Sunteți pe pagina 1din 6

Subiecţi 

ai impunerii fiscale se consideră:


 Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova şi din
străinătate;
 Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova. (art. 13).
La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie
venitul brut, care cuprinde: (art. 14)
 venitul obţinut din toate sursele de venit din Republica Moldova
 venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele Republicii Moldova (din
străinătate).
La impozitul pe venitul persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale.
Cotele impozitului se modifică din an în an. Şi se urmăreşte tendinţa de descreştere a lor.

Venituri impozabile şi neimpozabile.


La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. 18)
 venitul din activitatea de întreprinzător;
 venitul din chirie (arenda);
 creşterea de capital
 dobînda
Dobândă -  orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul
întocmirii), inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă poate fi
obţinut în urma:
 Acordării împrumuturilor
 Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare;
Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost
capitalizate (de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.
 venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după expirarea
termenului de prescripţie (obligaţiunile privind facturile comerciale), cu excepţia
cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii
contribuabilului, declarată prin decizia instanţei judecătoreşti
 Dividendele obţinute;
Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului
acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu excepţia dividendelor
sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii.
 Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.
 Alte venituri
La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 71)
 dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident;
 dividende achitate de un agent economic rezident
 venitul din chirie(arenda);
 creşterea de capital;
 royalty;
 alte venituri;
Reglementări privind veniturile:
La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de antreprenor se referă:
 sumele şi despăgubirile de asigurare (art. 22 CF)
 contribuţiile la capitalul social al unui agent economic
 Dobînzile de la hirtiile de valoare de stat (HVS) emise în RM (art 24 Legea pentru
punerea în aplicare a titlurile I şi II ale CF)
 Penalitaţile si amenzile anulate calificate de actul legislativ drept neimpozabile
 Venitul obţinut din neachitarea datoriei de către agentul economic în cazul
insolvabilitaţii agentului economic. (art. 18 CF)
 altele
Particularităţi în determinarea unor venituri
Conform art. 21:
 Veniturile obţinute sub formă nemonetară se evoluează la preţurile de piaţă.
 Veniturile obţinute în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul oficial
de schimb stabilit de BNM la data tranzacţiei.
 În cazurile cînd există datorii sau creanţe în valută străină la sfîrşitul perioadei fiscale
ele se recalculează la cursul BNM la data de 31 decembrie şi se determină veniturile
sau pierderile de la tranzacţiile în valută, care se iau în consideraţie la determinarea
impozitului.
 Donaţiile făcute de contribuabil se consideră pentru el drept venit impozabil (art.
42) în mărimea:-suma mijloacelor băneşti donate-valoarea bunului donat ce reprezintă
mărimea maximă dintre baza valorică ajustată şi preţul de piaţă la momentul donării.
Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor fiscale deduse anterior din
venit se includ în venitul brut al contribuabilului în anul fiscal în care aceste sume au fost
încasate.

2
Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale 
Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile
efectuate de către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut. Se deduc
cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului
fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24).
Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. Unele
tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi
necesare, iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli, care nu sunt recunoscute în scopuri
fiscale. Se cunosc trei grupuri (convenţionale) de cheltuieli efectuate de agenţi economici:
Cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total
 salariu şi premii din fondul de salariu calculate personalului
 contribuţii pentru asigurările sociale de stat
 contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicină
 cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, apă, etc.
 cheltuieli privind chiria
 cheltuieli administrative (poştale, telefonice, de birou etc.)
 impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit
 cheltuieli privind paza, tehnica securităţii, protecţia mediului înconjurător.
 etc.
Cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată
 uzura MF (diferenţa de metode de calculare a uzurii; autoturismele cu valoarea mai
mare de 200 mii lei) (art. 26,27)
 cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. ( art. 27 pct.8)
 amortizarea activelor nemateriale; (art. 28)
 cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita
normelor şi normativelor stabilite de Guvern
 donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 10% din venitul impozabil (art.
36)
 cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0,1 % din venitul impozabil
 datoriile dubioase, care şi-au pierdut valoarea, a devenit nerambursabilă şi s-a format
în cadrul activităţii de întreprinzător (art.31)

3
 dobânzile (art 25)
 pierderile fiscale ale anilor precedenţi art 32
Cheltuielicare nu se permit spre deducere
 cheltuieli personale şi familiale.
 sumele achitate pentru terenuri şi proprietatea pe care se calculează uzura.
 pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele
interdependente.
 cheltuielile ce ţin de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi,
venitul de pe urma căreia este scutit de impozit.
 impozitul pe venit .
 penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la
bugetul de stat şi a fondurilor extrabugetare.
 impozitele achitate în numele altei persoane.
 defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.
 pierderile de capital peste creşterile de capital.
În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai sus,
atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. Prin urmare se va majora
venitul impozabil şi impozitul pe venit.

Înlesniri fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici .


Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de
activitate pentru unele categorii de contribuabili, în acest mod statulsusţine agricultura, micul
business, cercetările ştiinţifice şi alte ramuri strategice ale economiei naţionale.
În categoria întreprinzătorilor ce beneficiază de înlesniri fiscale putem menţiona:
 Întreprinderile micului business;
 Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) GŢ;
 Cooperativele agricole de prestări servicii;
 Rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice
 Rezidenţii incubatoarelor de inovare
 Rezidenţii zonelor economice libere;
 Agenţii economici ce efectuează investiţii
 Autorităţile şi instituţiile publice;
 Organizaţiile necomerciale.

4
Înlesnirile fiscale pentru categoriile de contribuabili specificate în punctele a), b), c) şi d) sunt
acordate în baza articolului 49 al Codului Fiscal, articolului 24 al Legii pentru punerea în
aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal, Agenţii micului business (indicaţi la pct. a) -
e) mai sus) sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani, în cazul când
îndeplinesc următoarele condiţii:
 Dacă depune o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;
 La momentul depunerii cererii dispun de un număr mediu anual de salariaţi de la l
la 19 persoane şi suma vânzărilor nete anuale nu depăşeşte 3 000 000 lei;
 Nu admit restanţe la bugetul public naţional
La expirarea termenului de 3 ani din momentul acordării scutirii agenţii micului business,
care obţin venit de ia comercializarea producţiei (serviciilor) proprii, au dreptul la o reducere
cu 35% a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani.
Gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) li se acordă scutire la plata impozitului pe venit pe 3
ani şi ulterior au dreptul la reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit pe un termen de 2
ani cu condiţiile:
 Dacă depune o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;
 Dacă nu au sau au stins toate restanţele la impozitul funciar;
 Dacă au achitat impozitul funciar în termenele stabilite de legislaţia fiscală.
Această facilitate este acordată gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) fără a se ţine cont de:
 Numărul salariaţilor;
 Volumul producţiei (serviciilor prestate);
 Alte condiţii şi limitări prevăzute pentru agenţii micului business.
 
Cooperativele agricole de prestări servicii înfiinţate în conformitate cu art. 87 din Legea
73-XV din 12.04.2001 Privind cooperativele de întreprinzător sunt scutite de impozite cu
condiţia că cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei constituie valoarea
mărfurilor şi serviciilor livrate membrilor acestei cooperative şi valoarea mărfurilor livrate
cooperativei de către membrii acesteia (art. 49 alin. 10 al Codului Fiscal).
Nu li se acordă scutirea menţionată:
 agentilor economici care detin o poziţie dominantă pe piaţă;
 gentilor economici în al caror capital social cota membrului fondator (asociatului,
participantului, actionarului) persoana juridică ce nu este subiect al sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii depaseste 35%, cu exceptia organizatiilor
necomerciale;
 agenţilor economici producători şi/sau importatori de mărfuri supuse accizelor;

5
 companiilor fiduciare şi de asigurare;
 fondurilor de investiţii;
 băncilor, organizaţiilor de microfinanţare, asociaţiilor de economii şi împrumut şi
altor instituţii financiare;
 agenţilor economici care efectuează schimbul valutar şi lombardurilor;
 agenţilor economici care activează în domeniul jocurilor de noroc;
 agenţilor economici producători agricoli specificati la art.24 alin.(22) din Legea
nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale
Codului fiscal.
Sînt privaţi de dreptul la scutire agenţii economici dacă:
 la data depunerii cererii privind scutirea de plata impozitului pe venit, nu corespunde
cerintelor micului business sau
 în perioada de actiune a scutirii de plata impozitului pe venit, efectuează activităţi care
nu permite de a obţine scutirea (pct. a) –i) de mai sus)
 în perioada de actiune a scutirii de plata impozitului pe venit, inclusiv la începutul
perioadei în cauza, conform totalurilor perioadei fiscale, are restante la plata
impozitelor si taxelor fata de bugetul public national;
 nu prezinta, în termenele stabilite, darile de seama fiscale pentru perioada fiscala
precedenta;
 Privarea de dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit în cazurile prevazute se
face în baza unei decizii motivate, emise de organul teritorial al Serviciului Fiscal de
Stat.

S-ar putea să vă placă și