Metodologia de asigurare a calitatii în

învatamantul profesional si tehnic (VET)

- autoevaluarea -

Adela ROGOJINARU
adela@tvet.ro
www.tvet.ro
Asigurarea calitatii- organizatie/
furnizor
 Cadrul procedural/normativ sau experienta
organizationala formala prin care se
garanteaza realizarea optima a rezultatelor
proiectate si declarate.
 Actualizat prin exercitiul de autoevaluare
sau/si de evaluare interna sau audit intern, in
functie de gradul de formalizare/standardizare
a actiunilor organizatiei.
 Verificat prin evaluarea/validarea externa a
performantelor declarate.
Calitatea calificarilor profesionale

Sistemul de formare profesionala se bazează pe două

cadre de standarde şi procese

 un Cadru Naţional de Asigurare a Calităţii(CNAC);

 un Cadru Naţional al Calificărilor(CNC).

 CNC şi CNAC sunt două cadre complementare. CNC

va asigura calitatea calificărilor şi certificatelor
disponibile elevilor şi se afla in responsabilitatea
Autorităţii Naţionale a Calificărilor (ANC).
Calitatea in IPT
Procesele de garanteaza calitatea în învăţământul general şi în cel profesional şi
tehnic vizeaza trei aspecte:

 Asigurarea calităţii – include procesele planificate şi sistematice necesare

asigurării unui grad adecvat de încredere că oferta de învăţământ profesional va
satisface cerinţele de calitate specificate. Activităţile de asigurare a calităţii nu
controlează în mod direct calitatea; acestea implică de obicei autoevaluarea
organizaţiei pe baza unor standarde prestabilite. Prin urmare, aceste activităţi
stabilesc capacitatea organizaţiei de a furniza învăţământ profesional la un anumit
standard.

 Controlul calităţii – include activităţile operaţionale desfăşurate pentru

îndeplinirea cerinţelor de calitate prin reglementarea performanţelor. Este un
proces de menţinere a standardelor şi nu de creare a acestora.

 Îmbunătăţirea calităţii – include toate activităţile care duc la o schimbare

benefică în ceea ce priveşte calitatea performanţelor. Este un proces de
schimbare a procedurilor, proceselor sau performanţelor prin evaluare, analiză şi
acţiuni corective.
Cadrul National de Asigurare a
Calitatii
Procesele-cheie ale CNAC sunt:
 Aprobarea furnizorilor şi ofertei de EFP
 Auto-evaluarea desfăşurată de către
Furnizorii EFP/ÎPT
 Examinarea furnizorilor de EFP printr-un
proces de audit extern
 Colectarea şi diseminarea datelor privind
oferta de EFP
Valori-cheie ale sistemului naţional de
Asigurare a Calităţii

Sistemul naţional al calificărilor împreună cu cele doua cadre –

CNAC şi CNC – trebuie să se bazeze pe următoarele valori-
cheie:
 Sistemul trebuie conceput pentru a se putea raporta la
normele de bună practică:
 Sistemul se va putea compara cu alte sisteme europene, însă
fără a compromite cele mai bune elemente ale sistemului naţional
din România.
 Sistemul trebuie să adopte o abordare globală:
 Sistemul va adopta o abordare care subliniază importanţa
întregului sistem prin intermediul analizării rolurilor îndeplinite de
părţile sale componente şi a relaţiilor stabilite între acestea.
 Beneficiarii sistemului trebuie să fie clar identificaţi:
 Este elaborat pentru a asigura protejarea intereselor elevilor şi
ale agenţilor economici.
Valori-cheie ale sistemului naţional de
Asigurare a Calităţii

 Sistemul trebuie să impună transparenţa tuturor agenţiilor implicate:

Caracterisiticile sale principale atât la nivel de sistem cât şi la nivel de furnizor
sunt reprezentate de deschidere, comunicare, reciprocitate şi responsabilitate.

 Sistemul necesită îmbunătăţire continuă:

 Sistemul va avea la bază procesele care impun şi susţin îmnunătăţirea continuă
prin intermediul analizei, acţiunilor şi evaluării aplicate atat la nivel de ssitem, cât
şi la nivel de furnizor.

 Validarea externă a furnizorilor trebuie să fie o altă caracteristică a

sistemului:
 Sistemul se va asigura că procesele interne de asigurare a calităţii sunt
influenţate, confirmate şi măsurate prin validare externă, prin procese de audit şi
inspecţie.

 Sistemul trebuie conceput pentru a fi practicabil:

 Cerinţele impuse furnizorilor de către organizaţiile naţionale vor fi menţinute la un
nivel minim, prin intermediul proceselor de proiectare, monitorizare şi revizuire
continuă.
Integrarea CNC si CNAC
 CNAC şi CNC vor introduce un sistem care va avea drept rezultat
îmbunătăţirea unor arii precum:
 Calitatea ofertei EFP/ÎPT– programe, furnizare şi management
 Percepţia pe care o au elevii, partenerii sociali şi alţi factori
interesaţi de proiect privind relevanţa calificărilor şi a ofertei în
învăţământul profesional
 Dezvoltarea politicii naţionale privind ÎPT şi domeniile sale
adiacente, concepută în lumina schimbărilor care au loc la nivel
tehnologic şi economic
 Dezvoltarea unei politici în Romania, privind învăţarea pe
parcursul întregii vieţi şi infrastructura adiacentă acesteia
 Credibilitatea calificărilor profesionale din Romania, la nivel
naţional şi internaţional
CQAF – Cadrul european de referinta pentru
asigurarea calitatii in VET

Scop si
plan

Feed back si Metodologie

schimbare (autoevaluare) Implementare

Evaluare
Principiile cadrului european de
referinta
 Asigura un dispozitiv coerent si transferabil prin cinci
puncte de referinta: scop si plan/ implementare/
evaluare/ feedback si schimbare.

 Admite orice alt model de management al calitatii (ISO,

EFQM, alte sisteme nationale). Este bazat pe “bune
practici”.

 Formuleaza criterii de referinta comune si un numar de

8 indicatori pentru masurarea gradului de realizare a
standardelor.
Aplicatii ale cadrului european de
referinta
 CQAF poate fi aplicat atat la nivel de sistem (national), cat si la
nivelul furnizorului, pentru a evalua eficacitatea formarii
profesionale. Criteriile de evaluare cu care opereaza modelul–
cadru pun accent pe “iesiri/produse finale” (outputs) si
“rezultate/efecte” (outcomes).

 Obiectivele evaluarii de sistem/program cu ajutorul CQAF sunt

determinate de cele trei prioritati ale politicii europene din
domeniul educatiei si formarii profesionale, anume:
cresterea capacitatii de ocupare (increasing employability); o mai
buna corelare intre cerere si oferta (improving the match between
demand and supply), si promovarea accesului la invatarea pe tot
parcursul vietii, in special pentru grupurile vulnerabile.
Indicatori propusi de Grupul Tehnic de
Lucru pentru a fi utilizati la nivel european

 Indicator 1: ponderea furnizorilor de FP care au adoptat

un model de management al calitatii
 Indicator 2: investitia in formarea formatorilor
 Indicator 3: somajul distribuit pe grupuri vulnerabile.
 Indicator 4: ponderea grupurilor vulnerabile in FP
 Indicator 5: rata de participare la FP
 Indicator 6: rata de absolvire a cursurilor de FP
 Indicator 7: integrarea absolventilor dupa 6 luni de la
absolvire
 Indicator 8: utilizarea competentelor dobandite
Functiile CQAF
CQAF poate fi considerat:

 model, menit sa faciliteze aplicatii integrale de planificare,

implementare, evaluare si revizuire a sitemelor nationale;

 metoda de evaluare si de revizuire a sistemelor, cu accent pe

autoevaluare in asociere cu evaluarea externa;

 sistem de monitorizare, adoptat in mod voluntar la nivel national

si regional, si corelat cu peer review la nivel european;

 un instrument de masurare, alcatuit dintr-un set de indicatori de

referinta, cu ajutorul carora se poate realiza monitorizarea si
evaluarea sistemelor nationale si a practicilor regionale.
CQAF – cadru politic de asigurare
a calitatii
Concluziile Consiliului Educatiei (mai 2004)
recomanda Comisiei si statelor membre:

 sa promoveze in mod voluntar CQAF prin

instrumentele de diseminare de politici europene
existente la nivel comunitar (e.g Leonardo da Vinci,
vizite de studiu, peer review, etc).

 sa dezvolte initiative la nivel national, impreuna cu toti

factorii insteresati, pentru a evalua relevanta si
valoarea adaugata a CQAF in imbunatatirea
sistemelor nationale si regionale.
CQAF – cadru politic de asigurare
a calitatii
 sa-si coordoneze activitatile la nivel national si
regional, intre toti actorii responsabili de educatie si
formare profesionala, pentru a asigura un demers
consistent cu Declaratia de la Copenhaga si cu
Raportul interimar al Consiliului Educatiei.

 sa sustina crearea unor retele de cooperare voluntara,

cu scop experimental, pentru a facilita schimburile de
bune practici intre statele membre.

 sa utilizeze, dupa caz, instrumentele comune de

apreciere/masurare pentru monitorizarea si evaluarea
sistemelor nationale.
Cadrul institutional european
 OperaţionalizareA CQAF la nivel european
revine în prezent Reţelei Europene pentru
Asigurarea Calităţii în VET (European Network
on Quality Assurance in Vocational Education
and Training- ENQA-VET), a cărei lansare
oficială s-a realizat la Conferinţa europeană
pentru asigurarea calităţii în VET de la Dublin,
3 octombrie 2005.

 Reuniune recenta a ENQA-VET in 5-6

octombrie 2006.
Cadrul european de expertiza
 ENQA –VET organizata in trei grupuri
tematice:
1. Instrumente de asigurarea calitatii (prioritate:
identificarea sistemelor de avertizare timpurie);
2. Indicatori de masurare a calitatii (adoptarea
indicatorilor comuni de referinta);
3. Asigurarea calitatii in VET si HE, precum si
abordarea integrata a CQAF si EQF.
Legatura institutionala a ENQA VET
in Romania
 La nivel national, expertiza din cadrul Retelei se
transfera prin intermediul Grupurilor/Institutiilor
Nationale de Referinta (National Reference Points,
NRP). In Romania, NRP reprezinta un grup inter-
institutional, format din specialisti ai institutiilor
nationale cu atributii in asigurarea calitatii pentru
formarea profesionala initiala si continua (reuniunea
de lansare – 14 aprilie 2006):
 CNDIPT
 ARACIP
 CNFPA si secretariatul tehnic
 MEC
 MMSSF
Rolul GNAC
 NRP – respectiv GNAC (Grupul National
pentru Asigurarea Calitatii) reprezinta o
structura tehnica de coordonare inter-
institutionala, cu rol de aplicare a
strategiilor si masurilor nationale si
europene in asigurarea calitatii in
educatie si formare profesionala.
 Cadrul general de functionare este
stabilit de ENQA-VET.
Obiective ale GNAC

 Asigurarea coordonarii inter-institutionale pentru

dezvoltarea si aplicarea strategiilor si masurilor la nivel
national in ce priveste asigurarea calitatii in VET.
 Diseminarea informatiilor si rezultatelor tehnice ale
ENQA-VET si ale grupurilor tematice ;
 Asistarea implementarii masurilor si instrumentelor de
asigurare a calitatii in cadrul sistemului national,
diseminarea bunelor practici in randul furnizorilor de
educatie si formare profesionala;
 Colectarea practicilor de succes: realizarea unor
seminarii si ghiduri de buna practica pentru furnizori.
Obiectivele programului Phare
TVET 2003
 Asistarea pregatirii generalizarii metodologiei
de asigurarea calităţii în întreg sistemul de
învăţământ profesional şi tehnic
(autoevaluare/validare externă).
 Recomandari pentru utilizarea specializată a
instrumentelor de evaluare a calităţii existente
în sistem.
 Recomandari pentru integrarea sistemelor de
asigurarea calităţii în cadrul naţional al
calificărilor şi în corelare cu sistemul de
transfer al creditelor de formare profesională la
nivel european.
Autoevaluarea –metodologia CQAF

 Auto-evaluarea (la nivel de sistem si furnizor)

deţine un rol central in imbunatatirea
performantei, dar si in exercitiul de
benchmarking.
 În sistemul de învăţământ profesional din
România, Ghidul european de autoevaluare
stă la baza Manualului de autoevaluare si a
Manualului de inspecţie/validare externă,
aflate în etapa de pilotare în 122 (în mediu
urban) + 50 (în mediu rural) de Grupuri
Şcolare şi Colegii, active în cadrul programului
Phare TVET 2003.
CNAC- Cadrul National de Asigurare a
Calitatii (principiile autoevaluarii)
În prezent, CNAC se concentrează pe 8 arii de dezvoltare
instituţională, evaluare şi audit, arii ce poarta denumirea de
Principii ale Calităţii. Acestea se bazează pe o suită de linii de
dezvoltare la nivel european, luând însă în considerare şi
cerinţele impuse de alte cadre de management binecunoscute,
cum ar fi Cadrul Fundaţiei Europene pentru Managementul
Calităţii (CFEMC). Aceste principii sunt:
 Managementul calităţii
 Responsabilităţile de management
 Managementul resurselor
 Proiectare şi dezvoltare
 Invăţare
 Evaluarea şi certificarea învăţării
 Măsurare şi analiză
 Imbunatatire
Aplicarea modelului-cadru european la procesul de
autorizare a furnizorilor de FPC din Romania

 Scop si Plan: înţelegere şi aplicare a obiectivelor strategice de

autorizare a furnizorilor de FPC în vederea formării profesionale
şi ocupării forţei de muncă.

 Implementare: aplicarea procedurilor de autorizare a

programelor de formare profesională la nivel local (judeţean).

 Evaluare: prevederile legate de activităţile de monitorizare a

furnizorilor după acordarea autorizării programelor.

 Feedback şi schimbare: modalităţile de colectare şi asimilare a

răspunsurilor (feedback) furnizorilor, beneficiarilor şi altor factori
interesaţi, în vederea ameliorării procesului.
Principiile auto-evaluării
 Un avantaj major al autoevaluării este capacitatea acesteia de a sprijini,
într-un mod eficient din punct de vedere al costului, eforturile de
descentralizare a ofertei de educaţie şi formare profesională. Furnizorii
vor fi solicitaţi să îşi asume cea mai mare parte din responsabilitatea
pentru calitatea pregătirii pe care o oferă participanţilor la procesul de
învăţare. Acest lucru vine în întâmpinarea eforturilor făcute de guvernul
român în sensul creşterii responsabilităţilor furnizorilor de EFP.

 Autoevaluarea îmbunătăţeşte calitatea la nivel intern, obiectivele de

învăţare, relaţiile cu organizaţiile finanţatoare, cu alţi furnizorI EFP/ÎPT şi
cu partenerii sociali. De asemenea ea permite furnizorilor de EFP să
identifice punctele tari şi să abordeze punctele slabe ale instituţiilor
proprii într-un mod organizat. Autoevaluarea se bazează şi încurajează o
cultură a reflecţiei şi a planificării îmbunătăţirilor care să fie adoptată de
toţi membrii personalului.
Principiile auto-evaluării
 Procesul de autoevaluare necesită o abordare colegială, de lucru în
echipă în vederea identificării punctelor tari şi punctelor slabe în întreaga
gamă de activităţi desfăşurate de furnizorul EFP/ÎPT. Sarcina de a
continua activităţile care reprezintă exemple de bună practică şi de a
remedia punctele slabe identificate poate fi delegată echipelor sau
persoanelor individuale competente.

 Autoevaluarea completă şi eficientă promovează implicarea factorilor

externi interesaţi de proiect din sectorul respectiv.

 Autoevaluarea nu este un proces izolat, iar factorii interesaţi trebuie să

ofere feedback privind performanţele. Furnizorii EFP/ÎPT ar trebui să
aprecieze în mod special îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă în urma analizei
interne şi externe a feedback-ului oferit de factorii interesaţi.
Autoevaluare si benchmarking
 Compararea pe baza unor standarde de referinţă
(Benchmarking) este o altă funcţie a calităţii inclusă în cadrul
procesului de autoevaluare a furnizorilor EFP/ÎPT. Această
comparare externă contribuie nu numai la îmbunătăţiri interne, ci
şi la o dezvoltare pe plan local şi regional, la cercetare, la
evaluarea nevoilor de calificare, la legitimitatea instituţiei de EFP,
la acurateţea şi relevanţa informaţiilor.

 Furnizorii EFP/ÎPT trebuie să evalueze măsurile luate pentru

desfăşurarea procesului de autoevaluare. În mod particular
trebuie să se analizeze modul în care acest proces răspunde
politicilor naţionale; rolul inspecţiilor externe, competenţele
directorilor de a administra procesul de autoevaluare; măsurile
luate pentru a se asigura că se cunosc în detaliu opiniile factorilor
interesaţi şi utilitatea serviciilor locale de asistenţă în vederea
autoevaluării.
Conditiile generalizarii in asigurarea
calitatii
 Existenta unei platforme comune – conceptuale si
politice (Procesul Copenhaga, CQAF, CNAC,
manuale) si legislative (Legea asigurarii calitatii in
educatie);
 Experienta suficienta Ia nivelul sistemului VET (prin 22
de centre de resurse si 100 de scoli pilot);
 Utilizarea unor instrumente nationale (manualele de
autoevaluare si de inspectie);
 Urgenta introducerii unui cadru national al calificarilor
si a adoptarii masurilor pentru sustinerea invatarii pe
tot parcursul vietii (LLL);
 Accentuarea mobilitatii la nivelul pietei muncii
europene.