agent de vnzri n parte - obiective S.M.A.R.T. Pentru anul 2007: - s ating un volum al vnzrilor de 50 mld ROL n fiecare lun a anului, cu excepia lunilor aprilie i decembrie. - s ating un volum al vnzrilor de 100 mld ROL n preajma Srbtorilor Pascale i n decembrie (Crciunul i Anul Nou)

b)- Gradul de implicare n activii logistice Compania Transilvania General Import Export se implic n activiti logistice n proporie de 100%. c)- Tipul i gama de mrfuri oferite Produse alimentare (European Food) - Bere: Burger - Pernie: Viva, Olla - Napolitane: Naty - Sticks-uri: Stixy - Chips-uri: Viva - Biscuii: Zoo, Viva, Royal, Jack Pot 19

- Covrigei cu sare: Jack Pot - Cereale: Viva, Rollo - Sos tomate: Regal - Ketchup: Regal

www.europeandrinks.ro

- Mutar: Regal - Fin de gru: Regal - Mlai: Regal - Paste & Co: Pasta dITalia - Oet: Regal Buturi rcoritoare (European Drinks) - Ape minerale: Izvolul Minunilor - Rcoritoare carbogazoase: Frutti Fresh, Fruttia Deliciu, Adria, American Cola, Vita Tonic, Funny - Rcoritoare plate: Fruttia Ice Tea, Izvorul Minunilor, Fruttia Nectar, Fruttia Juice, Fruttia Deliciu, Fruttia Kid Buturi spirtoase -Trii -Viinat Scandic Distileries -Caisat -Lichior Altele -alcool sanitar: Mona -alcool tehnic -ap distilat -detergent de vase lichid: Tiki 20

-soluie de curaat parbrizul: Parbrizo -alcool dublu rafinat

www.europeandrinks.ro

Compania European Drinks a inceput un proces de rebranding al produselor, menit sa schimbe imaginea traditionala a grupului de firme al fratilor Micula, de fabricant de produse ieftine. Rebrandingul ar urma sa creasca valoarea de ansamblu a unui grup estimat deja de cei doi frati la peste 1,5 miliarde de euro. Imediat cum pasesti in aeroportul Oradea esti intampinat de un panou publicitar cu Izvorul Minunilor, mare cat jumatate din unul din peretii salii de asteptare, semn ca ai ajuns in patria European Drinks & Food. Cu cea mai mare fabrica de bere din Romania, ocupand prima pozitie pe piata bauturilor racoritoare non-cola, a doua pozitie pe piata apelor minerale si cu afaceri ramificate in productie alimentara, media, turism si real estate, grupul de firme din Bihor a ajuns sa detina active tangibile care depasesc 800 de milioane de euro, potrivit lui Ioan Micula, presedintele European Food. La aceasta se adauga brandurile, despre care Viorel Micula, presedintele European Drinks, sustine ca ar valora in total cateva sute de milioane de euro. Prin urmare, valoarea totala a grupului trece categoric de 1,5 miliarde de euro, a estimat Viorel Micula intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Daca estimarea ar fi reala, ar insemna ca fratii Micula sa intre in randul miliardarilor in euro, alaturi de Dinu Patriciu, Ion Tiriac si Zoltan Teszari. Ultima miscare a fratilor Micula vizeaza tocmai cresterea in valoare a brandurilor, prin schimbarea strategiei de promovare. Primul pe lista: Izvorul Minunilor. Este adevarat ca un produs cu un pret mai scazut este perceput ca fiind un produs ieftin in ansamblu. Dar Izvorul Minunilor este un produs premium, situat peste gama medie. Pur si simplu nu a beneficiat de o campanie de comunicare buna si de ambalajul adecvat, declara Adinel Tudor, senior partner al Trout & Partners Consulting, compania care a realizat noua strategie de marketing a grupului. Potrivit directorului executiv al European Drinks, Adrian Rotar, care citeaza un studiu realizat de ACNielsen, Izvorul Minunilor are o cota de piata in volum de 18,33%, in urma liderului Borsec (produs de Romaqua), cu 25%, dar inaintea Coca-Cola, care ocupa cu Dorna locul al treilea, cu 17,2%. Adrian Rotar spune ca pierderea pozitiei de lider de catre European Drinks pe acest segment poate fi pusa si pe seama cresterii puterii de cumparare, coroborata cu o perceptie a brandului ca fiind unul economic, dar mai ales pe seama deciziilor de business. Berea a mers foarte bine si a fost nevoie sa impartim liniile de productie intre ape si bere; pur si simplu nu am mai putut produce apa cat doream. Dar am pus recent in functiune trei linii noi de productie la fabrica de bere si astfel am descongestionat capacitatile pentru apa plata si mineral, explica Rotar. 21

Schimbarea imaginii Izvorului Minunilor va costa grupul peste 10 milioane de euro pana in 2009, in aceasta suma fiind incluse si cheltuielile pentru modificarile de pe linia de productie si cele pentru realizarea noilor ambalaje. Pe langa schimbarea strategiei de comunicare a brandului, European Drinks a lansat si o noua marca de apa minerala, Hera, aceasta fiind pozitionata pe segmentul economic, pentru a se realiza mai bine distinctia dintre cele doua produse.

www.ziarulfinanciar, Autor: Catalin Stefanescu, 18.09.2007

Deja realizam o segmentare mai buna a produselor. Din punctul de vedere al businessului am impins anul trecut pretul la Izvorul Minunilor, deoarece merita sa fie sus din toate punctele de vedere. Si vom continua la fel. Plus ca ne dorim si noi aceleasi marje de profit ca ale competitorilor nostril, recunoaste Adrian Rotar. Acelasi model ar putea fi urmat in viitorul apropiat si pe segmentul bauturilor racoritoare, unde Frutti Fresh ar urma sa fie promovat puternic ca produs din gama medie, in timp ce marca Adria ar urma sa fie mentinuta pe segmentul economic. In plus, grupul are in vedere si lansarea unor noi marci de bere, unele pe un segment superior celui pe care este plasata berea Burger. Ce sanse are incercarea European Drinks & Food de a schimba perceptia consumatorilor asupra brandurilor? Stefan Liute, strategy director in cadrul companiei de branding Grapefruit, spune ca noua campanie de comunicare va trebui sustinuta de o componenta de relatii publice care sa imbunatateasca imaginea grupului si de o distributie care sa ia in calcul si canalele HoReCa (hoteluri, restaurante, catering). Cu siguranta nu va fi usor, dar au cum sa iasa de sub reputatia de fabricant de produse ieftine. Au foarte multe posibilitati, dar depinde numai de ei daca vor reusi, spune directorul de strategie al Grapefruit, adaugand ca nu crede ca un brand de genul Izvorul Minunilor ar valora zeci de milioane de euro si ca valoarea unui brand este data doar de piata si de tranzactiile ce au loc. Bogdan Branzas, CEO si creative director al firmei de consultanta de branding Branzas, considera ca schimbarea comunicarii si a ambalajului poate imbunatati perceptiile asupra brandului, insa daca nu sunt operate schimbari majore la esenta produsului, urcarea in segmentul premium poate fi incerta. Fratii Micula admit ca valoarea exacta a brandurilor poate fi data doar de o tranzactie, dar in privinta capacitatilor de productie se pot face unele estimari. In Moscova s-a vandut recent o fabrica de bere la un multiplu de 50 de ori EBITDA (profitul operational). Noi am inregistrat anul trecut la nivel de grup un EBITDA de aproximativ 60 de milioane de euro, iar daca luam in considerare si afacerile din mass-media, acesta este de 70 de milioane de euro, spune Ioan Micula. Pe segmentul de ape minerale si sucuri, un producator dintr-o piata emergenta poate fi vandut chiar si la un multiplu de 20 de ori profitul operational, adauga Viorel Micula. Obiectivele grupului in acest moment sunt, in afara de intarirea imaginii brandurilor, consolidarea pozitiei pe piata interna si majorarea exporturilor. Pe pietele din Europa Centrala si de Est exista un potential de 120 de milioane de consumatori. Daca vindem doar 2% din cantitatea de apa care se consuma in regiune, ar insemna sa ne dublam 22

capacitatile actuale de productie, apreciaza Ioan Micula. Potrivit datelor Societatii Nationale a Apelor Minerale, European Drinks a imbuteliat anul trecut aproximativ 130 de milioane de litri de apa minerala, fratii Micula estimand pentru acest an o crestere pe segmentul de ape si sucuri de 20%, atat in volum cat si in valoare.

www.ziarulfinanciar, Autor: Catalin Stefanescu, 18.09.2007

In ceea ce priveste European Food, Ioan Micula vorbeste in primul rand de marirea capacitatii de productie a fabricii de bere de la Draganesti, de la 5 la 6,5 milioane de hectolitri, ceea ce ar insemna aproape 30% din consumul total de bere din Romania. Marca Burger, care a deschis segmentul de PETuri pe plan local, este cel mai bine vandut produs al companiei, care are ca principali concurenti pe o piata estimata la un miliard de euro la preturi de raft, multinationalele Heineken, SAB Miller, InBev si United Romanian Breweries Bereprod. Am crescut in ultimii doi ani cu peste 50%, deci ne-am bucura daca am ramane la acelasi nivel ca in 2006, cand am atins o cifra de afaceri de 170 de milioane de euro si un profit de 10 milioane de euro. Profitul net nu este insa intotdeauna cel mai bun indicator, deoarece facem investitii, considera Ioan Micula. Prima companie a grupului a fost Transilvania General Import-Export, fondata de Ioan Micula pentru a realiza importuri in Suedia de calculatoare (cei doi frati fiind plecati in Suedia inainte de 1990). Am adus sepci, tricouri cu American Football, bere, tot ce s-a putut si era interesant in acea perioada in Romania. Iar unele au mers foarte bine in acea perioada, am avut produse vandute si cu o marja de 500%, isi aminteste Viorel Micula, care a fost cooptat in actionariatul companiei in 1992. Primele produse au fost depozitate in garsoniera unui prieten de familie, dupa modelul tuturor afacerilor mici care pornesc dintr-un garaj, spune Ioan Micula. Importurile au fost urmate de dezvoltarea primelor capacitati de productie si de castigarea licitatiei pentru exploatarea zacamantului de apa minerala Izvorul Minunilor de la Stana de Vale. In martie 1997 am luat anuntul de licitatie din ziar si m-am prezentat. Au venit zeci de investitori, multi dintre ei straini, dar s-au speriat cand au vazut muntii si padurile de aici, spune Viorel Micula. Cei doi oameni de afaceri sustin ca nicio banca nu a dorit initial sa ii crediteze, planul de exploatare a zacamantului fiind considerat nerealizabil. Astfel, dezvoltarea initiala s-a facut cu fonduri proprii, investitiile derulate la Stana de Vale fiind acum de 35 de milioane de euro, in timp ce valoarea totala a investitiilor in European Drinks & Food a ajuns la cateva sute de milioane de euro, potrivit lui Ioan Micula. In afara de reinvestirea profitului, fratii au avut insa nevoie de credite bancare, a caror valoare totala se ridica acum la aproximativ 230 de milioane de euro. Cresterea afacerilor celor doi frati, care au renuntat la cetatenia romana in favoarea celei suedeze, a fost insotita de acuzatii privind evaziune fiscala si de obtinere preferentiala de reesalonari, scutiri de impozite si alte avantaje din partea autoritatilor locale si centrale. In SUA se numeste lobby si toata lumea este de acord ca daca esti un investitor mare in zona, este normal sa incerci sa mentii o 23

relatie apropiata cu autoritatile. Daca incerci asa ceva in Romania, esti acuzat de coruptie, spune Ioan Micula. Legat de datoriile grupului catre bugetul de stat, directorul executiv al European Drinks spune: Ce a fost a fost atunci. Acum grupul nu mai are nicio restanta catre bugetul de stat, fiind la luna cu fiecare plata. Iar daca Dinu Patriciu spune ca este cel mai mare platitor de impozite la bugetul de stat, noi putem fi atunci considerati ca ocupanti ai pozitiei secunde.

www.ziarulfinanciar, Autor: Catalin Stefanescu, 18.09.2007

Potrivit datelor Ministerului de Finante, companiile grupului nu figureaza in topul restantierilor la bugetul de stat, la cel al asigurarilor de sociale si de sanatate, oficialii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) mentionand ca datele privind reesalonarile de datorii nu sunt publice. Cei doi oameni de afaceri se afla si intr-un proces cu statul, intentat la Centrul International de Reglementare a Disputelor privind Investitiile (ICSID) de pe langa Banca Mondiala, motivul fiind reprezentat de retragerea unor facilitati fiscale acordate European Drinks si European Food pentru investitiile in zonele defavorizate. In plus, fratii Micula sustin ca trebuia sa beneficieze de un acord bilateral semnat de stimulare a investitiilor intre Romania si Suedia, ei avand statut de investitori straini in urma renuntarii la cetatenia romana. In ciuda procesului cu statul roman si a acuzatiilor de evaziune fiscala, cei doi oameni de afaceri spun ca sunt decisi sa isi continue investitiile si ca n-au de gand sa vanda nicio parte din afacere, desi primesc in fiecare saptamana oferte de cumparare. Iar planurile celor celor doi bihoreni nu se opresc la productia de sucuri, bere sau bauturi alcoolice. Potrivit declaratiilor proprii, fratii Micula detin in total peste 2,5 milioane de metri patrati de terenuri, investitiile in sectorul imobiliar fiind in continuare o optiune luata in calcul, desi pana acum n-au anuntat nici un proiect concret de dezvoltare. Nu poti face foarte multe lucruri in acelasi timp cu rezultate foarte bune, si atunci ne concentram doar pe anumite lucruri. Terenurile nu fug de acolo, spune Ioan Micula. Terenurile ar ridica considerabil valoarea averii celor doi frati, daca estimarile lor privind evolutia preturilor s-ar confirma: Eu am vrut sa cumpar in Mamaia si sub 1.000 de euro pe metrul patrat nu am gasit. Dupa ce se va termina structura de autostrazi, valoarea terenurilor de la mare s-ar putea tripla sau ar putea creste chiar de 4-5 ori.

24

www.ziarulfinanciar, Autor: Catalin Stefanescu, 18.09.2007

DAN VOICULESCU
Dan Voiculescu (n. 25 septembrie 1946) este un economist, om de afaceri i politician romn. Este Vicepreedinte al Senatului Romniei i preedintele fondator al Partidului Conservator (fost Partidul Umanist Romn). Conform autobiografiei publicat pe pagina web oficial, s-a nscut ntr-o familie modest, tatl fiind instalator iar mama casnic. A crescut n cartierul bucuretean Bariera Vergului, lng Patinoarul 23 August, unde a practicat hochei pe ghea. n 1969 a satisfcut serviciul militar la o unitate militar din Focani. nainte de revoluia din 1989 a locuit ntr-o cas cu chirie la stat, i avea o Dacie luat n rate. Lucrnd n comerul exterior, din diurna de 7 dolari/zi a reuit - conform aceleiai autobiografii - s strng pe parcursul a 21 de ani 30 de mii de dolari, pe care i-a depus la BRCE, i care au fost capitalul de pornire a grupului GRIVCO. A fost ajutat foarte mult de Fouad Sanbar, patronul Crescent.nainte de 1989 a lucrat n domeniul comerului exterior, conducnd n anii optzeci firma Crescent, care avea relaii privilegiate cu Securitatea, n concret cu ntreprinderea de Comer Exterior "Dunrea", condus de colonelul Constantin Gavril. S-a vehiculat ideea c firma Crescent, firm mixt romno-cipriot, ar fi fost un paravan prin care Ceauescu scotea bani din ar ntr-un cont secret. n 1990 un grup de experi canadieni angajai de Guvernul Romniei pentru a da de urma banilor lui Ceauescu, a propus arestarea lui Dan Voiculescu, dar investigaiile lor au fost oprite n mod nejustificat. Parlamentul ns a adoptat, la data de 14 octombrie 2008, raportul Comisiei parlamentare de anchet pentru investigri i clarificri referitoare la conturile lui Nicolae Ceauescu, concluzia final fiind c fostul ef de stat nu a avut conturi sau averi depozitate n strintate. "n doi ani de activitate, am invitat diferite persoane care au fcut parte din sistemul de stat de atunci, oameni din BCRE, jurnaliti care s-au ocupat de acest subiect. De altfel, tot raportul cuprinde mrturiile acestor persoane. Concluziile sunt bazate pe aceste mrturii. Concluzia comun a tuturor celor audiai a fost c Nicolae Ceauescu nu a avut conturi n afara rii", a declarat preedintele comisiei de anchet, senatorul Sabin Cuta, la Mediafax. 25

Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii (CNSAS) a confirmat prin decizia luat n unanimitate n iunie 2006, colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ Felix, cu Securitatea ca poliie politic. Un verdict neconfirmat ns de Justiie, aa cum prevede legea. Dosarul se afl n instan, urmnd a fi reluat n data de 8 mai 2009.

www.wikipedia.ro

Dup 1990 a nfiinat Holdingul Grivco, cea mai cunoscut companie a grupului de firme fiind Trustul Intact, care include posturile de televiziune Antena 1 (generalist), Antena 3 (de tiri) i Euforia TV (lifestyle), ziarele Jurnalul Naional i Gazeta Sporturilor, postul de radio Romantic FM. A atins primul milion de dolari in anul 1996, fiind format din circa 400.000 dividende de la GRIVCO si circa 600.000 dividende de la Antena1. Trustul a fost cedat fiicei sale, Camelia Voiculescu, n urma inteniei lui Dan Voiculescu din iunie 2006 de a ocupa funcia de vice-premier n guvernul Triceanu, din partea Partidului Conservator, post din care demisionase George Copos. Acest lucru nu s-a ntmplat din cauza scandalului Felix. n afar de investiiile media, Dan Voiculescu a mai fost patronul i altor afaceri, notabile fiind cele din domeniul energetic. Dan Voiculescu este unul dintre cei mai bogai oameni din Romnia, cu o avere estimat la 1,51,6 miliarde de euro, potrivit Top 300 cei mai bogai romni lansat de revista Capital, n luna octombrie 2009. Trustul de pres Intact, fondat de Dan Voiculescu, cuprinde televiziunile Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV i GSP TV, radiourile Romantic i Radio ZU, precum i publicaiile Jurnalul Naional, Gazeta Sporturilor, Financiarul, Sptmna Financiar, dar i mai multe reviste. Conform Top 300 realizat de Capital, dezvoltarea activitii posturilor de televiziune i lansarea GSP TV i a postului de radio ZU, precum i consolidarea presei scrise s-au numrat printre principalele direcii ce au marcat afacerile grupului n 2008. n aprilie 2007, Comisia parlamentar condus de senatorul Dan Voiculescu a reuit, pentru prima oar n istoria post-decembrist a Romniei, suspendarea unui preedinte n funcie. Raportul ntocmit de "Comisia Voiculescu" a fost adoptat, n Parlamentul Romniei, cu 322 de voturi "pentru" i 108 "mpotriv", preedintele Traian Bsescu fiind astfel suspendat din funcie. La referendumul ce a urmat, Traian Bsescu a fost reconfirmat n funcia de preedinte. n septembrie 2007, Dan Voiculescu a demisionat din funcia de senator, n semn de protest fa de blocarea, n Parlamentul Romniei, a unor legi importante cu caracter social. Era vorba despre promovarea proiectelor sale referitoare la prelungirea contractelor chiriailor din casele naionalizate, reducerea TVA-ului pentru produsele alimentare, fondul de solidaritate pentru pensonari i neimpozitarea profitului reinvestit, legi menite sa aduc un plus de bani pensionarilor cu venituri mici, s scad preurile la alimentele de baz sau s ajute firmele s-i reinvesteasc profitul.

26

n noiembrie 2008, cu ocazia primelor alegeri desfurate in sistem uninominal, Dan Voiculescu a revenit n Parlamentul Romniei, fiind unul dintre cei doi parlamentari ai PC, obinnd 21.708 voturi n colegiul 8 din Bucureti, iar n decembrie 2008 a fost ales vicepreedinte al Senatului Romniei, cu 83 de voturi pentru i 2 mpotriv. La sfitul anului 2008 Dan Voiculescu a fost trimis n judecat de Direcia Naional Anticorupie pentru nereguli la privatizarea Institutului de Cercetri Alimentare. Dosarul a fost trimis la nalta Curte de Casaie i Justiie, avnd n vedere calitatea lui Voiculescu de membru al parlamentului.
www.wikipedia.ro

Prima sa soie a fost Zsfia get, de origine ungar, nscut din prini originari din judeul Covasna, care s-au mutat la Bucureti la nceputul anilor 1940. get Zsfia s-a nscut n 1948, a urmat cursurile Academiei de tiine Economice (ASE), unde era student i Dan Voiculescu. S-au cstorit la nceputul anilor 1970. La nceputul anilor 2000, dup 30 ani de csnicie, a rmas vduv. Din 2001 s-a retras oficial din afaceri, lsnd administrarea trustului Intact n seama fiicelor sale. Voiculescu a ncercat s-i promoveze imaginea public, scriind un blog i publicnd jurnale online, fr legturi cu Trustul Intact.

GRIVCO
GRIVCO este un grup de companii din Romnia, nfiinat n 1991, deinut de familia lui Dan Voiculescu, cunoscut om politic i om de afaceri romn. Estimat la peste 350 milioane de dolari, holdingul este format din peste 20 de companii cu profiluri diferite: media, comer, bnci, finane, servicii, producie, agricultur. Din 2001, anul n care Partidul Conservator i liderul acestuia, Dan Voiculescu, a intrat la guvernare, holdingul este condus de Camelia Voiculescu. Dup cedarea conducerii holdingului ctre fiica sa, Dan Voiculescu a rmas acionar majoritar al holdingului GRIVCO. Grupul GRIVCO este prezent i pe pieele internaionale, avnd reprezentane n Cairo, Istanbul, Moscova, Belgrad, Beijing, Beirut. Cea mai cunoscut companie a grupului de firme este Trustul Intact, care include posturile de televiziune Antena 1 (generalist), Antena 3 (de tiri) i Euforia TV (lifestyle), ziarele Jurnalul Naional, Gazeta Sporturilor, Sptmna Financiar i Top Gear, posturile de radio Romantic FM i News FM. Grupul GRIVCO mai deine i compania energetic Grivco Energy, implicat n anul 2006 n scandalul energiei furnizate de complexurile Rovinari si Turceni. Contractele oneroase ncheiate n perioada noiembrie - decembrie 2005 le-au produs celor dou complexuri energetice o pagub de 15,7 milioane RON. De aceste contracte prefereniale au beneficiat apte firme care au reuit performana de a cumpra energie n band (adic 24 de ore din 24) la preuri care erau sub costurile de producie ale celor dou termocentrale.

27

Domenii de activitate ale holdingul Grivco: media (trustul Intact) consultan n afaceri i management cercetri aplicative i investiii producie produse lactate producie produse agricole distribuie restaurant

www.wikipedia.ro

2.BRAND
"Brandul nu are grad de comparatie. Brandul exista sau nu, se autodefineste sau nu, traieste si creste sau nu. Brandul, ca si amintirea, este sau nu este". Daca primii 10-12 ani de economie libera de dupa 1990 au beneficiat de o imensa oportunitate, cererea foarte mare de produse si servicii menite a "umple" golul generat de o economie socialista, in prezent, situatia s-a schimbat mult. Vremea pietelor dominate de cerere au apus, orice strategie de business devenind mai solida daca se foloseste si de branding. In pragul aderarii la UE, Romania se confrunta cu o dilema mare: piata romaneasca are nevoie de branduri percepute ca romanesti sau ar fi mai potrivita o masca europeana pentru produsele fabricate in tara ? Aceasta carte vine in intampinarea acestei dileme. Incepand cu brandurile ce au facut istorie in perioada interbelica (Malaxa, Mociornita, Guban), continuand cu cele din perioada comunista (Eugenia, Bucegi, Brifcor, Quick Cola etc) si pana in prezent (branduri bancare, din retail, din petrol, IT&C), cartea prezinta cele mai de succes marci romanesti de-a lungul timpurilor. Exista multe definitii date notiunii de brand, dar multe dintre ele ori sunt incomplete, ori se adreseaza persoanelor cu cunostinte serioase de branding. Neintelegerile generate de aici fac ca brandul sa functioneze gresit, sau chiar sa nu functioneze deloc. In acest articol ne propunem sa gasim o definitie simpla, completa si care sa poata sa fie inteleasa usor de oricine. O definitie foarte intalnita este: Un brand este un nume, semn sau simbol folosit in identificarea produselor sau serviciilor unui producator si utilizate pentru a-l diferentia de competitie.Aceasta definitie semnaleaza diferentirea ca o caracteristica esentiala a brandului. Intelegem ca acest nume, semn, simbol este utilizat doar pentru identificare si diferentiere. Nimic mai adevarat, insa lipseste ceva.

28

O alta afirmatie despre conceptul de brand, care aduce ceva in plus, este: Un brand este o promisiune. Serviciile si produsele odata identificate transmit o garantie pentru calitate. Conform ultimei afirmatii, un brand se naste pentru a indeplini o promisiune, o necesitate existenta si neindeplinita, o misiune. Fara a mai aminti aici alte definitii, enumeram mai jos o parte din carecteristicile unui brand: adauga valoare produselor; este o marca inregistrata; este o companie faimoasa; consta intr-o sigla si un slogan.

Acestea sunt de fapt caracteristici ale identitatii, care este o componenta importanta a unui brand, dar nu putem spune ca un brand inseamna doar identitate. Un brand presupune o identitate, dar aceasta devine brand doar expusa, comunicata si recunoscuta. Un brand este modul in care este vazut un produs, un serviciu sau o companie in mintea consumatorilor. Bineinteles, fiecare brand este vazut intr-un anumit mod de catre consumatori. De retinut ca o astfel de perceptie poate fi atat negativa cat si pozitiva. De asemenea, de retinut ca nu doar un produs, un serviciu sau o companie pot fi branduri, ci si un stat, o persoana, un eveniment sau chiar o cladire. In unele cazuri nici nu avem nevoie de o sigla sau un slogan, identitatea consta in altceva. Considerand toate acestea, propunem urmatoarea afirmatie, fara a avea prententia de a fi o definitie: Un brand este modul in care este vazut un produs, un serviciu, o idee, un stat, o persoana sau o companie in ochii celor cu care interactioneaza, carora se adreseaza. De cele mai multe ori acesta se creaza pe baza unei identitati bine conturate si recunoscute si se adreseaza unui segment de piata definit, demarcandu-se de competitie prin diverse metode. Economia de piata a maturat in ultimii 15 ani toate marcile romanesti din topul 10 al celormai cunoscute marci de catre romani, conform unui studiu Synovate. Ce se intampla, insa, cu vechile marci de produse romanesti? Unele au murit, o data cu produsele, altele pierd teren in continuare. Insa exista si cateva invingatoare. Economia de piata a maturat in ultimii 15 ani toate marcile romanesti din topul 10 al celormai cunoscute marci de catre romani, conform unui studiu Synovate. Ce se intampla, insa, cu vechile marci de produse romanesti? Unele au murit, o data cu produsele, altele pierd teren in continuare. Insa exista si cateva invingatoare.

29

Pe nerasuflate, Madalina Dobrescu (medic, 28 de ani) enumera cinci produse dinainte de 1989 de care-si aminteste: suc Brifcor, tigari Carpati, bomboane Mentosan, tenisi Dragasani, biscuiti Eugenia. Astfel de amintiri sunt inca vii in memoria mai tuturor adultilor romani de azi. Dar cu conotatii diferite, in functie de asociatiile din biografia fiecaruia. Un forumist de pe un site romanesc spune despre biscuitii Eugenia: Trecutul demult apus e primul lucru la care ma gandesc atunci cand aud acest cuvant. Altul zice, proustian: E copilaria mea si tot ce tine de ea are gust bun. As da orice sa mai mananc eugenii si sa mai retraiesc anii de atunci. Nici unul din produsele enumerate mai sus nu se mai regaseste insa astazi intre primele mentionate de romanii care au raspuns unui sondaj despre marcile pe care le cunosc cel mai bine.

www.wall-street.ro

Conform unui studiu Synovate realizat in 2005 in mediul urban, in top 10 al notorietatii marcilor in Romania sunt numai marci straine: Ariel, Colgate, Nokia, Coca-Cola, Philips, Mercedes, BMW, Whirlpool, Volkswagen si Dove. Ultimii 15 ani au adus o avalansa de concurenti marcilor istorice romanesti. E vorba atat de marcile straine - fie importate, fie produse aici - cat si de marcile romanesti noi. Totusi, in topul dedicat exclusiv marcilor romanesti, 8 din 15 nume sunt istorice, adica aparute inainte de 1989. Dacia, Arctic si BCR conduc clar clasamentul, arata studiul Synovate. Si totusi, despre ce vorbim? Marci sau produse? In genere, pana in 1989, practic nici nu era nevoie de marci. Produsele nu aveau rival in comunism, iar principiul pe care azi il numim Buy Romanian nu era o lozinca de marketing, ci o constrangere data de inchiderea pietei. Hainele si incaltamintea se cumparau de la Romarta, masina familiei era Dacia, rufele se spalau cu Dero, notiunea de frigider echivala linistita cu numele Arctic. Nimeni nu-si cumpara marci, ci doar produse: un aspirator, un televizor, o geaca, ulei. Un deceniu si jumatate mai tarziu, vorbim de cu totul alte exprimari. Si de alte conceptii: acum se cumpara un BMW, un Chanel sau un Canon. Marcile sunt atat de puternice incat, adeseori, nici nu e nevoie sa mai mentionam produsul. Socul capitalismului a cutremurat din temelii nume vechi, celebre, puternice. Brifcorul a sucombat rapid, scutit sa zaca pe raft, in timp ce cumparatorul isi pune in cos produsul de-alaturi. Snagov, Carpati si Coloana s-au zbatut o vreme, cu sprijinul autoritatilor care au considerat, vreme de cateva mandate, ca Societatea Nationala a Tutunului (actualmente GalaxyTobacco) este o companie strategica. Ramase insa fara sprijinul fiscal al autoritatilor, marcile romanesti de tigarete se vad in imposibilitatea de a mai face fata concurentei. Carpati si Snagov au alunecat la coada clasamentului marcilor: nici macar nu se mai numara intre primele 10 marci, ca valoare a vanzarilor, arata informatiile 30

ACNielsen. Desi Carpati, ca marca, are ecou in mintea consumatorului roman (locul 14 in topul Synovate), financiar a pierdut batalia: tigarile Carpati au acum o cota de piata, in volum, de circa 3,5%. Fenomenul este o dovada a faptului ca o marca nu poate fi sustinuta numai prin masuri artificiale din afara pietei, dupa cum spune Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS). Daca nu investesti si doar subventionezi o marca, ea pierde mai spune Kivu. Lipsa investitiilor in promovare este vizibila cu ochiul liber: nici un ban in 2004 si doar 4.800 de euro in 2005, conform informatiilor Alfacont Mediatrack. Spre comparatie, doar in 2005, pentru promovarea marcii Kent s-au cheltuit peste 350.000 de euro si pentru Next aproape 600.000 de euro (valoare de rate-card).

www.wall-street.ro

Daca a fost decaderea marcii Carpati un fenomen inevitabil, e greu de spus. Cert este ca alte cazuri, care au avut premise similare, se pot lauda cu evolutii total diferite. Ca si industria tutunului, la fel de strategica a fost considerata si industria de automobile. Dar marca Dacia a ramas in topul preferintelor romanilor. Nu numai la capitolul auto, ci pe ansamblul marcilor romanesti. Legatura romanilor cu Dacia este intai de toate una sentimentala, considera Raluca Lupsa, director de marketing la Automobile Dacia. E drept ca masina a fost prima si in cele din urma singura incarnare a visului unui autoturism fabricat in Romania: Oltcitul facut la Craiova dupa licenta Citron a iesit din productie dupa 1989, la fel ca si Lastunul de la Timisoara. Istoria marcii Dacia a inceput in 1966, prin constructia uzinei de autoturisme de la Colibasi. Productia a inceput in 1968, dupa semnarea unui contract de licenta intre grupul francez Renault si statul roman. Pana aici, povestea seamana pana la detaliu cu cea a frigiderelor Arctic, care au inceput sa se produca in 1968 tot sub o licenta franceza. Si inca un punct comun in istoria Arctic si a Dacia: startul ambelor a fost dat dupa vizita facuta, cu peste 35 de ani in urma, Charles de Gaulle in Romania. Privind in urma, parcursul celor doua marci (si al companiilor care le detineau) a semanat si dupa 1989. Ambele au fost preluate: Dacia - in 1999, de grupul Renault; Arctic - in 2002, de turcii de la Arcelik. Acum, Dacia are o cota de piata de 46%, cu 95.049 de masini vandute in primele 10 luni din 2005, declara reprezentantii companiei. Iar Arctic are o cota de piata de 30% pe piata electrocasnicelor, spune Monica Iavorschi, director de marketing si vanzari la Arctic. Si francezii, si turcii, care au dat putere brandului si afacerilor preluate, sunt grupuri cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro. In ultimii trei ani, cifra de afaceri a companiei Arctic a crescut de patru ori, ajungand in 2004 la 132 de milioane de euro, mai mult de jumatate din productie fiind destinata exportului, catre tari europene ca Franta, Germania, Spania. Si la acest punct, evolutia marcii Dacia este asemanatoare: in 2006, exportul fabricii Renault din Romania va reprezenta cam o jumatate din vanzari, declara oficialii companiei. 31

Totusi, intre marcile vechi consolidate in ultimii ani nu se numara doar cele de bunuri de consum. Si numele bancilor au rezonanta puternica in constiinta romanilor. Aproape 90% dintre cei chestionati intr-un sondaj al INSOMAR la finele lunii mai 2005 au plasat Banca Comerciala Romana (BCR) pe primul loc ca notorietate a marcii. Cu 15 ani de existenta in spate, BCR este o marca plasata la granita dintre nou si vechi: nu e mai batrana decat capitalismul romanesc, dar nici n-a asteptat ca piata sa se aglomereze inainte de a-si face loc. Din punctul de vedere al notorietatii ramane pe primul loc, la mare distanta de urmatoarele clasate BRD-SocGen, Raiffeisen, Bancpost si Banca Tiriac. Proaspat privatizata cu Erste Bank, BCR are teoretic sansa cel putin trei ani de acum inainte sa-si pastreze pozitia in topul notorietatii, avand in vedere ca investitorul austriac este obligat de contract ca pe aceasta perioada sa nu schimbe numele sau identitatea corporatista a bancii.

www.wall-street.ro

CEC, cea de-a doua banca de stat ce isi asteapta privatizarea, se plaseaza pe un confortabil loc sase intr-un top cu 39 de pozitii: 40% dintre cei intervievati de INSOMAR, in mediul urban, au numit CEC drept cea mai cunoscuta banca pentru ei. In cazul CEC, banca intemeiata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza acum aproape 150 de ani, autoritatile au decis ca, in cazul vanzarii catre un investitor strategic, prin contractul de vanzare sa fie stipulata pastrarea numelui bancii pe minim cinci ani. Exista, deci, si marci vechi care au facut fata capitalismului. Un comentator rautacios ar putea spune ca Arctic, Dacia, Dero sau Ursus au rezistat exclusiv datorita preluarilor de catre investitori straini. Dar sunt si companii romanesti care au facut fata capitalismului fara sprijinul unei companii straine. Producatorul clujean de cosmetice Farmec, de pilda, se bucura in continuare de notorietate, ocupand locul 15 in topul Synovate dedicat marcilor romanesti. Conform unui studiu realizat de AC Nielsen, in perioada iulie 2004-iunie 2005, Farmec a fost primul producator de pe piata pe segmentul cremelor, iar in privinta marcilor pe acest segment a fost pe primul loc cu gama Doina si pe locul al treilea cu Gerovital. Pentru 2005, compania estimeaza o cifra de afaceri de aproape 17 milioane de euro si un profit de 1,8 milioane de euro. Cu aceste cifre, Farmec ramane cel mai important producator autohton. Firma din Cluj a avut un avantaj evident de pe urma asocierii cu numele prof. dr. Ana Aslan, care a decis in 1967 ca Farmec sa produca marca Gerovital H3 - si azi una din cele mai cunoscute marci de produse contra imbatranirii, foarte populara in SUA sau Japonia. La ora actuala, numai doua companii - Farmec si Gerovital Cosmetics - au dreptul de a pune in vanzare cosmetice Gerovital. Alaturi de forta marcii Gerovital, producatorul clujean de cosmetice a exploatat fidelitatea romanului pentru inca trei marci: Doina (lapte demachiant), Tarr (lotiune dupa ras) si Triumf (solutie de curatat aragazuri). Istoric vorbind, toate au varste venerabile: 33 de ani pentru Doina, 30 de ani pentru

32

Tarr si 22 de ani pentru Triumf. Insa toate cele trei marci au facut fata cu un succes surprinzator asaltului de nume straine. Explicatia consta, in opinia sociologului Mircea Kivu, avantajul produsului ieftin, pastrat intr-o nisa de piata. Mai ales ca in toti acesti ani, nici una din cele trei marci nu a suferit schimbari importante de imagine. De altfel, e putin probabil ca, daca Farmec si-ar fi propus astfel de schimbari, ar fi avut resursele financiare sa le promoveze. Privatizata integral prin metoda MEBO, Farmec a fost nevoita sa investeasca in primul rand in retehnologizare, bugetul de publicitate ramanand restrans. Intr-o cu totul alta situatie se afla produsele Dero. Marca de detergenti a fost preluata de grupul anglo-olandez Unilever, impreuna cu fabrica de la Ploiesti, in iunie 1995, moment in care Dero avea o istorie de aproape 40 de ani in Romania. In cei zece ani de cand si-a schimbat proprietarul, Dero a suferit lifting dupa lifting si o infuzie de 30 de milioane de lire sterline (circa 44 de milioane de euro) in fabrica de la Ploiesti in numai doi ani (1996-1997).

www.wall-street.ro

Faptul ca marca Dero era cea mai veche marca de detergenti de pe piata a facut ca efortul Unilever sa fie mai sustinut, povesteste Oana Davidoglu, brand manager al Dero. Fiindca exista pericolul ca Dero sa fie considerat un produs invechit, al bunicii. Imaginea a fost schimbata pas cu pas, prin comunicare agresiva (spoturi TV), prin schimbarea ambalajului, prin game noi de produse. Rezultatele s-au vazut clar in evolutia cotei de piata, de la 8,9% in volum in 1996, la aproape 29% in iulie-august 2005. Nu la fel de sustinute au fost schimbarile de imagine pentru apa minerala Borsec, a carei imbuteliere industriala a inceput in urma cu 195 de ani. Acum, marca apartine grupului Romaqua, care a cheltuit pentru promovare in primele zece luni ale anului trecut aproape 2,3 milioane de euro la valoare de rate-card, conform informatiior Alfacont Mediatrack. Exemplele de mai sus dovedesc ca relatia dintre cheltuielile de publicitate si succesul comercial al produsului nu e deloc liniara. Pentru promovarea marcilor romanesti, bugetele investite variaza (la rate-card) in plaje foarte largi, conform Alfacont: de la 4.000 de euro pe an pentru tigarile Carpati pana la peste 15 milioane de euro pentru berea Ursus. In cazul acesteia din urma, scopul a fost extinderea pietei, nu supravietuirea. Ursus are o istorie solida: fabrica de bere din Cluj producea bere sub blazonul ursului inca din 1878. In perioada interbelica, fabrica de bere din Cluj purta numele nou infiintatei intreprinderi Ursus - Fabricile de Bere Unite din Cluj, nume schimbat dupa nationalizare, in 1948, in Fabrica de Bere Inainte. Din 1996, Ursus a fost preluata de South African Breweries din Johannesburg, moment din care bereaUrsus, cunoscuta mai ales in zona Cluj, a inceput sa fie distribuita la nivel national si apoi promovata la export.

33

Pana la urma, ecuatia fortei unei marci se reduce la competitivitate. Marcile autohtone de traditie traiesc exclusiv atat timp cat proprietarii lor au capacitatea necesara de a le pozitiona cu succes atat in perceptia contemporana a publicului tinta, cat si in lupta cu marcile concurente, spune Mihai Dumitrescu, senior consultant la firma de consutanta si cercetare de piata IdeaPlus. In general, motivele pentru care marcile rezista sau mor sunt universal valabile pentru orice tip de marca. E vorba de combinatia intre doua tipuri de factori: abilitatile manageriale ale conducatorilor respectivelor firme si relevanta produsului, spune Stefan Liute, Strategy Director la firma de branding Grapefruit. Relevanta produsului se poate conserva sau perima, din motive tehnice, comerciale sau culturale. Motivele tehnice tin, evident, de evolutia tehnologica; pentru multe din firmele romanesti, retehnologizarea s-a dovedit doar o dorinta pioasa, in primul rand din lipsa de capital. Pe piata cosmeticelor, de pilda, exact acest punct slab a facut ca vanzarile de produse romanesti sa nu mai reprezinte decat in jur de 30% din piata. La ora actuala, batalia pentru retehnologizare e vizibila cu ochiul liber mai ales in industria carnii si a lactatelor, in conditiile in care sute de mici firme, mai vechi si mai noi, de pe aceasta piata sunt amenintate sa dispara dupa integrarea in UE.
www.wall-street.ro

Inca mai dure decat cauzele tehnice ale decaderii unora din produsele romanesti au fost cele comerciale, adica aparitia pe piata a unor oferte mult mai atractive. Ce sansa ar fi putut avea produse precum Ci-co sau Brifcor, de pilda, in concurenta cu Pepsi sau Coca-Cola - marci cu recunoastere globala, cu putere financiara infinit mai mare pentru promovare? La fel au stat lucrurile si pe piata tigarilor. In majoritatea cazurilor insa, factorul comercial s-a combinat cu cel cultural, respectiv adaptarea consumatorilor la moda, la trendurile noi de pe piata. Or, cum dupa Revolutie noutatea fundamentala pentru consumatorul roman a fost accesul la produsele de import, acestea s-au asociat au-tomat in simbolistica pozitiva a eliberarii de comunism, aproape in opozitie cu produsele romanesti, devenite in bloc simboluri ale unui trecut de care toata lumea dorea sa scape. Treptat, lucrurile s-au nuantat, iar apelul la asocierea cu trecutul a ajuns chiar sa serveasca in unele cazuri drept baza de promovare a produselor. Fenomenul e departe de a fi atins amploarea din Germania de Est, de pilda, unde conceptul de Ostalgie (nostalgia asumata dupa epoca RDG) sustine relansarea a numeroase marci de produse din cele mai diverse. La noi, resuscitarea trecutului ca baza culturala de promovare a unei marci e insotita obligatoriu de un sens ironic, cu spoturi publicitare care exploateaza esenta unui kitsch social propriu epocii incheiate acum 15 ani. Pe astfel de premise, dar precis targetate, mizeaza companiile care vor sa reinvie marci traditionale, cum e cazul coniacului Unirea si al ciocolatei Rom. Mircea Kivu de la IMAS da drept exemplu coniacul Unirea, al carui target este sensibil la remanentele sociale dinainte de 89. Gicu, personajul principal din spotul TV pentru Unirea, este muncitorul tipic dinainte de 1989, spune Kivu. Pe de alta parte, ciocolata Rom, care marseaza pe cultivarea vechimii marcii, intr-o comunicare cu umor negru, trimitand la caracterul represiv al regimului ceausist, a adoptat o pozitionare riscanta, 34

spune Mihai Dumitrescu, de la IdeaPlus. Totusi, tocmai aceasta abordare poate sa-i aduca marcii succesul in lupta cu brandurile internationale, admite Dumitrescu. Un caz special este cel al banalilor, altfel, biscuiti Eugenia - un exemplu tipic de formare a unui brand, spune Stefan Liute. Atipic in cazul Eugenia este faptul ca brandul s-a format in mod spontan, fara ca producatorul sa desfasoare, de-a lungul anilor, o activitate sistematica de brand management, explica Liute. In cel mai bun caz, fiecare dintre fabricantii Eugenia si-a promovat produsul pe cont propriu. Caci exista cel putin trei producatori de Eugenii in tara: Dobrogea, Bega Pam (care chiar le exporta in Canada) si Germino. Chiar daca Eugenia se producea si la Timisoara inca din anii 60, compania Dobrogea din Constanta a inregistrat in 1997 la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) drepturile pentru producerea si comercializarea marcii. Compania a castigat un brand deja format, in care investitia de dezvoltare va fi evident mai mica decat in cazul crearii unei marci de la zero, sustine reprezentantul firmei de consultanta IdeaPlus.

www.wall-street.ro

Fenomenul Eugenia este cu atat mai interesant cu cat nu numai ca s-a conservat ca marca, dar aceasta s-a si lexicalizat, devenind substantiv comun. Aceasta se intampla, de obicei, numai in cazul brandurilor care reprezinta produse de pionierat sau produse care, conjunctural, detin un monopol pe o piata, afirma Mihai Dumitrescu. De exemplu, marca Xerox a apartinut companiei Rank Xerox, inventatorul fotocopierii, al imprimantei laser, al mouse-ului. Decenii de-a randul, Xerox a reprezentat varful tehnologiei in domeniu, fiind si astazi printre cele mai aspirationale marci din industrie, comenteaza Dumitrescu. Pentru ca multa vreme a-ti lua un fotocopiator echivala cu a-ti lua un Xerox, lexicalizarea a fost inevitabila. Mai mult, in Romania, Xerox a fost pana in 1989 si singura companie de profil prezenta pe piata. Cazul Xerox este, deci, un cumul al pionieratului si al monopolului, adauga Dumitrescu. Or, Eugenia nu se afla in nici una din aceste situatii; mai mult, unii din cei ce au avut de-a face cu respectivii biscuiti in copilarie nu-si amintesc defel de ei ca de o culme a excelentei in materie de produs de panificatie, ba chiar dimpotriva. Numai ca in cazul Eugeniei a functionat cel mai evident acea mixtura afectiva care incetateneste un produs in constiinta colectiva aproape in pofida teoriilor de branding ori de marketing. Pentru unii, Eugenia ramane cea mai accesibila gustare luata la scoala; pentru altii biscuitul romanesc prin excelenta, in bine sau in rau; pentru altii pur si simplu o madlena proustiana care le aminteste de propria copilarie sau junete.

35

Iar capacitatea de a patrunde in biografia consumatorului si de a se face una cu ea determina de fapt longevitatea unei marci. De aceea a ramas Dacia si astazi cea mai cunoscuta marca pentru romani. Fara privatizarea cu Renault, nu e sigur daca Dacia de la Colibasi n-ar fi avut soarta Lastunului; fara vechea tovarasie intre romani si masinile lor bune la toate, Dacia Renaultului ar fi fost azi doar o marca printre altele. In orice Dacie din fruntea topului notorietatii zace o Eugenie pe jumatate uitata.

www.wall-street.ro

DACIA
Dacia este cel mai mare productor romn de automobile, care din septembrie 1999 aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l constituie producerea i comercializarea de automobile, piese de schimb, maini unelte i instalaii pentru industria de automobile. Pentru a reduce timpul ntre proiectare i lansarea n produciei de serie a unui autoturism, autoritile romne au considerat necesar producerea unui autoturism sub licen obinut de la un productor strin. Se dorea o licen pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate cilindric cuprins ntre 1.000 i 1.300 cm2 i s se produc ntre 40.000 i 50.000 automobile pe an. La licitaie au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo iAustin. De asemenea, s-au testat urmtoarele modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300, Austin Mini Morris. ns, dup vizita istoric a preedintelui francez Charles de Gaulle n Romnia din 1966, s-a luat decizia la nivel de partid ca n uzina Dacia s produc autoturisme sub licen Renault. Din cauza unor motive tehnice i economice, oferta companiei Renault pentru modelul Renault 12 a fost retras. Modelul era n faza de teste, iar producia trebuia s nceap n Frana, n a doua jumtate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat n septembrie 1966. Renault a permis prii romne s nceap asamblarea mai devreme a unui model intermediar pn cnd Renault 12 s fie pregtit pentru producie. La nceput a fost ales modelulRenault 16, dar n cele din urm s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8. Dacia a luat natere n 1966 la Colibai (astzi Mioveni), judeul Arge, avnd la baz un acord ntre autoritile comuniste i productorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea 36

unui model Renault sub marca Dacia. Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966 i s-a ncheiat ntr-un timp record de doar un an i jumtate. Pe 1 iulie 1968, ncep testele la cele 217 staii de lucru din uzin, iar pe 3 august 1966 se testeaz primul motopropulsor. Pe 20 august 1968 se ncepe producia modelului Dacia 1100, un model sub licena Renault R8; acesta era o berlin cu traciune i motor pe spate. Primul automobil ieit pe poarta fabricii a fost fcut cadou preedintelui Republicii Socialiste Romnia de atunci, Nicolae Ceauescu. Conform contractului, Renaultfurniza toate prile componente ale modelului, urmnd ca cei de la Dacia s le asambleze. Din 1968 i pn n 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, n 1970 aprnd o uoar modificare estetic la partea frontal. A mai fost produs, dei n numr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri i un motor mai puternic, folosite de poliie i n cursele de raliu. Puine au mai rmas n stare de funcionare. Dup Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat n producie n august 1969, un model sub licena R12, fiind prezentat la saloane auto de la Bucureti i Paris. Modelul 1300 era o berlin cu 4 ui i traciune pe puntea fa.
www.dacia.ro , www.wikipedia.ro

ntre 1970 i 1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. Astfel, n 1970 apar 3 versiuni ale Daciei 1300 berline, printre care: 1300L (de la lux), 1300LS (lux super, destinat membrilor importani ai PCR) i Dacia 1200 (versiune bicorp), iar n 1973 este lansat modelul break. Acest model s-a produs n peste 2 milioane de exemplare, devenind un simbol la fel de puternic precum Trabantul pentru Germania de Est. Tot n 1973 a fost lansat modelul Dacia 1302 (gen papuc); 2000 de exemplare au fost fabricate, pn n 1982. Dacia a mai produs i un model de dub numit D6, copie a modelului Renault Estafette. Dar pentru c i Bucuretiul producea n uzinele T.V. (Tudor Vladimirescu) o dub similar, producia Dacia D6 a fost limitat pentru a nu creea concuren. Dup 1980, Dacia ncearc s produc un model pentru ora, acest model purtnd numele Dacia 500 sau Lstun, fiind produs la Timioara. Echipat cu un motor de 499 cm2, cu 22 cp i cu un consum de 3,3 l/100 km. ns, modelul este scos din fabricaie dup 1989 datorit problemelor de calitate i a preului ridicat. Tot n anii '80, Dacia a mai produs modelul Dacia 2000,avand la baza autoturismul Renault 20. Acest model era produs special pentru elita PCR i era disponibil n culoarea negru sau albastru nchis, producia fiind, de asemenea, limitat. La salonul de la Bucureti din 1979 a fost prezentat varianta restilizat a modelului 1300, Dacia 1310. Modificrile au constat n: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protecie noi i interior nou. Aceasta s-a inspirat din restilizarea fcut de Renault pentru modelul lor, R12 in 1975. 37

Dacia s-a vndut i n Anglia sub numele Dacia Denem. Varianta de vrf includea geamuri electrice, jante de aliaj i cutie de viteze cu 5 trepte. ARO 10 s-a vndut sub numele de Dacia Duster. n aceeai perioad de timp s-a produs i Dacia 1310 Sport. La salonul din 1979, mulimea a admirat Braovia, un coup bazat pe modelul 1310 i creat la un atelier din Braov. Conducerea i-a dat acordul pentru nceperea produciei i, din 1983, o variant de lux, Dacia Sport 1410, a fost produs pentru tineretul privilegiat din acele timpuri. Aceste maini erau foarte populare i n cursele de raliu, iar piloi ca Nicu Grigora au modificat vechile motoare de Renault, obinnd performane uimitoare. n 1985, inginerii de la Dacia ncep proiectarea primului autoturism de concepie 100% romneasc.

Dup 1989
ntre anii 1991 i 1996, Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design provenit din cel al Daciei 1200 produs n anii '80.Dup 10 ani de ateptare (1995), Dacia lanseaz primul model 100% romnesc sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect nvechit i pornea cu un handicap apreciabil.

www.dacia.ro , www.wikipedia.ro

n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil, Dacia, de pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numrul 2.000.000. n acelai an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecie monopunct produs de firma Bosch, ce a echipat Dacia Nova. n 1999, Renault achiziioneaz 51% din capitalul Dacia i anun c va lansa un nou model. n 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluie a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. n 2003, modelul SupeRNova este nlocuit de modelul Solenza, un model ce are la baz modelul SupeRNova, dar cu un aspect mai plcut ce traseaz atributele noii identiti de marc. Pentru acest model au existat dou versiuni de motorizare: una pe benzin de 1,4 litri, similar cu cel de pe SupeRNova, i un diesel de 1,9 litri. n 2004 se nceteaz producia modelelor Berlin i Break i se lanseaz modelul Logan, un autoturism complet nou. Iar n 2006, odat cu lansarea modelului Logan MCV are loc i prima restilizare, n special la partea din spate. Noul model semna mult cu modelul Logan Steppe (concept carul) prezentat n primvara aceluiai an i dispunea de apte locuri poziionate pe trei rnduri. La nceputul anului 2007 este lansat noua autoutilitar Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semna foarte mult cu modelul Logan MCV.

Modele produse
Dacia 1100 38

Seria Dacia 1300 (Berlin, Break, Pick-Up) Dacia 1300 cu versiunile Standard, Super, Lux i Lux Super Dacia 1301 versiune superioar, n numr limitat Dacia 1210 au fost fabricate cteva modele care aveau capacitatea cilindric de 1196 cm2 Dacia 1310 Dacia 1325 Dacia 1400 Dacia 1410 Dacia 500 (Lstun) Dacia 2000 avea la baz modelul Renault 20, conceput special pentru regimul communist Dacia Sport-Braovia (prototip) Dacia Estafette Dacia Nova Dacia SupeRNova

www.dacia.ro , www.wikipedia.ro

Dacia Solenza Dacia Pick-Up perioada 19758 decembrie 2006 Dacia Logan Dacia Logan 2 Dacia Logan MCV Dacia Logan VAN (furgonet) Dacia Logan PICK-UP Dacia Sandero

Prototipuri
Dacia MD87 (1987) avea faruri escamontabile Dacia 1300 diesel Dacia Star (1991) Dacia Nova MPV model furgonet, circa 1998 Dacia D33 (1997) Dacia Logan Steppe (2006) Dacia Duster (2009)

Evenimente
1966: n urma parteneriatului dintre statul romn i Renault, este deschis Uzina Dacia 1968: 20 august: de pe linia de montaj iese primul automobil marca Dacia (Dacia 1100) 1969: intr n producie modelul Dacia 1300, un model sul licen R12 39

19701980: Dacia dezvolt o ntreag gam de modele bazat pe modelul Dacia 1300 Anii 1980: este lansat modelul Lstun, ns acesta nu se bucur de succes i este retras n 1991 1995: este lansat Dacia Nova, un model de concepie 100% romneasc 1999: Dacia este cumprat de Renault i anun lansarea unui model de 5.000 2000: este lansat modelul SupeRNova, o evoluie a modelului Nova, dotat cu un motor de 1,4l de provenien Renault 2003: este lansat modelul Solenza, o restilizare a modelului SupeRNova (acesta din urm fiind scos din fabricaie) 2004: se nceteaz producia modelelor Berlin i Break din seria Dacia 1300 2004: este lansat modelul Logan, care este vndut n numr record 2006: n primvara anului este prezentat primul concept al mrcii Dacia; acesta se numea Dacia Steppe, iar n octombrie este lansat modelul Dacia Logan MCV (Break) 2006: 8 decembrie, este fabricat ultimul model Dacia Pick-Up i las locul pentru modelul derivat din modelul Logan 2007: 23 ianuarie: este lansat Dacia Logan Furgonet, model ce a nlocuit modelul Dacia PickUp

www.dacia.ro , www.wikipedia.ro

2007: 5 octombrie: este prezentat modelul Logan Pick-Up 2008: 4 martie: este prezentat Dacia Sandero 2008: 1 iulie: apare Dacia Logan facelift 2008: 1 octombrie: apar versiunile diesel a Daciei Logan facelift 2008: 3 octombrie: apare Dacia Logan MCV facelift 2009: n primvar este prezentat la salonul auto de la Geneva conceptul Dacia Duster

Vnzri
n Romnia, cota de pia Dacia a fost de 26,1% n anul 2008, meninndu-se n continuare pe primul loc, urmat de Skoda, cu o cot de pia de 7,4%. n Frana, cota de pia Dacia a fost de 2,3% n anul 2008.

Vnzri totale
a) In anul 2009: 311.282 vehicule b) In anul 2008: 258.372 vehicule Din producia anului 2009, de 311.282 vehicule, Dacia a vndut 84.708 uniti n Germania (2,13 % cot de pia), 65.956 n Frana (2,5 %), 41.862 n Romnia (28,9 %), 21.739 n Italia (0,93 %), 18.112 n Maroc, 17.327 n Algeria, 9.727 n Turcia i 9.030 n Spania. Modelul Dacia Logan este produs i n Maroc, n uzina SOMACA, din Casablanca. 40

Pentru romani, Dacia ramane cel mai cunoscut nume autohton. Uzina Dacia de la Pitesti a fost construita in 1966, iar primul autoturism Dacia 1100 a parasit fabrica in 1968. Un an mai tarziu a fost produs la Colibasi modelul 1310. Au trecut aproape 20 de ani pana la lansarea unui nou model, Dacia Nova. In 1999, grupul francez Renault a hotarat sa cumpere uzina de la Pitesti, unde dorea sa produca un autoturism de 5.000 de euro, cu un raport calitate-pret avantajos. Primele modele iesite de sub sigla Dacia Renault au fost Super Nova si Solenza, urmate de Logan. Modelul Logan a fost un succes imediat pentru Dacia, atat pe piata interna, cat si pe cea externa si a devenit lider european in vanzari. Anul acesta, in plina criza a pietei auto, vanzarile mari inregistrate de Dacia in primele noua luni ale anului, de 194.165 de unitati, au reusit sa tina Renault pe linia de plutire. Odata cu cresterea de 53% a brandului Dacia, vanzarile intregului grup francez au crescut in luna septembrie cu 1%. Scaderea cererii cauzata de criza economica a adus insa Dacia in situatia de a opri productia. In Romania, vanzarile Dacia-Renault s-au diminuat cu 29,9%, peste scaderea generala a pietei auto, de doar 29,5%, si asta in conditiile in care este deocamdata singurul producator autohton de automobile.

www.dacia.ro , www.wikipedia.ro

BANCA COMERCIALA ROMANA

Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. Ea este o institutie speciala, ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1decembrie 1990, dar in acelasi timp , prin activitatea pe care o desfasoara in cadrul Bancii Nationale din care se desprinde este deopotriva o banca cu traditie in domeniul bancar. Inceputul a fost foarte dificil . In afara unui act de identitate , unei banci ii mai sunt necesare un sediu central , o retea de unitati , personal suficient, capital , clienti si o gama adecvata si tentanta de produse si servicii utile pentru acesti clienti. Conducerea Bancii Comerciale Romane a reusit sa aduca banca la parametrii deja cunoscuti si confirmati pe plan intern si international. In pofida greutatilor intampinate , B.C.R. , bine condusa , a devenit astazi una din cele mai puternice si prestigioase banci romanesti. In 1990, B.C.R. pleaca la drum cu un colectiv de 5300 de angajati si 100 unitati in retea, cifre care se dubleaza in primii 5 ani de activitate . Evolutia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a fortei financiare a bancii. La un capital social subscris de 12 miliarde lei in 1990 , incep sa se adauge fondurile constituite , adica , capitalul total creste in primii 5 ani de activitate la 577 miliarde lei. La experienta acumulata se adauga o alta, noua, urmare a extinderii operatiunilor specifice tranzitiei si economiei de piata . Astfel, in acest interval de timp , banca s-a dezvoltat atat prin cresterea 41

gamei de produse si servicii bancare pe care le-a oferit pana acum clientelei sale , cat si prin asimilarea rapida a unora noi , din care sunt de mentionat : trecerea la creditarea pe termen mediu si lung pentru investitii; acordarea de credite in valuta ; deschiderea de conturi in valuta pentru persoane fizice si juridice si efectuarea de operatiuni de schimb valutar ; derularea operatiunilor de decontare , in numele clientilor , a activitatilor de comert exterior.

Interesul clientilor de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R. , evolutia acestei clientele contribuie in final la completarea imaginii despre banca. Unul din elementele calitative, de marca, adaugat de banca il constituie activitatea internationala. . Interdependenta dintre pietele interne si externe a facut necesara adaptarea sistemului de lucru al bancii la practicile bancare internationale. In prezent foarte multe societati comerciale isi deruleaza afacerile proprii de comert exterior prin reteaua B.C.R., si apeleaza la intreaga gama de servicii specifice acestor operatiuni.

www.bcr.ro

Scurta si bogata istorie a Bancii Comerciale Romane recunoaste ca realizare deosebita pasii facuti in domeniul informatizari . In 1990, toate lucrarile bancii erau executate fara o tehnica de calcul adecvata, iar astazi banca utilizeaza cele mai moderne echipamente din domeniul tehnicii de calcul, care permite o mare flexibilitate si dinamica a operatiunilor efectuate. Prin aceasta s-a obtinut extinderea functionalitatii aplicatiilor informatice destinate operatiunilor valutare , banca dispunand in prezent de un sistem modern de realizare in timp real a tranzactiilor internationale care ofera facilitati de generare, transmitere si reconciliere a mesajelor SWIFT . Angajatii B.C.R., fie ei conducatori sau lucratori de toate categoriile, au construit cu profesionalism si daruire Banca Comerciala Romana, o banca asa cum este ea acum : puternica, competitiva, eficienta si deosebit de necesara si solicitata de un numar de clienti de toate categoriile din economia nationala si de catre populatie. Calitatea resurselor a reprezentat conditia esentiala a tuturor succeselor obtinute pana in prezent si , din acest punct de vedere , lucratorul de banca se va plasa mereu inaintea oricarui alt factor important care poate conditiona viitorul B.C.R. . Un aspect fundamental al oricarei economii de piata este ca diferite firme opereaza si concureaza pe aceeasi piata pentru aceiasi consumatori . In cazul bancilor , acest lucru asigura clientilor posibilitatea alegerii bancii cu care vor face afaceri . In cele din urma , supravietuiesc bancile care servesc cel mai bine

42

necesitatile pietei si ale clientilor. Intr-o economie de piata si bancile , ca orice societate comerciala , isi realizeaza venitul in " arena pietei. Banca Comercial Romn este cea mai mare instituie bancar din Romnia. n luna decembrie a anului 2005, un pachet de 61,8825% din aciunile BCR au fost preluate de banca austriac Erste Bank contra sumei de 3,75 miliarde Euro. n octombrie 2006, BCR a nregistrat active n valoare de 11,5 miliarde de euro, a ncasat venituri nete din dobnzi de 321,2 milioane euro i venituri nete din comisioane de 92,2 milioane euro.

Structur acionariat
62% Erste Bank 8% Angajai BCR 6% SIF1-Banat-Crisana 6% SIF2-Moldova 6% SIF3-Transilvania 6% SIF4-Muntenia 6% SIF5-Oltenia

www.bcr.ro , www.ziarulfinanciar.ro

La preluarea de ctre Erste Bank, BCR avea 367 uniti n Romnia, din care 41 de sucursale judeene (n fiecare jude din Romnia) i alte 325 de sucursale i agenii, amplasate pe ntreg teritoriul rii, un portofoliu de aproximativ 2,5 milioane de clieni persoane fizice i 300,000 clieni persoane juridice. Noul proprietar are n vedere reorganizarea si eficientizarea bncii, o consecin a acestor reorganizri va fi reducerea numrului de angajai de la 12.000 n 2005 pn la 8.200 n 2009. Pe 22 octombrie 1998, BCR a deschis o filial la Chiinu n Republica Moldova. Banca Comercial este principala instituie din Grupul BCR, din care mai fac parte BCR Leasing, BCR Securities, BCR Asigurri, BCR Asset Management i Anglo Romanian Bank. Cota de pia in 2006 a fost de 26,18%. Banca a inregistrat in 2009 un numar de 8700 de angajati.http://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Comercial%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83 - cite_note-mc0 Grupul BCR a inregistrat anul trecut un profit net dupa impozitare si interesele minoritare de 871 milioane de lei (206 milioane euro), de 2,3 ori mai mic fata de rezultatul obtinut in anul anterior, de 2,03 miliarde lei. Rezultatul a fost afectat de majorarea cheltuielilor cu provizioanele si diminuarea veniturilor din comisioane. Profitul net dupa impozitare si interesele minoritare s-a ridicat la 871,7 milioane lei (206,3 milioane euro) in scadere cu circa 43% fata de sfarsitul anului 2008 (excluzand operatiunile intrerupte, si anume vanzarea activitatii de asigurare a BCR), in principal din cauza cheltuielilor mai mari cu 43

provizioanele si diminuarii venitului din comisioane ca urmare a scaderii cererii eligibile de credite pe segmentul persoanelor fizice", se arata intr-un comunicat al grupului. BCR a efectuat anul trecut si reduceri de personal. Astfel, numarul angajatilor grupului s-a redus cu 9,7%, respectiv 973 de persoane, fata de finele lui 2008, la 9.012 salariati, ca urmare a externalizarii unor servicii nebancare.

www.bcr.ro , www.ziarulfinanciar.ro

ARCTIC
Unul din primele momente importante pentru Arctic a fost anul 1972. Atunci Arctic a realizat primul export in Franta. Dupa 1989, compania a fost privatizata. Mai precis, in 1997. Tot atunci a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti. Pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si Groupe Societe Generale. A urmat un program extins de modernizare si retehnologizare a companiei, in urma unei investitii totale de 30 de milioane de dolari. Drept urmare, Arctic a lansat o gama noua de aparate frigorifice, cu un design modern si cu parametri tehnici imbunatatiti. 2002 a fost un alt an important pentru noi. Atunci compania Arctic a fost cumparata de grupul Arelik (Turcia), care produce si distribuie la nivel mondial electrocasnice mari si mici, componente si aparatura electronica. Astfel, Arctic a devenit una din cele mai importante companii private din Romania. Din 2003, Arctic nu mai inseamna doar frigidere. Am decis sa lansam o gama extinsa de produse: masini de spalat rufe, aragazuri si aspiratoare. In urma acestei lansari, am devenit lider pe segmentul de electrocasnice in Romania, cu o cota de piata de 30%. Succesul electrocasnicelor Arctic este definit de cel mai bun raport calitate-pret, de o gama completa ce satisface exigentele clientilor, cu un design modern, o perioada de garantie de 3 ani si un service de calitate. Pe 4 martie 2004, am inaugurat o noua linie de fabricatie. Capacitatea de productie a crescut de la 440.000 unitati (2003) la 750.000 unitati/an (2004), ajungand in 2005 la 900.000 unitati/an. 44

Pentru 2006, capacitatea de productie este de 1 milion unitati/an, atingandu-se astfel un record in productie de 4.384 buc./zi. Cresterea productiei a fost determinata de extinderea pietelor de export. In 2006, 65% din productia Arctic a fost comercializata si in: Franta, Marea Britanie, Germania, Polonia, Spania si tarile din estul Europei. In prezent, Arctic exporta catre 63 de clienti din 35 de tari, vanzarile ajungand la 740.000 buc. In 2004, am adoptat un sistem modern de management al productiei: Total Productive Maintenance (TPM). Acesta a fost creat de "Japan Institute Plant Maintenance" si implementat cu sprijinul consultantului Takashi Koizumi si al specialistilor japonezi. Conceptul acestui sistem este "zero pierderi". De asemenea, se urmareste cresterea capacitatii de productie corelata cu reducerea costurilor. In acelasi timp, Arctic a adoptat si programul de management Six Sigma. Acesta ne ajuta sa obtinem un avantaj in fata concurentei prin cresterea eficientei si scaderea costurilor. Conceptele programului sunt: rezolvarea problemelor si prevenirea defectelor. La sfarsitul implementarii celor doua programe, Arctic isi va mari productia, ajungand la 1,5 milioane de unitati anual.

www.arctic.ro

Cu o gama completa de electrocasnice mari si televizoare, Arctic a pornit in 2005 la cucerirea inimilor romanilor prin lansarea noii game Diffusion. Caracterizata de un design modern, aproape futurist si de perfecta imbinare a acestuia cu tehnologiile de ultima ora, gama Diffusion a fost creata pentru a raspunde aspiratiilor din prezent ale romanilor la o viata mai confortabila, mai moderna si mai frumoasa. Un eveniment cu incarcatura emotionala ne-a unit in 2005: pe 12 octombrie 2005, Arctic a sarbatorit 35 de ani de activitate. Cu aceasta ocazie a fost organizat la Gaesti un eveniment de celebrare, la care au participat atat reprezentanti Arctic si Arelik, cat si autoritati locale din judetul Dambovita. Momentul sarbatoresc a fost marcat si prin lansarea pe piata a frigiderului Arctic cu numarul 12.000.000. Daca ar fi sa asezam cele 12.000.000 de frigidere in picioare, unul langa altul, intr-o linie dreapta, acestea ar acoperi distanta Bucuresti New York (3.500 km). 2006 este anul lansarii celor patru modele de centrale termice Arctic, marcand intrarea brandului intr-o noua categorie de produse. De asemenea, in 2006 se lanseaza si noua linie de productie pentru congelatoare orizontale, destinata atat pietei interne, cat si pietelor externe. Cu o capacitate de productie de 400.000 unitati anual si o investitie de 5 milioane Euro, aceasta este singura linie de productie de congelatoare orizontale a grupului Arcelik, produse ce sunt exportate in Turcia, CIS, Franta, Germania, Polonia, Italia, Iraq, Serbia, Africa de Nord. Si tot 2006 marcheaza inaugurarea noului centru logistic Arctic, o investitie de peste 2,7 mil. Euro. Depozitul de produse finite este dotat corespunzator ultimelor standarde tehnice in domeniu si acopera o suprafata de 14.000 mp.

45

Din perspectiva investitiilor, 2006 este un an plin pentru Arctic: 10,3 mil. Euro au fost directionate catre extinderea capacitatii de productie, alinierea la sistemele de calitate Arelik (6 Sigma si TPM), promovarea noii linii Diffusion, consolidarea infrastructurii si dezvoltarea resurselor umane. Un alt aspect important, care face din 2006 un an deosebit in istoria brandului Arctic, este faptul ca in acest an Arctic incepe sa vorbeasca romanilor despre el si valorile sale, dincolo de produsele care-l reprezinta. De fapt, este anul in care brandul Arctic se deschide la maximum catre consumatorii sai curenti si potentiali, dezvaluindu-le cum gandeste, cum vede viata si viitorul, cat de bine le intelege nevoile si aspiratiile si cat de aproape vrea sa le stea si pe viitor. 2007 este anul in care Arctic s-a inspirat din viata consumatorilor si a adaptat produsele nevoilor si dorintelor lor.

Despre Arelik
Arctic face parte din concernul Arelik A.S. Acesta a fost infiintat in 1955, cu sediul central la Istanbul/ Turcia si s-a dezvoltat in mod constant, ajungand astazi o companie globala, cu o experienta de 52 de ani pe piata de profil.

www.arctic.ro

Arelik este cea mai mare corporatie industriala din sectorul privat din Turcia, care produce frigidere, masini de spalat rufe, masini de spalat vase, masini de gatit, aspiratoare si televizoare, fiind liderul pietei locale de electrocasnice, a cincea mare piata de electrocasnice din Europa. In aceeasi masura, Arelik este actionar principal al companiilor Blomberg, Elektra Bregenz, Tirolia, Leisure Flavel si Arctic, aflate in 4 tari. Prin intermediul celor 11 fabrici si 9 branduri pe care le detine si a celor 17.000 de angajati din intreaga lume, Arelik ofera produse si servicii de calitate inalta in peste 100 de tari, de pe 5 continente. Avand o capacitate de productie anuala de peste 11 milioane de produse electrocasnice, cu o cifra de afaceri in 2006 de 3,9 miliarde EUR si vanzari de peste 15 milioane unitati, Arelik este al treilea mare producator de electrocasnice din Europa si al saptelea din lume. De asemenea, este si membru al grupului Ko, cea mai mare corporatie din Turcia.

Viziunea si misiunea Arctic

In 1968, cand ne-am infiintat, ne-am propus sa fim cat mai aproape de romani. In 1970 am produs primul frigider. Au trecut 37 de ani de-atunci. Timp in care am evoluat. Am devenit tot mai buni si am indeplinit dorintele si exigentele romanilor. Pentru ca ei ne-au inspirat sa realizam produse mai performante, mai fiabile. Si tot ei ne-au pastrat mereu aproape, in casele si in familiile lor.

46

Compania Arctic, ca si grupul Arcelik din care face parte, isi doreste sa fie un simbol al increderii, continuitatii si respectului pentru toti partenerii cu care colaboreaza.Compania Arctic, impreuna cu angajatii sai, aspira sa asigure o crestere continua si coerenta, prin intermediul produselor si serviciilor oferite la standarde internationale, in scopul satisfacerii cerintelor clientilor. Valorile Arctic si ale grupului Arcelik a) Clientul se afla in centrul tuturor actiunilor noastre Principala noastra prioritate este aceea de a crea valoare pentru clientii nostri si de a raspunde in mod constant asteptarilor acestora in ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor. b) Obiectivul nostru final este de a fi cei mai buni A fi cei mai buni in ceea ce priveste calitatea, serviciile si relatiile cu furnizorii si distribuitorii, reprezinta principalele obiective ale companiei. De asemenea, este important sa reprezentam mereu o oportunitate de investitii pentru actionari si sa sustinem aceasta imagine publica. Pentru realizarea acestor obiective ne angajam sa conducem afacerea intr-o maniera care sa ne asigure pozitia de lider al pietei.

www.arctic.ro c)

Capitalul nostru cel mai important sunt oamenii nostri

Calitatea produselor si serviciilor noastre se bazeaza pe calitatea angajatilor nostri. Pentru a asigura succesul companiei, ne ghidam dupa politica de a recruta cei mai buni candidati si de a le oferi oportunitati pentru dezvoltarea carierei. Valorificam pe deplin talentele, punctele forte si creativitatea angajatilor nostri si am creat un mediu de lucru care incurajeaza eficienta, lucrul in echipa si asumarea responsabilitatii. d) Crearea resurselor pentru dezvoltarea continua este obiectivul nostru principal Crearea valorii pentru actionarii nostri reprezinta un principiu director necesar pentru continuitatea activitatii, a investitiilor si dezvoltarea economica si sociala a oamenilor nostri si a societatii. De aceea, crearea valorii si utilizarea eficienta a tuturor resurselor reprezinta pentru noi obiective cheie. e) Onestitatea, integritatea, respectul si etica profesionala superioara reprezinta fundamentul comportamentului nostru Conduita activitatii noastre se bazeaza pe deschidere, corectitudine si beneficii reciproce in toate relatiile noastre. O conditie esentiala pentru succes este reprezentata de promovarea comunicarii deschise, alaturi de respectarea si aprecierea diversitatii. Ne conformam in permanenta celor mai inalte 47

standarde etice si legale. Dorim sa fim un lider in slujba societatii noastre si in protejarea intereselor generatiilor viitoare. Protectia mediului inconjurator reprezinta pentru noi o datorie fata de societate si fata de intreaga lume. f) Aspiram la consolidarea economiei in care activam, economie care ne da propria forta

Sustinem cu tarie toate aspectele economice, sociale si de mediu care aduc prosperitate tarii in care activam. Un principiu director ar putea fi exprimat prin cuvintele fondatorului grupului Koc (din care face parte grupul Arcelik), Vehbi Koc: Atat timp cat democratia exista si infloreste, crestem si noi. Vom face tot posibilul sa intarim economia. Daca economia prospera, si democratia va inflori si odata cu ea statutul nostru in lume.

Campanie Arctic 2007

Arctic a lansat in 2007 o nou campanie de comunicare, a carei strategie continua demersul de targetare a consumatorului tnr, inceput in 2006, obiectivul fiind acela de a revigora, de a ntineri i moderniza imaginea mrcii Arctic. Campania isi propune sa promoveze masinile de spalat Arctic, in special functiile si programele acestora, dar mai ales beneficiile aduse consumatorilor. Arctic este astfel marca de masini de spalat rufe care ofera consumatorilor o gama larga de modele, create pentru cerintele consumatorilor si capabile sa ofere solutii adaptate stilului de viata al acestora. Toate acestea pentru ca Arctic s-a inspirat din stilul de viata al fiecaruia dintre noi.
www.arctic.ro

JOLIDON
Fondata in 1993, la Cluj, compania Jolidon si-a castigat pozitia de lider incontestabil al pietei romanesti de lenjerie si costume de baie, devenind si unul dintre competitorii majori ai pietei internationale. Numele Jolidon pleaca de la frumos daruit, respectiv frantuzescul joli si donner. Secretul succesului Jolidon vine din respectul pentru client, ambitia, increderea in fortele proprii, dorinta de a demonstra ca si in Romania se poate face moda de calitate, cu o echipa tanara, entuziasta si cu inalte valori profesionale. Gabriel Cirlig, identifica pe piata romaneasca de dupa 89 doua tipologii de produse necesare, dar putin prezente, si anume lenjeria si costumele de baie. Incepe o mica afacere, alaturi de cateva persoane dedicate si ambitioase. Atelierul initial, cu 3-4 masini de cusut minimum necesar pentru a lucra lenjerie si doi oameni care coseau a devenit, in 15 ani, o fabrica ale carei dimensiuni intimideaza orice producator de lenjerie din Europa. In prezent, grupul numara peste 3.000 de angajati si un lant de 113 magazine Jolidon, dintre care 65 proprii, in principalele orase si centre comerciale din Romania, 3 in Budapesta, 35 in Italia si 10 boutique-uri in Franta in sistem franchisa. 48

In 2004, Jolidon a facut o investitie importanta, preluand pachetul majoritar de actiuni al principalului concurent de pe piata romaneasca, Argos, o companie cu peste 800 de angajati si 60 de ani de traditie in domeniul lenjeriei si al costumelor de baie.

In decembrie 2006, Jolidon a achizitionat LCS Conf SA, una dintre cele mai mari fabrici de confectii din Romania, cu un istoric de peste cinci decenii, 1.000 de angajati si un brand de renume: Falla. La inceputul anului 2007, sub egida grupului Jolidon se mai adauga doua nume sonore in lenjeria italiana: Infiore si Chiaro di Luna, prin achizitionarea pachetului majoritar al companiei Emmeci, una dintre cele mai cunoscute firme producatoare de lenjerie din Italia. De la infiintarea sa, Jolidon s-a concentrat in special pe achizitii si dezvoltare in industria textila, dar in ultimii ani grupul si-a extins activitatea si in domeniul investitiilor financiare, fiind actionar majoritar al companiei Interdealer Capital Invest SA. De asemenea, a intrat si pe piata imobiliara, prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al companiei Cetate SA Suceava. Grupul Jolidon este un nume de referinta in economia romaneasca, fapt ce a determinat decernarea, in 15 noiembrie 2006, a trofeului international Superbrands.

www.wikipedia.ro

Un brand international

O prezenta internationala binecunoscuta, Jolidon lanseaza de 10 ani noile colectii cu prilejul celor mai prestigioase saloane mondiale in domeniu. Dintre acestea, la SIL Paris si Lyon Mode City, Jolidon a fost o prezenta constanta, an de an, incepand cu 1998. Lenjeria si costumele de baie marca Jolidon sunt exportate in intreaga lume, principalele destinatii fiind Italia, Franta, Ungaria, Germania, Elvetia, Belgia, Slovenia, Croatia, Polonia, Letonia, Rusia, Austria, Cipru, Malta, SUA, Canada, Japonia, Africa de Sud, Liban si Israel. n anul 2009, i-a extins afacerile i n Irlanda i Finlanda i a contractat clieni n Dubai, Arabia Saudit, Qatar i Coreea de Sud Cresterea exporturilor a determinat startul investitiilor in afara tarii, incepand prin infiintarea Jolidon Hungary KFT la Budapesta, in anul 2000, si continuand cu Jolidon Italia SRL, deschisa in 2001, la Milano, iar in 2003, cu Jolidon France SARL, infiintata la Paris. Apropierea de clienti a determinat ca in 2005 sa se continue investitia in Franta, prin deschiderea celui de-al doilea sediu, la Lyon. Gama colectiilor produse de Jolidon si Argos este vasta, acoperind cerintele diverselor categorii de clienti, atat in domeniul lenjeriei cat si al costumelor de baie. Prin coloristica si modele, colectiile se inscriu in tendintele internationale, contribuind hotarator la stabilirea tendintelor in moda romaneasca. 49

Inceputul anului 2006 a consacrat Jolidon ca unul din cele mai prestigioase nume in domeniul lenjeriei pe plan mondial, recunoasterea brand-ului romanesc venind chiar din patria lenjeriei, Franta. La Salonul International de Lenjerie de la Paris, din februarie 2006, Jolidon a obtinut unul dintre cele trei premii de excelenta puse in joc in cadrul evenimentului Ultralingerie. Inceputul anului 2007 a adus reconfirmarea valorii companiei, prin selectionarea de catre organizatorii Salonului de la Paris a celor doua produse aferente celor doua brand-uri Jolidon si Prelude pentru promovarea evenimentului Ultralingerie. Lyon Mode City 2007 a insemnat participarea Jolidon in spatiul dedicat celor mai puternice marci mondiale de corsetarie, avand vecini pe Chantelle, Pasionata, Empreinte, Lise Charmel, Nina Ricci, Esprit, Milesia. Cei 189 mp de stand au fost astfel ganditi, construiti si amenajati incat standul Jolidon si-a indeplinit intru totul rolul de adevarat mijloc de comunicare, facand posibile si prezentarile in fata clientilor, specialistilor si presei internationale, totul intr-un concept unitar, in vederea promovarii produselor si marcilor detinute de companie. Sezonul lansarii internationale a colectiilor de primavara-vara 2008 si a costumului de baie 2008 s-a incheiat pentru Jolidon in 28 septembrie 2007, la Milano, brandul clujean fiind singura prezenta romaneasca la acest eveniment. Prezentarea colectiilor Jolidon a avut loc intr-un cadru rafinat si avangardist, pozitionat in centrul Cadrilaterului modei din Milano.

www.wikipedia.ro, www.jolidon.ro

Publicul a fost format din cumparatorii celor mai importante retele specializate din Italia (printre care retelele Rinascente, Coin) si din reprezentanti ai presei scrise si audiovizuale specializate italiene si straine. In aceeasi seara, Jolidon a fost invitata sa premieze, alaturi de cele mai importante nume italiene din domeniu (Verde Veronique, La Perla, Ritratti) cel mai bun concept de boutique de lenjerie din Italia. Invitatia la cele doua evenimente pune in evidenta interesul de care se bucura Jolidon pe piata italiana, locul pe care l-a dobandit si recunoasterea valorii creatiilor Jolidon. Pe langa preocuparea fata de propriul brand, Jolidon sustine, an de an, proiecte sub egida Corporate Social Responsability. Printre acestea se numara suportul constant acordat tuturor manifestarilor studentesti, de mentionat fiind parteneriatul cu Universitatea de Arta si Design Cluj, concretizat prin sustinerea proiectelor de diploma, a Galei Absolventilor, acordarea de burse si stagii de practica studentilor UAD, suport in dotarea tehnica a atelierelor facultatii. Jolidon este si unul dintre sponsorii TIFF, editiile 2004 si 2005 consemnand si decernarea premiului Jolidon pentru debut in cinematografia romaneasca.Fiind o marca deosebit de competitiva si o companie invingatoare, careia ii place competitia si fair-play-ul, Jolidon este sponsorul echipei de

50

handball fete U-Jolidon, clasata pe podium in ultima editie a campionatului national si finalista a Challenge Cup. Producatorul clujean a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 101,7 mil. lei (24,2 mil. euro), in scadere cu 12,5% fata de anul precedent, rezultatele obtinute fiind mai mici fata de estimarile initiale. Cu toate acestea, compania clujeana resimte si ea criza financiara, iar sindicalistii sustin ca angajatii Jolidon sint in prezent platiti cu numai 75% din salarii, desi oamenii lucreaza cu norma intreaga. In acest sens cei de la Jolidon au declarat ca aceasta este doar o faza, ce va fi depasita fara a se recurge la disponibilizari. In plus, directorul adjunct al Jolidon a declarat ca nu se va renunta nici la promovare in urmatoarea perioada, deoarece pentru lux o femeie va cheltui intotdeauna. Jolidon detine in prezent 80 de magazine in tara, 35 in Italia, francizate, si trei magazine proprii in Franta. Din cauza notorietatii dobandite la nivel international, producatorul clujean inregistreaza in prezent pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro, ca urmare a faptului ca Orientul indepartat inunda atat piata europeana, cat si pe cea romaneasca cu sutiene si chiloti contrafacuti marca Jolidon. Jolidon, inregistreaza mari pierderi atat financiare, cat si din punct de vedere moral, ca urmare a prezentei pe piata romaneasca a propriei marci aplicate pe produse de calitate indoielnica importate din China si Vietnam.

www.wikipedia.ro, www.jolidon.ro

GEROVITAL
Nu se moare de batranete, ci de boala. Aceasta era convingerea profesorului doctor Ana Aslan, care a ajutat-o sa puna la punct celebrele produse marca Gerovital. Arhicunoscuta in intreaga lume, Gerovital este probabil singura marca de trei ori unica in lume: a promovat o noua stiinta geriatria, a impus infiintarea primului institut geriatric din lume si a devenit celebra fara niciun fel de campanie publicitara. Din pacate, astazi, Gerovital nu mai este o marca exclusiv autohtona, ea fiind produsa in peste 140 de state. Motivul: dupa 1989, cei care ar fi trebuit sa se ocupe de protejarea marcii nu au facut-o, invocnd diverse motive. Istoria Gerovital debuteaza in anul 1946, la Clinica Medicala din Timisoara, cand profesorul doctor Ana Aslan incepe sa studieze efectul intineritor al procainei. Desi confratii sai de breasla din tara si din strainatate priveau cu scepticism ambitia medicului roman, profesorul C.I. Parhon, doctor si profesor de endocrinologie si presedinte al Consiliului de Ministri, intelege beneficiile cercetarilor si faptul ca produsul si tratamentele Anei Aslan au rolul de a influenta pozitiv starea fizica si psihica a oamenilor, de a incetini imbatranirea organismului si de a ameliora reumatismul cronic degenerativ. Ca atare, el decide in 1952 sa se infiinteze, in premiera mondiala, Institutul de Geriatrie. Imediat, infiintarea 51

Institutului de Geriatrie a provocat un veritabil cutremur, miscand lumea stiintifica, dar mai ales oferind noi sperante omului. In acelasi an, gratie inventiei sale, Ana Aslan primeste pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei premiul international si medalia Leon Bernard, prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, dar si numeroase distinctii internationale (ordinul Merito della Republica Italia, ordinul Cavaler al Ordinului Palmes acadmiques - Franta, si titlul de Profesor Honoris Causa si Doctor emerit al Universitatii Braganca Paulista din Brazilia, membru al Academiei de Stiinte din New York). Ulterior infiintarii Institutului de Geriatrie, profesorul Ana Aslan incepe sa prepare in laborator vitamina H3-Gerovital, produs farmaceutic cu proprietati regeneratoare, astazi celebru in lume. Insa prepararea in serie si introducerea in circuitul farmaceutic a vitaminei H3 - Gerovital incepe in 1958, an in care se si breveteaza si inregistreza la Oficiul de Stat pentru Invent ii si Marci (OSIM), dupa care Ministerul Sanatatii omologheaza Gerovital H3 sub forma de drajeuri, crema terapeutica si lotiune capilara. In anul 1976, dupa ani de studii alaturi de farmacista Elena Polovrageanu, Ana Aslan primeste brevetul de inventator pentru Aslavital, un alt produs eficace in terapia sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Dupa opt ani, Aslavital, care dadea rezultate in tratarea deficientelor nervoase, este omologat si pentru copii. Potrivit legislatiei Romaniei din perioada 1947-1989, dreptul asupra marcii Gerovital a apartinut Institutului de Geriatrie si statului roman. Insa, dupa 1989, cei 12 directori care s-au succedat la conducere Institutului de Geriatrie nu s-au mai ocupat sa rezolve problema proprietatii asupra marcii Gerovital sau a produsului Aslavital pus la punct de profesorul Aslan.

www.wall-street.ro , www.farmec.ro

Ca atare, astazi Institutul de Geriatrie care efectueaza tratamente complexe aplicand metoda Aslan cumpara aceste produse, din tara, fie din afara. Si aceasta deoarece dupa 1989 marca Gerovital a fost inregistrata in 140 de tari, iar din 2004 in Romania proprietatea marcii apartine companiei Sicomed (cremele Gerovital sunt produse de doua fabrici de cosmetice - Gerovital Cosmetics si Farmec Cluj). Insa marca Gerovital fara metoda Ana Aslan este lipsita de continut, ceea ce aduce mari prejudicii Institutului de Geriatrie. Si aceasta deoarece tratamentul geriatric aplicat in Romania, respectand metoda Ana Aslan, are un caracter complex, care vine in completarea unor cure balneare in statiuni autohtone unice in lume (Herculane, Covasna, Eforie Nord, Mangalia, Neptun). Ca atare, avand ca rezultat profilaxia si incetinirea proceselor involutive si ale patologiei asociate batranetii, tratamentul adevarat cu Gerovital nu se poate face decat la Institutul de geriatrie, care respecta si azi secretele Anei Aslan. Ambalajul cu semnatura Aslan a generat succesul marcii. Gerovital este un nume care a cunoscut celebritatea, sfidand toate regulile publicitatii, impunandu-se fara ajutorul campaniilor publicitare. Nu a avut nevoie de niciun element din binecunoscutul arsenal pus in actiune de firme specializate: clipuri, melodii, postere, sloganuri. Produsul a fost promovat exclusiv de Ana Aslan, elevii acesteia, sau de catre diversi diplomati romani. Insa cei care au fost adevaratii agenti publicitari ai 52

Gerovital in lume au fost pacientii Anei Aslan: de la VIP-uri pana la persoane necunoscute, toti animati de dorinta de a trai mai mult, fara probleme de sanatate. Din acest motiv, a fost o vreme cand in afara Romania era sinonima cu Gerovital si cu Ana Aslan. Ca atare, daca s-ar impune necesitatea unui slogan pentru marca Gerovital, cel mai indicat ar fi mottoul Anei Aslan: Sa dam viata anilor si ani vietii. Dar la succesul Gerovital a concurat si ambalajul acestui produs farmaceutic devenit faimos in intreaga lume. Nu se stie cine a conceput ambalajele, dar cu siguranta a avut o idee formidabila: produsele Gerovital sunt garantate de semnatura olografa a prof. dr. Ana Aslan. Gerovital a adus Romaniei venituri imense. Pentru a va face o imagine asupra beneficiilor obtinute de tara noastra de pe urma Gerovital, trebuie mentionat doar faptul ca in anii comunismului, cand granitele Romaniei erau inchise, diverse reputate personalitati din intreaga lume au sosit la Institutul de Geriatrie din Bucuresti pentru a beneficia de principiile miraculoase ale marcii inventate de Ana Aslan. Printre cei care au sosit in Romania, intr-o discretie deosebita, pe vremea lui Ceausescu, ca sa beneficieze de tratamente complexe cu Gerovital sau numarat De Gaulle, Tito, Hrusciov, J.F. Kenedy, Marcos, Aristotel Onassis, Salvador Dali, Pablo Neruda, Indira Ghandi, Golda Mayer, Sucharno Sucharto, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Frank Sinatra, Charlie Chaplin, Claudia Cardinale, Ymma Sumak sau Somerset Maugham. Chiar si cuplul Ceausescu a fost la un moment dat unul dintre beneficiarii tratamentelor cu elixirul tineretii, Gerovital, puse in practica de Ana Aslan. Despre Gerovital, specialistii in branding si marketing obisnuiesc sa spuna ca este una din marcile emblematice ale romanilor. El este brandul care a oferit decenii la rand specificitate Romaniei in domeniul farmaceutic, cosmetic si turistic.

www.wall-street.ro , www.farmec.ro

O simpla cautare a cuvantului Gerovital pe Google releva peste 530.000 de rezultate, fapt ce denota notorietatea brandului. Cu toate acestea, acest brand nu a fost suficient exploatat din punct de vedere comercial dupa 1989 si ca atare piata romaneasca a cosmeticelor a ajuns sa fie dominata de produse ale unor companii multinationale (Avon, Oriflame, Beiersdorf sau L- Oreal). Statisticile arata ca dintr-o piata evaluata la 250-350 milioane euro, produsele romanesti detin la ora actuala o cota de numai 10%. Farmec este cel mai mare productor de cosmetice din Romnia i unul dintre cei mai importani din Europa de Sud-Est. Producatorul clujean de cosmetice Farmec a preluat integral drepturile de utilizare a marcii Gerovital, pentru 1,2 milioane de euro in 2008. Pana acum drepturile asupra produsului Gerovital H3, creat de prof. dr. Ana Aslan, erau detinute in coproprietate de Farmec si Gerovital Cosmetics (fosta Miraj Bucuresti).Obiectul tranzactiei a constat in transferarea tuturor drepturilor asupra marcilor care contin cuvintele Gerovital, Aslan, Ana Aslan, GC sau combinatii ale acestora din patrimoniul Gerovital Cosmetics catre Farmec SA. In contextul in care, in 2007 marca Gerovital produsa de Farmec detinea o cota de piata de 13,5%, iar cea produsa de Gerovital Cosmetics de 1,7%, tranzactia a fost evaluata la 1,2 milioane euro. Procesul efectiv de achizitionare a marcii a durat 53

sase luni. Planurile Farmec pentru marca Gerovital vizeaza dezvoltarea de noi produse si cresterea notorietatii marcii pe piata interna si externa.

EUGENIA
Biscuit romanesc prin excelenta, Eugenia a reusit, inca de la inceputul anilor '60, sa castige un public consumator larg, de la elevi pana la adulti, aceasta fiind cea mai accesibila gustare din timpul pauzelor. Unul dintre producatorii Eugeniei este compania de panificatie Bega Pam, care are o traditie in domeniu de peste 50 de ani. Firma timisoreana a reusit chiar sa exporte produsul in Canada, in conditiile in care principalele categorii de produse care au adus companiei cele mai mari venituri sunt panificatia, biscuitii si napolitanele. Cu toate ca produsul nu a beneficiat de un brand management special, marca a devenit substantiv comun, produsul nemaifiind numit biscuiti cu crema de cacao, si pur si simplu eugenie. Desi Eugenia nu s-a remarcat niciodata prin standarde calitative ridicate, ci mai ales prin pretul de comercializare scazut, brand-ul sau a cunoscut o evolutie asemanatoare marilor marci internationale, precum Adidas sau Xerox. In ambele cazuri, marca s-a bucurat de o mare popularitate, astfel incat s-a transformat in insasi denumirea produsului, astazi consumatorii cumparand adidasi si xeroxand diverse documente.

www.farmec.ro , www.wall-street.ro, www.wikipedia.ro

MURFATLAR
Murfatlar, podgorie de inalt prestigiu a Romniei, amplasata in centrul Podisului Dobrogean, este beneficiara unui climat generos, ce ofera sansa realizarii unor vinuri naturale dulci, remarcabile, certificate de profesionisti si cu nenumarate medalii de aur la concursurile internationale (Barcelona, Bruxelles, Budapesta, Yalta, Ljublijana, Langenlois, Montpellier, New York, Sofia, Viena, Bucuresti etc.). Traditia milenara a podgoriilor dobrogene, atestata si de exponatele Muzeului Vinului din incinta Complexului de vinificatie al societatii, se regaseste mai recent in bazinul viticol Murfatlar, respectiv la inceputul secolului XX (1907) cand au fost create primele plantatii cu soiuri europene altoite (urmare a dezastrului foloxeric din 1884), dintre care s-au remarcat: Chardonnay, Pinot Gris si Pinot Noir. Crearea Statiunii de cercetari viticole Murfatlar in 1927 a permis extinderea sortimentului cu alte soiuri valoroase ca: Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Traminer, Riesling italian, Cabernet Sauvignon si Merlot. 54

Consolidarea podgoriei Murfatlar se realizeaza incepand cu anul 1955 prin infiintarea Intreprinderii de stat Murfatlar cu profil viti-vinicol, ce insumeaza in prezent circa 1800 ha de plantatii viticole. Centrul viticol Murfatlar cuprinde arealul viticol existent in zona localitatilor Basarabi, Valul lui Traian, Poarta Alba, Simioc, Valea Dacilor, insumand in total circa 3000 ha plantatii viticole. Solurile aride cu suport de calcar ce in multe locuri devine aparent, climatul continental excesiv cu veri foarte caldurose, toamne lungi si insorite, regimul pluviometric deficitar (sub 400 litri/m2), repartizat in special primavara (mai-iunie) si toamna (noiembrie-decembrie), asigura o maturare uniforma a strugurilor, facilitand chiar in unii ani o supramaturare cu concursul unei ciuperci (Botrytis cinerea var. nobilis) ce conduce la supraconcentrarea in zahar a strugurilor, factor esential in realizarea vinurilor naturale licoroase.

Principalele soiuri de vinuri realizate

Chardonnay Vin cu rezonante galice (soi introdus in podgorie de peste 80 de aani), de o finete si o aroma asemanatoare fnului cosit sau toporasilor. Reprezentant legitim al vinurilor licoroase de Murfatlar, stralucitor, galben auriu, cu o dulceata similara nectarului, ambrozia zeilor, echilibrat, blajin, dar si razbunator pentru cei ce abuzeaza de compania sa, mladios, uleios; exceleaza cand este innobilat prin invechire.

Pinot Gris

www.ici.ro, www.wikipedia.ro

Muscat Ottonel

Caracteristic prin aroma, penetrant pana in cele mai ascunse simtiri; este subtil la varste fragede si imbietor si seducator pe masura invechirii, alaturi de aroma cu un buchet neintrecut. Titanul vinurilor rosii ce prin invechire isi innobileaza gustul si coloristica spre tente rubinii degradate spre ruginiu. Plin de aroma, scanteietor, bogat in toate darurile pamantului si cerului. Buchetul de invechire, condensat in butoaie de stejar, este inconfundabil si neuitat. Vin rosu catifelat, dar in acelasi timp auster, taciturn si pedant. Soi renumit ce a adus faima vinurilor de Bourgogne, carora, datorita microclimatului si solului de Murfatlar, li s-au adaugat calitati inegalabile. Vinuri seci cu aroma caracteristica fin exprimata, fructuos si cu aciditate placuta, solicitat

Carbernet Sauvignon

Pinot Noir

Riesling

55

de marea masa a consumatorilor.

Recomandari pentru consum

Vinuri albe seci Proaspete si cu un parfum de fruct (Riesling italian, Sauvignon blanc, Chardonnay) se recomanda a fi servite la o temperatura de 6-9C, in compania preparatelor de peste, fructe de mare, entre-urilor si hors d'ouvre-urile de orice fel. Vinuri albe demiseci si demidulci Vinurile rosii (Sauvignon blanc, Chardonnay) insotesc cu succes entre-urile si hors d'ouvre-urile fiind servite la o temperatura de 9-11C.

Mai moi se recomanda la preparatele culinare grele, pe baza de vanat, cele mai vechi se asorteaza cu specialitatile de gratar, iar cele vechi, deosebite, se armonizeaza cu branzeturile de calitate fermentate, pateuri de ficat (foie gras); se vor consuma la o temperatura ambianta de 15-18C. Pot fi servite atat cu foie gras, cu deserturi dulci, cat si cu fructe proaspete, alaturi de vinuri spumante demiseci.

Vinurile licoroase

www.ici.ro, www.wikipedia.ro

TAROM
S.C. Transporturile Aeriene Romne S.A. (TAROM) este principala companie aerian din Romnia, cu o ndelungat tradiie n domeniu. 2004 este primul an n care compania a avut profit, revenindu-i dup o perioad foarte dificil, n care a suferit pierderi din cauza rutelor neprofitabile. Compania Tarom este controlat n proporie de 96,7% de Ministerul Transporturilor, ceilali acionari fiind SIF Muntenia, Compania Naional Aeroportul Bucureti Otopeni i ROMATSA.

nceputurile
TAROM i are originile n anul 1920. Acela a fost anul n care s-a creat Compania FrancoRomn Pentru Navigaie Aerian (CFRNA). Compania folosea avioane franceze POTEZ pentru a transporta cltori, marf i pot, de la Paris la Bucureti, via multe orae din Europa.

56

n 1925, oraul Galai a devenit prima destinaie intern romneasc pentru linia aerian, iar n 1926, numele liniei a fost schimbat n Compania Internaional De Navigaie Aerian (CIDNA). n 1930 numele a fost schimbat iar n LARES (Liniile Aeriene Romne Exploatate de Stat), iar n 1937, LARES a fuzionat cu principalul su adversar, SARTA (Societatea Romn de Transporturi Aeriene).

Dup al doilea rzboi mondial

Pe 8 august 1945, s-a nfiinat compania aerian TARS (Transporturile Aeriene RomnoSovietice). Compania era n subordinea att a guvernului romn, ct i a celui sovietic. ncepnd cu data de 1 februarie 1946 au fost nfiinate zboruri interne de la aeroportul Bneasa din Bucureti. n data de 18 septembrie 1954 compania a devenit TAROM (Transporturile Aeriene ROMne). n decurs de 6 ani compania a reuit s se conecteze la princiaplele capitale europene. nc 6 ani au trebuit pn la primul zbor trans-atlantic. n 1974 TAROM a nceput zboruri ctre Aeroportul Internaional JFK din New York i spre Australia, zburnd la Sydney, via Calcutta. Dac n anii 1950 i 1960, Romnia fiind o ar din blocul estic, TAROM a fost forat s cumpere doar aeronave sovietice. Dup 1970, alturi de JAT, a fost printre puinele linii aeriene din blocul estic care a introdus i avioane produse n SUA i Europa de Vest, printre care BAC 1-11 i Boeing 707. n anii 1980, TAROM a achiziionat cele cteva aeronave Rombac produse sub licen britanic n Romnia.

n anii 1990
Dup cderea Uniunii Sovietice, TAROM a putut s cumpere mai multe avioane produse n occident. n 1993, TAROM efectua zboruri din Romnia ctre Montreal i Bangkok folosind aeronavele Ilyushin Il-62 i Airbus A310. n anii '90, TAROM i-a nlocuit flota de Boeing 707 cu trei aeronave noi, de tip (Airbus A310)

www.tarom.ro , www.wikipedia.ro

n secolul al XXI-lea
ntre 2000 i 2003, TAROM a sistat cursele spre Bangkok, Montreal, Chicago, Beijing, New York, Craiova, Tulcea, Caransebe i Constana pentru c nu erau rentabile. Anul 2004 a fost primul an care a adus profit companiei din ultimii 10 ani. n prezent a) Numrul de pasageri 2009: 1,7 milioane de persoane 2008: 1,98 milioane pasageri, cu 5% mai mult dect n 2007, b) Venituri din exploatare

57

2009: 1,1 miliarde lei 2008: 404 milioane USD, cu 10% mai mult fa de 2007. c) Venitul net 2009: -90,9 milioane lei (pierdere) d) Rute TAROM ncearc s-i dezvolte rutele de zbor, orientndu-se asupra aeroporturilor din Bucureti (OTP), Timioara (TSR) i Cluj-Napoca (CLJ) (n ordinea traficului de pasageri). e) Flota Flota Tarom este alctuit din 26 de aeronave, operate de 235 de piloi n prezent, flota sa aerian este compus din: 2 Airbus A310 4 Airbus A318-111 4 Boeing 737-300 4 Boeing 737-700 3 Boeing 737-800 7 Arospatiale ATR 42-500 2 Arospatiale ATR 72-500

www.tarom.ro , www.wikipedia.ro

Flota scoas din funciune Boeing 737-500 (YR-BGZ) Boeing 737-300 (YR-BGX "Galai") ATR 42-300 (YR-ATX "Dmbovia") DC-10 (OO-JOT) Ilyushin Il-62 BAC One-Eleven ROMBAC 1-11 Ilyushin Il-18 Tupolev Tu-154 Antonov An-24 Boeing 707 Ilyushin Il-14 58

 Numele aeronavelor

Aeronava

nmatriculare

Nume

Airbus A310-300

YR-LCA

"Transilvania"

YR-LCB

"Moldova"

Airbus A318

YR-ASA

"Aurel Vlaicu"

YR-ASB

"Traian Vuia"

YR-ASC

"Henri Coand"

www.tarom.ro , www.wikipedia.ro

YR-ASD

"Smaranda Brescu"

Boeing 737-300

YR-BGA

"Alba-Iulia"

YR-BGB

"Bucureti"

YR-BGD

"Deva"

59

YR-BGE

"Timioara"

Boeing 737-700

YR-BGF

"Brila"

YR-BGG

"Craiova"

YR-BGH

"Hunedoara"

YR-BGI

"Iai"

Boeing 737-800

YR-BGP

"Ploieti"

YR-BGR

"Brasov"

www.tarom.ro , www.wikipedia.ro

YR-BGS

"Sibiu"

ATR 42-500

YR-ATA

"Dunrea"

YR-ATB

"Bistria"

YR-ATC

"Mure"

60

YR-ATD

"Cri"

YR-ATE

"Olt"

YR-ATF

"Arge"

YR-ATG

"Dmbovia"

ATR 72-500

YR-ATH

"Some"

YR-ATI

"Ialomia"

www.tarom.ro , www.wikipedia.ro

DERO
Dero, liderul in volum al pietei detergentilor de rufe, este o marca romaneasca moderna si, in acelasi timp, cu o traditie de peste 40 de ani.

O marca inovatoare, 100% romaneasca

Dero a intrat in viata gospodinelor din Romania in 1966, ca produs al fabricii de detergenti din Ploiesti. In decursul anilor, a ajuns sa fie marca sinonima cu "detergentul", pastrandu-si aceasta asociere pana in ziua de azi, cand numele sau continua sa fie folosit de catre romani pentru a desemna, in mod generic, orice fel de detergent. In 1995, marca Dero a fost achizitionata de catre Unilever odata cu fabrica de detergenti de la Ploiesti. Includerea in portofoliul Unilever a insemnat inceputul modernizarii produsului si a ambalajului 61

 astfel incat Dero le-a oferit consumatorilor un detergent romanesc de o calitate la standarde occidentale. De asemenea, s-a schimbat si comunicarea Dero, dar in asa fel incat i s-a pastrat specificul de marca 100% romaneasca. Astfel, echipat cu tot ceea ce ii trebuie pentru a concura cu succes pe piata, Dero a inceput o viata noua, relansandu-se in 1996. Datorita atentiei permanente la nevoile consumatorilor sai, Dero a adus in anii urmatori o serie lunga de inovatii. De exemplu, in 1998, Dero este prima marca din segmentul economic care lanseaza o varianta pentru spalare automata, iar doi ani mai tarziu devine prima marca din Romania care a lansat un produs "2 in 1" (detergent + balsam).

Dero scoate cele mai frecvente 99 de pete si continua seria inovatiilor

In martie 2004, marca a fost relansata cu un nou slogan: "Dero scoate cele mai frecvente 99 de pete". Ideea aplicarii conceptului celor 99 de pete a venit ca raspuns la asteptarile consumatorilor privitoare la ce inseamna un detergent care "curata bine". Prima campanie de comunicare lansata pe baza conceptului celor 99 de pete a avut in centru trei spoturi "Ciorba de burta", "Bunicul pierdut si gasit in mina de carbune" si "Ketchup" care au ilustrat, prin situatii neasteptate si amuzante, faptul ca Dero poate scoate tot felul de pete. Dupa lansarea gamei de detergenti concentrati in noiembrie 2006, campania a continuat cu un nou spot TV "Siropul de Tuse" asigurandu-i pe consumatorii ca, si in varianta concentrata, Dero scoate in continuare cele mai frecvente 99 de pete. Seria inovatiilor a continuat in anul 2005 cu relansarea gamei Dero 2in1, careia i-a fost adaugat ingredientul Aloe Vera. Noua varianta a intrat in viata consumatorilor din Bucuresti intr-un mod neconventional, fiind plasata in casute parfumate amplasate in autobuze. O alta inovatie de la Dero, lansata in toamna anului 2006, este varianta Dero Alb Dalb (detergent + inalbitor), care reda albul rufelor.

www.unilever.ro

O marca 100% romaneasca si prin promotii

Dero a demonstrat, si prin promotiile desfasurate, ca este mereu "pe aceeasi lungime de unda" cu dorintele si stilul de viata al romanilor. De exemplu, prin promotia de Craciun "O casa 9 in 9-ul an", derulata in 2004 si 2005, Dero a oferit, pe langa premii de sezon - frigidere pline cu bunatati - si un mare premiu, la care viseaza toti romanii: un apartament. De asemenea, stiind ca pentru multi romani costul intretinerii poate sta in calea unei vacante reusite, Dero "le-a dat vacanta de la plata facturilor", prin promotia desfasurata in vara anului 2005. Castigatorilor promotiei le-au fost platite facturile, pentru ca ei sa se poata bucura de o vacanta de vis. In 2006, prin campania "Vine vara, bine-mi pare", al carei spot a evocat atmosfera tipica de vacanta romaneasca, Dero a lansat o editie limitata de vara si le-a oferit consumatorilor drept premii manusi de gratar, corturi de familie si tot ce-i trebuie romanului pentru o vacanta pe cinste. Marca preferata de cei mai multi romani 62

Pe o piata foarte concurentiala, Dero este, de ani buni, lider de piata in volum. In prezent, unul din trei pachete de detergent cumparate in Romania poarta marca Dero. De ce? Fiindca Dero este detergentul "de zi cu zi", care spala bine si improspateaza, la un pret accesibil. Consumatoarea de detergent isi doreste sa stie, in primul rand, ca produsul pe care l-a cumparat se tine de cuvant, iar Dero nu a dezamagit-o niciodata. De-a lungul timpului, Dero si-a pastrat aceleasi valori. Dero vorbeste onest, simplu si familiar cu consumatorii sai, fiind mereu aceeasi marca plina de viata, necomplicata, vesela si amuzanta, care isi indeplineste intotdeauna promisiunile. Dero combina traditia, inovatia si pasiunea pentru a raspunde prompt nevoilor consumatorilor, reinventandu-se mereu.

La aniversarea a 40 de ani, Dero aduce inapoi "Parfumul Anilor Cei mai Frumosi"
Anul 2007 a marcat pentru Dero aniversarea a 40 de ani de traditie pe piata romaneasca. Dero si-a sarbatorit aniversarea prin campania promotionala "Parfumul Anilor Cei Mai Frumosi". Astfel, consumatorii sai au avut prilejul de a trai noi momente de bucurie, aducandu-si aminte de anii tineretii. Campania s-a inspirat din aspectele pozitive, autentice si valoroase ale unei perioade recunoscute mai ales prin slagarele de altadata. Pornind de aici, atmosfera intregii campanii s-a conturat in jurul ideii slagarelor de neuitat. Asadar, pentru colectia speciala Dero "Parfumul anilor cei mai frumosi", lansata prin aceasta campanie, au fost create cinci pachete de Dero, fiecare prezentand imaginea unui binecunoscut interpret: Anda Calugareanu, Corina Chiriac, Cornel Constantiniu, Aura Urziceanu si Dan Spataru. Pachetele de Dero au continut si cadouri: fie un CD cu slagarele "de neuitat", fie o rama foto pentru cele mai frumoase amintiri.

www.unilever.ro

Dero - liderul pietei de detergenti

Piata de detergenti a avut, in Iulie-August 2007, pentru prima data in ultimii 5 ani, un nou lider. In aceasta perioada, Dero a atins un record in ce priveste cota de piata valorica - 28.5% si a devenit astfel detergentul numarul 1 in Romania (The Nielsen Company ). Dero, marca romanesca a companiei Unilever, cu o traditie de peste 40 de ani, este detergentul cu cel mai mare numar de consumatori din Romania (GFK, 2006) si, de multi ani, liderul pietei in volum (The Nielsen Company). Un alt brand a fost insa, in ultimii 5 ani, liderul in valoare al pietei de detergenti din Romania. In tot acest timp, Dero a inovat continuu, mizand pe produse adaptate nevoilor consumatorilor romani si folosind un ton onest, simplu si usor de inteles. Campania 99 de pete, lansarea Dero 2in1 Aloe Vera sau Dero Alb Dalb, au adus nu numai beneficii relevante pentru romani, ci si un strop de 63

culoare, umor si ironie in reclamele categoriei de detergenti. Dero a continuat astfel sa creasca, consolidandu-si pozitia de lider in volum si crescandu-si cota de piata in valoare. Un rol covarsitor in atingerea pozitiei de lider l-a avut insa campania Dero "Parfumul anilor cei mai frumosi", editia limitata ce a invitat consumatorii sa reasculte slagare indragite, aducandu-le inapoi amintirile plcute ale anilor tineretii. Romani de toate varstele au cumparat editia speciala Dero, si, odata cu ea, au retrait senzatia ca viata e din nou mai simpla si mai vesela.O campanie despre nostalgie, despre vremurile de demult, a ajutat Dero sa ajunga lider de piata, demonstrand astfel ca, odata cueconomia, se schimba si mentalitatea romanilor. Povestea Dero ar putea fi povestea oricarui brand de succes, dovada ca o marca locala poate reveni in prim plan si prelua conducerea in fata unui brand global. Romanii sunt bucurosi, nu rusinati, sa cumpere un brand romanesc, transformandu-l in lider de piata. Si aceasta transformare are implicatii ce trec cu mult de limitele raftului de detergenti.

Familia Dero a crescut

In urma cu 7 ani, Dero oferea romanilor primul detergent 2in1 - Dero cu Aloe Vera. Gratie proprietatilor benefice ale noului ingredient, produsul imbina puterea unui detergent cu efectul de balsam. In octombrie 2007, Dero a lansat inca o varianta 2in1 - Dero cu Alint de Levantica si Iasomie, promitand consumatoarelor ca va face din spalat un adevarat rasfat si ca va lasa hainele nu doar curate, dar si parfumate si catifelate. Astfel, portofoliul de produse Dero cuprinde in prezent 4 variante permanente, disponibile atat in formula pentru spalare manuala, cat si in cea pentru spalare automata: Dero Surf, Dero 2in1 cu Alint de Aloe Vera (detergent + balsam), Dero 2in1 cu Alint de Levantica si Iasomie (detergent + balsam) si Dero Alb Dalb (detergent + inalbitor).

www.unilever.ro

Cand concurezi pe a treia cea mai mare piata din industria bunurilor de larg consum din Romania, fiecare punct de cota de piata castigat este o victorie importanta pentru oricare dintre jucatori, spune Valentina Tagartoi. "Piata de detergenti este puternic polarizata (segmentul de pret premium si cel economic detin, impreuna, peste 75% din vanzari) si extrem de competitiva (trei companii multinationale, P&G, Unilever, Henkel, detin impreuna aproape 90% din vanzari). Piata de detergenti este, de asemenea, una foarte aglomerata din punctul de vedere al mesajelor transmise, cu zece marci sustinute pe TV in 2007 si zeci de mesaje distincte. Bugetele sunt pe masura, iar Dero este una dintre marcile sustinute puternic, revenindu-i aproximativ 20% din investitiile in aceasta categorie (la valoarea de ratecard). In acest context, Dero a reusit sa isi tripleze vanzarile si sa castige 9 puncte de cota de piata in valoare in doar 4 ani." In 2007, Dero a reprezentat 27,7% din valoarea pietei de detergenti, estimata de The Nielsen Company la 170 de milioane de euro. 64

Principalii concurenti ai Unilever, prezent pe piata de detergenti cu Dero, Omo si Bona, sunt companiile P&G (Ariel, Tide, Bonux) si Henkel (Persil, Rex). La nivel de brand, Dero este situat pe primul loc in segmentul "economic", unde concureaza cu Bonux, dar la nivelul intregii piete, Dero concureaza cu liderul din segmentul premium, Ariel. Astfel, daca Ariel este liderul pietei dupa valoarea vanzarilor, Dero conduce piata in volum, caci in prezent unul din trei pachete de detergent cumparate in Romania poarta marca Dero.

Dero te surprinde
In fiecare secunda, in Romania se cumpara un pachet de Dero Dero este marca de detergenti cu cel mai mare numar de consumatori din Romania (65% dintre gospodariile din Romania au cumparat cel putin un pachet de Dero in ultimul an In ultimii trei ani, peste 10% din populatia Romaniei a primit o mostra de Dero Dero este lider de piata valoric in Republica Moldova In octombrie 2006, campania "99 de pete" a fost premiata cu Argint la IPA Effectiveness Awards, unul dintre cele mai prestigioase si riguroase programe internationale de premiere a campaniilor de marketing ce au dovedit impactul comercial al ideilor lor. Dero a fost astfel prima marca romaneasca premiata la IPA Effectiveness Awards. In 2007, la cea de-a patra editie a Effie Awards - singurul festival din Romania care rasplateste eficienta in publicitate - Dero a castigat doua premii: un Golden Effie pentru campania "Vine vara, bine-mi pare" si un Silver Effie pentru campania de lansare a Dero Alb Dalb.

www.unilever.ro

3.CONTABILITATEA LA NIVELUL GRUPURILOR DE SOCIETATI

Pentru a aprecia evolutia pozitiei financiare si performantelor grupurilor de societati este necesar sa se dispuna de conturile de grup sau conturile consolidate. Conturile consolidate, care sunt elaborate pe baza conturilor individuale prezentate de fiecare societate a grupului, au ca scop furnizarea de informatii financiare cu privire la grup, ca si cum acesta ar forma o singura entitate. Intocmirea conturilor consolidate presupune depasirea cadrului conturilor individuale ale societatii mama, cu scopul de a construi o imagine unica a unui grup de societati ce apartin unui ansamblu economic coerent.

1. De ce sunt necesare conturile consolidate?

Conturile consolidate ocupa primul loc in comunicarea financiara a grupurilor de societati datorita incapacitatii conturilor individuale ale societatii mama de a prezenta o imagine de ansamblu asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si rezultatelor intregului grup. 65

In acest sens: In bilantul societatii mama, titlurile de participare detinute sunt contabilizate la costul de achizitie, ceea ce nu permite sa se aprecieze evolutia ulterioara a investitiei; In contul de profit si pierdere, societatea mama nu prezinta performantele filialelor decat in masura in care contabilizeaza dividendele primite si provizioanele pentru deprecierea titlurilor de participare; in consecinta, apare o distorsiune in prezenatrea performantelor reale ale filialei in conturile societatii mama deoarece, de cele mai multe ori, dividendele sunt diferite de rezultatele filialei; de asemenea, este imposibil, pentru un utilizator extern al conturilor societatii mama, sa aprecieze daca cifra de afaceri corespunde in intregime vanzarilor exterioare grupului sau, in parte, si operatiilor realizate cu societatile din cadrul grupului (exemplul cel mai frecvent este cel al societatii mama care-si vinde productia propriilor filiale, filiale ce se ocupa de comercializare); O situatie financiara aparent sanatoasa a societatii mama poate sa fie compromisa de indatorarea uneia sau mai multor societati din cadrul grupului. Conturile consolidate permit evitarea acestor inconveniente si contribuie la prezentarea de informatii extrem de utile pentru: investitori (actionari), creditori de fonduri (bancile, in special), analisti financiari si alti utilizatori. Investitorii, actuali si potentiali, gasesc in conturile consolidate informatiicu privire la activele, datoriile, rezultatul, capacitatea de autofinantare si fluxurile de trezorerie ale ansamblului economic constituit de grup, informatii ce permit o apreciere, in conditii cat mai bune, a valorii societatii mama.
Odile Dandon, Philippe Dandon, La consolidation, Methodologie et pratiques, Expert Comptable Media, Paris, 1988, pag.9 Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.23-24

Creditorilor de fonduri (bancilor) conturilor consolidate le permit sa aprecieze modul in care creditele acordate se adapteaza nevoilor reale si posibilitatilor de rambursare alre grupului. De exemplu, daca creditul este acordat societatii mama, pa baza conturilor consolidate se poate aprecia puterea financiara a intregului grup. Dimpotriva, daca este vorba despre o alta societate din cadrul grupului, ele permit evaluarea ajutorului pe care aceasta ar putea sa-l primeasca din partea grpului, in caz de faliment. De asemenea, pe baza informatiilor din conturile consolidate, analistii financiari pot sa efectueze analize mult mai pertinente ale ratelor de rentabilitate, capacitatilor de investitii, cifrei de afaceri etc. Fiind de origine anglo-saxona, conturile consolidate sunt construite pe baza suprematiei realitatii economice asupra aparentei juridice. Realitatea unui grup este data de faptul ca societatea mama domina filialele sale si poate, in orice moment, sa le suprime autonomia de gestiune, in timp ce, in aparenta, fiecare filiala are personalitate juridica distincta si patrimoniu propriu.

66

Toate aceste consideratii, adaugate la posibilitatea pe care o ofera consolidarea de a elimina anomaliile de origine fiscala, confera conturilor consolidate primul loc in ierarhia documentelor financiare intocmite pentru informarea actionarilor si tertilor.

2. Reglementarile contabile nationale si internationale referitoare la conturile consolidate

2.1. Reglementari contabile nationale privind conturile consolidate Primele conturi consolidate au fost intocmite de societatea americana National Lead, in 1892. Pana in 1929, obligativitatea intocmirii conturilor consolidate nu a fost prevazuta de nici o reglementare contabila. Crahul bursei din New York a provocat insa introducerea unei proceduri mai formalizate de normalizare contabila. Astfel, in 1934, se formeaza Comisia Valorilor Mobiliare (Securities and Exchange Commission), care obliga societatile cotate in bursa sa adauge la raportarile anuale, pe langa conturile individuale, si conturile consolidate. Regulile contabile americane cu privire la conturile consolidate sunt cuprinse in diferite capitole ale volumului Current text, publicat regulat si actualizat de Financial Accounting Standards Board (FASBorganismul american de normalizare):

Primele conturi consolidate au fost publicate, in 1892, de societatea americana National Lead. Benot Lebrun, Les comptes consolids, Les ditions DEMOS, Paris, 1998, pag. 21. Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 24-25

Numele capitolului Gruparile de intreprinderi (Business combination)

Consolidare (consolidation)

Investitii: punerea in echivalenta (Investments: equity method) Conversia din moneda straina (Foreign currency translation) Imobilizari necorporale (Intangible assets)

Subiectul tratat tehnica achizitionarii de intreprinderi si punerea in comun de interese determinarea si analiza pretului de achizitie determinarea perimetrului de consolidare si prezentarea tehnicii de consolidare, in cazul integrarii globale tehnica punerii in echivalenta conversia conturilor entitatilor straine tratamentul diferentei de achizitie (fondului comercial)

67

In Marea Britanie, bursa de la Londra emite, in 1939, primele dispozitii referitoare la obligativitatea intocmirii conturilor consolidate de catre societatile cotate. Insa, inainte de aceasta data, la randul sau, Institutul expertilor contabili din Anglia si Tara Galilor (Institute of Chartered Accountants in England and Wales- ICAEW) a publicat oficial o recomandare in favoarea intocmirii de conturi consolidate. Legea societatilor din 1947 (Companies Act) face din aceasta recomandare o dispozitie obligatorie. Prevederile Directivei a VII-a europene cu privire la conturile consolidate sunt asimilate in reglementarile contabile britanice prin intermediul Legii societatilor din 1989. Principalele reglementari britanice cu privire la conturile consolidate se regasesc in urmatoarele norme de comunicare financiara (Financial Reporting Standards-FRS) si enunturi ale praticii contabile normalizate (Statement of Standard Accounting Practice- SSAP): SSAP 1 Contabilizarea participatiilor in cadrul intreprinderilor asociate; SSAP 20 Conversia operatiilor in moneda straina; SSAP 22 Contabilizarea goodwill-ului (fondului comercial); FRS 2 Contabilizarea participatiilor in cadrul filialelor; FRS 5 Constatarea realitatii operatiilor; FRS 6 Achizitiile si fuziunile de intreprinderi.

In Franta, primele recomandari cu privire la conturile consolidate dateaza din 1967. De fapt, este vorba despre o prevedere facultativa a decretului din 23 martie 1967, care ofera posibilitatea societatilor mama de a adauga la propriile conturi anuale conturile consolidate. Creata in 967, Comisia operatiunilor bursiere (Comission des oprations en bourse-COB) are ca principala grija sa oblige intreprinderile, ce fac apel la economiile publice, sa publice conturi consolidate insotite de informatii care sa prezinte, in lipsa unui cadru conceptual clar definit, metodele si regulile de evaluare retinute pentru intocmirea acestor conturi.
Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 25-26

Abia in 1971, COB obliga societatile cotate in bursa sa intocmeasca un bliant consolidat pe care sa-l includa in informatiile destinate publicului. Dupa punerea in armonie a cadrului legislativ francez cu dispozitiile Directivei a VII-a europene, intreprinderile franceze dispun de un ansamblu de referinte juridice in care sunt prezentate obligatiile, scuturile si modalitatile de intocmire a conturilor consolidate. Aceste referinte juridice, organizate ierarhic, sunt urmatoarele: Directiva a VII-a europeana (13 iunie 1983) Legea din 3 ianuarie 1985 Decretul din 17 februarie 1986 Decizia ministeriala din 9 decembrie 1986 prin care este introdusa in Planul Contabil General metodologia referitoare la conturile consolidate

68

In anul 1999, la 13 ani de la adoptarea prevederilor directivei a VII-a, Comitetul reglementarii contabile (Comit de Rglementation Comptable) din Franta considera ca normele referitoare la conturile consolidate trebuie sa fie ameliorate. Astfel, prin Decizia ministeriala din 22 iunie 1999, sunt omologate nolie reglementari ale CRC cu privire la conturile consolidate. Prin aceste reglementari s-a urmarit intocmirea unui cadru coerent si in armonie cu normele contabile internationale elaborate de IASC (International Accounting Standards Committee). In tara noastra, abia in anul 2000 au fost adoptate normele referitoare la consolidarea conturilor. Considerate o continuare fireasca a procesului de armonizare a sistemului contabil din tara noastra cu directivele contabile europene si referentialul contabil IASC, normele cu privire la conturile consolidate reprezinta o imbinare a prevederilor din Directiva a VII-a si normele contabile internationale. Pe parcursul a 8 capitole, in aceste norme se face referire la: conditiile de elaborare a conturilor consolidate, etapele consolidarii conturilor, metodele si procedeele de consolidare, raportul de gestiune consolidat, auditarea conturilor consolidate, publicarea conturilor si formatul conturilor consolidate. 1.1. Reglementarile contabile privind conturile consolidate in cadrul Uniunii Europene La nivelul Uniunii Europene, prin preluarea dispozitiilor Directivei a VII-a europene in reglementarile contabile ale fiecarei tari membre, s-a incercat o armonizare a dispozitiilor nationale cu privire la conturile consolidate. Aceasta directiva, publicata in 13 iunie 1983, poarta amprenta unei influente anglo-saxone. Discutiile referitoare la perimetrul de consolidare, metodele de consolidare si consecintele procesului de consolidare au fost, in totalitate, dominate de doctrina si practica contabila anglo-saxone.

In perioada respectiva, contului de profit si pierdere i se acorda o importanta secundara. Este vorba despre Ordinul ministerului finantelor nr.772 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor. In continutul acestor norme se regasesc prevederi din urmatoarele norme contabile internationale: IAS 21, IAS 22, IAS 27, IAS 28 si IAS 31. Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 26-27

In textul directivei, care cuprinde 51 de articole grupate pe 6 sectiuni, se face referire la: inreprinderile care au obligatia de a prezenta conturi consolidate, societatile care intra in perimetrul de consolidare, cazurile de scutire de consolidare, cazurile de eliminare a anumitor societati din perimetrul de consolidare, modalitatile de intocmire a conturilor consolidate, elementele la care trebuie sa faca referire raportul de gestiune consolidat, controlul conturilor consolidate, publicarea conturilor consolidate etc. In ciuda progreselor realizate in Europa prin intermediul acestei directive europene, ea nu a permis o armonizare completa a tehnicilor de consolidare datorita: -numeroaselor optiuni pe care le contine, ca de exemplu: tratamentul contabil al goodwill-ului, integrarea proportionala facultativa etc;

69

- procesului de elaborare si punere in aplicare a directivelor in legislatia tarilor membre; astfel, Directiva a VII-a, publicata in 1983, a fost introdusa in legislatia tuturor tarilor membre ale uniunii pe parcursul a 7 ani, asa cum rezulta din urmatorul tabel: Tara Danemarca Marea Britanie Franta Olanda Luxemburg Belgia RFG Grecia Irlanda Portugalia Spania Italia Data introducerii Directivei a VII-a in legislatia nationala a tarilor membre 1990 1989 1985 1988 1988 1990 1985 1987 1992 1991 1989 1991

Astfel, se poate intelege foarte usor cum o directiva poate sa devina, inr-o oarecare masura, desueta, in momentul in care ea incepe sa fie aplicata, si cum aceasta poate sa ignore noile operatii care apar intre momentul publicarii si punerea in aplicare. 2.3. Consolidarea conturilor si normalizarea contabila internationala Infiintata in 1973, Comisia internationala a standardelor contabile (IASC- International Accounting Standards Committee) avea ca obiectiv elaborarea si publicarea de norme contabile internationale, care sa fie respectate cu ocazia intocmirii si prezentarii situatiilor financiare, precum si acceptarea si aplicarea acestor norme la nivel international.
Alexander D. si Nobes C., An European Introduction To Financial Accounting; Prentice- Hall, Londra, 1994, pag.95. Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 27-28

Dupa o prima norma, IAS 3 Situatiile financiare consolidate, abandonata ulterior, IASC a publicat mai mult norme care vizeaza, in mod direct, consolidarea conturilor: Norma contabila IAS 21 Efectele variatiei cursurilor monedelor straine IAS 22 Gruparile de inreprinderi Elemente de consolidare tratate conversia conturilor filalelor straine contabilitatea gruparilor de inreprinderi prin achizitie si punerea in comun de interese, determinarea si tratamentul contabil al diferentei din achizitie perimetrul de consolidare, consolidare prin metoda integrarii globale consolidare prin metoda punerii in

IAS 27 Situatiile financiare consolidate si contabilizarea participantiilor in filiale IAS 28 Contabilizarea participantiilor in cadrul 70

intreprinderilor asociate IAS 29 Prezentarea conturilor in economiile hiperinflationiste IAS 31 Informarea financiara relativa la participatiile in cadrul intreprinderilor de tipul joint-ventures

echivalenta conversia conturilor filalelor situate in tarile cu o puternica inflatie consolidarea prin metoda integrarii proportionale

Deoarece impiedica asigurarea transparentei situatiilor financiare, diversitatea praticilor contabile la nivel international poate sa fie un obstacol pentru finantarea intreprinderilor. Pentru a remedia acest impediment, majoritatea burselor, cu exceptia celor din SUA, au favorizat adoptarea normelor elaborate de IASC, dispensand de informatii complementare societatile ale caror situatii financiare sunt intocmite pe baza acestor norme. De fapt, in momentul actual, se poate constata ca intocmirea situatiilor financiare pe baza normelor IASC a devenit o conditie esentiala pentru grupurile care doresc sa se finanteze de pe pietele financiare internationale.

3. Metodologia si pratica intocmirii conturilor consolidate

Elaborarea conturilor consolidate presupune parcurgerea mai multor etape, care pot fi rezumate astfel: Determinarea perimetrului de consolidare si a metodelor de consolidare utilizate; Retratarea conturilor individuale; conturile individuale (conturile intocmite de fiecare societate inclusa in perimetrul de consolidare) trebuie sa fie evaluate si prezentate pe baza principiilor si metodelor retinute de grup, ceea ce conduce la retratari (evaluari) si/sau reclasari (prezentari); Conversia conturilor societatilor aflate in strainatate in moneda de consolidare (moneda societatii mama); aceasta conversie poate sa se efectueze inainte sau dupa omogenizarea conturilor; Cumulul conturilor individuale retratate si convertite; Eliminarea operatiilor dintre societatile din cadrul grupului (operatiile reciproce si rezultatele interne);
Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 29

Partajul capitalurilor proprii si eliminarea titlurilor; Prezentarea situatiilor financiare consolidate: bilant, contul de profit si pierdere, anexa, tabloul fluxurilor de trezorerie si situatia variatiei capitalurilor proprii. Aceste etape pot sa fie schematizate astfel: ORGANIGRAMA SI DEFINIREA PERIMETRULUI

C O N V E R S I

RETRATAREA CONTURILOR INDIVIDUALE 71

I M P O Z I

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 30

3.1 .Amortizarea metodelor contabile la nivelul grupului Conturile individuale ale societatilor retinute in perimetrul de consolidare sunt prezente pe baza metodelor contabile retinute de fiecare societate. Deoarece ,de cele mai multe ori, aceste metode sunt diferite de la o societate la alta pentru obtinerea conturilor consolidate este necesara o omogenizare a lor. In principiu, metodele retinute sunt cele adoptate de societatea mama pentru prezentarea propiilor conturi individuale, dar este posibila si utilizarea altor metode cu conditia ca acestea sa fie prevazute de reglementarile contabile. 3.2. Cumulul conturilor societatilor consolidate

72

In cazul integrarii globale, conturile societatii controlate exclusiv (filialei sunt cumulate cu cele ale societatii mama pentru intreaga valoare, chiar daca aceasta din urma nu detine in totalitate capitalul filialei. Acest cumul vizeaza atat posturile din bilant, cat si pe cele ale contului de profit si pierdere. De asemenea atunci cand consolidarea se realizeaza prin integrare proportionala, conturile societatii considerate sunt cumulate cu cele ale societatii consolidate, dar proportional cu cota de participare (procentajul de interes). 3.3. Eliminarile efectuate in consolidare Eliminarile efectuate in consolidare vizeaza: eliminarile operatiilor efectuate intre intreprinderile consolidate; eliminarea titlurilor si partajul capitalurilor proprii. 3.3.1. Eliminarea operatiilor efectuate intre intreprinderile consolidate Deoarece conturile consolidate trebuie sa evidentieze numai operatiile efectuate de grup cu exteriorul, consecintele operatiilor efectuate intre societatile consolidate trebuie sa fie eliminate. Eliminarea conturilor reciproce Eliminarea conturilor reciproce se efectueaza numai in cazul societatilor consolidate prin integrare globala sau proportionala. Aceasta eliminare, care nu are nici o influenta asupra rezultatului consolidat, vizeaza: -creantele si datoriile anumitor societati din cadrul grupului fata de alte societati ale aceluiasi grup; -cheltuielile si veniturile generate de operatiile efectuate intre societatile din cadrul grupului. Eliminarea conturilor reciproce nu este posibila decat daca, in prealabil, s-a efectuat o ajustare a diferentelor ce pot sa apara intre aceste conturi datorita: cumpararilor in transit, incasarilor in transit, operatiilor efectuate in monede straine etc.

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 49,64,65

3.4. Prezentarea situatiilor financiare consolidate Norma contabila internationala IAS 1 mentioneaza ca un set complet de situatii financiare cuprinde: bilantul; contul de profit si pierdere; anexa; tabloul fluxurilor de trezorerie; 73

situatia variatiei capitalurilor proprii.

Deoarece prezentarea situatiilor financiare in viziune internationala va fi efectuata intr-un alt capitol, in continuare vor fi prezentate situatiile financiare consolidate in viziunea normalizatorilor romani. In continutul normelor romanesti referitoare la consolidarea conturilor se mentioneaza urmatoarele elemente componente ale conturilor consolidate: bilantul consolidate, contul de profit si pierdere consolidat si notele la acestea. Aceasta trebuie sa furnizeze o imagine fidela si corecta a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii aferente societatilor incluse in consolidare, luate ca un tot unitar. Ele trebuie sa precizeze politicile contabile adoptate in procesul de determinare a sumelor corespunzatoare posturilor din bilant si a profitului sau perderi grupului Trebuie sa remarcam ca aceste norme nu fac nici o referire la tabloul fluxurilor de trezorerie consolidat si situatia variatiei capitalurilor proprii consolidate. Deoarece, la nivelul conturilor individuale normalizatorii romani au inclus in categoria situatiilor financiare tabloul fluxurilor de trezorerie si situatia variatiei capitalurilor proprii, suntem convinsi ca acelasi lucru se va intampla si la nivelul de conturi consolidate. Normele privind consolidarea conturilor prezinta urmatoarele modele de bilant consolidat si cont de profit si pierderi consolitat:

BILANTUL CONSOLIDAT
A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizati corporale III. Imobilizari financiare IV. Titluri puse in echivalenta

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 80-81

B. Active circulante I. Stocuri II. Creante III. Investitii financiare IV. Casa si conturi la banci 74

C. Conturi de regularizare si assimilate D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an E. Active circulante, respective obligatii curente nete F. Total active minus obligatii curente G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada ma mare de un an H. Provizionare pentru riscuri si cheltuieli I. Conturi de regularizare J. Fond Comercial Negativ K. Capital si rezerve I. Capital II. Prime legate de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Diferente din conversie VI. Rezultatul reportat VII. Rezultatul exercutiului 1. Rezultatul grupului 2. Rezultat aferent participatiilor minoritare L. Participatii minoritare

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 81-82

O analiza sumara a bilantului consolidat perminte urmatoarele constatari: normalizatorii romani au retinut modelul de bilant sub forma de lista deschiderea acestei forme de prezentare a bilantului catre analiza financiara: prezentarea datoriilor pe doua categorii de exigibilitate (datorii care trebuie platite intr-o perioada de un an / datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an), evidentiere distincta a indicatorului de fond de rulment (activul circulant , respective obligatiile curente nete).

75

 existenta anumitor posturi bilantiere specifice consolidarii: titluri puse in echivalenta, fondul comercial negative (badwell-ul), diferentele din conversie, rezultatul grupului, rezultatul aferent participatiilor minoritare (rezultatul ce revine intereselor minoritare), participatiile minoritare (interesele minoritare)

Contul de profit si pierdere consolidat

o o o o o o o Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozitul pe profit Rezultatul societatilor integrate Rezultatul intreprinderilor asociate Rezultatul ansamblului consolidat Rezultatul aferent participatiilor minoritare o Rezultatul grupului

o o

Acest model de cont de profit si pierdere consolidat se caracterizeaza prin: - distinctia dintre elementele oridinare si cele extraordinare; - prezentarea cheltuielilor in functie de natura; - existenta anumitor posturi specifice consolidarii: rezultatul societatilor integrate, rezultatul intrepriderilor asociate (cota parte din rezulatul inteprinderilor consolidate prin metoda punerii in echivalenta), rezultatul aferent ansamblului consolidat, rezultatul aferent participariilor minoritare ( rezultatul ce revine intereselor minoritare) si rezultatul grupului.

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 82

76