Harap-Alb este personajul principal din basmul cu acelaș nume scris
de Ion Creangă care este considerat unul dintre clasicii literaturii
românești. În acest basm, Ion creangă ne spune despre cum un fiu de împărat este păcălit de un spân care îl împiedică din a-și duce la bun sfârșit misiunea, iar el într-un final își indeplinește obiectivul fiind ajutat de prietenii săi pe care și-i face pe parcurs. Însăși cuvântul „Harap” însemnifică „Slujitor”, „Slugă”. „Harap-Alb” ar putea reprezenta un slujitor neînfricat, nemuritor, curajos. Fiul de împărat este personajul protagonist, pur fictiv este un personaj benefic, individual, caracterizat complex atât fizic și moral în mod direct și indirect. După critriul general uman este un personaj legendar. Caracterizare directă vedem doar la începutul operei cand naratorul ne spune că el este unul dintre cei trei fii ai împăratului. Mai vedem caracterizare directă venită din partea verișoarelor lui, ficele lui Verde- Împărat spun „Harap-Alb are o înfățișare mult mai plăcută..” în mod indirect, personajul este descris complex fiind evidențiate mai mule calități ale lui cum ar fi faptul că el a avut încredere în spân reprezintă faptul că este naiv, faptul că „şi fiul craiului, ridicând buzduganul să dea..” reprezintă că Harap-Alb este curajos. Când este trecut prin proba prieteniei el îi ia pe Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila, imprietenindu-se cu ei, fapt care ne spune despre el că este prietenos. Personajul se află în relații bune cu toate personajele din operă fie bune sau rele dând dovadă de prietenie, încredere, respect, ajutor. Prin acest basm, Ion Creangă ne spune să fim atenți în cine avem încredere fiindcă nu toată lumea are aceleași intenții. Există personae care ne vor binele și este bines ă ne încredem pe ele dar sunt și oameni răi care pare că vor să ne ajute iar la un moment dat să ne trădeze. Important este ca înainte de a avea încredre în cineva, trebuie să îi cunoaștem intențiile. Acest basm poate influența gândirea cititorilor în așa fel încât ei ar putea să învețe din greșelile protagonistului fiind mai atenți în viață. Tudor Vianu a spus „Imaginile, metaforele, comparatiile lui Creanga sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii.”.