Pitiriazisul rozat Gibert - este o dermatoză benignă, acut-inflamatorie, cu evoluţie pasageră,

autolimitată în circa 3-8 săptămâni, caracterizată prin leziuni eritemato-scuamoase, ovalare, dispuse
electiv pe trunchi şi la rădăcina membrelor.

se întâlneşte mai frecvent la adulţii tineri între 10-35 ani, fiind mai frecventă în perioada rece a anului;
deşi boala se consideră necontagioasă, dar sunt cazuri de microepidemii , modul de transmitere rămâne
necunoscut.

Etiologie necunoscuta, doar se presupun 2 teorii :

- teoria infecţioasă - punerea în evidenţă la microscopul electronic a unor incluziuni intranucleare

de tip picornavirus-like; semnalarea cazurilor similare în familie; boala poale fi precedată sau însoţită de
simptoame generale – febră, cefalee, fatigabilitate, artralgii, semne de faringită;

agenţii infecţioşi mai frecvent incriminaţi sunt virusurile herpetice (Herpes Human Virus – HHV-7 şi/sau
HHV-6), virusul Echo-6, virusurile parainfluenza (tipurile I, II, III), micoplasmele;

- teoria imuno-alergică – determinate de apariţia leziunilor după administrarea unor medicamente

(captopril, metronidazol, izotretinoin, penicilamină, barbiturice, ketotifen, clonidină, etc.) şi după
vaccinare cu BCG.

Clinic:

- semne generale – alterarea uşoară a stării generale, cefalee, fatigabilitate, artralgie, subfebrilitate,

semne catarale faringiene, etc.

- semne cutanate – iniţial, mai frecvent pe trunchi, apare o placă roz-gălbuie de 4-6 cm în diamentru,
rotund-ovală, cu marginile neregulate şi puţin elevate, însoţită de descuamare centrală fină cu aspect de
foae de ţigară, numită placa mamă sau placa heraldică (Brocq);

ulterior, peste câteva zile, apar elemente multiple, de dimensiuni mai mici – focare fiice;

aceste leziuni pot fi de două tipuri

- pete roşii, acoperite de o scuamă fină, cu dimensiuni până la 1 cm;

- plăci sau medalioane, cu diametrul de 1-3 cm, de culoare roz sau roz-gălbuie cu paliditate
centrală, ovalare, cu suprafaţa şi marginile neregulate, acoperite în centru de scuame fine, la
periferie - un guleraş scuamos;

leziunile pot fi izolate sau confluente, cu aspect circinat; simetrice, de-a lungul liniilor naturale de
tracţiune cutanată (Langher) – la baza gâtului, pe trunchi, toracele anterior şi posterior, pe abdomen, la
rădăcina membrelor, realizând un aspect caracteristic de “pom de Crăciun”; leziunile sunt însoţite de
prurit discret.

procesul evoluează în puseuri, regresează spontan în 4-8 săptămâni;

induce imunitate stabilă pe viaţă

faţa, pielea capului, antebraţele, gambele, mâinile şi picioarele, de regulă, sunt respectate (nu se
afectează).

Formele atipice:

1. pitiriazis circinat şi marginat Vidal – cu leziuni puţine şi placarde întinse, confluente, localizat
mai frecvent în regiunile axilară şi inghinală;
2. forma urticariană – în care leziunile eruptive sînt uşor proeminente şi reliefate;
3. forma veziculoasă – caracterizată prin grupări de vezicule sau papulo-vezicule cu evoluţia
excentrică, de aspect tricofitoid centrifug, ce se întâlneşte, mai ales, pe membre;
4. pitiriazis rozat inversat – întâlnit mai des la copii cu dispunere prevalentă pe membre;
5. forma pustuloasă;
6. forma hemoragică.

Leziuni pe mucoase: afectarea mucoasei bucale – puncte hemoragice, ulceraţii, macule eritematoase,
vezicule, bule, plăci eritematoase.

Afectarea anexelor: părul nu se afectează, pe unghii pot apărea mici şanţuri transversale care duc la
distrofii unghiale.

Histopatologic (necesar doar în cazuri excepţionale): în epiderm – parakeratoză discretă; spongioză

moderată; degenerescenţa keratinocitelor adiacente celulelor Langerhans; în derm – edem şi
vasodilataţie al stratului papilar, infiltrat limfocitar şi monocitar in jurul vaselor dilatate.

Diagnostic diferenţial: rozeola sifilitică, eczematide circinate pitiriaziforme (eczematide de tip pitiriazis
rozat Gibert), tinea corporis, psoriazis gutat, unele exanteme virale, erupţii postmedicamentoase,
parapsoriazis acut în picături, lichen plan acut.

Tratament general:

- in general se recomandă bolnavilor să aştepte vindecarea spontană;

- hiposensibilizante şi antihistaminice în cazul unui prurit intens;

- sedative şi tranchilizante la persoanele agitate şi neliniştite;

- aciclovir, 800 mg de 5 ori pe zi, timp de 5 zile, în faza incipientă a bolii (admiţând etiologia herpetică a
maladiei);

- corticoterapie generală în formele severe – reduce pruritul, dar nu scurtează evoluţia bolii;

- dapsonă, 100 mg de 2 ori pe zi – în formele veziculoase sau pustuloase;

- UVB-terape – poate duce la dispariţia rapidă a pruritului şi scurtează evoluţia bolii; se începe cu 80%
din doza eritematoasă minimă, se creşte cu 20% la fiecare şedinţă.

Topic: se aplică creme cu corticosteroizi de potenţă medie sau mică

(metilprednisolon aceponat, fluticazon propionat, prednisolon, hidrocortizon, etc.);

mixturi ihtiolate.

Profilaxie: evitarea excitării mecanice, termice şi chimice a leziunilor.