Imaginea femeii si a barbatului

in presa romaneasca
“Bărbatul care cucerește cu fiecare apariție”, “Cum să obții o talie trasă printr-un
inel”, “Orice femeie care se respectă trebuie să aibă în garderobă măcar o pălărie”, “Corpul
care întoarce toate privirile”, sunt doar câteva exemple de expresii și titluri pe care le vedem în
sursele media online în reviste mondene sau chiar la televizor. Dincolo de faptul că atrage unii
cititiori și îi motivează să dea click pe un articol sau altul sau să cumpere revista sau ziarul,
conținutul media are un rol mult mai important: acesta creează modele valori dar și stereotipuri.
Analizele și monitorizările conținutului din mass-media ne arată că stereotipurile de gen persistă
în jurnalismul autohton și că imaginea bărbatului și că imaginea femeii în presă nu sunt pe picior
de egalitate.

Bărbații, în presa scrisă de exemplu, sunt preponderant pe pagină întâi , pe când

femeile sunt preponderant pe ultima pagină; bărbații sunt prezentați de regulă că și politicieni, la
costum, la cravat, în birouri că și oameni de afaceri de success, iar femeile sunt mult mai puțin
prezente în știrile politice sau uneori lipsesc cu desăvârșire; femeile sunt foarte populare în
paginile de divertisment, de știri soft.

Sunt stereotipuri cu care trebuie luptat, iar mass-media poate să facă lucruri bune în acest
sens, de exemplu, mai ales în zona rurală, dacă e vorba de o funcție de condurere aceasta trebuie
să fie ocupată de un bărbat, fiindcă bărbații se pricep mai bine la conducere. Însă mediatizând
anumite cazuri de femei de success în anumite domenii administrative de exemplu, presă poate
schimba încet aceste stereotipuri. Sunt femei care ocupă funcții importante gen, primari,
procurori, sportive; modele care trebuie mediatizate cât mai larg. Trebuie apreciată persoana, nu
după genul ei, ci după ceea ce reprezintă ea că intelect, moralitate și alte aspect necesare în viață
socială.

Vizualizările pe siteuri, audiența emisiunilor radio sau tv, rezonanța unui articol din ziar,
au un impact direct asupra formării modelelor într-o societate. Iată de ce în goana după rating
jurnaliștii ar trebui să ține cont de efectele pe termen lung pe care le creează produsele lor
mediatice.

Modă este un subiect de mare interes, care dezvoltă gusturile estetice atât ale femeilor cât
și pe cele ale bărbaților. Unii realizatori de materiale jurnalistice au însă tendința de a duce la
extremă abordările acestei temă. Din păcate întâlnim titluri care prezintă ce geantă a purtat o
anumită primărița, sau ce rochie a purtat prima doamna a unui stat sau ce coafură a avut deputata
respectivă; este trist pentru că despre bărbați nu se spune ce costum și-a cumpărat. În cadrul
interviurilor cu femei care fac parte din administrația publică sunt întrebari de gen “ cum va
descurcați acasă cu bucătăria cu soțul cu copii? ; bărbații nu sunt întrebați cum va descurcați
acasă cu educația copiilor sau cu gospodăria.
 Portalurile de știri pentru femei au de asemenea un rol important în formarea modelelor
feminine. Elevele, adolescentele, mamele, soțiile și bunicile urmăresc cu regularitate aceste
publicații. Din acest motiv lor le revine misiunea de a promova o imagine echilibrată a femeii
model. Modelele feminine și masculine în care se regăsesc cititorii diferă în funție de vârstă
interese și valori. Unii redactori ai revistelor pentru femei susțin că consumatorii de media pun
valoare pe dezoltarea personală și nu atât pe subiectele de divertisment.

Știrile despre bărbați primează și nu doar că sunt primii dar și contextul sau conotațiile
știrilor în care apar este unul pozitiv . Deseori, ei apar în materiale în care se vorbește despre
politică, despre economie, despre sport, femeia pe de altă parte apare în știri în care e vorba de
știri mondene, despre medicină, educație, cam aici sunt domeniile în care femeile sunt mai
prezente. Când sunt subiecte în care este prezentat un bărbat profesionist, reportajul este realizat
la locul de muncă într-un mediu profesionist, dacă este vorba de un om de afaceri imaginea este
impozantă, bărbatul arată foarte bine, masculin, iar când subiectul este o femeia, chiar dacă este
o persoană profesionistă și se vorbește despre ea ca despre o profesionista, deseori reporterii
preferă să meargă acasă la ea sau în alt mediu mai relaxat și din start se promovează stereotipul
că femeia chiar dacă este o femeie de succes, oricum ea este prezentată prin întrebările adresate
că o mama, soție și astfel se scoate în evidență același model de inegalitate.

Mass-media este considerată o oglindă a societății iar felul în care sunt redate
evenimentele sau prezentați oamenii în materialele jurnalistice, ghidează dezvoltarea unei
societății. Din acest motiv este important că între femeiile și bărbații care apar în materialele
jurnalistice să fie semnul egalității. Pentru această este necesară formarea jurnaliștilor încă din
cadrul facultăților de profil pentru că deseori se face această discriminare din neștiință și că ar
putea să facă prezentarea stirei altfel. Mass-media are rolul de baza de a informa. Pe lângă
această, presă formează opinii, modele sociale, comportamente umane și promovează valori sau
răspândește stereotipuri. În acest contex, felul și măsura în care ziarele, posturile tv și radio
precum și publicațiile online reflectă aceste situații, pot influență societatea în mod direct.

Realitatea societății actuale este că ea este încă o societate patriahala unde bărbatul este
văzut în funcții de conducere iar femeia se ocupă de gospodărie. Rolul  femeii și rolul bărbatului
este perceput diferit de tineri. Unii spun că femeia are rolul de a naște copii, iar rolul bărbatului
este de a întreține familia. Dacă ne raportăm strict la anumite zone ale mass media, un exemplu
elocvent este fotbalul. În România acest sector este preponderent rezervat sexului masculin,
femeile sunt văzute că niște intruse atât că jucătoare cât și că managere. Sunt anumite pesoane
publice care fac dovadă de misoginism.

Demersurile pe care le face ţara noastră, legate de armonizarea legislaţiei la standardele

internaţionale şi europene, prevederile comunitare privind egalitatea de şanse şi de tratament egal
pentru femei şi bărbaţi sunt semnificative, dar nu şi suficiente. Statutul juridic al femeilor, fără
îndoială, s-a îmbunătăţit, dar egalitatea este departe de a fi o realitate. Chiar dacă femeile au
aceleași drepturi că și bărbaţii, ele nu au întotdeauna acces egal la oportunităţile oferite bărbaţilor
și, deseori, nu reușesc să-și exercite drepturile pe deplin.

Un aspect reprezentat în media românească e vizat de abordarea problemei

responsabilităţilor casnice şi atitudinea faţă de acestea. Rezultatele evidenţiază clar poziţia de
superioritate a bărbatului faţă de femeie în cazul responsabilităţilor casnice. Astfel, femeile, în
cele mai multe cazuri, sunt responsabile atât de bucătărie, curăţenie în casă, spălarea rufelor şi a
veselei, cât şi de educaţia şi îngrijirea copiilor (în pofida faptului că 3/4 din respondenţi – bărbaţi
şi femei – susţin ideea potrivit căreia de creşterea copiilor sînt răspunzători ambii parteneri în
egală măsură). Spre deosebire de femei, bărbaţii sunt responsabili mai mult doar de problemele
legate de reparaţii casnice şi mai puţin de treburile gospodărești din afara casei, unde cota de
participare a femeilor este, de asemenea, destul de mare. Cu toate că femeile au o sumedenie de
responsabilităţi casnice, acestea mai fac şi cumpărăturile zilnice pentru familie.

Spațiul audiovizual este impregnat cu stereotipuri tradiționaliste și sexiste, femeia având

un rol controversat, de la gospodină la obiect sexual, potrivit raportului de analiză media al
proiectului național ALTFEM.

Studiul, care a fost prezentat de Agenția de Monitorizare a Presei (AMP), evidențiază că

doar o treime din femeile invocate de jurnaliști sunt prezentate în calitate de profesioniști sau
experți, în restul cazurilor acestea sunt prezentate că actori sociali care își dobândesc statutul
datorită asocierii cu un bărbat puternic sau datorită calităților fizice și sexuale.

 În ceea ce privește succesul, validarea acestuia diferă în funcție de sex. Pentru că un
bărbat să fie considerat de succes, el trebuie să fie în principal un bun profesionist. În cazul unei
femei, validarea succesului este un proces mai complicat, femeia fiind nevoită să fie în egală
măsură o bună profesionistă, mama, soție și gospodină. Studiul mai arată că bărbații sunt mai
numeroși în aparițiile TV decât femeile, disproporția fiind dată de emisiunile talk-show, în care
accentul cade pe viață profesională și în care femeile apar foarte rar (12% apariții femei, 88%
apariții bărbați).
Totuși, femeile și bărbații apar în egală măsură în emisiunile de divertisment, în care accentul
cade pe viață personală a invitaților sau ale unor terțe părți. În perioada analizată au fost
identificate aproape 300 de cazuri, în care invitații sau gazdele emisiunilor TV au emis judecați
despre femei sau bărbați la baza cărora se află un stereotip, cele mai dese fiind legate de statutul
de gospodină al femeii și subordonarea ei față de bărbat.

Pe de altă parte, potrivit studiului, meseriile de prestigiu sunt practicate de bărbați. În

mare parte, femeile invitate la emisiuni televizate provin din domenii de activitate precum
showbiz, divertisment sau modelling.

În publicitate, acțiunile personajelor din reclame sunt foarte diferite în funcție de sex. Cele
mai multe acțiuni ale femeilor sunt de natură casnică, activități zilnice în care ajută bărbatul sau
familia, în general, să se simtă mai bine. O altă acțiune cu care sunt asociate femeile, în reclame,
se referă la îngrijirea corporală. bărbații apar mai curând că persoane care așteaptă să fie îngrijite,
dar și în ipostază de joc sau în timpul unor activități în aer liber.

În presă scrisă, disproporția aparițiilor este mult mai mare decât în emisiunile TV, bărbații
apărând că personaje principale în articole, de trei ori mai mult decât femeile. Femeile apar mult
mai puțin în ziarele generaliste decât în cele tabloide.

Tendința de a prezența în mass-media femeile că fiind exclusiv interesate de modă și

cosmetice, iar bărbații că fiind obsedați să posede un corp musculos și să dețină o mașină
scumpă, creează modele false în societate. Cât de important este că jurnaliștii să reflecte
echilibrat subiectele despre femei și bărbați în materialele lor, fără a cădea pradă stereotipurilor?

Bibliografie:

1. http://media-azi.md- Campanie CJI: „Presa echilibrează genul!

2. www.youtube.com – Impartit la doi
3. https://hotnews.ro
4. https://www.historia.ro