101 Greseli in Psihoterapie - Robertiello Schoenewolf

RICHARD C.
ROBERTIELLO
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli In psihoterapie

Contratransfer si
, contrarezistenta I
In psihoterapie
Traducere din engleza de

Adina Radulescu
A
TReI
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta:
FABER STUDIO (5. Olteanu, B. Hateganu, D. Dumbravician)

Redactor:
MIRUNA TECH ERA
Director produqie:
CRISTIAN CLAUDIU CaBAN
Dtp:
GABRIELA CHIRCEA
Corectura:
RODICA PETCU, SINZIANA DOMAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei

ROBERTIELLO, RICHARD C.
101 gre~eli in psihoterapie: contratransfer ~i contrarezistenta in

psihoterapie / Richard C. Robertiello ~i Gerald Schoenewolf; trad.: Adina
Radulescu. - Bucure~ti: Editura Trei, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-707-340-2
I. Schoenewolf, Gerald
II. Radulescu, Adina (trad.)
616.89-008.441
615.851.1
Aceasta
Inc. carte Maryland
Lanham, a fast publicata
U.s.A. prima data in Statele Unite de Jason Aronson,
© Copyright 1987 by Jason Aronson Inc.
First published
Maryland U.s.A. in the United States by Jason Aronson, Inc. Lanham,
Reprinted by permission. All rights reserved.
Copyright © Editura Trei,2010

pentru prezenta editie
c.P. 27-0490, Bucure~ti

Tel./Fax: +402130060 90
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
ISBN978-973-707-340-2
Cuprins
11 Prefata
13 Capitolull: Contratransfer ~i contrarezistenta
19 Despre contratransfer
24 Despre contrarezistenta
Partea I: ~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

31 lntroducere
37 Capitolu12: Contratransferuri erotice
39 (1) Terapeutul 9i corista
43 (2) Terapeutul 9i virgina
45 (3) Terapeuta care imbrati9a
48 (4) Terapeutul care s-a autocastrat
50 (5) Terapeuta care nU-9i rezolvase invidia de penis
54 (6) Terapeutul homofob

55 (7) Taticul eel bun
57 (8) Terapeutul care s-a indragostit
60 (9) Terapeuta lesbiana 9i victima curajoasa
63 (10) Terapeutul caruia ii era frica de
senzatiile sale sexuale

65 (11) Mama buna 9i mama rea
67 (12) A se intinde sau a nu se intinde (pe canapea)

69 (13) Terapeuta careia Ii era frica de iubire
101 gre~eliin psihoterapie· Cuprins

6 Pacientanucare
Pacientul
(18) 72
A$chia
Terapeutul care
Interpretareasare simtea
care$i-a
departe
incompleta
~i-a ca vacanja
luat moare in timpul paClentul
de trunchl
exploatat finanClar orgasmului 7
(51)
(53)
(58)
(57)
(56)
(52)
(34) Mama
Reacjia
Capitolul3:
(I6) cea
Terapeuta
Terapeutul critica
terapeutica
care
geloasa
de
care s-a
grup
tinea
masochist
era negativa
casatorit
credea
cerea
Contratransferuri
care
defensiv
aspira cel In
sadie
fantasme
predici
$i
~i
la catharsis
pacientul
preocupat
pacienta sexuale
de
sfintenie .'inducea
.bani
ostil
sadomasochiste
care 147
I
(30)
(32)
(20)
(21)
(38)
(33)
(35)
(31) Terapeuta
Complexul condescendenta
Oedip
ros
Cand despartirea
(I7) Terapeuta
(36)
(IS)
(37) de
ingrijorata In forma
remu$cari
a fost $i pacienta
negativa
$i pacienta
,,0 dulce care
$i pacienta cu
suferinta"acuzatoare
vorbea despre 219
202 192
195
198
187
170
190
20
168 (6C
21
87 (39)
165200
159
161
163
155
153 C(4(((
Pa
RICHARD C. ROBERTIELLO. GERALD SCHOENEWOLF

2560)
813
Capitolu15:
180
185
182
5(47) seducatoare
Terapeuta
Terapeuta
Terapeuta
Terapeutul
Terapeutul
Terapeutul Terapeutul
Introducere $i submisiva
ceaContrarezistente
mai mare
infatuat
care care
s-a autoritate
disprejuitoare
careia
care
plinse
ii de
placea
temea
~igrandoare
~i-a
simjit sa
de sedin
abandon
pacientul
abuzat lume
caracterologlce
amestece
~lsa~paClenta
neglIJent
sexual unpacienta
175
178
173
0(41) Terapeutul
Terapeuta
Terapeutul
Terapeuta care
care
care
insarcinata in umili.t
avea
avea nevoie
practica de
nevoie de pSlhotIca
fie ..... alv smelm,
oblect
(54)
(55)
(61)
(46) (40)
Terapeuta
Terapeutul
(59) (49)
(50)
(48)
Terapeuta
Marne
(45) Terapeutul psihoterapia
care
protector
i~i
specializata
insistente
~i $i
pacientultraumei
infantiliza
tati originare
paClentul
psihologla
insistenti
sceptIc ... ~melm
Capitolul Contratransferuri de. contrarezisten1a
n~rcisice
(43)
42)
(44) 4:
artea aD-a: Patruzed de gre~eli
101 gre;;eli'in psihoterapie· Cuprins

8 Terapeuta italiano-amencana ~I paClenta
9
Terapeutul
(91)
Nemultumitii
(71)
221 intelectual
(62) Terapeuta ~i porcul
281
(77)
(86)Terapeutul care se temea de misogin
dependenta 314309
307 (1
(98
276 (84) Terapeuta
274
271 (83) ~i
feminista
pacientul care
veteranul afro-american
alb
un cua evitat
vederi
razboiului
parlit liberale
alb'din
~i Vietnamin armata
debutanta
279 (82)
(85) Terapeutul recrutarea
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

292
98)01) 299
294
290 casnica
Terapeutul
Terapeutul calea cea
care
Analistul nu
care
aristocratiei
Terapeuta
Terapeuta buna
ortodox
dorea sa
~i
protestante
apartinand
care nu dorease vindece
pacientul
aduca prostItuatele
aristocratiei
ca careprotestante
pacienta dorea
el. teza
sa pe
sa tipe
287
283 301
312
303
305
Terapeuta Terapeutul
Terapeuta
Terapeutul
Terapeuta
care
Terapeuta avea evreu
care
religioasa
care
conservator
credea
nu
~i
nevoie pacientul
"heterosexuala"dorea
~iin.ateul
sa-]'i ~i
avort
sa
comunistul
apartmand
vorbeasca
de~onstreze
~iv'pacienta v fIe
la
• lesb~ana telefon
(99) (94)
285297 portoricana
Terapeutul
Terapeutul misogin
neamt ~i femeia
~ivictima ambitioasa
~i printesa evreica ~iHoloc~u:tuIUl
(90)
(92)
(89)(95)
(l00)
(96)
(97)
319
(87)
(88) contratransferului
(93)
Capitolul ~i contrarezistentel
7: Diagnosticarea ~ratam~ntul
•v •
101 gre~eli in psihoterapie· Cuprins

PrefataI
La inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza rezistentei.

Exista acum, din ce in ce mai mult, analiza contratransferului ~i
a contrarezistentei. Se accepta mai mult in lumea psihoterapiei ca.
~i terapeutul, la fel ca ~i pacientul, dezvolta transfer ~i rezistenta
in relatia terapeutica, facand dificil progresul terapeutic. De fapt,
practic, orice gre~eala pe care psihoterapeutul este posibil sa 0
faca i~i poate gasi originea in contra transfer ~i contrarezistenta.
Aceasta carte prezinta 101 cazuri, conFnand cele mai intalni-
te cap cane in psihoterapie. Este impartita in doua parF· Prima
parte cuprinde cazuri reprezentative pentru gre~elile terapeuti-·
lor, ca urmare a contratransferului de tip erotic, sadomasochist
~inarcisic. Cazurile din cea de-a doua parte prezinta doua tipuri
de contrarezistenta: caracterologica (datorata fricii de castrare,
narcisismului, depresiei etc.) ~i culturala (datorata prejudecati-
lor etnice, sistemelor de credinte, valorilor sociale etc.). Ultimul
capitol pune in discutie modurile in care terapeuFi se pot ei in-
~i~idiagnostica ~i analiza, cum pot folosi eel mai bine supervi-
zarea ~i terapia pentru a-~i rezolva ~i preintampina punctele ne-
vralgice ~i comportamentul irational. Evidentiaza faptul ca
"boala profesionala" a terapeutilor este chiar aeeea pe care ei se
straduiesc sa 0 "vindece" la a1tii.
101 gre~eli in psihoterapie • Prefata

12 Scris m primul rand pentru profesioni~ti, acest volum este mai
degraba 0 sursa practica de referinta despre "cum sa nu", decat
un tratat teoretic. Cele 101 cazuri sunt concepute ca pove~ti de
mvatatura, m maniera pove~tilor sufiste sau a Fabulelor lui Esop.
Prin urmare, volumul poate fi uti! terapeutilor de orice orienta-
re, inclusiv celor care nu folosesc tehnici psihanalitice.
Precizari
Cazurile prezentate In aceasta carte, la origine bazate pe ca-

zuri reale, au fost transpuse m fictiune, pentru a se pastra ano-
nimatul ~ipentru a se evidentia lucrurile Intr-o maniera mai dra-
matica. Majoritatea provin din experienta clinica a autorilor sau
din munca terapeutilor aflati sub supervizarea lor directa. Clteva
cazuri s-au bazat pe ideile sugerate de scrierile autorilor Heinrich
Racker, Harold Searles, Hyman Spotnitz, Ralph Greenson ~iFrieda
Fromm-Reichmann. Dorim sa ne exprimam recuno~tinta fata de
toti cei implicati - terapeuti ~i pacienti -, precum ~i fata de
Lucy B. Smith, C.S.W. ~i dr. Jason Aronson, pentru recomanda-
rile editoriale ~i sprijinul acordat.

Capitolull
Contratransfer si
I contrarezistenta J
Or. Gerald Schoenewolf

Cand ne gandim la transfer ~irezistenta avem de obicei in ve-
dere pacientii aflati in terapie. Totu~i, Freud ~i altii au atras aten-
tia ca aceste procese pot aparea atat in cadrul clinicilor, cat ~i in
afara lor. Multi oameni - daca nu chiar majoritatea - sunt
prin~i in chinurile transferului ~irezistentei, avand un acting out
al unui ritual de comportament ireal. Ei i~i traiesc vie tile in mod
compulsiv ~i impulsiv, manati de forte incon~tiente, comportan-
du-se in moduri distructive atat pentru ei, cat ~i pentru ceilalti.
Nici terapeutii nu fac exceptie de la a-~i manifesta prin acting
out sentimentele de transfer ~irezistenta. Cand acest lucru se in-
tampla in clinic a, 11numim contra transfer ~i contrarezistenta.
Problema este ca pacientii vin la noi pentru a-i ajuta sa-~i rezol-
ve comportamentul de transfer ~i rezistenta, 9i atunci cand noi
raspundem cu propriul nostru comportament nerezolvat de
transfer ~i rezistenta, capacitatea noastra de a-i ajuta este foarte
mult diminuata. Misiunea noastra, ca sa 0 numim a~a, este de a
Ie servi drept modele de realism.
Folosim termenii de contratransfer ~i contrarezistentii pentru a
reprezenta toate situatiile in care terapeutii au un acting out al
sentimentelor fata de pacienti care sunt in conflicte caracterolo-
gice sau culturale nerezolvate sau prejudecati care Ie apartin, in-
duse sau nu de sentimentele similare ale pacientilor. Aceasta uti-
lizare a termenilor este 0 incercare de depa~ire a diverselor definitii
101 grel'eli in psihoterapie • Contratransfer ~icontrarezistenta

16
curente ale contratransferului ~i contrarezistentei. Recunoa~tem
ca exista clinicieni care Impart contratransferulm doua catego-
rii: contratransfer obiectiv, indus de pacient ~i simtit de terape-
ut, fara tentatia de a avea acting out; ~i eontratransfer subiectiv,
care reprezinta un raspuns irational dat pacientului, eu originea
In fixatiile terapeutului. Alti clinicieni clasifica contrarezistenta
m acela~imod. Credem ca acestea sunt categorizari valabile ~iutile.
Doar In primii doi sau trei ani de practica terapeutica erorile
sunt de obicei tehnice ~i nu neaparat un rezultat al eontratrans-
ferului ~i contrarezistentei. In aceasta perioada, terapeutii meear-
ca sa aplice teoriile insu~ite In timpul formarii. Cele mai obi~nui-
te erori tehnice se refera la a invata seleetarea interventiilor eelor
mai potrivite diferitelor tipuri de pacienti, stabiIirea formularii
adeevate a diagnosticului, extragandu-se eontinutullatent din
eel manifest ~i mentinandu-se atitudinile ~i Iimitele terapeutice
care creeaza un mediu optim pentru nevoile specifice fiecarui
pacient. De exemplu, exista momente - mai ales in faza de in-
ceput a tratamentului - cand terapeutii instituie un mediu de
sustinere, m care se poate cladi mcrederea; aeeasta este foarte im-
portanta, Indeosebi pentru pacientii narcisi~ti. In alte momen-
te - mai ales pe pareursul fazei de mijloc - se poate impune 0
atitudine mai activa, mai eonfruntationala. Aeestea ~i alte pro-
ceduri tehnice similare pot fi stapanite cu u~urinta la mceputul
carierei terapeutice. Pana la urma, aecentul supervizarii se de-
plaseaza aproape exclusiv pe aspectele contratransferului ~i con-
trarezistentei.
Din nefericire, cand apar eontratransferul ~i contrarezistenta,
este putin probabil ca terapeutul sa-~i dea seama de ele la mee-
put, din moment ee sunt legate de impulsuri incon~tiente. Un bun
indiciu pentru terapeut ar fi sentimentele destul de intense _ fie

17
erotice, fie agresive - care sunt experimentate in asHel de mo-
mente. Un terapeut "posedat" de sentimente de contratransfer
se poate trezi atras In mod irezistibil de un pacient, poate avea
porniri uciga~e fata de el sau se poate simti exagerat de protec-
tor. Aflati In chinurile contrarezistentei, terapeutii s-ar putea sa
ezite sa discute anumite subiecte sau sa nu fie receptivi la anu-
mite tipuri de sentimente exprimate de pacient, cum ar fi senti-
mentele sexuale, de furie sau de iubire. In eontrarezistenta, tera-
peutii pot fi tacuti, pot incerea sa schimbe subieetul sau sa
Ineeree sa foloseasea interpretari pentru a eontraeara 0 idee sau
un sentiment earuia ii opun rezistenta. De exemplu, un pacient
poate exprima furie fata de un terapeut care opune rezistenta la
furie; un asHel de terapeut se poate pripi sa interpreteze ca aeeas-
ta furie nu-i apartine ~i ea ar trebui atribuita parintilor pacientu-
lui. Intrerupand pacientul eu aeeasta interpretare, terapeutul nu-i
ofera aeestuia ~ansa sa-~i dezbata sentimentele fata de el, pentru
a gasi sursa aeestor sentimente, ~i nici nu-i da ~ansa sa distinga
intre relatia reala eu terapeutul ~i relatia de transfer. Inca 0 data
precizam, tot aeest proees este de obicei ineon~tient ~i terapeu-
tul poate recurge la rationalizare pentru a-~i justifica eomporta-
mentul. Doar atunci cand terapeutul aeorda multa atentie senti-
mentelor intense trezite in el de un anumit paeient, se poate
realiza eon~tientizarea factorilor de eontratransfer ~i eontrarezis-
tenta implieati·
Chiar ~i atunci cand terapeutii sunt eon~tienti ca traiese sen-
timente de eontratransfer ~i eontrarezistenta, s-ar putea sa In-
eeree sa Ie nege. Unii terapeuti nu ered ca au dreptul sa simta
asHel de emotii (mai ales emotii sexuale sau agresive); altii se
tern sa nu fie Inghititi de ele. In asHel de situatii, este probabil
ea terapeutii sa se apere de aeeste sentimente, aseunzandu-se in
101 gre~eli in psihoterapie' Contratransfer;;i contrarezistenta

18
spatele "neutralitatii terapeutice", oferind interventii nepotrivi-
te, pentru a 9i Ie reprima imediat sau Ie exprima cu indulgenta,
fara a lua in consideratie binele pacientului. Oricum, reticenta
terapeutului de a trai aceste sentimente intr-o maniera analitica
corespunzatoare nu face decM sa intareasca rezistenta deja soli-
da
te dea pacientului
transfer. de a-9i accepta 9i verbaliza propriile sentimen-
Pe de alta parte, atunci cand sunt folosite cum trebuie, senti-

mentele 9i impulsurile de contratransfer 9i contrarezistenta se
pot dovedi 0 sursa de informatii care poate fi valorificata. Tera-
peutul care poate tolera sentimentele care-i sunt induse de pa-
cient, care Ie poate identifica clar, Ie poate analiza 9i controla, are
la dispozitia sa, a9a cum afirma Donald Winnicott, 0 experienta
"practica" a iubirii 9i urii sale in raport cu personalitatea 9i com-
portamentul pacientului, bazata pe observatie obiectiva. Cind
terapeutul detine controlul sentimentelor sale de contra transfer
9i contrarezistenta, el conduce terapia 9i nu se lasa condus de ea.
Se poate folosi de astfel de sentimente pentru a-9i planifica in
mod creativ relatia cu pacientul9i pentru a asigura cel mai avan-
tajos rezultat.

Despre contratra nsfer
De9i s-a scris foarte mult despre transfer in lucrarile de refe-

rinta din domeniul psihanalizei 9i psihoterapiei, despre contra-
transfer nu s-a scris prea mult. Poate ca acest lucru se datoreaza
nevoii narcisice a lumii psihoterapiei de a se vedea pe sine ca
"sanatoasa" 9i pe pacienti ca "nesanato9i". Din fericire, situatia
s-a schimbat, odata cu numeroasele publicatii, seminarii 9i con-
ferinte contemporane dedicate acum acestui subiect.
Intr-o scrisoare catre Sandor Ferenczi, in 1910, Sigmund Freud
a introdus contratransferul ca un aspect al terapiei. Printre pri-
mii autori care au contribuit la intelegerea contratransferului s-au
numarat Annie Reich, Maxwell Gitelson 9i Ralph Greenson. Annie
Reich a facut distinctia dintre contratransferul general9i contra-
transferul propriu-zis (prin asemanare cu diferenta dintre con-
tratransferul obiectiv 9i cel subiectiv) 9i a fost printre primii au-
tori care 9i-au dat seama de problema terapeutilor care i9i
transpun in acting out sentimentele fata de pacienti. Maxwell
Gitelson a sugerat desfiintarea termenului de contratransfer 9i a pro-
pus in schimb sa fie numit "transferul analistului fata de pacient".
Dupa parerea sa, nu exista nicio diferenta intre transferul pa-
cientului 9i transferul analistului - un punct de vedere destul
de raspandit astazi. Ralph Greenson a pus accent pe importan-
ta unei relatii reale a terapeutului cu pacientul, prin contrast cu
101 gre1'eli in psihoterapie • Contratransfer?i contrarezistenta

20
relajia
sun terndedetransfer
acord. / contra transfer - un alt punct asupra caruia
Heinrich Racker ill Transfer pi contratransfer a introdus concep-

tul de nevroza de contra transfer, definind-o drept 0 entitate in-
dependenta, partea patologica a contratransferului ~i expresia
nevrozei. In nevroza de contratransfer (contratransfer subiectiv),
sentimentele reprimate anterior sunt descarcate, la fel ca ill ne-
vroza de transfer - cu excepjia faptului ca terapeutul este eel
care descarca sentimente irajionale asupra pacientului. Atat
Racker, cat ~i Reich afirma universalitatea acestui fenomen ~i evi-
denjiaza faptul ca daca doresc sa funcjioneze la maximum in si-
tuajia analitica, terapeujii trebuie sa fie con~tienji de transferu-
rile lor catre pacient ~i sa Ie neutralizeze; daca nu sunt con~tienji
de ele, este foarte probabil sa manifeste un acting out, pentru (1)
a-~i implini impulsurile incon~tiente ~i adesea infantile ale
id-ului; (2) a se apara de aceste impulsuri ale id-ului ~i (3) pen-
tru a demonstra ca nu s-a deteriorat nimic drept consecinja a
acestor impulsuri.
Psihanalist talentat, Racker a fost primul care a analizat ama-
nunjit relajia pacient/terapeut ca relajie bilaterala, in care atilt
pacientul, cat ~i terapeutul trebuie sa-~i rezolve transferul ~i sa-~i
depa~easca rezistenjele. Tot Racker a fost printre primii care au
constatat ca sentimentele manifestate in contratransfer pot fi fo-
losite de catre terapeuji drept barometru care indica ceea ce se
illtampla in incon~tientul pacientului. De exemplu, daca terape-
utul ar incepe sa se simta plictisit, el ar putea presupune ca pa-
cientul evita ceva; daca s-ar enerva pe pacient, aceasta ar indica
de obicei ca pacientul ~i-a dorit sa-l enerveze pe terapeut; iar
daca terapeutul ar simji 0 stare de excitajie sexuala, aceasta ar fi
atribuita seducjiei incon~tiente a pacientului. Prin urmare, in

21
('adrul tratamentului, contratransferul a fost considerat de Racker
b fel de important ca transferul.
Dupa Freud, transferul este terenul unde au loc luptele prin-
cipale dintre pacient ~i terapeut, pentru cucerirea rezistenjelor
pacientului. Racker a considerat contratransferul cealalta juma-
tate a terenului, unde se dau luptele principale pentru a se cu-
ceri rezistenjele analistului, adica contrarezistenjele.
La inceputul relajiei terapeutice nu se intampla aproape ni-
mic real intre terapeut ~i pacient. Pacientul se apara contra unor
sentimente reprimate de mult timp, care s-ar putea activa in con-
textul acestei relajii noi, ~i terapeutul incearca treptat sa-i arate
pacientului cum opune rezistenja faptului de a fi real. Relajia de
transfer / contratransfer marcheaza inceputul unui proces care va
duce la 0 relajie autentica intre fiinja umana care este pacientul
~ifiinja umana care este terapeutul. Oricum, la inceput este 0 re-
lajie inradacinata in trecut. Pacientul ~i terapeutul sunt in pri-
mul rand obiecte simbolice unul pentru celalalt ~ipractic tot ceea
ce se spune ~i se face in relajia lor prezenta este 0 reactivare a ati-
tudinilor ~i situajiilor aplicate unor figuri din trecut, de obicei
parinji sau fraji/surori. Sarcina terapeutului este aceea de a-I aju-
ta pe pacient sa redevina autentic, ghidandu-l spre a fi real in re-
lajia cu terapeutul.
Racker compara principiul de baza al tehnicii analitice cu stra-
vechiul dicton socratic "Cunoa~te-te pe tine insuji". El vede sen-
suI analizei in a-I ajuta pe pacient sa dobandeasca uniunea cu
sine insu~i, printr-o acceptare afectiva ~i con~tienta deplina a tot
ceea ce a fost candva negat la modul patologic in copilaria tim-
purie. Aceasta uniune cu sine implica depa~irea anxietajii ~i fri-
cii sinelui respins, precum ~i a modalitajilor folosite de sine pen-
tru a se apara impotriva acestor anxietaji ~i frici. Printre aceste
101 grel'eli in psihoterapie • Contratransfer?i contrarezistenta

22
mecanisme de aparare Racker enumera c1ivajul, mutilarea, ne-
garea, anihilarea, inchiderea in sine (automortificarea), proiecta-
rea pe lume $i ulterior cearta cu ea, pentru alinarea conflictului
interior $i retragerea din lume, pentru mentinerea unei aparen-
te paei interioare. Tehnica analitica incearca sa recupereze ade-
varatulmaturitate.
catre sine, pentru a fi reunit cu ceea ce s-a pierdut in drumul
In relatia terapeutica, atentia terapeutului se axeaza pe reve-

nirea tuturor proceselor infantile care au fost reprimate (adica
pe manifestarea incon$tientului pacientului). In cadrul $i prin in-
termediul acestei reveniri, adica a transferului, terapeutul incear-
ca sa infranga metodele distructive de aparare ale paeientului.
Facand legatura intre ceea ce se intampla in relatia paeientului
cu lumea extern a $i ceea ce se intampla in relatia de transfer cu
terapeutul, acesta din urma poate pune totul cap la cap $i, folo-
sindu-se de sentimentele sale de contra transfer, ii poate spune
pacientului ceea ce acesta are nevoie sa $tie, pentru a-$i reunifi-
ca partea con$tienta cu cea incon$tienta.
Prin urmare, terapeutul trebuie sa ramana ferm $i empatic
cand se confrunta cu transferul de ostilitate al paeientilor, cu ac-
ting out-ul intentiilor lor sexuale sau cu orice alte situatii provo-
catoare $i cu caracter incendiar. A fi terapeut inseamna sa nu-}i
iei revan$a, sa nu intri in cercul nevrotic vicios, sa nu cedezi ma-
nevrelor defensive ale pacientului sau sa te pierzi in incercarile
lui de a sabota rela}ia, ei sa cauti permanent intelegerea $i sa te
lupti cu transferul pacientului, precum $i cu propriul contra trans-
fer. Pentru a putea ajuta un pacient sa fie din nou autentic, tera-
peutul insu$i trebuie sa fie autentic. In fond, terapeutul trebuie
sa petreaca la fel de mult timp analizandu-$i propriul transfer pe
cat 0 face analizandu-l pe acela al paeientului.

23
Mai mult decat atat, terapeutul trebuie sa $tie cum sa folo-
seasca contratransferul. Mai recent, anali;;ti cum ar fi Robert
Langs, Harold Searles, Hyman Spotnitz;;i D. W. Winnicott s-au
ocupat de acest aspect. Langs arata cum induc terapeutii trans-
ferurile, cel mai adesea fara sa-;;i dea seama, oferind un cadru
detaliat pentru control area terenului de forta dintre terapeut ;;i
pacient. Searles, Spotnitz ;;iWinnicott prezinta modul in care te-
rapeutii i;;i pot exprima sentimentele de contratransfer, pentru
a ie;;i dintr-un impas, pentru a arata pacientului ce impact are
asupra terapeutului sau pentru a-I imuniza la agresiune (fie ea
a pacientului sau a terapeutului). Ei sustin ca terapeutii care
sunt in acord cu ei in$i;;i nu au nevoie sa se ascunda in spatele
unei ma;;ti inexpresive.
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransfer?i contrarezistenta

Despre contra rezistenta
Racker a definit contrarezistentele analistului ca fiind cores-

punzatoare cu rezistentele pacientului referitoare la aceea~i si-
tuatie. Este ca ~i cum ar fi 0 intelegere tacita intre terapeut ~ipa-
cient sa nu vorbeasca despre un anumit subiect. Pacientul poate
opune rezistenta la a asculta interpretari. Terapeutul, care are
probleme cu acela~i aspect, dezvolta 0 contrarezistenta la inter-
pretare. Terapeutul poate ramane practic in impas. Racker a va-
zut contrarezistentele mai ales ca expresie a identificarii terape-
utului cu rezistentele pacientului (care pot fi, in acela~i timp,
puse in legatura cu un conflict din trecutul terapeutului). Pana
la un anumit punct, suntem de acord; totu~i exista situatii In care
contrarezistenta ii apartine aproape in totalitate terapeutului ~i
am indus cateva cazuri pentru a ilustra acest aspect.
Alti anali~ti au aratat ca, in realitate, rezistenta este un aspect
al transferului. Transferul pacientului asupra terapeutului _
mergand pe linia acestui punct de vedere - se manifesta ca 0
rezistenta la exprimarea sentimentelor acestuia in general ~i la
exprimarea continuturilor infantile in special. Transferul nega-
tiv poate fi 0 incercare de a tine la distanta (a rezista la) senti-
mente infantile mai profunde de dorinta ~i sentimente oedipie-
ne de atractie sexuala fata de terapeut; pacientul anticipeaza
incon~tient ca terapeutul (la fel ca parintii implicati in transferul

25
11arentalal pacientului) va respinge, exploata sau abuza de aceste
~;('ntimente. Transferul pozitiv (indragostitul, admiratia, dorinta
lIlanifestate fata de terapeut) poate fi in egala masura 0 rezisten-
\:1 la sentimente de furie ~i ostilitate infantile; pacientul se teme
di furia sa va distruge relatia terapeutica, ca ar determina du~-
lIlania terapeutului ~i ca va atrage dupa sine represalii.
Psihanali~tii care au scris astfel despre contrarezistenta au
considerat-o, in mod similar, ca fiind parte a contratransferului.
Terapeutul reactioneaza la transferul negativ al pacientului cu
contratransfer negativ, sau la transferul pozitiv al pacientului cu
contra transfer pozitiv. In oricare dintre cazuri, terapeutul va fi
apoi contrarezistent la acelea~i sentimente infantile din el insu~i,
sentimente fata de care se apara ~ipacientul, la fel cum va fi con-
trarezistent ~i la a-~i analiza propriile sentimente fata de pacient,
~i la a analiza senti mente Ie acestuia. In aceasta carte, yom de-
numi drept contrarezistente caracterologice toate rezistentele care
deriva din reactii contratransferentiale.
Hyman Spotni tz, fonda torul "psihanalizei mod erne" , cel
care a folosit pentru prima data termenii de subiectiv ~i obiectiv
pentru a dasifica tipurile de contratransfer, a mai conceput ~i
alti termeni utili, pentru a desemna tipurile de rezistente carac-
terologice ale pacientilar. EI a denumit drept "rezistente dis-
tructive pentru tratament" acele forme de comportament care,
mai ales in faza incipienta a tratamentului, incearca sa sabote-
ze ~i sa distruga relatia terapeutica. Printre astfel de comporta-
mente se numara: intarzierea, neprezentarea la ~edinte, uitarea
achitarii onorariului, venitulla ~edinte in stare de ebrietate sau
sub influent a altar droguri, contrazicerea practic a tot ceea ce
sugereaza terapeutul, manifestarea unei ostilitati fati~e sau eta-
larea seductivitatii. "Rezistentele statu-quo" se refera la forme
101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsfer ?i contra rezistenta

26
mai subtile de comportament, care apar de obicei pe la mijlo-

cuI tratamentului 9i care urmaresc impiedicarea aparitiei orica-
ror schimbari in relatie.
De9i Spotnitz nu face acest lucru, credem ca ace9ti termeni se
pot, de asemenea, aplica 9i contrarezistentei; 9i terapeutii se fac
uneori vinovati de rezistente distructive pentru tratament 9i poa-
te sunt mult mai predispu9i la rezistente statu-quo. Rezistentele
distructive pentru tratament ale terapeutilor includ: neprezenta-
rea la gedinte, adormitulill timpu1gedintelor, bautul sau consu-
mul altor tipuri de droguri in timpul gedintelor 9i taxarea exa-
gerata a pacientilor. Rezistentele statu-quo ale terapeutilor, la fel
ca 9i cele ale pacientilor, presupun forme subtile de comporta-
ment, concepute pentru a rezista oricarei schimbari in relatie 9i
pentru a se lega de siguranta 9i securitatea statu-quo-ului, de9i
statu-quo-ul poate fi de fapt 0 nonrelatie. Un terapeut care opu-
ne rezistenta la a asculta verbalizarea sentimentelor negative ale
pacientului cu privire la situatia terapeutica are un acting out al
unei astfel de rezistente.
Putem extinde definitia rezistentei 9i contrarezistentei, pen-
tru a include influente care nu apartin domeniului transferului
9i contratransferului 9i pentru a introduce termenul de contrare-
zistente culturale. De exemplu, un terapeut cu gandire liberala
care opune rezistenta la a asculta parerile unui pacient cu 0 gan-
dire conservatoare cu privire la probleme sociale 9i, prin urma-
re, pastreaza tacerea schimba subiectul sau exprima altfel 0 ju-
decata cu privire la acele pareri, credem ca are un acting out, 0
contrarezistenta care nu este un aspect al contratransferului in
sine, ci mai degraba 0 expresie a valorilor dobandite in mediul
social in care a crescut terapeutul. Punem, astfel, un mare accent
ill aceasta carte pe valorile sociale internalizate, pe sistemele fixe

27
•II' credinte, pe prejudecati 9i a9a mai departe. Terapeutul nu tre-
1)11 ie doar sa-9i ajute pacientul sa-9i depa;:;easca prejudecatile, sis-
Il-rnele de credinte ;:;ivalori, in masura in care ele functioneaza
(I rept rezistente, ci sa-;:;idepa;:;easca ;:;iel propriile contrarezisten-
II' culturale.
Admitem faptul ca valorile sodale, sistemele fixe de cre-
dinte ;:;iprejudecatile sunt, de asemenea, aspecte ale nevrozei
:,;i pot fi ca atare considerate defense caracterologice. Dar re-
illnintim ca, din motive de simplitate, am facut distinctia in-
Lrecontrarezistente caracterologice ;:;irespectiv culturale, con-
v in;:;i ca 0 astfel de distinctie ne ajuta sa intelegem sursele
contrarezistentei.
Rezistenta, ca ;:;itransferul, este prezenta intr-o anumita ma-
sura in to ate relatiile - nu doar in terapie. De fapt, a nu rezis-
ta ar insemna sa fim complet vulnerabili, total deschi;:;i, atat ca-
tre simturile ;:;iimpulsurile noastre primitive, cat ;:;ispre cele ale
aHora (a;:;acum suntem in copilaria timpurie, inainte de forma-
rea rezistentelor); nu acesta este scopul terapiei. Daca renuntam
total ;:;idintr-odata la rezistente (defense), devenim sesibili la
"cele 0 mie ;:;iunu de ;:;ocuri de care putem avea parte ca oa-
meni". Scopul terapiei este sa permita oamenilor sa renunte la
rezistente treptat - de exemplu in relatiile lor cu iubitH sau
prietenii sau cu propria lor creativitate. Pentru ca experientele
noastre de iubire, de spontaneitate ;:;icreativitate ne fac sa sim-
tim ca merita sa traim. A participa plenar la aceste lucruri este
ceea ce da sens vietH ;:;i0 face 0 placere, mai degraba decat 0
lupta. Terapeutii care nu au ajuns in punctul in care sa poata cu
adevarat renunta la rezistente ca.nd este cazul fie in vie tile lor
personale, fie in relatiile terapeutice nu-;:;iingaduie nici lor, nici
pacientilor sa creasca.
101 gre~eli in psihoterapie· (ontratransfer;;i contrarezistenta

28
Coneeptu1 de eontrarezistenta este inca oareeum eontrover-
sat in majoritatea ~eolilor traditiona1e de psihanaliza; dedican-
du-i 0 seetiune intreaga a aeestei carti, ineeream sa faeem 0 de-
clara tie de aparare a eoneeptu1ui ~i sa-1 adueem pe 0 pozitie de
egalitate eu eoneeptul de rezistenta, unde trebuie sa ~i fie, pe
buna dreptate.
Majoritatea oamenilor i~i petree viata in transfer ~i rezisten-
ta. Freud a seris despre ineon~tient, unde umanitatea i~i aseun-
de fata de sine eele mai profunde motive, ~i Jung a faeut referi-
re la ineon~tientul eoleetiv, eare serve~te aeeluia~i seop pentru
umanitate ea masa. Winnicott a seris despre sinele fals ~i sinele
autentic, ~i Eric Berne a evidentiat "jocurile pentru adulti".
A trai in transfer ~i rezistenta inseamna a fi fals, a nu fi in sta-
re sa te uiti la tine obieetiv, inseamna sa fii ineon~tient, sa joci jo-
curi, toate acestea facand imposibil faptul de a fi autentic, impli-
cat emotional, valorizat ca potential, uman ~i intelept. Speram ea
urmatoarele 101 eazuri sa va serveasca nu doar drept sursa prae-
tica de referinta, ci ~i ca reamintire a propriei noastre imperfec-
tiuni profesionale.

Pa rtea I
?aizeci ?i una de gre?eli
de contratra nsfer
[ntrod ucere
Aceste cazuri demonstreaza 0 varietate de dileme legate de

contratransfer cu care s-au confruntat psihanali~tii ~i psihotera-
peutii. Au fost alese datorita universalitatii ~i claritatii lor. In plus,
au fost scrise pentru a transmite atat aspecte interpsihice ~i in-
trapsihice, dH ~i aspecte umane implicate in diada pacient-tera-
peut. Dorim ca cititorii sa inteleaga pe plan intelectual dinami-
ca situatiei, dar sa ~i simta intuitiv aceasta dinamica. A~adar,
stilul prezentarii este ceva mai literar decat in cazullucrarilor de
speciali tate.
Cazurile au fost impartite in trei categorii - erotice, sadoma-
sochiste ~i narcisice -, acestea acoperind toate gre~elile de tip
caracterologic pe care terapeutii Ie pot face prin contratransfer.
Vor mai fi ~i suprapuneri, pentru d. in majoritatea cazurilor con-
tratransferul subiectiv reprezinta un amestec de derivate orale,
anale ~i oedipiene nerezolvate. De exemplu, un terapeut poate
avea dorinta de a controla un pacient, dorinta care sa fie partial
un contratransfer sadomasochist ~i partial unul narcisic (un ac-
ting out al nevoilor de dominanta sau de grandoare).
Poate cel mai dificil pentru un terapeut este sa con~tientize-
ze, sa controleze ~i sa foloseasca sentimentele erotice de contra-
transfer. Chiar daca am trecut printr-o revolutie sexuala in ulti-
mii ani ~i subiectul sexualitatii nu mai este tabuul de odinioara,
el este inca un subiect foarte controversat. Dad. nici anali~tii nu
10lgre~eliin psihoterapie· ~aizeci;;i una de gre;;eli de contratransfer

32
pot discuta acest aspect, cum sa faca ei fata in mod eficient con-
tratransferului erotie in situatia terapeutiea!
$i aceste sentimente chiar apar in terapie, iar ?i iar. Este des-
tul de obi?nuit ca pacientii de ambele sexe sa fie seductivi cu te-
rapeutii lor. A fi seductiv este atat 0 forma de a-i face pe plac te-
rapeutului (manifestand interes sexual), cat ?i 0 incercare de a-i
smulge controlul, de a-I da jos de pe piedestalul profesionalis-
mului. Terapeutii care nu ?i-au rezolvat nevoile sexuale sau nar-
cisiee se pot trezi tentati sa aiba un acting out al acestor nevoi.
Mai mult decM atat, terapeutii s-ar putea sa nu inteleaga sau sa
nu empatizeze cu pacientii lor din cauza propriilor confliete ero-
tiee nerezolvate. De exemplu, un pacient ii poate spune unui te-
rapeut care tocmai a avut 0 relatie neferieita de iubire ?i a carui
relatie cu mama sa a fost, de asemenea, nefericita despre proble-
me de natura similara din relatia cu partenerul actual sau cu
mama. Acest terapeut poate deveni extrem de implicat in a-?i
ajuta pacientul. Ori sa presupunem ca 0 terapeuta care are sen-
timente nerezolvate de invidie de penis lucreaza cu un pacient
care a avut 0 mama castratoare $i are nevoie sa-?i afirme mascu-
linitatea. Se va comporta terapeuta, fara sa-?i dea seama, astfel
incat sa accentueze stima de sine scazuta a pacientului? Sau 0
pacienta relateaza detaliile relatiei sale sexuale; va trai terapeu-
tul (sau terapeuta) in mod indirect prin pacienta, folosind acest
material sexual, poate chiar incurajandu-l, pentru a-$i umple un
golin propria lui (ei) viata? II va impiediea aceasta reactie pe te-
rapeut sa asculte cum trebuie, sa empatizeze ?i sa analizeze
transferul ?i rezistenta pacientei?
In contratransferurile sodomasochiste, perieolul este intotdea-
una ca terapeutul sa se impliee intr-o lupta pentru putere cu pa-
cientul. Uneori, terapeutul are nevoia de a domina, manipula sau

33
nmtrola pacientul (de a actiona sadie), situatie in care eli?i va
vedea pacientul ca pe un monstru care are nevoie sa fie imblan-
zit. Sau terapeutul poate avea nevoia incon?tienta de a fi domi-
nat, controlat sau manipulat de pacient (de a actiona masochist),
caz in care eli?i va privi pacientul ca pe un persecutor.
Un terapeut sadomasochist i$i poate, de exemplu, folosi pa-
cientul ca mijloc de a-$i demonstra capacitatile ?i puterile de te-
rapeut. Astfel de terapeuti i$i pot desfa$ura terapia mtr-un mod
In care sa nu tina seama de nevoile reale $i de dorintele pacien-
tilor. Alti terapeuti pot pretinde ca pacientii lor sa Ie accepte in-
terpretarile fara discutie, de parca ei ar fi legea $i ar deveni iri-
tati daca pacientii lor nu le-ar accepta ca atare. In astfel de cazuri,
pacientii vor simti ca sunt folositi pentru a satisface nevoia de
putere a terapeutului $i vor raspunde cu 0 atitudine de sfidare
sau de complianta; in nieiuna dintre alternative nu se va intam-
pIa nimic autentic. Anumiti terapeuti i$i constrang pacientii sa faca
$i sa duca la bun star$it anumite lucruri - sa se intinda pe ca-
napea, sa faca asocieri libere, sa faca un exercitiu gestaltist -ma-
inte ca ei sa fie pregatiti pentru asta $i pacientii sunt iar pU$i in
situatia de a se supune sau nu. In cele din urma terapia va e?ua.
Ostilitatea unui pacient va provoca adesea 0 reactie de con-
tratransfer sadomasochist. Este de la sine inteles ca la un mo-
ment dat, intr-o terapie reu$ita, toti pacientii vor manifesta osti-
litate fata de terapeutii lor. De obieei, aceasta ostilitate se
manifesta prin critiea la adresa terapeutilor $i acei terapeuti care
nu $i-au rezolvat complet accesele de furie fata de figurile pa-
rentale nu vor fi in stare sa suporte ostilitatea pacientilor. Ei pot
incerca sa-$i incurajeze pacientii sa-$i exprime ostilitatea, deter-
minandu-i astfel, fara sa-$i dea seama, sa faca opusul (la ce bun
sa-ti manife?ti ostilitatea fata de 0 persoana care te invita sa 0
10lgre;;eliin psihoterapie· ~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

34
faci; prin sfidare se obtine acest rezultat mult mai u90r). Sau pot
incerca sa analizeze ostilitatea inainte ca ea sa fie complet dez-
batuta sau se pot comporta intr-o maniera atilt de calda 9i de iu-
bitoare, indH sa faca imposibila exprimarea ostilitatii. Se pot im-
plica intr-o 1upta pentru putere cu pacientii lor, vazuti iar ca ni9te
mon9tri care trebuie imb1anziti (prin interpretari sadice) sau ca
persecutori care trebuie suportati. In acest caz, terapeutul devi-
ne martir, incercand, printr-un fel de retentie ana1a terapeutica
9i printr-o agresivitate pasiva sa-9i ingenuncheze pacientii.
Contratransferurile narcisice presupun acting out-ul unor sen-
timente de stima de sine scazuta, furie, depresie sau dependen-
ta. De exemplu, terapeutii narcisici au uneori nevoia de a avea
mereu dreptate, de a fi terapeuti "perfecti", din cauza probleme-
lor de stima de sine. Prin urmare, vor face presiuni asupra pa-
cientilor ca ace9tia sa se faca bine, ceea ce va duce la 0 deterio-
rare a starii lor sau la 0 recadere. A1ti terapeuti, avand un acting
out al sentimentelor narcisice, vor incerca sa-9i impresioneze pa-
cientii; cum e de a9teptat, pacientii se vor arata impresionati 9i
se va crea 0 intelegere tacita: terapeutul devine "taticul cel bun"
9i pacientu1 "copilul ce1bun" 9i astfel nimic autentic nu se va in-
tampla. Inca 0 data, terapeutii cu trasaturi narcisice pot incerca
sa-9i sustina insecuritatea cautand sa creeze idealizare 9i admi-
ratie. Acest lucru va veni in conflict cu capacitatea terapeutului
de a asculta 9i va mentine pacientul intr-o etapa de dependenta,
in loc sa-i intareasca puterea eului 9i autonomia, cre9terea, inde-
pendenta 9i judecata originala.
Uneori, terapeutii narcisici au atitudinea de "dumnezei" care
urmeaza sa-9i remodeleze pacientul dupa propria lor imagine.
Vor avea, prin urmare, un plan pentru pacient care, in mod in-
variabil, va fi in opozitie cu nevoile acestuia. Ei se vor a9tepta ca

35
pacientul sa devina 0 extensie narcisica a lor, care sa Ie accepte
valorile 9i sa-9i rezolve problemele personale in acela9i mod ca
l~i.Un terapeut narcisic depresiv poate face apella pacient,
printr-un limbaj nonverbal incon9tient, pentru a fi protejat 9i sal-
vat. Daca terapeutul este ranit narcisic de catre pacient - aces-
ta neputandu-l salva sau exprimandu-9i in schimb ostilitatea-,
terapeutul ar putea reactiona cu furie narcisica.
Acestea sunt doar cateva dintre situatiile de contra transfer
care pot aparea. In urmatoarele pagini Ie vom ilustra pe cel mai
des intalnite - acelea care apar in toate formele de psihoterapie.
101 gre~eli in psihoterapie • ;;aizeci ?i una de gre?eli de contratransfer

nn
o OJ
::J""O
M
~ --'.
M
OJ 0
M -
~ C
OJ
::J N
Vl
~
ro
~
~
c--'.
ro
~
oM
--'.
nro
(.I<E5EALA 1
T era peutu I ?i corista
- Af?putea intotdeauna seduce earn pe oricine af?vrea, i-a

spus ea terapeutului, un barbat blnar, in timpul primei f?edinte.
A eontinuat sa-i vorbeasca, intr-un mod prazaic, despre pat-
tern-ul ei eompulsiv. Problema e ca, odata ee-i sedue, imi pierd
interesul. $i sunt intotdeauna atrasa de barbati nepotriviti. Am
aeest obicei - mi-e jena sa va spun asta -, am aeest obieei sa ma
ineure eu barbati insurati. De fapt, cativa dintre ei f?i-auparasit
soWle pentru mine. Apoi ii dispretuiese. Nu-i mai suport deloc.
In urmatoarele f?edinte a dezvoltat aeest pattern, aducand in
aeelaf?itimp detalii eu privire la viata ei. Era 0 femeie frumoasa,
eu 0 fata inoeenta, eu buze pline f?isenzuale f?ioehi albaf?tri, care
if?icaf?tigase existenta ani de zile ea dansatoare intr-un club de
noapte. Aeum, la varsta de 35 de ani, se inserisese la un maste-
rat de terapie prin dans, dorind sa-f?ifaca 0 eariera care sa nu se
mai bazeze pe aspectul ei fizie. Doar ea remarca, mentionase ca
in eopilarie fusese abuzata sexual f?ica a avut in viata relatii amo-
raase atat eu barbati, cat f?ieu femei.
Intre timp, pe masura ee vorbea despre pattern-ul ei eu barba-
tii, despre problemele legate de eariera, despre eopilarie, eeva to-
tal diferit se intampla la nivel nonverbal. De exemplu, in timpul
primei ~i eelei de-a doua f?edinte, statuse timp de dHeva minute
101 gre~eliin psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice

40
cu picioarele departate, etalandu-se pe deplin in faja terapeutu-
lui (purta intotdeauna rochii la ~edinje). $i in timpul celei de-a
patra ~edinje, s-a oprit la un moment dat ~i a facut un adevarat
caz din a-~i aranja sutienul, bagandu-~i mana dreapta in sutien,
aranjandu-l timp de un minut ~i exclamand apoi "cred ca e rup-
ta incheietoarea". Apoi, cu un zambet afectat de domni~oara ~i
incruci~andu-~i ochii, ~i-a continuat discursul despre barbaji.
"Cred ca bazal toji barbajii sunt nesimjiji", a spus ea. "N-am ga-
sit niciunulin care sa am incredere". $i chiar in acela~i moment
s-a mtors brusc catre terapeut ~i a izbucnit: lICe crezi despre toa-
te astea? Vorbe~ti?"
- Da, vorbesc, a raspuns el, fiind luat prin surprindere. Pa-
reji suparata.
- Pai, nu spuneji nimic. Staji acolo ca un mut. A~ vrea un
feedback. De aceea am venit aici.
- Ce fel de feedback aji dori?
- Nu ~tiu. Orice. S-a uitat urat la el, cu 0 privire suparata.
Terapeutul, care nu practica de foarte mult timp ~i care 0
primea la ~edinje pe aceasta femeie in timpul stagiaturii, per-
cepandu-i 0 taxa redusa, s-a trezit simjind un amestec de ex-
citajie sexuala, anxietate ~i furie. Era atat de invadat de senti-
mente, ca nu Ie putea pune in ordine ~i, prin urmare, nu ~tia
ce sa spuna.
Pacienta i-a produs un contra transfer puternic, cum mai fa-
cuse ~i cu alji terapeuji inainte; trecuse din terapeut in terape-
ut, fara a ramane niciodata mai mult de cateva ~edinje, consi-
derandu-i intotdeauna necorespunzatori. Se a~tepta ca fiecare
terapeut sa fie 0 figura autoritara ipocrita, exploatatoare, abu-
ziva sexual (a~a cum fuses era atat tatal, cat ~i mama ei), a~a ca
inscena acela~i lucru cu fiecare terapeut. De fapt, ii intinsese

41
acestui terapeut 0 dubla capcana: daca i-ar fi raspuns la seduc-
tie, I-ar fi disprejuit, daca n-ar fi facut-o, s-ar fi simjit jignWL
In ceea ce-I prive~te pe terapeut, acesta fusese imobilizat de
sentimente contradictorii. Pe de-o parte, i~i dorea sa faca dragos-
te cu ea, pe de alta parte, ar fi dorit sa 0 sugrume sau cel pujin
sa 0 scuture. Intr-un plan incon~tient, contratransferenjial, pa-
cienta devenise mama sa cea provocatoare, care defilase adesea
goala prin faja sa cand era copil ~i care, atunci cand elincercase
sa intinda mana catre ea, Ii spusese ca era un baiat rau. Voia sa-i
faca acum acestei femei ceea ce fantasmase adesea sa-i faca ma-
mei sale. Prin urmare, nu era in stare sa fie empatic, sa reziste ~i
sa fie figura paterna de mcredere ~isprijin pe care pacienta 0 cau-
ta cu disperare. In schimb, a contraatacat.
_ Chiar va doriji un feedback? a vorbit elin cele din urma.
Da-ji-mi voie sa va intreb ceva. Sunteji con~tienta de pozijia in
care staji?
- Ce vreji sa spuneji? a raspuns ea surprinsa.
_ Staji cu picioarele departate, a~a ca pot vedea pe sub ro-
chia dumneavoastra. Se simjea un ton de manie in vocea sa.
Ea a privit in jos ingrozita. "O!" $i-a incruci~at rapid picioa-
rele ~i ~i-a aranjat rochia, inro~indu-se. "Nu mi-am dat seama.
Stau a~a tot timpul dnd port pantaloni. Nu ~tiu la ce va referiji."
_ $i cu ceva minute in urma aji facut mare caz din a va aran-
ja sutienul.
_ $i? Se simjea manie ~i in vocea ei. Ce vreji sa spuneji?
_ Vreau sa spun ca simt di sunteji seducatoare cu mine in
acest moment.
_ Sunteji sigur ca nu e de fapt ceea ce va doriji dumneavoastra?
Exasperat, terapeutul a incercat sa-i explice ca ea incerca de
fapt sa-l seduca, cum mai facuse ~icu alji barbaji din viaja ei care
101 gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri erotice

42
nu puteau fi disponibili, ~i ca pattern-ul continua chiar atunci,
sub ochii lor. Cu toate aces tea, pentru ca era nervos ~i pentru ca
nu era capabil sa se concentreze pe nevoia ei pozitiva de a se
simti intr-o relatie de incredere cu el, ~i pentru ca sincronizarea
interpretarii era cu mult depa~ita, ea nu a putut auzi nimic.
La sfar~itul ~edintei a plecat suparata. La mijlocul saptama-
nii, I-a sunat sa-i spuna ca renunta la terapie ~i ca avea de gand
sa-~i caute 0 terapeuta. E1i-a urat succes, apoi a mai adaugat,
intr-o doara: "Daca va razganditi ~i doriti sa veniti sa discutam
despre asta, va rag sa 0 faceti".
- N-o voi face, a raspuns ea ~i a inchis telefonul.

I d\E~EALA 2
T era peutu I ?i vi rgi na
Cand a venit pentru prima data la tanarul terapeut, 0 femeie

atragatoare i-a spus ca era virgina. Era catolica 9i el era tot cato-
lic; prin urmare, amandoi fuses era crescuti intr-un me diu cultu-
ral in care virginitatea era preamarWL A9a ca s-a creat 0 intele-
gere tacita; el a devenit duhovnicul ei ~i ea a devenit fecioara lui
cea pura. Relatia lor era una de transfer / contra transfer pozitiv.
Apoi, intr-o zi, i-a marturisit ca nu fusese sincera cu el. "De
fapt", i-a spus, "nu sunt virgina. Am 0 relatie inca de dinainte de
a incepe terapia. Nu 9tiu de ce mi-a fost frica sa va spun asta. Cred
ca m-am gandit ca trebuia sa fiu virgina pentru dumneavoastra".
Avea dreptate. Terapeutul a avut 0 reactie de furie la aceasta
confesiune 9i nici macar nu a fost in stare sa vorbeasca despre
asta, cu atat mai putin sa 0 analizeze. A ramas tacut pana la sfar-
9itulgedintei 9i a inceput sa fie din ce in ce mai rece cu ea in ge-
dintele care au urmat.
Confesiunea ei a fost traita de terapeut ca 0 tradare, care i-a
retrezit sentimente din copilaria timpurie, cand 9i-a dat prima
data seama ca mama sa nu era pe de-a-ntregul a sa, ci facea sex
cu tatal sau. Fana in acel moment, mama sa fusese pura in ochii
sai; dupa aceea a vazut-o ca pe 0 vrajitoare. In mod similar, el
9i-a vazut acum pacienta ca pe 0 tilrfa 9i ca pe 0 vrajitoare, pentru
101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice

44 ca intretinea relatii sexuale ~i pentru ca mintise referitor la acest
lucru. S-a mai simtit totodata ranit in narcisismul sau, de pardi
ar fi fost hranit cu lapte stricat.
Ca urmare a acestei schimbari de atitudine, s-a schimbat ~i
. atitudinea pacientei. I-au displacut profund tacerea ~i raceala te-
rapeutului, traindu-le ca pe 0 respingere a sentimentelor ei se-
xuale - respingere care i-a retrezit amintiri traumatice legate de
modul rece in care a fost tratata de tatal ei cand a trecut prin sta-
diul oedipian ~i i-a facut avansuri romantice. Pentru a se apara
de respingerea terapeutului, a mceput sa fie din ce in ce mai se-
ducatoare in preajma lui, de ciuda (la fel cum facuse ~i cu tatal
sau). El a interpretat acest comportament seductiv intr-un mod
acuzator, mentionandu-l ca pe 0 forma de rezistenta.
- Doar ma jucam, a raspuns ea, simtindu-se atacata. Voi, te-
rapeutii, nu vreti sa va distrati niciodata.
Ulterior, ~i ea a ramas tacuta, la fel ca terapeutul, ~i au ramas
acum blocati intr-o alta intelegere tacita, una a tacerii, un impas
de noncomunicare ce a durat multe luni.

1,I{I':;iEALA 3
Terapeuta care 1mbrati?a
Un tanar pacient s-a dus la terapeuta sa mai m varsta, dar mca

<ltragatoare, plangandu-se eel fosta sa terapeuta refuzase sa-l im-
brati~eze.
- N-am vrut decat 0 singura imbrati~are, a spus el pe un ton
!rist de amaraciune. Era un barbat tanar, inalt, cu ochi alba~tri,
sensibil, care ar fi putut fi luat drept un cantaret in corul biseri-
cii. "Mi-a tot spus ca relatia terapeutica ar fi afectata daca m-ar
i'mbrati9a, 9i eu i-am tot spus eel va fi afectata daca n-o va face;
J9a eel ma aflu acum aici."
- Ce-ar Insemna pentru dumneavoastra daca v-a9 imbrati-
~a? a intrebat terapeuta.
- 0, Dumnezeule. Aveti de gand sa incepeti cu asta? Asta a
facut ~i ea intotdeauna. Incepea fntotdeauna cu prostiile astea
psihanalitice. Uite ce e, nu ma puteti doar imbrati~a? Nu vreau
analiza acum. Vreau sa fiu alinat. N-am prea primit alinare cand
eram copil, intelegeti? Oferiti-mi putina alinare, putina consola-
re ~i 0 sa facem apoi ~i analiza. La urma urmei, pana ~i anali~ti
clasici precum Blanck recomanda folosirea uneori a parametri-
lor, a adaugat el, fiind versat in literatura analitica.
Terapeuta n-a putut sa nu fie fermecata de acest tanar preco-
ceoLa finalul ~edintei I-a imbrati~at, luandu-9i la revedere. A facut
101 gre;;eli in psihoterapie • Contratransferuri erotice

46
acela~i lucru ~i la finalul urmiHoarei gedinte 9i tot a9a. Dupa
aceea, pacientul a devenit aparent compliant, implicc'indu-se in
demersul analitic ~i se pare ca imbrati9arile facilitau progresul
terapeutic. Apoi, dupa cea de-a 9asea imbrati9are, tanarul s-a in-
departat u90r de terapeuta 9i a privit-o lung, cu frenezie in ochi .
$i ea s-a uitat in ochii lui, zambind timid a, cucerita de ochii lui
alba~tri, de tenul sau sanatos, de buzele lui senzuale. S-au saru-
tat. Terapeuta s-a retras apoi.
- N-ar trebui sa facem asta.
- $tiu, a zis tanarul. Dar 0 facem.
- Oar sunt terapeuta dumneavoastra. Este ...
- Ati fost terapeuta mea.
Ce s-a intamplat? Cedand primei imbrati~ari, terapeuta a pier-
dut deja acest pacient. El a reu9it sa 0 manipuleze ca sa-limbra-
ti~eze ~i, dupa aceasta manevra initial a, ea s-a aflat sub influen-
ta lui. A devenit tot mai excitata de imbrati~arile lui 9i a fost
incapabila sa-l mai respinga, pentru ca de fapt el 0 sedusese.
Acest barbat i~i sedusese terapeuta, punand-o intr-o situatie fara
ie~ire. Daca ea i-ar fi respins rugamintea de a-limbrati9a, ar fi
plecat, la fel cum facuse cu ultima terapeuta; daca ea ar fi cedat,
el ar fi control at terapia.
In mod con9tient, ea a crezut ca putea sa controleze situatia,
gandindu-se ca 0 sa fie doar 0 imbrati~are. Apoi a mers mai de-
parte cu rationamentul, gandindu-se ca din moment ce terapia
mergea bine, ar putea continua sa-limbrati~eze, preferand sa nu
observe natura superficiala a compliantei lui. La nivel incon-
9tient, ea avea un acting out al propriei sale nevoi narcisice de
apropiere de mama sa ~i al nevoii oedipiene de a-~i salva tatal ~i
de a-llua de langa mama sa. Tatal ei fusese alcoolic 9i, cand te-
rapeuta era 0 fetita in varsta de patru, cinci 9i ~ase ani, fusese
RIO-lARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

47
.Idesea martora chefurilor tahHui ei 9i a apostroHirilor mamei
:;.de. Adesea, tatal ei venise la ea pentru consolare ~i ea ii statea
IIIpoaUi ~i il imbri:lti~a, spunandu-i di totul va fi bine. Dar bine-
Illteles ca lucrurile nu stateau a~a ~i, de Indahl ce tatiH ei se tre-
/,m din betie, acesta uita de sprijinul acordat de fiica sa. $i dadi
.,lunci cand era treaz fiica lui venea sa-i ceara 0 imbrati~are, 0
lI1ustra zicand: "Incerc sa citesc ziarul. Ma la~i?"
Prin urmare, aceste imbrati~ari frustrate ~i dorinta de a-9i sal-
va tata19i de a fugi cu el, combinate cu dorinta narcisica de a fu-
ziona iar cu mama rejectiva, au fost transpuse intr-un acting out
Ia nivel contratransferential eu acest pacient. In eoncluzie, tera-
pia a fost sabotata.
10lgre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice

GRE~EALA 4
Te rap e u t u I ca re s - a aut 0 cas t rat
o pacienta a fost recomandata unui terapeut de catre super-

vizorul acestuia (tatal sau surogat), a carui parere cu privire la
capacitatea sa de analist era foarte importanta. Pacienta, 0 feme-
ie tanara, predispusa la indispozijii fizice, a manifestat foarte
multa anxietate, care-~i avea originea in nevoile sale orale ~i ero-
tice nerezolvate. Terapeutul a incercat sa 0 "hraneasca" cateva
luni, fara sucees. Apoi, a inceput ~i el sa simta anxietate ~i sa fie
bolnav.
Terapeutul se fixase in ideea ca daca tratamentul ar da gre~,
el ar fi criticat violent ~ipersecutat de catre supervizorul sau. Su-
perego-ul sau era proiectat asupra acestui obiect real; pericolul
de care se simjea ameninjat era castrarea - din moment ce a
practica aceasta profesie, insemna, la nivel oedipian, sa-~i castre-
ze tatal ~i sa-~i cucereasca mama. Drept aparare la aceasta situa-
jie - in care ego-ul se apara impotriva persecujiei unui supere-
go foarte sever - poate aparea un raspuns psihosomatic.
Superego-ul tiranic nu este doar tatal care ameninja cu castra-
rea, ci ~i mama devoratoare a perioadei preoedipiene: sanul
otravitor.
In acest exemplu, terapeutul se imbolnavea pur ~i simplu,
adica "se castra", pentru a-~i domoli astfel superego-ul arhaic

49
I '('rsecutor (tatal castrator - supervizorul). Apoi, pe masura ce
I ',lCienta a inceput sa se simta mai bine ~i el se simjea mai rau, a
Illn~put sa-~i urasea pacienta, dand vina pe "vampirismul" ei
I l('ntru boala sa. Totu~i, nu vampirismul ei ii venea de hac, d pro-
Ilriullui eontratransfer, datorat conflictelor oedipiene ~i preoe-
IIi piene trezite de drcumstanjele terapiei eu ea. De fapt, i-a pre-
hlilt boala ~i ea s-a simjit mai bine, dar fara a rezolva conflictele
Ilsihice de baza.
Discutand situajia cu supervizorul, terapeutul a putut sa m-
Ideaga ~i sa se confrunte cu problema majora a sentimentelor
~;<llede eontratransfer. Supervizorull-a lamurit pe terapeut ca
.westa din urma il transforma intr-un tata-surogat. "Nu sunt aid
:-;i1 te judec. Sunt aid sa te ajut", i-a spus supervizorul. Au anali-
J':iltmtreaga situajie ~i terapeutul a plecat, simjindu-se foarte u~u-
rilt. In cateva saptamani, sanatatea sa s-a imbunatajit ~i i-a pu-
Iut interpreta padentei dinamica situajiei dintre ei, readucand
relajia pe faga~ul normal.
101 gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice

GRE?EALA 5
Terapeuta care nU-?i rezolvase

in vi d i a de pen i s
Un tanar mergea la 0 terapeuta de aproape un an. El obser-

vase ca de fiecare data cand vorbea despre sentimentele sale se-
xuale fata de femei, terapeuta fie se cufunda intr-o tacere pro-
funda, fie devia rapid conversatia de la subiectul sex. Acest tanar
avusese 0 mama castratoare, care-i desconsiderase permanent
maseulinitatea in moduri variate. De exemplu, cand era adoles-
cent 9i i9i rugase mama sa-i ia 0 pereehe de chiloti barbate9ti, ea
a ras 9i a spus: "La ee-ti trebuie tie 0 pereche de chiloti barba-
te9ti?" Pentru ca barbatul fusese castrat in modul acesta de
mama sa, avea nevoie sa se laude cu penisul sau, cu cat de mare
este 9i eu ispravile sale cu femeile. Pe eealalta parte, terapeuta
nu putea face fata acestei nevoi. Ori de cate ori elincepea sa vor-
beasca in acest fel, ea simtea repulsie 9i manie 9i cu greu putea
rezista impulsului de a-i spune ca era un ticalos misogin 9i ea ar
face bine sa iasa din cabinetul ei imediat. Pentru ca nU-9i rezol-
vase invidia de penis, precum 9i mania 9i dispretul fata de bar-
bati asociate acesteia, ea nu putea face fata modului in care acest
barbat se lauda eu sexualitatea sa; se cufunda astfelintr-o tace-
re profunda sau schimba subiectul.

51
Bineinteles ca barbatul a simtit ca femeia nu se simtea in lar-
)','II (~icu diseutiile sale despre aventuri sexuale ~i a simFt aeest
iIltTU ca pe 0 respingere sexuala, eeea ce I-a facut sa-~i doreasca
'"I vorbeasca ~i sa se laude ehiar mai mult cu sexualitatea sa. In
'.illm sa, la nivel transferenFal, el cauta confirmarea sexual a pe
,.Ire n-o primise niciodata de la mama sa.
fntr-o zi, dupa ce nu a reu~it sa obtina un raspuns de la ea timp
,Il' un an, barbatul a simtit impulsul de a incerca 0 noua lovitura.
_ $tii, i-a spus, nu cred ca ma crezi pe bune ca sunt bun in
p'IL Am senzatia ca ma crezi un laudaros.
_ Ce va face sa credeti asta? a raspuns ea, oarecum anxioasa.
- Nu ~tiu, eeva din felul tau de a fi.
_ 0, chiar a~a. Terapeuta s-a simtit prea anxioasa ca sa-l in-
Irebe ce vazuse in felul ei de a fi.
_ Ma gandeam ... S-a uitat la ea, cu un zambet diseret pe chip.
-Da?
_ Ma gandeam ca poate ar trebui sa ti-o demonstrez.
- Ce vreti sa spuneti?
- Ma gandeam ca a~ vrea sa F-o trag.
El i-a zambit. Era un zambet seductiv, agresiv, pentru ca era
deja foarte furios pe ea, simtindu-se respins ~icastrat, lueru care-i
retrezise pe rand sentimentele de furie fata de mama sa.
Terapeuta a fost umilita. La ineeput s-a uitat la elimpietrita.
Se simtea atat ingrozita, cat ~i furioasa. Contratransferul ei nu i-a
permis sa-linteleaga ~i sa empatizeze eu nevoia lui de eonfirma-
re sexuala. In sehimb, ea I-a vazut ea pe un "imbecilingamfat"
ca tatal ei, de care s-a simtit intotdeauna respinsa ~i fata de care
se mai simtea inca jignita. Era furioasa pe el.
_ Nu, a raspuns ea in eele din urma. Nu ered ca ar fi 0 idee
buna. In mod evident, se simtea un ton de dispret in vocea ei.
101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice

52
- De ce nu? a insistat el, cu zambetul inca pe chip. Ajunsese
intr-un punct unde, incon9tient, dorea s-o 90cheze, s-o forteze
sa-l vada ca barbat, sa raspunda la masculinitatea lui .
- Pur 9i simplu nu cred c-ar fi 0 idee buna, asta-i tot.
- A9 putea sa ti-o trag cum nu ti-ai mai tras-o vreodata pana
acum.
- Sunt sigura ca ati putea, dar nu asta e ideea. Terapeuta s-a
simtit u90r infiorata, uitandu-se suparata la pacient. In acel mo-
ment 9i-a dat seama ca se excita, avand fantasma de a fi poseda-
ta de pacient; era in acela9i timp furioasa pe ea pentru ca avea
aceste sentimente 9i furioasa pe pacient pentru ca i Ie starnea.
"Nu e deloc asta ideea", a adaugat ea.
- Ti-a9 putea-o trage pe rupte, a spus el.
- Chiar nu vreau sa continui cu acest subiect.
- De cenu?
- Nu cred ca este productiv.
- Nu crezi ca este productiv, a zis el, imitand-o. Du-te-n pula
mea. Eu cred ca este productiv.
- Uite ce e, a zis ea, ridicandu-se brusc, cu bratele incruci9a-
te. Nu cred ca mai merge. Cred ca ar trebui sa plecati.
- Vrei sa plee?
-Da.
- Dar de ce? Ai spus ca aici pot spune ce vreau.
- $tiu. Imi pare rau. A9 vrea sa plecati. Cred ca poate ati avea
nevoie de un terapeut barbat. Imi pare rau, pur 9i simplu nu cred
ca mai merge. Tremura de furie. Vreti, va rog, sa plecatp
$i pacientul era furios. Venise la terapeuta pentru a-9i rezol-
va frica de castrare 9i pentru a-9i reconfirma masculinitatea, dar,
in schimb, daduse peste 0 terapeuta, care, incon9tient, era la fel
de castratoare ca mama sa. In mod incon9tient, terapeuta era

53
(.I:~lratoare, mai ales din cauza rivalitatii nerezolvate cu fratele
(,j ~i a invidiei de penis. Cand aceasta femeie era in varsta de trei
.1I1i?i descoperise pentru prima data placerea masturbarii, mama
: •• 1a certat-o, spunandu-i: "E murdar. Nu face asta". Totu9i ea ob-
:'I'rvase ca fratele ei, care era cu un an mai mare de cat ea, se juca
"desea cu penisul 9i nu era niciodata certat de mama sa. Chiar
:,;i mai tarziu, cand 9i-a intrebat mama de ce ea nu avea penis,
lllama a certat-o din nou, spunandu-i: "Nu mai pune astfel de
intrebari proste9ti". Fire9te ca fetita a trebuit sa-9i reprime senti-
mentele cu privire la aceste lucruri, printre altele 9i multa gelo-
zie 9i ura fata de fratele ei. Acestea au ie9it mai tarziu la supra-
fata, prin raportare la tanarul barbat care se lauda cu sexualitatea
Iui in fata ei. Pentru ca i9i facuse formarea cu un analist care nu
credea in invidia de penis, terapeuta nU-9i rezolvase niciodata
aceasta problema.
Ca urmare, 9i-a pierdut pacientul 9i, mai mult decat atat, I-a
facut sa fie chiar mai furios decat fusese cand a venit la ea. Un
raspuns mult mai bun din partea ei ar fi fost sa asculte cu em-
patie laudar0genia tanarului barbat 9i sa-l sprijine intr-un fel in
care mama lui n-o facuse, pana in momentul in care el ar fi do-
bandit suficienta forta a Eului pentru a renunta la aceasta pozi-
tionare 9i ar fi vazut-o ca 0 pozitie defensiva compensatorie.
Daca nu ar fi fost contratransferul ei, poate ca ar fi fost in stare
sa faca asta.
101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice

GRE?EALA 6
T era peutu I homofob
Un tanar terapeut trata un barbat in varsta de treizeci 9i cinci

de ani - un barbat sensibil, foarte inteligent $i atragator - cu
care avea multe in comun. Multe luni terapeutul indurase izbuc-
niri de sarcasm, injuraturi 9i alte forme de comportament rejec-
tiv, pe masura ce-9i ajuta pacientul sa treaca prin transferul sau
negativ. Pacientul avusese 0 relatie similara cu mama sa, una in
care predominau sarcasmul9i injuraturile 9i care se repetau acum
in relatia terapeutica. Terapeutul nu avea nicio problema in a face
fata acestui transfer. Totu9i, cand transferul negativ a fost rezol-
vat 9i intr-o zi pacientul a inceput sa vorbeasca despre iubirea sa
pentru terapeut 9i de atractia sexuala fata de el, acesta din urma
s-a simtit anxios. Pana in acel moment, el nu depa9ise acele sen-
timente in analiza sa personala.
In acel moment al terapiei, pacientului i s-a oferit 0 slujba
intr-un alt ora9' Terapeutul, in loc sa interpreteze dorinta brus-
ca a pacientului de a se muta drept rezistenta, a gasit multe mo-
tive pentru care ar fi fost eel mai bine pentru pacient sa faca
exact acellucru. "Se pare ca va simtiti mult mai bine acum", i-a
spus terapeutul pacientului. "Cred ca aceasta mutare 0 sa va
prinda bine." Pacientul a acceptat slujba 9i a terminat terapia 0
luna mai tarziu.

1,1,1 >EALA 7
fatieu I eel bu n
Era un terapeut mai in varsta, care era placut, bun, bland 9i

generos in spirit ~iin fapta. Era indragit de toti pacientii sai, din-
t re care majoritatea erau femei tinere 9i niciuna nu-l parasise vre-
odata. Pentru fiecare din pacientele sale el juca rolul tatieului eel
bun - barbatul mai in varsta, intelept, sensibil, intelegator, la
care aceste femei tinere puteau apela cu problemele lor legate de
prieteni sau soti. De fapt, el avea cate 0 miea idila cu fiecare pa-
denta 9i idila nu avea pur 9i simplu niciodata final, durand ani
~i ani. Adesea, cand 0 pacienta se simtea tulburata, el 0 lua pe
genunchi $i 0 consola, $i de obieei, cand pleca, 0 conduce a pana
Ja u$a $i 0 pupa pe obraz sau pe frunte, sau uneori chiar pe buze.
Da, invatase despre transferurile erotice in timpul pregatirii
sale $i $tia ca astfel de transferuri trebuia analizate, pentru a re-
zolva complexele $i fixatiile narcisiee $i alte confliete reprimate
nerezolvate 9i, totu9i nu se putea mobiliza sa faca ceva in acest
sens. I$i spunea ca nu putea sa-$i jigneasca pacientele. Realitatea
era ca el avea un acting out la propriile sale sentimente oedipie-
ne 9i narcisice. Fiind copil, invatase repede ce-$i dorea mama sa
de la el. Ea ii spunea "mieul meu prieten" 9i ilimbrati$a foarte
strans dupa ce avea 0 cearta cu tatal sau 9ibaiatul se simtea bine
ca putea sa-i ofere alinare mamei sale.
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri erotice·

56
Acum se simtea la tel de bine sa poata oteri alinare tinerelor
sale paciente. $i astfel, atat el, cat ~i pacientele sale au trait te-
riciti pana la adanci batraneti, intr-o stare de dependenta reci-
proca avand permanent 0 relatie de dragoste neimparta~ita. A~a
ca n-a prea avut loc nicio analiza sau rezolvare a conflictelor
protunde.

I ,!(I;;EALA 8
ferapeutul care s-a lndragostit
La cea de-a treia ei ~edinta, 0 tanara femeie atragatoare i-a

ddus terapeutului ei de varsta mijlocie un buchet de margarete,
spunandu-i: "Am vrut doar sa va dau astea, pentru ca va gasesc
placut". Terapeutul, recent divortat ~i singur, i-a multumit pen-
1m flori ~i a avut 0 fantasma efemera sa 0 ia in brate ~i sa 0 sa-
rute. Fantasma a trecut.
La cea de-a ~asea ~edinta, ea i-a adus 0 cana de cafea, obser-
vand ca aceea pe care 0 folosise pana atunci era crapata. Din nou,
cl i-a multumit ~i a avut iar 0 fantasma sexuala.
Dupa cateva luni de acest gen, tanara femeie a venit intr-o
zi la el ~i a exclamat: "Cred ca sunt indragostita de dumnea-
voastra".
_ Ce frumos, a spus terapeutul, simtindu-se anxios.
Apoi ea a inceput sa-i spuna un vis. Visase cu 0 noapte ina-
inte ca era la cabinetul terapeutului, ca era indragostita de el ~i
el de ea, ca s-au imbrati~at ~i ca erau amandoi extrem de fericiti.
A zambit ~i s-a inro~it in timp ce-i povestea visu!.
Terapeutul, simtindu-se mai nelini;;tit, a incercat sa respecte
procedura analitica standard: "Ce-ar insemna pentru dumnea-
voastra daca a;; fi indragostit de dumneavoastra ;;i dumneavoas-
tra de mine?" a intrebat e!.

58
- Cred ca ar insemna ca ma apreciati la fel de mult cum va
apreciez 9i eu.
- $i cum ma apreciati dumneavoastra?
- Cred ca sunteti cel mai minunat barbat pe care I-am intal-
nit vreodata.
Terapeutul a fost surprins de sinceritatea nuda a tinerei femei.
"Dar de fapt nu ma cunoa9tetL"
- $tiu ce simt.
- Ei bine, 9i-a revenit terapeutuI. Inteleg. Pot atunci presu-
pune ca v-ati dori ca 9i eu sa cred ca sunteti cea mai minunata
femeie pe care am intalnit-o vreodata?
Ea a dat din umeri ca un copil: "A9a cred".
- $i apoi? Ce facem daca suntem indragostiti la modul acesta?
- Nu 9tiu. Cred d ar trebui sa incetam terapia 9i sa avem 0
relatie obi9nuita.
-- Inteleg. $i cu problemele dumneavoastra cum ramane? Cu
agorafobia 9i cu relatiile nereu9ite cu barbatii care v-au determi-
nat de fapt sa veniti la mine la mceput?
-- Nu 9tiU... S-a uitat lung in ochii terapeutului 9i el a oftat
profund, pentru a-9i domoli anxietatea.
In timpul saptamarui dintre aceasta gedinta 9i urmatoarea, el s-a
gandit la aceasta pacienta in mod constant. A fantazat d facea dra-
goste cu ea, ca se casatorea Cllea, ca facea copii cu ea, ca se muta in
tinuturi exotice indepartate cu ea. De-abia a9tepta urmatoarea gedin-
ta, cu 0 dorinta pe care nu 0 putea intelege. Apoi, m momentul ge-
dintei, ea a intrat zambind 9ii-a spus ca se desparpse de prietenul eL
- M-am hotarat ca.-mi plac barbatii mai in varsta, a spus, ui-
tandu-se lung in ochii saL
El a mai mcercat inca 0 data sa-i analizeze transferul, dar nu-i
prea mai ardea. Era un zambet discret pe buzele sale, in timp ce

59
IlIl'erca sa-i analizeze sentimen-tele pentru el 9i acela~i zambet
111~;cret era 9i pe buzele ~iin ochii ei, de pard amandoi imparta-
,,,'<Ill un secret. La sfar~ituIgediI1-tei, el s-a ridicat ~i s-a indreptat
,."it re birou sa scrie ceva. Ea a venit agale prin spatele sau, sa-i
Illlnaneze cecuI. Cand el s-aintorS, ea state a zambind in fata luL
i\ lras-o brusc spre el, a tinut-o si:rans un moment, a privit-o lung
111ochi - care erau acum lumiDO$i ca ai unui copil-- $i a saru-
1.11-0. Apoi ea s-a retras, i-a disp.~h:ut zambetul ~i s-a uitat prosti-
Iii la el, intr-un mod ciudat. Apoi a fugit din camera.
L-a sunat in timpul saptama0ii, sa-i splma la telefon ca se ho-
Lirase sa renunte la terapie. I-~ spus d vorbise despre asta cu
Ilrietenul ei - erau din nou im:p:teuna - 9i d el 0 sfatuise sa-9i
('<lutealt terapeut. $i ea credea ca acesta era cel mai bun lucru,
linand cont de situatie.
In mod evident, terapeutul cedase sentimentelor sale contra-
lransferentiale $i in consecinta fllsese tras pe sfoara. Din cauza
nevoilor sale neimplinite de iu bire 9i aprobare, determinate nu
cloar de divortul recent, ci 9i de relatia plina de privaFuni cu
mama sa, el a pierdut din vedere faptul d declaratiile de iubi-
re ale pacientei pentru el erau -un acting out al sentimentelor ei
de transfer asupra lui 9i nu ref'rezentau de fapt adevaratele ei
sentimente. A9a-zisa stare de a. fi indragostita de el era de fapt
o recreare isterica. a sentiment:elor reprimate fata de tatal ei, 0
repetare compulsiva a dorintelor sexuale 9i agresive interzise
fat a de un tata care-i interzisese cu strictete un astfel de com-
portament fata de el. Daca tera.-peutul ar fi fost in stare sa accep-
te aceste sentimente fara a ced a in fata lor (acceptandu-Ie ca re-
ale) sau far a a Ie condamna, a r fi putut-o ajuta sa 9i Ie rezolve.
o pierduse in schimb, din caWZa conflictelor sale oedipiene 9i
preoedipiene nerezolvate.
lOlgre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice
I
GRE~EALA 9
Terapeuta lesbiana
•••• v
?l V1Ctlma CUraJoasa
o femeie a mers la 0 terapeuta despre care ~tia ca e lesbiana

~i care lucra doar cu paciente. Pacienta incepuse recent 0 relatie
lesbiana, partial ca un acting out al furiei fata de sotul sau; ~i-a
cautat 0 terapeuta care sa fie plina de intelegere pentru situatia
ei dificila. Terapeuta a fost intelegiltoare, incurajandu-~i pacien-
ta sa-~i paraseasca sotul pentru iubita sa, sustinandu-i apoi efor-
turile de a pastra custodia fiului ei de trei ani .
- ered ca e~ti atat de curajoasa ca faci ceea ce faci, ii tot spu-
nea terapeuta pacientei iar ~i iar. E~ti 0 femeie atat de frumoa-
sa ~i de curajoasa. Ani de zile ai fost victima persecutiei sotu-
lui tau ~i acum iti impui punctul de vedere. Poti fi mandril,
indiferent de rezultat. $i terapeuta continua sa 0 laude excesiv
pe femeie. Avea chiar tendinta de a 0 atinge pe pacienta in mod
frecvent, batand-o u~or pe umar, atingandu-i bratul sau imbra-
ti~and-o.
Terapeuta era foarte atrasa sexual de pacienta, care era 0 fe-
meie frumoasa, spre treizeci de ani, cu par blond ~i trasilturi de-
licate, feminine. In mod incon~tient, dorea sa 0 posede sexual ~i
dadea curs acting out-ului acestui contra transfer, sustinand cu

61
Inv()are eforturile pacientei sale de a se separa de sotul ei, dar
,t1l1lwntandu-9i totodata 9i furia ei fata de barbati in general. In
,1,1 •. din urma, la sugestia indirecta a terapeutei, pacienta a rupt
111.l1('legaturilepersonale cu barbatii din viata ei, avand doar re-

L'lli nesenmificative cu barbatii.
'I(~rapeuta nu facuse niciodata terapie 9i nU-9i rezolvase, prin
11 II 11 are, niciodata complexul Oedip in forma sa negativa 9i nici
Ilividia de penis. Era descendenta unei linii familiale de femei
Illolimult sau mai putin declarate lesbiene, care ~i-au dominat
'ill!iimai mult sau mai putin declarati homosexuali. Prin urma-
II', t'ducatia sa, in care mama se folosise de tema "femeia ca vic-
Illll~l" pentru a-9i domina 9i controla sotul, era suprasaturata cu
1,)l'\c de mediu care convergeau catre cultivarea homosexualita-
~j i ~i a urii fata de barbati. Mai precis, exista 0 ierarhie in familia
,.i: mama ei era dispretuitoare ~i critica fata de tatal ei, care, la
r.indullui, era dispretuitor 9i critic cu fiica sa, aceasta fiind ~i ea
llispretuitoare 9i critica fata de fratiorul ei. In acela~i timp, mama
•'ra provocatoare sexual 9i dominatoare cu fiica, atragand-o intr-o
\'()alitie impotriva tatalui; ~i totu9i mama ei era totodata mai ata-
~,;ataemotional de fratele ei mai mic - toate acestea starnindu-i
\lorinte sexuale incon9tiente, cum ar fi dorinta de a se contopi cu
Illama sa, dar 9i resentiment ~i furie fata de fratele ei mai mic 9i
lata de tata.
Ca urmare a acestei educatii, terapeuta era permanent intr-un
acting out al sentimentelor sale de contratransfer fata de pacien-
te, recreand pattern-ul care existase in familia sa. Astfel, ea i~i
mentinea pacienta blocata la un stadiu pregenital de dezvoltare
cmotionala, un stadiu de furie oral a 9i narcisica (acum canaliza-
ta mai degraba catre barbati, decat catre mama rea sau sanul
rau). Contratransferul ei erotic incon~tient a determinat-o pe te-
101 gre~eli1n psihoterapie • Contratransferuri erotice

62
rapeuta sa-~i ghideze pacienta in a se indeparta de barbati ~i a-~i
face un stil de viata lesbian, de~i pacienta nu avea de fapt a
orientare homosexuala - dorinta incon~tienta a terapeutei fiind
aceea de a-~i poseda sexual pacienta.

GRE~EALA 10
T era peutu I ca ruia 1i era frica

de senzatiiI Ie sa Ie sexua Ie
Un tanar terapeut a lucrat timp de mai multi ani cu a femeie

tanara, atragatoare. La inceput, aceasta avea a identitate sexua-
la destul de precara ~i feminitatea sa era destul de reprimata; to-
tu~i, de-a lungul anilor, ea a devenit a femeie calda, inteligenta
~i atragatoare sexual.
Terapeutul s-a trezit ca avea fantasme cum ar fi sa faca sex cu
ea in locuri romantice, sa se casatoreasca cu ea, sa-~i cumpere a
casa, sa creasca copii ~i sa imbMraneasca alaturi de ea. Toate aces-
tea sunt sentimente normale pe care un terapeut Ie poate avea
fata de a pacienta; totu~i el a reactionat la ele cu foarte multa an-
xietate, vina ~ijena ~i s-a straduit sa Ie ascunda fata de pacienta.
Apoi, cand au mceput sa discute terminarea terapiei, el a consta-
tat ca nu dorea sa a lase sa pIece. Acest lucru a ie~it la iveala
cand, la finalul unei ~edinte, ea ~i-a exprimat tristetea cu privire
la separarea iminenta.
- Ati ajuns sa-mi placeti foarte mult ~i a sa-mi fie dor de
dumneavoastra, a spus ea. 0 sa fiu trista ca nu a sa va mai vad,
~i ochii is-au umplut de lacrimi.

64 Terapeutul a ras cu anxietate, ca sih>i ascunda propriile la-
crimi, ~i apoi a spus destul de volubil: "De ce ma simt ca 0 mama
care tocmai ~i-a trimis copila~ulla gradinita?"
Pacienta a parut surprinsa; apoi s-a incruntat u~or, simtin-
du-se evident ranita. "Inca ma mai vedeti ca pe un copila~?", a
murmurat ea. "Sunt dezamagita."
Terapeutul s-a aparat contra sentimentelor sale sexuale fata de
pacienta, refuzand sa 0 recunoasca drept un adult cu identitate
sexuala. A continuat sa se axeze pe nevoile ~i dorintele ei infan-
tile mult timp dupa ce fusesera rezolvate, pentru a evita sa vada
ce femeie atragatoare devenise - 0 femeie care nu putea nicio-
data sa fie a lui. $i repeta astfel incon~tient, in contratransferullui
fata de pacienta, relatia pe care 0 avusese cu mama sa, care, in
mod similar, nu dorise sa-i dea drumul cand era copiL La randul
ei, mama terapeutului fusese de fapt foarte reticenta in a-I trimi-
te la ~coala ~i gasise 0 scuza ca sa-i amane cu un an inscrierea in
clasa I. Dorise sa-~i mentina fiulintr-un stadiu infantil, de depen-
denta, negandu-~i sentimentele sexuale pentru eL
Acesta este modul compulsiv in care se repeta ciclurile inaun-
trul9i in afara cabinetului terapeutic.

t.\W?EALA 11
Mama buna si
I mama rea
La inceputul terapiei, 0 anumita pacienta a avut un transfer

pozitiv fata de terapeutul ei ~i, la randul sau, terapeutul a avut
(111contratransfer puternic, pozitiv, reactionand de parca ea ar fi
fost ,,0 mama buna", care-~i aprecia fiul inteligent ~i nemaipo-
lI1enit. Visele ei erau intotdeauna legate de terapeut, asocierile
('rau despre el ~iparea ca-i face placere sa-~i analizeze transferul
~irezistenta fata de terapeut. Mai mult decat atat, adesea 11 com-
para pe terapeut cu sotul ei, plangandu-se de viata ei sexuala ~i
fiidlnd speculatii cu privire la cat de bun credea ea ca ar fi tera-
peutul in pat.
_ Ma idealizati, ii spunea terapeutul, dar la nivel incon~tient
inghitea nada.
Apoi, brusc, lucrurile s-au schimbat. Pacienta nu a mai vor-
bit despre relatia sa cu terapeutul, nu I-a mai visat, nu a mai fan-
tazat la el ~i a vorbit neincetat despre sotul ei, afirmand ca viata
sa sexuala reinviase brusc ~i ca era minunat.
Tot acest scenariu era trait de terapeut cu privire la propria
sa situatie oedipiana, astfel incat, inca 0 data, el era copilul ex-
elus de parintii sai, care se bucurau sexual unul de celalalt ~i
nu-l include au ~i pe eL Terapeutul s-a simtit dezamagit ~i supa-
rat ~i s-a manifestat furios fata de pacienta - mama cea rea -,
101 gre~eli tn psihoterapie' Contratransferuri erotice
,•••••••••""'",,,,;U,,•••"'''"',wI •••••"""' •••;.' ••••blJlio"''''''''IIIIIUilO.llllillldlWllilii_lIiiIlll~iiliill/jililiiilillliiill~liIlliildl/lltiliil~1

66
traind sentimente de inferioritate ~i de gelozie fata de sotul ei.
Pacienta, simtind furia terapeutului, a reactionat opunand rezis-
tenta fata de regula de baza - asocierea Iibera -, astfel incat ~i
mandria profesionala a terapeutului a avut de suferit, 0 adeva-
rata lovitura narcisica primita pe fondul furiei sale oedipiene.
Nu numai ca pacienta-mama i1abandonase pentru sotul-tata; ea
nici nu-l mai aprecia (hranea).
Reactia terapeutului a fost atat de puternica din cauza con-
textului sau particular: tatal sau se reintorsese acasa din razboi,
la up baietel de cinci ani, care se obi~nuise sa 0 aiba pe mama
doar pentru el. Tatal a inceput sa 0 ia pe mama de langa baiat ~i
sa faca dragoste cu ea in mod constant, uneori chiar cu u~a de la
dormitor deschisa. Cand baiatul a protestat cu privire la acest lu-
cru, tatall-a luat in ras. Mama - 0 femeie slaba, supusa - i-a
cantat in struna tatalui. $i astfel baiatul a ramas fixat la stadiul
oedipian.
Din moment ce nu reu~ise sa-~i rezolve aceste sentimente in
cadrul propriei sale analize, terapeutul nu era in stare sa reactio-
neze in mod corect fata de aceasta pacienta.

l,In ',>EALA 12
/\ se lntinde sau
a nu se lntinde (pe canapea)
Terapeutul era un tanar analist lipsit de experienta; pacienta

('ra 0 femeie tanara, extrem de atragatoare ~i seducatoare. De mai
llluIte ~edinte se aflau in impas cu privire la faptul daca ea avea
:,au nu de gand sa se intinda pe canapea.
_ De ce vreti sa ma intind pe canapea? intreba ea de fiecare
(lata, cu un zambet superior, cand el aducea subiectul in discutie.
Ignorandu-i zambetul, el Ii raspundea intr-o maniera cat mai
profesionista: lICe fantezie aveti? Care credeti ca este motivul?"
_ Nu ~tiu. Se uita lung la canapea, intorcandu-~i capul brusc,
astfel incat cateva ~uvite de par blond Ii cadeau pe unul dintre
ochii ei stralucitori. "Chiar doriti sa ma intind acolo."
- Da, pe canapea.
- Pe spate.
- Da. Este procedura standard.
Se uita'lung cu coada ochiului, cu 0 privire cunoscatoare.
"Asta este procedura standard."
- Da, este.
Cei doi se uitau lung unulla celalaIt pentru un moment,
zambind.
101 gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice

68
- De ce este a~;ade important sa ma intind pe canape a?
- Nu este apa de important. Puteti sta in picioare dad prefe-
ratio Dad va intindeti, lucrurile se accelereaza putin, asta e tot.
Puteti face cum doriti.
- Da? Va multumesc. Este amabil din partea dumneavoastra.
- Cu placere.
Continutul manifest al fiecarei ~edinte era dad pacienta avea
sa se intinda sau nu pe canapea; totu~i, la un nivel mai profund,
se intampla altceva, de care terapeutul nu era con~tient. El ii ce-
rea sa se culce cu el ~i ea 11tachina. Numai dupa ce a prezentat
cazul supervizorului ~i-a dat seama in ce masura era prins in re-
actia sa de contra transfer erotic. Ascultand expunerea celei mai
recente ~edinte, supervizorul sau, un psihanalist vienez din gar-
da veche, a dat cu pumnul in birou ~i a spus: "Asta nu e psih-
analiza ... asta e a face dragoste ...!" Terapeutul ~i-a dat seama de
continutul emotional al relatiei terapeutice cu aceasta pacienta
speciala, care era unul de curtare, un ritual de curtare deghizat
in terapie. Fiecare ~edinta avea tonul ~i sentimentele unui ren-
dez-vous intre iubiti. Atat pacienta, cat ~i terapeutul, fara sa ~tie,
dadeau curs unui acting out al sentimentelor oedipiene nerezol-
vate; de aceea terapia se blocase in acel punct.
Primind mesajul destul de clar din partea supervizorului sau,
terapeutul a inceput adevarata terapie.
'i
I
1
I '\!I ',.EALA 13
rerapeuta careia 1i
era frica de i u bi re
De 0 buna bucata de timp, un tanar pacient se lupta cu sen-

limentele sale delicate, vulnerabile, infantile fata de terapeuta sa.
In cele din urma, intr-o buna zi, a inceput sa Ie exprime.
_ Cred ca.... incep sa simt... iubire pentru dumneavoastra, a
rostit el pana la urma cuvintele. Cred ca incep sa va iubesc.
A urmat 0 lini~te lunga. A a~teptat un raspuns, dar n-a primit
niciunul. Era un pacient care fusese abandonat de mama sa la 0
varsta timpurie, chiar in toiul sentimentelor sale oedipiene; acum
incepea sa se simta abandonat de aceasta terapeuta.
_ Ati auzit ce-am spus? a repetat el. Am spus ca va iubesc.
Terapeuta a facut 0 pauza mai lunga ~i apoi a raspuns: "Da,
v-am auzit. Este ... frumos".
- Nu aveti un raspuns?
_ La ce fel de raspuns v-ati a~teptat?
- Nu ~tiu. Ceva, orice.
De fapt, terapeuta nu ~tia ce sa raspunda ~i lini~tea ei era
simtita de catre pacient ca 0 forma de abandon. S-a cufundat
~i el in lini~te ~i a trecut apoi la un subiect mai superficial. In
sine a sa, s-a simtit foarte ranit; ceea ce ar fi putut fi 0 gedinta
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri erotice

70
semnificativa devenise, in schimb, 0 piedica in relatia terapeuti-
ca. Urma sa treaca luni pana ce el avea sa se mai deschida iar in
acest mod.
Terapeuta nu fusese in stare sa-~i incurajeze pacientul sa vor-
beasca despre sentimentele sale delicate pentru ea ~i nici sa-l re-
directioneze catre acest subiect, dupa ce el trecuse la un subiect
mai superficial, pentru ca fusese momentan uluita de sentimen-
tele trezite in ea de sinceritatea lui nea~teptata. S-a simtit foarte
atrasa de pacient, s-a speriat de aceste sentimente ~i s-a aparat
impotriva lor, raspunzand intr-un mod rece ~i distant. In acel
moment, pacientul devenise - la un nivel mult mai primar _
un obiect dont, dar interzis: el era tatal oedipian, devenit dintr-odata
disponibil sexual.
Terapeuta a fost suficient de intrigata ~i de curioasa pentru a
aduce situatia in atentia supervizoarei sale, fiind in stare cu aju-
torul acesteia sa se confrunte cu aceasta situatie. Pentru ca pa-
cientul era un barbat exceptional, creativ, sofisticat, ea nu putea
trece u~or peste remarca lui critica la raspunsul ei. Cand ~i-a dat
seama in ce masura era atrasa de barbat ~i ca ascunsese aceste
senti mente pana ~i fata de ea insa~i, s-a inro~it. La urmatoarea
~edinta, a putut recunoa~te fata de pacient ca reactionase intr-un
mod defensiv cand el fusese sincer cu ea ~i, fara sa se justifice,
I-a asigurat ca era problema ei de contra transfer.
- Va multumesc ca mi-ati spus asta, a raspuns el. Va admir
onestitatea cu care va recunoa~teti gre~eala.
Sa fad fata celor mai delicate ~i mai primare senti mente ale
pacientilor este unul dintre cele mai sensibile aspecte ale tera-
piei. Este nevoie ca terapeutul sa permita manifestarea acestor
sentimente ~i sa se ofere pe sine ca obiect, prin intermediul ca-
ruia pacientul sa poata retrai ~i lucra fixa}iile timpurii. Aceste

71
sentimente trebuie acceptate ca atare ~i fara graba de a fi inter-
pretate drept transfer, dar, pe de alta parte, pacientul nu trebuie
indus in eroare; pentru ca pacientii care au regresat pana la punc-
lul unde au dezvoltat 0 nevroza erotica de transfer vor ajunge
foarte u~or sa creada ca va exista cu adevarat 0 relatie romanti-
doi intre ei ~i terapeutii lor ~i au practic nevoie de cel mai mic
semn de la terapeut pentru a-~i corobora credinta. Apoi, cand
idila nu are loc - pentru ca nu trebuie -, pacientul va avea par-
le de 0 dezamagire amara, iar alianta terapeutica va fi profund
afectata, daca nu chiar distrusa.
Cum a fost ~i in acest caz, cand un terapeut are dubii, putina
sinceritate va conta de obicei foarte mult pentru a readuce rela-
~iainapoi pe faga~ul ei.
101 grel'eliln psihoterapie • Contratransferuri erotice

GRE?EALA 14
Terapeuta seducatoare
Inainte sa devina terapeuta, fusese 0 aetrita de succes, atat pe

scena, cat ~i in telenovele. Totu~i, ceea ce 0 facuse sa aiba succes
ca actrita - frumusetea ~iaerul ei seducator - a devenit un han-
dicap pentru ea ca terapeuta. Din moment ce nu-~i rezolvase
niciodata eu adevarat problema seductiei in propria terapie, nu
era suficient de con~tienta de ea pentru a 0 putea controla.
De exemplu, avea un mod de a se uita la anumiti pacienti bar-
bati, aruncandu-le eate 0 ocheada. Acest tip de privire Ii deveni-
se 0 a doua natura; era aceea~i ocheada pe care mama sa 0 folo-
sea atunci cand dorea sa se bage pe sub pielea sotului ei ~i de
cele mai multe ori reu~ea sa-l faca sa se topeasca. Aceea~i ochea-
da avea sa devina acum, pe ne9tiute, 0 sursa de excitatie sexua-
la pentru pacientii ei barbati. $i exista 0 animozitate ineon~tien-
ta in spatele acestei priviri, 0 atitudine dispretuitoare fata de
barbati, fata de penis ~i fata de aroganta masculina, pe care 0 re-
prezenta in mintea ei. Era ca ~i cum ill acea privire ar fi spus "da,
sunt foarte atragMoare, 0 ~tiu, ~i ~tiu ce vrei de fapt sa-mi faci,
dracu~orule". Aceste ocheade durau doar cateva secunde ~i ea
nu era deloc con~tienta de intelesullor; totu~i ele aveau un efect
puternic. $i pentru ca ea nu ~tia ca face asta, adesea pacientii se
simteau taehinati de ea.

73
Un tanar barb at, unul dintre numero~ii ei pacienti, a devenit
Illrios pe ea dupa un timp, dar nu a fost eapabil sa-~i verbalize-
1(' furia. Avusese 0 mama careia ii placea sa-l tachineze ~i era,
I,rin urmare, destul de sensibilIa tachinari. Reactiona foarte u90r

I., asta. Cand terapeuta Ii arunca cate-o ocheada in timpul con-
wrsatiei, se simtea excitat ~i se gandea 1n sinea lui ca ea se sim-
\(',1 atrasa de el ~i ca-l dorea in mod special. Apoi, in timpul unei
,tile parti a ~edintei, ea avea sa-i spuna ceva care-i indica de fapt
('i} nu e atrasa sexual de el. Pe masura ce se scurgea terapia, el
(Ievenea din ce in ce mai tacut, din ce in ce mai ursuz.

_ Pareti suparat pe mine, a spus terapeuta intr-o zi.
El a ramas posac, tacut, in scaunul din fata sa.
_ Se pare ca va e greu sa va exprimati direct furia fata de
mine, a spus ea.
£1 s-a uitat lung la ea, in tacere.
In eele din urma, din instinct, terapeuta a recurs la ocheada.
I-a aruncat una, incercand sa-l provoace sa vorbeasca. A tinut.
_ Cand va uitati a~a la mine, a zis, aratand acuzator cu de-
getul, ce inseamna?
_ Ce eredeti ca inseamna?
_ pai... pare ca... mie mi se pare ca 0 ocheada sexuala.
_ Faceti 0 proiectie, a spus ea rapid.
_ M-am gandit ca 0 sa negati. De aceea n-am vrut sa spun
nimic.
_ Nu neg. va plac, dar nu sunt atrasa sexual de dumneavoas-
tra. Cel putin nu ma simteam a~a in acel moment.
_ Lasati-o balta.
_ Sunteti suparat pe mine.
-Da.
_ Vreti sa va exprimati supararea?
101 grel'eli In psihoterapie • Contratransferuri erotice

74 -Nu.
Pacientul a petrecut restul ~edintei ramanand tacut, uitan-
du-se in podea, simtindu-se mai confuz cu privire la perceptiile
sale decat inainte sa fi venit la terapie.

'11(i~EALA 15
Com plexu I Oedi p In forma negativa
Un tanar barbat, care avea probleme sexuale cu sotia sa din

C;1uzaunor tendinte homosexuale incon~tiente din personalita-
lea sa, a mers la un terapeut, care avea, de asemenea, tendinte
homosexuale incon~tiente care nu fusesera pe deplin analizate.
Foarte rapid, ei au format 0 alianta terapeutica pozitiva, bazata
pe atractia lor homosexuala reciproca. Pacientul s-a supus total
sugestiilor terapeutului (printr-un acting out al dorintei incon-
~tiente de a fi posedat anal de tatal sau) ~i terapeutul a raspuns
acestei supuneri cu 0 mare dragoste (dragostea pentru tatal oe-
dipian). $i astfel, atat terapeutul, dH ~ipacientul s-au simtit pro-
tejati fata de invidia 9i ura nutrite incon~tient fata de tatii lor,
pentru ca faceau sex cu mamele lor ~i fata de furia lor unul fata
de celalalt.
Totu~i, pe masura ce aceasta relatie cre~tea in intensitate 9i as-
pectele ei homosexuale latente erau din ce in ce mai vizibile, so-
tia pacientului devenea din ce in ce mai geloasa - ea devenea
mama, rivala din triunghiul oedipian. Prin urmare, problemele
sexuale pentru care pacientul ceruse ajutor de la inceput s-au in-
rautatit.
Totu9i, de fiecare data cand pacientul ii spunea terapeutului
ca sotia sa era geloasa pe relatia lor sau ca relatia sa sexuala cu
101 grel'eli in psihoterapie • Contratransferuri erotice

76
sotia sa devenea din ce in ce mai putin satisfadHoare, terapeu-
tul evita subiectul, analizandu-i sotia.
- De ce credeti ca este geloasa? il intreba pe pacient.
- Detesta faptul ca barbatii pot avea sentimente unul fata de
altul. Ar vrea sa vada barbatii intr-un mod stereotip, ca pe ni~te
roboti fara sentimente.
- Se pare ca simtiti ca problemele sexuale pe care Ie aveti cu
ea ~i gelozia ei pe relatia noastra au legatura una cu aHa.
- Da, a~a credo De fapt, cred ca are probleme cu intimitatea.
Pe scurt, pacientul ~i terapeutul au conspirat, negandu-~i pro-
priile sentimente de agresivitate fata de sotie-mama-rivala, ne-
gandu-~i dorinta incon~tienta de a 0 exclude ~i ura lor nerezol-
vata fata de femei in general. In acest exemplu, atat pacientul,
cat ~i terapeutul avusesera tati slabi ~i distanti ~i marne domina-
toare, autoritare, care intervenisera in relatiile lor cu tatii. In re-
latia lor prezenta, manifestau un acting out al reconcilierii cu
mult doritul tata oedipian ~i al respingerii mamei oedipiene atot-
puternice. Totu~i, acest acting out incon~tient al relatiei oedipie-
ne in forma negativa a tinut terapia in impas timp de aproape
un an - pana in momentul in care terapeutul ~i-a asumat aceas-
ta problema in propria sa terapie ~i in supervizare.
Pentru a remedia situatia, terapeutul a sugerat ca soFa pa-
cientului sa fie invitata la 0 ~edinta.
La inceput, pacientul a fost ranit, simtindu-se tradat. La nivel
incon~tient, era ca ~i cum tatal sau se intorsese brusc impotriva
lui ~i-l impinsese catre mama dominatoare pe care 0 ura. Dar te-
rapeutul i-a explicat: "Ne-am debarasat de sotia dumneavoastra
excluzand-o ~i acest lucru a contribuit la agravarea problemelor
pe care Ie aveti cu ea. Am simtit ca ar putea fi util sa 0 aducem
pentru 0 ~edinta, pentru a lamuri lucrurile".

77
I >upa 0 discutie lunga, in care terapeutul ~i-a recunoscut con-
11.11 ransferul ~i modul in care se ajunsese la acel impas, pacien-
IIII a inteles ~i a fost de acord cu intainirea. IntiUnirea a fost un
'iIICCeS ~i terapia a capatat un cu totul ~i cu totul alt sens ulterior.
101 gre~eli in psihoterapie • Contratransferuri erotice

GRE,?EALA 16
Terapeuta geloasa
o tanara foarte draguta 9i activa sexual era in terapie la 0 fe-

meie mai in varsta, destul de simpla ca infati9are 9i de 0 pudoa-
re afectata in ceea ce prive9te intalnirile 9i sexu1. Ori de cate ori
tanara vorbea despre relatiile ei sexuale cu barbatii cu care se in-
talnea, terapeuta fie facea un comentariu critic, fie incerca sa
schimbe subiectu1.
- Credeti ca sunt promiscua? a intrebat intr-o zi pacienta,
simtind jena terapeutei.
Terapeuta a facut 0 pauza, apoi a raspuns: "Faptul di m-ati
intrebat asta ma face sa cred ca aveti in minte ideea ca sunteti
promiscua" .
- Da, cred ca 0 am. Mama mi-a spus intotdeauna ca eram
prea grabita pentru varsta mea. 0 data m-a facut tarfa, cand era
nervoasa ca veneam tarziu acasa.
- Deci ma vedeti ca pe 0 mama care va judeca.
- Poate. Pacienta a tacut un moment. Dar mai simt 9i ca
dumneavoastra chiar credeti de fapt ca sunt promiscua.
- Ce va face sa spuneti asta? II
- Pai, uneori ati facut comentarii critice legate de hainele mele.
o data ati spus "Ce mai bluza", cand purtam 0 bluza cu talia ridi-
cata. Nu 9tiu. E greu sa explic. Simt pur 9i simplu ca ma judecati.

79
_ Nu-mi dau seama di va judec, a raspuns terapeuta ~i a fa-
.111 iar a1uzie la transfer.
'lerapeuta nu era con9tienHi de sentimentele ei de contratrans-
"' •.fata de pacienta, pe care era ge1oasa, ~i Ie manifesta, prin ur-
111,lre printr-un acting out (ranind narcisic pacienta) 9i negand ca
l.kea acest lucru (aducandu-i ~i 0 insulta, in afara de rana narci-
~.idl).La nive1 contratransferentia1 incon9tient, pacienta Ii rea-
Illintea terapeutei de sora sa mai mica, care era mult mai atraga-
(nare decat ea ~i care nu numai di intrase in gratiile tata1ui sau,
(tar fusese ~i foarte activa ~i popu1ara in randu1 baietilor pe tot
Ilarcursul adolescentei. A~a ca terapeuta se aparase impotriva
:,entimentelor de gelozie fata de sora ei mai mica prin adoptarea
unei atitudini de superioritate intelectuala ~i morala fata de sora
sa, privindu-i popularitatea printre baieti ca pe un indiciu al unei
apucaturi de tada, la care ea una nu se preta. Aceasta situatie fu-
sese acum transferata asupra pacientei, care semana de fapt cu
sora ei in multe privinte.
Din pacate, aceasta situatie terapeutica nu a fost corectata 1a
timp ~i pacienta a plecat dupa cateva luni, spunand ca ea credea
ca avea, poate, nevoie de un terapeut barbat. Ceea ce spunea de
fapt era ca avea nevoie de un terapeut capabi! de mai multa em-
patie ~i avea dreptate.

GRE5EALA 17
(and despartirea
a f0 s t II 0 d u Ice s u f e ri n ta"
J
Uneori, un terapeut 9i 0 pacienta se vor "indragosti" dintr-o

multitudine de motive, unele avand de-a face cu transferul 9i al-
tele cu factori reali, eare-i fac foarte compatibili unul cu celalalt.
Dupa cum a evidenjiat 9i Freud 9i aljii, exista intotdeauna un as-
pect de transfer in toate relatiile, din cadrul sau din afara terapiei;
nu putem niciodata scapa total de influentele din trecutul nostru.
o astfel de situajie s-a intamplat cand 0 femeie in varsta de
treizeci 9i cinci de ani, casatorita, cu doi copii, 9i-a inceput tera-
pia eu un terapeut care era, de asemenea, casatorit, cu doi copii.
De la prima gedinta, ei s-au placut foarte mult. La nivel transfe-
rential, s-a produs un fel de transfer de ingemanare; ea simjea
ca el era eel mai intelept barbat pe eare-lintaJnise vreodata
(mama omniscienta, hranitoare) 9i el simjea ca ea era eea mai fru-
moasa 9i mai atenta femeie pe care 0 intaJnise vreodata (zana cea
buna). Atat pacienta, cat 9i terapeutul aveau 0 stima de sine sca-
zuta, rezultat al unei oglindiri deficitare la 0 varsta frageda 9i
amandoi i9i gasisera simultan unulin celalalt pe parintele ado-
rator (obieetul sinelui, in termenii lui Kohut) pe eare niciunul
nu-l avusese vreodata.

81
In plan real, aveau multe lucruri in comun: proveneau dintr-o
1.IIIliliede evrei 9i amandoi erescusera in acela9i cartier din New
YlIrk City; pareau sa aiba 0 filosofie de viata foarte asemanatoa-
n' ]i aveau interese comune: ambilor Ie placeau filmele straine,
llpera, fructele de mare, baseball-ul 9i tot a9a. Foarte important,
.,mandoi aveau un partener (sot! sotie) pasiv, rece 9i inhibat
•·motional.
Pacienta era foarte sincera in a-9i exprima sentimentele de iu-
hire, nevoie 9i atractie sexuala fata de terapeut. Terapeutul 9tia
(';i 9i el simtea acela9i lucru. In loc sa se retraga intr-o atitudine
n'ee, profesionista, el s-a hotarat sa fie sincer cu privire la senti-
Incntele sale, fiind toto data foarte c1ar cu ea ca era imposibil ca
('i sa-9i transpuna sentimentele intr-un acting out. EI a mai dis-
('utat, de asemenea, situatia cu supervizorul sau, informandu-9i
pacienta ca facea acest lucru.
_ A9 face orice pentru tine, i-a spus pacienta terapeutului
Intr-o zi. Daca ai vrea, mi-a9 parasi sotul pentru tine. Chiar a9
face-o. N-am mai intalnit pe nimeni fata de care sa am sentimen-
te atat de puternice. $i nu e doar transfer, chiar te iubesc.
_ $i eu te iubesc, a raspuns terapeutul. Dar nu sunt in aceea9i
pozitie ca tine; nu vreau sa renunt la casnicie. $i oricum, orice
acting out fizic din partea noastra nu numai ca n-ar fi etic, dar
ne-ar putea face mult rau amandurora. Pur 9i simplu asta nu se
poate intampla.
La sfatul supervizorului, terapeutul 9i pacienta au continuat
sa se vada pana cand ea avea sa-9i gaseasea un alt terapeut.
Amandoi 9i-au exprimat consideratia 9i admiratia reciproce-
ceea ce le-a prins bine amandurora - 9i au planuit cu mult re-
gret incheierea relatiei lor. Asta insemna sa nu se vada dupa te-
rapie (a fost decizia lui, nu a ei, dar ea a respectat-o). Despartirea

82
era intr-adevar ,,0 dulce suferinta", foarte dificila ~i devastatoa-
re emotional pentru amandoi, dar au crescut din aceasta expe-
rienta. Au invatat ca puteau intr-adevar sa fie apreciati de 0 per-
soana pe care 0 respectau. Mai mult decat atat, el a invatat ca
putea sa-~i exprime adevaratele sentimente fata de 0 pacienta
fara sa fie distructiv. Amandoi au devenit mult mai in acord cu
ei in~i~i in urma acestei experiente, dandu-~i seama ca 0 mare
parte din capacitatile lor de fiinte umane ramasese in stare laten-
ta datorita regresiei eului autentic. Astfel, chiar daca relatia a tre-
buit sa se sfar~easca brusc, a fost totu~i terapeutica pentru aman-
doi ~i relatia lor le-a ramas intotdeauna in amintire drept ceva
pretios.

1,IU5EALA 18
Pacienta care simtea ca J
moareln timpul orgasmului
o femeie tanara ~i-a inceput terapia cu un terapeut plangan-

du-se de probleme sexuale. De~i avea 0 viata sexuala foarte ac-
Iiva, nu era niciodata satisfacuta ~i, mai devreme sau mai tarziu,
Ie gasea intotdeauna 0 vina barbatilor cu care se vedea. In afara
de acest lucru, parea ca functioneaza destul de bine, avea 0 sluj-
ba buna, parea con~tienta de viata ei psihica ~i avea 0 viata so-
ciala corespunzatoare.
Terapeutul ei, psihanalist apartinand ~colii clasice, a facut-o
sa se intinda pe canape a foarte repede. Nici n-a facut bine acest
tucru, ca a 9i inceput sa dezvolte un transfer erotic asupra sa. A
inceput sa-i vorbeasca despre dorintele ei sexuale ~i i-a marturi-
sit ca intinsul pe canapea 0 facea sa se simta sexuala. I-a martu-
risit: "Cand am un orgasm, ma simt ca 9i cum a9 muri. Ati mai
avut vreodata 0 pacienta de acest gen pana acum? Ce credeti ca
inseamna?" Terapeutul s-a simtit atras de pacienta 9i a incercat
cu multa greutate sa analizeze transferul.
_ Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca am avea un
contact sexual?

84 - Nu ~tiu. Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau doar s-o
fac. De ce nu veniti sa va intindeti langa mine? A batut u~or cu
degetele in canapea.
Pacienta a devenit din ce in ce mai obsedata de a face sex cu
terapeutul ~i din ce in ce mai revendicativa cu privire la acest as-
pect. Era a femeie care, copil fiind, avusese relatii sexualizate atilt
cu tatal, cat ~i cu un unchi de-al ei; pentru ea, sexul insemna in-
corporare, fuziune, posesie. I~i folosise intotdeauna sexualitatea
pentru a controla ~i poseda barbatii, dar ulterior era furioasa pe
ei ~i-i respingea.
Terapeutul ~i-a dat seama ca nu era in stare sa realizeze a
alianta de lucru cu aceasta pacienta, orieat de mult ar fi incercat;
in plus, reactiile ei de transfer erau total egosintonice ~i nu fa-
ceau deloc obiectul unei observatii de sine. Mai era ~i disperarea
din declaratiile ei de dragoste pentru terapeut. Ceea ce initial pa-
ruse a ispitire sexuala a devenit mai degraba a foame urgenta,
presanta; era ca a ultima incercare de a se agata de identitatea ~i
preferintele ei sexuale ~i de a evita sentimentele homosexuale
(avusese relatii ~i cu femei, pe care Ie gasise chiar mai nesatisfa-
catoare decat pe cele cu barbatii). Parea ca sentimentele fata de
propria ei persoana la modul general ajunsesera sa se bazeze
doarsex
cea pe cu
faptul
ea. daca terapeutul ii acepta sau nu sexualitatea ~i fa-
Terapeutul a simtit aceasta disperare ~i aceasta presiune ~i a

devenit atat de cople~it de revendicarile ei, incat a inceput sa fie
confuz cu privire la modul in care sa se descurce cu ea. Fiecare
~edinta devenise a lupta; pretentiile ei de a face sex, contra in-
cercarii lui de a analiza. Ea era convinsa ca avea nevoie de a "ex-
perienta sexuala corectoare" cu el ~iincercarile lui de a-i analiza
nevoile erau intotdeauna intampinate cu un oftat exasperat, cu

85
111111.1~,m sau lini~te. In cele din urma, urmand sfatul supervizo-
lldlli sau, s-a hotarat sa-i recomande alt terapeut.
li)LLl~i,in ziua in care se hotarase sa-i spuna decizia sa, ~i ea
n " hotarat sa renunte la terapie, dar nu inainte de a-I ataca ver-
I,.d I'll vehementa.

De ce? Vrei sa ~tii de ce renunt? 0 sa-ti spun de ce, i-a spus
I'" ton nervos, dar controlat. Pentru ca tu nu intelegi femei-
1111
I•. I,:~tiarogant, daca vrei sa ~tii adevarul. lmi pare rau, dar a~a
"Illtl. Nu prea cred ca 9tii ce facioNu-ti bati joc a9a de a femeie.
Nil e frumos. Nu ~tiu. Cred ca e~ti un tocilar speriat 9i sper sa
1111mai intalnesc vreodata niciun terapeut ca tine. Nici n-a mai
~,l.ltpana la finalul ~edintei.
Putea aceasta relatie terapeutica sa fie salvata? Poate da sau
I)oate nu. Totu~i ar fi avut a ~ansa sa mearga daca terapeutul
Illl s-ar fi grabit sa a puna pe pacienta sa se intinda pe canapea.
I'entru aceasta pacienta, intinderea pe canapea era mult pre a
.uuenintatoare; a simtea ca pe a seductie, ca pe a invitatie la a
I'lee dragoste ~i cand acest lueru nu avea sa se intample, se sim-
lea ba~oeorita 9i tradata. Din cauza sentimentelor sale de con-
Lratransfer - un amestec de atraetie sexuala, friea 9i furie -
terapeutul a avut nevoie sa eontroleze rapid situatia ~i sa a faea
pe pacienta sa se intinda pe eanapea, sa a bombardeze eu in-
terpretari, in speranta ca-~i va tine astfel in frau propriile con-
fliete. Aeeste eonflicte i~i aveau partial originea in nevoile sale
nerezolvate de a reca~tiga iubirea unei marne eare-l abandona-
se la a varsta frageda, pentru un frate mai mic. La randul ei,
pacienta a simW ineerearile terapeutului de a a tine la distan-
ta 9i de a a eontrola prin intermediul eanapelei 9i al interpret a-
rilar, iar ea a raspuns devenind mai rezistenta, mai seducatoa-
re 9i mai revendicativa.

86
Dadi terapeutul ar fi optat pentru 0 structura terapeutica mai
suportiva, de tip fata in fata, primindu-i declaratiile sexuale
illtr-o maniera eleganta, fara a-i da insa sperante, dad ar fi fost
cald ;;i empatic, fara sa anaIizeze, dad ar fi fost un bun ascuIta-
tor ;;i un prieten rabdator pana in momentulin care pacienta ar
fi fost pregatita sa mearga mai departe, poate ca., in cele din
urma, ar fi fost in stare sa 0 duca in Iocul unde ea avea nevoie
sa ajunga.

I ,HI ',,[ALA 19
rera peutu Iln~elegator

(;;i pacienta schizofrenica
o tanara atragatoare a suferit 0 depresie psihotidi dupa di-

vort. in timpul spitalizarii ulterioare, a intrat 'intr-o stare catato-
Ilid. Tanarul rezident in psihiatrie care i-a fost repartizat a con-
~;iderat-ofoarte atragatoare;;i a placut-o foarte multo Ea a devenit
pacienta lui favorita ;;i i;;i petrecea cateva ore pe zi - majorita-
lea din timpul sau liber -incercand s-o scoata din ace a stare.
()bi9nuia sa stea pe jos, langa ea, 'in timp ce ea fuma tigara dupa
ligara;;i se uita in gol cu fata 'impietrita,'incercand zadarnic sa 0
fadi sa participe la conversatie.
_ Cum va simtiti astazi?
Niciun raspuns.
_ Chiar aratati bine astazi.
Niciun raspuns.
_ Pot sa fac ceva pentru dumneavoastra?
Niciun raspuns.
Pentru ca aceasta pacienta era atat de illchisa ill sine ;;i de pier-
duta, 'in terapeut s-a trezit dorinta de a 0 alina. La nivel transfe-
rential, ea era mama lui, care suferise ;;i ea mai multe depresii
cand terapeutul era copil. De fapt, terapeutul era acela care avea
101 gre~eliin psihoterapie' Contratransferuri erotice

88
nevoie sa fie alinat; el simtea agresiunea incon~tienta a pacien-
tei (agresiunea ei incon~tienta Ii inducea anxietate terapeutului)
~i avea nevoie sa faca ceva pentru a-~i reduce anxietatea. Mai tra-
ia ~i sexualitatea incon~tienta a pacientei, de care ea se temea ~i
pe care 0 reprima (sexualitatea ei incon~tienta Ii inducea senti-
mente sexuale terapeutului, care, la randullor, ii produceau mai
multa anxietate). La nivel incon~tient, faptul ca el petrecea atat
de mult timp cu ea era un acting out al sentimentelor sale sexu-
ale - adica, un fel de a-i face curte.
Un pacient schizofrenic raspunde la 0 astfel de curtare ~i ali-
nare retragandu-se mai profund in psihoza; cu alte cuvinte, de-
fensele pacientului devin mai puternice, pentru a-I proteja im-
potriva descarcarii agresivitatii ~i a sentimentelor sexuale. Astfel,
in acest caz, starea de catatonie a tinerei s-a accentuat. Din cau-
za contratransferului sau, terapeutul 0 impinsese mai adanc in
lumea ei.
Totu~i, total intamplator, el a putut remedia situatia. Dupa
luni de curtare ~i alinare fara rezultat (in care s-a simtit iar ca ba-
ietelul a carui mama nu raspundea incercarilor sale de a 0 aju-
ta), a ajuns la 0 stare de exasperare. Intr-o zi, stand langa ea, a
exclamat brusc: "Tu vorbe~ti? E? Vorbe~ti?" Tonul vocii sale era
acum nervos ~i privirea provocatoare. "Poate e~ti prea proasta
sa vorbe~ti. Poate asta e. Poate e~ti pur ~i simplu prea proasta!"
Pacienta I-a privit 0 singura data cu ochii ei verzi, sensibili ~i,
fara nicio avertizare, a aruncat cu cea~ca de cafea in el, putin lip-
sind sa nu-l nimereasca in cap.
- Pizda ma-tii! a ~optit ea ~i a fugit din camera.
In saptamanile urmatoare, terapeutul a putut comunica cu
pacienta. Exprimandu-~i agresivitatea, el i-a aratat ca era in re-
gula sa-~i exprime agresivitatea ~i, mai tarziu, a ajutat-o sa-~i

89
.Iccepte furia ~i sa ~i-o exprime verbal. Pe masura ce-~i expri-
ilIa tot mai mult furia reprimata, i~i recapata capacitatea de a
illbi ~i de a relationa.
Terapeupi trebuie sa fie atenti sa evite acting out-ul sentimen-
telm pe care Ie au fata de pacienti, chiar daca acele sentimente
IJot fi pozitive, cum ar fi iubire, intelegere sau apreciere.

GRE~EALA 20
Terape LJta care cerea

fantas(Tle sexuale
A • 0
terapeuta I-a Intrebat pe tanarul ei pacient despre
Intr-o Zl, ~le sexuale. De~i barbatul fusese In terapie la ea de
fantasmele & :f1-, nu vorbise niciodata despre viata lui sexuala. Ma-
~p~oape v.n ?~lUi fusese petrecut c~ trecerea.s: prin divort, a~~
Jontatea tHO jacuse mai mult teraple suporhva. Acum era mal
ca terape11t"" eptru analiza, ~i terapeuta I-a Intrebat despre natu-
muIt timR 17:1 sale, rnai ales despre cele sexuale.
ra fante~illO f1- t, .a.raspuns el. N-am vorb~t niciodata cu n~m:ni
- E Jen<:l r-JICI rnacar cu soFa mea. $l-a dres glasul ~l a m-
despre ~sta'11:?easca despre 0 fantasma rec;nta, recu~enta, pe
ceput sa vO ciind se masturba: 9i anume ca era dommat de 0
care 0 avea
femeie agre&
i
va care-l forta sa aiba orgasm Impotriva vointei
sale. t vreodata fantasme cu mine? I-a rntrebat terapeuta.

-Ati aV~~aVOastra? S-a uitat la.ea, Inro9indu-s~.
- Cu do Zl zambit Intr-un mod pnetenesc, profeslOnal.
- Da. E<:ltl:1' trebui sa am?
- De ee, eori se l:ntampla ca In timpul terapiei pacientul sa
- Pai, 11(1-
aiba fantasrtl-
e eu terapeutul. Este foarte normal.
R !CHARD ( HIIIII IIIIELL.0' GERALD SCHOENEWOLF

- Inteleg. Pacientul s-a gandit ~i i-a aparut un zambet de 91
superioritate In ochi. V-ati dori sa am 0 fantasm a sexuala cu
Ilumneavoastra?
- Desigur.
Tanarul a plecat, simtindu-se In culmea fericirii, nedumerit ~i
t'xcitat In acela~i timp. "Aceasta analiza", s-a gandit el, "e ceva
grozav. Cica ar trebui sa am fantasme sexuale cu ea In timp ce ma
lIlasturbez - ~i apoi sa-i mai ~i spun! Chiar e 0 chestie excitan-
1;\". S-a dus acasa, a Inceput sa se masturbeze ~i sa aiba fantezii
<'ll terapeuta -Inchipuindu-~i cum terapeuta 11 domina ~i-l for-
la sa aiba orgasm Impotriva vointei sale. Fiind un novice In ale
Il'rapiei, habar n-avea unde aveau sa duca toate aces tea, dar Ii
placea sa creada ca aveau sa duca la un anumit fel de experienta
~;l'xualareala cu ea. De ce altceva l-ar fi pus sa aiba fantezii cu ea?
I':ratanar ~inarcisic, un baiat-barbat, ale carui vise erau Intotdea-
Iina u~or desprinse de realitate. $i cel mai ascuns vis al sau, din
\;lramul incon~tientului, era sa reca~tige dragostea mamei sale.
Fusese preferatul mamei sale pana la varsta de patru ani ~i ea
Ii tratase ca pe un partener mititel, luandu-l peste tot cu ea ~i con-
II'sandu-i-se ce dobitoc era tatal sau. Apoi, deodata, cand avea
P,ltru ani, i s-a nascut un fratior ~i mama sa I-a abandonat pen-
Iru el. $i-a petrecut Intreaga viata cautandu-~i mama, care-i fu-
';t'se iubita, Inainte sa-l abandoneze. In mod incon~tient, acel vis
I',irea acum sa pluteasca In aer.
La randul ei, terapeuta nu era con~tienta de ce starnise. De~i
~,;Iia ca nu era la modul general acceptat ca un terapeut sa rncerce
:;;i smulga un raspuns erotic de la un pacient, a sirntit ca alianta ei
I('rapeutica cu acest tanar era de 0 asemenea natura Incat putea sa
';('abata de la tehnica standard. In realitate, manifesta un acting
(IIIt al sentimentelor ei de contra transfer fata de tanar. Cu cateva
101 gre~eliin psihoterapie' Contratransferuri erotice
iii~~iliiiilliijOl"WU",w;";"",;,';"",,]:.E, =~=~
92
$edinte in urma, tanarul vorbise despre preferintele sale in mate-
rie de femei $i mentionase ca-i placeau femeile cu sani mici. Apoi,
uitandu-se la terapeuta, care avea sam destul de mari, a spus: "Imi
pare rau, sper ca nu v-am jignit". Terapeuta a raspuns ceva de ge-
nul "fiecare cu gusturile lui", dar ill sinea ei s-a simtit jignita. Ea
crescuse ill umbra unei surori mai mari, care nu numai ca fusese
favorita tatalui ei, ci se numarase $i printre cele mai populare fete
in randul baietilor de liceu. In schimb, ea fusese destul de terna,
scunda $i indesata, cu ochelari cu Ientile groase. Purtase ochelari
de la varsta de patru ani. De fapt, cand fusese pentru prima data
obligata sa-i poarte, suferise 0 lovitura narcisica. Toata lumea din
familie 0 tot complimenta ce dragut arata cu ochelari, dar ea $tia
ca nu e a$a. La $coala era tinta multor glume. Fusese illtotdeauna
geloasa pe sora sa $i sensibila cu privire la infati$area proprie.
Ofens a adusa de pacient cu privire la sanii ei mari ($i impli-
cit sugestia ca el nu 0 considera atragatoare sexual) i-a retrezit
sentimente de furie narcisica $i oedipiana; la nivel incon$tient,
pacientul a devenit tatal care 0 indepartase, in favoarea surorii
sale mai mari. In acest context, solicitarea ei ca el sa aiba fante-
zii sexuale cu ea era 0 incercare de a-$i obliga pacientul sa 0 ia
in considerare ca fiinta cu identitate sexuala, sa vada dincolo de
superficialitatea ochelarilor cu Ientile groase $i a sanilor mari, sa
vada femeia dinauntru, vibranta $i debordand de inteligenta, spi-
rit $i frumusete.
$i pacientul chiar a facut asta $i mai mult de-atat. In sap tam a-
nile care au urmat, a regresat pana la varsta de patru ani $i a in-
ceput, $edinta dupa $edinta, sa-$i declare iubirea, admiratia $i ve-
neratia fata de ea. Ii scria poezii, dintre care una illcepea cam a$a: \
t
Candva te voi tine, ,-
Domol ca pe 0 stea in bratele mele.

93
~';japoi, intr-un sfar~it,
Nc yom uni, yom fi una ...
1,<) inceput, terapeuta a fost flatata de aceasta atentie. Apoi,

II 11'1 \ ~iaa devenit treptat sexuala ~i tanaxul a insistat, iar $i iar, sa
1.1t'.i sex cu el. A fost nevoita, iar ~i iar, sa-l refuze. EI a devenit
i hiM mai hotarat 9i ea mai incapatanata ill refuzul ei. Intr-un fi-
II,tI,lanarul a ajuns exasperat.

_ Atunci de ce mi-ati cerut sa am fantasme sexuale cu dum-
111'olvoastra? S-a uitat mat la ea. De ce ati facut asta daca nu erati
Ililcresata de mine sexual? Va alimentati egoul facandu-ma sa
Illiiindragostesc de dumneavoastra, ca apoi sa ma refuzati?
Terapeuta a negat acest lueru ~i a incercat sa analizeze trans-
krul. De fapt, nu de mine sunteti indragostit.
_ Da, da, ~tiu. Sunt de fapt de mama. Cum spuneti. Ciuda-
\I'nia e ca n-am fost deloe atras de dumneavoastra de la inceput.
I)umneavoastra ... mi-ati spalat creierii 9i m-ati faeut sa ered ca
Sllnteti atragatoare. De fapt, sa fiu sincer, cred ca sunteti putin
\'am bondoaca.
Terapeuta a incercat sa-i analizeze sentimentele oedipiene, fu-
ria de a fi fost abandonat de mama sa :;;inevoia de 0 mama su-
rogat. Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daea m-a:;;culca cu
dumneavoastra?
_ Lasati-o balta. Nu mai vreau sa vorbesc despre asta.
_ Cum 0 sa va ajute asta dad refuzati sa vorbiti despre sen-
limentele dumneavoastra?
_ Nu vreau sa ma mai ajutati. Nu mai vreau genul dumnea-
voastra de ajutor.
Terapia a intrat in impas :;;ia ramas a:;;atimp de mai multe
luni. Fara sa-:;;idea seama, din cauza contratransferului sau, te-
rapeuta reerease pentru pacient aeela:;;iepisod de tip seductie :;;i

94 abandon pe care el il traise cu mama sa ~i ii intarise astfel frica,
neincrederea ~i furia fata de femei. Avea sa mai treaca aproape
un an pana ce s-a putut restabiIi alianta terapeutica ~i pana s-a
mai putut face 0 analiza autentica. Uneori 0 simpla gre~eala poa-
te costa ani de terapie, atat ca timp, cat ~i ca efort.
i
Ir.•.
.~.

Capitolul3
Co n t ra t ra n sfe ru ri sa d 0 m a so chi ste
, IIi_IIIIIIlliIIIfIIl_"-lIiiliiiiilli"li=iiliiliiiiiiiiii
1,11\ '"I 1\LA 21
I erapeutu\ care tinea predici
Un tanar terapeut avea nevoie sa tina predici cuiva. Ori de

•.lle ori un pacient nu dorea sa faca ce-i cerea el, ii tinea 0 predi-
•.i. Un exemplu tipic pentru un astfel de pacient era un tanar
.lrlist, care venise la terapie pentru ca era blocat. Era un tanar
\.\ douazeci ~i cinci de ani care, la fel ca multi altii, venise in
Manhattan in cautarea faimei ~i a norocului ~i nu se alesese de-
(','It cu dezamagiri. Nu venise la terapie pentru a se intelege pe
:;ine, ci ca sa afle cum sa se deblocheze, pentru a reincepe sa pic-
Icze. Thnarul avea 0 predilectie sa se tot vaite ~i-i place a sa vor-
hcasca la nesfar~it despre ceea ce-l infuria; cu toate acestea, cand
Icrapeutul ii cerea sa faca un exercitiu gestaltist care sa-l ajute
sa-~i elibereze furia, tanarul refuza.
_ $titi, i-a spus terapeutul intr-o zi, nu 0 sa va deblocati daca
nu scapati de furie. Va dati seama cat de important este pentru
dumneavoastra sa scapati de furie ~i sa simtiti ce este dincolo
de ea?
_ Daca spuneti dumneavoastra, a raspuns pacientul apatic.
_ De ce nu luati racheta aceea de tenis ca sa izbiti perna
aceea.
_ Nu vreau sa izbesc perna.
_ Nu vreti sa scapati de furie?
101 gre;;eli 'in psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

98
- Nu. Nu vreau sa scap de ea. Cred ca furia e importanHi
pentru procesul meu creator. Este forta mea motrice, puterea
mea. Este armura care ma protejeaza impotriva vicisitudinilor
vietii. Am nevoie de furia mea. Am nevoie de nevroza mea. Nu
vreau sa scap de ele.
Acest terapeut, ca multi altii, avea nevoie sa fie de ajutor. Nu
avea rabdare sa a~tepte pana cand un pacient era pregatit sa lu-
creze la ceva sau sa primeasca 0 interpretare. I~i forta mereu pa-
cientii sa-~i con~tientizeze sentimentele. Avea atat 0 nevoie nar-
cisica de a fi lln "mare" terapeut (ori de cate ori reu~ea sa-~i
determine un pacient sa faca ceva grozav, se simtea nemaipome-
nit), cat ~i 0 nevoie sadomasochista de control ~i putere asupra
pacientului sau. Prin urmare, nu era dispus sa-i permita pacien-
tului sa-~i gaseasca ritmul propriu, ii era frica sa nu fie controlat
de pacient ~i lupta impotriva acestei frici prin activitate. Daca
pacientul refuza sa fie de acord cu activitatea sugerata de tera-
peut, atunci pe pacientul respectiv 11a~tepta 0 predica. La nivel
incon~tient, terapeutul recrea situatia din copilaria sa, cu preca-
dere pe aceea din stadiul anal, cand propria sa mama obi~nuia
sa-limpinga mereu spre olita ~i-i facea mereu moral a cu privire
la obiceiurile sale.
Terapeutulii tinea acum predici pacientului cu privire la ne-
vroza ~i creativitate. "De foarte mult timp, arti~tii au conceptia
gre~ita, a spus el cu multa autoritate, ca nevroza este vital a pen-
tru creativitate. Nu sunteti primul artist. Am mai auzit acest
punct de vedere ~i n-o sa fiti nici ultimul. Ideea acestor arti~ti
este ca nevroza ii face cumva speciali, unici, ca e «forta lor mo-
trice», a~a cum ati spus. Dar de fapt asta e 0 rationalizare, 0 apa-
rare, ca sa nu vina in contact cu sentimentele blocate, de care par-
tea nevrotica a personalitatii lor nu vrea sa se apropie."

99
Nu ~tiu ce sa zic.
Staji doar pujin ~i ascultaji-ma. Ce incerc sa va spun e ca
Ilt'vroza dumneavoastra nu va aprinde £lama creativitajii. Va
I" "de impinge catre faima, dar nu 0 sa va faca mai creativ. Din
I I IId ra, va face mai pujin creativ. Va face atilt pe dumneavoastra,
i ,II ~li creajia dumneavoastra stereotipici, unidimensionali, dis-
I, lI:,ionaji. Pentru ca nu sunteji in contact cu sentimentele dum-
1I( ••lvoastra cele mai profunde, opera dumneavoastra va fi mai
il"graba superficiala ~i obsesiva, de eat profunda ~i cu adevarat
Illlpresionanta. Ma ascultaji?
- Va ascult.
_ Cu cat va agajaji mai mult de furia dumneavoastra, cu atilt
,I sa va otraveasca mai multoPoate parea ca 0 armura, dar e de fapt
Illai degraba 0 bariera, 0 bariera care va impiedica sa comunicaji
IIImod real cu alji oameni. $i daca nu comunicaji cu ceilalji m mod
:;incer,perspectiva dumneavoastra asupra viejii va incepe sa fie
plina de prejudecaji. Cu eat yeti deveni mai nevrotic, cu atilt mai
Ilartinitoare ~imai mgusta va fi ~iperspectiva dumneavoastra. La
extrema este, binemteles, schizofrenicul, a carui perspectiva a de-
venit atilt de limitata, meat este total ireala. Ma mai urmariji?
- Va urmaresc.
_ Aceste sentimente de furie pe care Ie considerati atilt de vi-
tale ~i care credeji ca va protejeaza, in realitate sunt ca un para-
van autocreat. Au rolul de a va mentine focalizat asupra lumii
exterioare, ca sa nu simjiti Iucruri din interiorul dumneavoastra,
cum ar fi frica de mbarte, vidul interior ~i 0 mie ~i una de rani
din trecut care au fost reprimate - mergilnd pilna in copilaria
timpurie. Ele va impiedica sa traiti adevarata profunzime a fiin-
tei dumneavoastra ~i daca nu faceti acest Iucru, atunci va limi-
tati foarte mult ca artist ~i ca fiinta umana.
101 gre~e\i in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste

100 - In mod claro
- Cand un nevrotic prive9te un anumit lucru, are tendinta
de a vedea doar un singur aspect allui, se declara de 0 parte
sau de alta, are 0 perspectiva limitata. 0 persoana normala vede
viata in toata complexitatea ei 9i reactioneaza ca atare, cu com-
pasiune 9i respect pentru aceasta complexitate. Cu alte cuvinte,
conceptia populara ca nevroza este vitala pentru creativitate este
un mit. Nevroza duce la stagnare 9i moarte. Creativitatea izvo-
ra9te din viata - din a trai in acord total cu propriile sentimen-
te. Intelegeti?
- Inteleg.
- Ce intelegeti?
- Inteleg ca va pricepeti sa tineti discursuri bune.
- Ce altceva?
- Inca mai cred ca am nevoie de nevroza mea.
- Spuneti deci ca inca nu vreti sa lucrati cu furia dumnea-
voastra 9i sa va deschideti catre sentimentele dumneavoastra
profunde?
- Da, a9a e.
- Pot sa va pun 0 intrebare?
- Desigur.
- De ce sunteti in terapie?
- M-am gandit ca poate ati putea sa-mi dati ni9te indicii de-
spre cum sa-i fac pe critici sa acorde atentie operei mele.
Terapeutul a devenit din ce in ce mai furios pe pacientul sau,
pentru ca nu I-a putut controla sau influenta prin predicile sale.
Cu cat devenea mai furios, cu atat i9i forta mai mult pacientul
sa-i faca pe plac. Astfel, s-a blocat intr-o lupta pentru putere cu
pacientul 9i sentimentul pregnant de sine al terapeutului a ince-
put sa depinda de faptul de a putea "ca9tiga" lupta 9i de a-I face

101
\"' Il<lcientsa fadi ce-i cere a el. Pe de aWiparte, ~i pacientul sim-

I"" ca respectul sau de sine depindea de succesul cu care rezis-
I" \;I eforturile terapeutului de a-I control a ~i manipula - pa-
1ll'Illul avand 0 mama intruziva, dominatoare 9i un tata agresiv,
llliloritar. Aceasta lupta pentru putere a eontinuat pana cand pa-
twntul a pIe eat intr-un aeees de fude, lasandu-I pe terapeut in
It1t'ioare,in mijlocul eabinetului, eu raeheta de tenis in mana.
101 gre~e\i In psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

GRE;:;EALA 22
Lupull'n blana de oaie
Una dintre modalit<'itileprincipale ale unei paciente de a opu-

ne rezistenta in terapie era sa fie foarte supusa ~;ifoarte asculta-
toare cu terapeuta sa. Se intindea pe canapea ascultatoare, de
indata ce-i sugera terapeuta ~i facea asociatii libere in mod ne-
maipomenit. Asociatiile sale erau punctate de chicote docile ~i
de zambete. Era, intr-adevar, fiica cea buna.
Terapeuta, de~i era con~tienta di acest comportament repre-
zenta 0 rezistenta, era incapabila sa-l analizeze cum trebuie. In
schimb, s-a trezit reactionand cu furie, suspectand ca pacienta
incerca sa 0 controleze ~i sa 0 domine cu atitudinea ei docila. E
un lup in blana de oaie, s-a gandit terapeuta.
Intr-o buna zi, terapeuta nu ~i-a mai putut contine furia. "E~ti
a~a de draguta, nu-i a~a?"
Pacienta a fost luata prin surprindere ~i a intrebat: "Ce vreti
sa spuneti?"
- Observam pur ~i simplu cat de mult chicotiti ~i zambiti. La

ce credeti ca va ajuta atatea zambete ~i chicoteli?
- Nu-mi dau seama unde vreti sa ajungeti, a raspuns pacien-
ta, simtindu-se acuzata ~i atacata.
Incercarea de analiza nu a mers mai departe ~idin acel moment
pacienta s-a retras in cochilia ei. N-a mai zambit sau chicotit

(tIiIPunandu-se eererii indirecte a terapeutei) ~i a inceput sa in- 103
till/,ic la ~edinte. Dupa cateva saptamani de aeest gen, analista
I .I spus iar, pe un tot furios: "Ce eredeti ea inseamna intarzieri-
I., llumneavoastra? Au legatura eu sentimentele dumneavoastra
Iq',ilte de terapie?"
_ M-am gandit sa renunt, a raspuns pacienta rapid.
_ Haideti sa vorbim despre asta, a spus terapeuta.
_ Nu vreau sa vorbese, a spus paeienta.
$i aceea a fost ultima ~edinta.
Analizand, eu ajutorul supervizorului sau, ura sa intensa fata
(II' aeeasta pacienta, terapeuta a deseoperit ea partea supusa, pre-
liicuta a aeestei paciente reprezenta de fapt 0 parte din sine, 0
parte respinsa, clivata. Propria sa dorinta de a-~i domina obiee-
Ide introiectate ~i proiectate 0 face a, de fapt, sa adopte un rol
ilparent supus: pe lupul in blana de oaie din ea insa~i 11ura, pre-
cum 11ura ~i la pacienta. Pacienta devenise mama eritica a tera-
peutei, din eauza eareia, de la eea mai frageda varsta, trebuise
sa-~ipuna 0 masea, prefacandu-se intotdeauna ea era aseultatoa-
re, draguta ~i euminte, pentru a obtine ee dorea de la ea, dar do-
rindu-i moartea in sinea ei. Prin urmare, ura fata de pacienta sa
era friea de agresiunea ineon~tienta a pacientei, dar ~i de propria
ei agresivitate.
101 gre~eliIn psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste

GRE~EALA 23
T era peutu I ?i pacienta

cu potentia I suicida r
o tanara pacienta suicidara era in tratament la un terapeut

fara experienta, care-9i faeea stagiatura la 0 clinica. Pacienta era
tulburata, pentru ca 0 buna prietena de-a ei murise recent - 0
prietena care pentru ea fusese "mama cea buna". Aceasta se com-
bina cu relatia destul de abuziva pe care ea 0 avusese, 9i inca 0
mai avea, cu mama ei reala.
Din cand in cand, aceasta pacienta venea la gedinta eu cate 0
cicatrice proaspata la ineheietura mainii sau pe antebrat, unde
se taia. Reactia terapeutului era mereu aceea9i.
- De ce faceti asta? intreba terapeutul, pe un ton exasperat.
De ce? De ce? De ce?
- Nu 9tiu, raspundea pacienta, cu un ton sfios 9i pierit.
- Am crezut ca ne-am inteles ca 0 sa ma sunati daca incepeti
sa simtiti impuls suicidar. Nu a9a ne-am inteles? Terapeutul a
dat din cap nemultumit. Pacienta n-a spus un cuvant. Puteti
vorbi?
- Nu 9tiu ce sa spun.
Terapeutul era furios pe pacienta 9i pacienta ii simtea furia 9i
nu putea vorbi. Terapeutul 9i pacienta erau bloeaji intr-o lupta

IlI'lllru putere cu privire la tentativele ei de suicid. Fiecare ten- 105
"" iva era perceputa de terapeut ca un act prin care ea ii fckea in
, Illda, in timp ce pacienta privea solicitarile terapeutului ca ea
'I,) nu se sinucida ca pe revendicarile mamei sale abuzive.
Pe de aHa parte, 9i terapeutul mai avea inca sentimente ne-

lI'zolvate de furie faja de mama sa, care se sinucisese cand el
,'1.1 adolescent. Incon9tient, i9i urase mama 9i i9i dorise sa moa-
1:1, apoi se simjise vinovat cand acest lucru chiar se intamplase.

( ) parte din motivajia incon9tienta a terapeutului pentru mese-
li,l pe care 9i-o alesese era nevoia de a recrea situajia cu mama
::.1; prin urmare, era atras de pacienji cu tendinja de suicid. eu
I(late acestea, de9i acum avea 0 astfel de pacienta, incepuse s-o
II lasca, la fel cum i9i urase mama 9i, inca 0 data, aceasta ura era
illeon9tienta.
Din nefericire, ura incon9tienta a acestui terapeut, pe care el
.1 lranspus-O in acting out prin nerabdarea 9i prin solicitarile sale,
.1 impins intr-un final pacienta la limita sinuciderii. Pacienta a

venit la 0 gedinja fiind foarte suparata pe mama ei. Inainte sa
piece, terapeutul a inceput sa 0 dascaleasca:
_ Nu-i a9a ca nu simji nicio tendinja de sinucidere?
- Nu 9tiu, nu credo
_ Daca nu-mi spui, nu te pot ajuta.
_ $tiu. Nu 9tiu ce sa spun.
_ Ai pastile in casal Vreau sa te duci direct acasa 9i sa Ie
arunci. $i mai arunci 9i toate lamele pe care Ie ai la indemana.
Emily, ma auzi? $i suna-ma daca simji ca incepi sa intri in pani-
ca.,bine? Promiji sa ma sunil
- Da, promit.
Incon9tient, terapeutuli9i dorea ca pacienta sa se sinucida, iar
predicile 9i revendicarile lui erau de fapt 0 inducere indirecta a
101 gre~eli 1n psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

106
suicidului. Mesajul indirect care ajungea la pacienta era ca daca,
ea nu era 0 fetita curninte ~;inu facea ce spunea terapeutul, atunci
el 0 va dezaproba. Acest lucru 0 pIasa pe pacienta intr-o situatie
fara ie~ire, la fel cum facea ~i mama sa. Daca facea cum ii spu-
nea terapeutul, s-ar fi simtit slaba, pentru ca asculta de 0 astfel
de persoana meschina ~i condescendenta; daca ar fi incercat sa
se sinucida, de asemenea ar fi fost slaba ~i rea. Dar cel putin daca
incerca sa se sinucida, poate ca terapeutului (mamei sale) i-ar fi
parut rau pentru ca fusese atilt de rau cu ea.
In acel weekend, pacienta a golit 0 cutie de somnifere ~i a
ajuns la spital in stare critica. A supravietuit ~i terapeutului i s-a
luat cazulln saptamana care a urmat.

1,111 '"r:ALA 24
lerapeuta care trebuia sa fie ,,?efa"
A~a a ajuns ea terapeuHi. Trei dintre copiii ei, crescand, au deve-

Ilil dependenp. de heroina, a;;a ca ea s-a Inscris Intr-un program 10-
(',11 pentru parinti-i cu copii dependenp. de heroina. in curand, a de-
venit coordonatoarea unui astfel de program. Apoi, fiind convinsa
di avea calitap.speciale In acest domeniu, ;;i-areluat studiile, facand
lIn masterat In consiliere de reabilitare. Ulterior, a participat la di-
bite ateliere pe acest subiect, pana ce a fost pe deplin multurnita
ca ;;tia tot ce avea nevoie sa ;;tie despre dependenta de droguri. Bi-
nemteles ca era adepta teoriei ca dependenta de droguri era 0 boala
de origine genetica, care nu avea nimic In comun cu mediul. !ntr-un
final, ;;i-adeschis un cabinet particular, fiind specializata sa lucreze
cu persoanele care aveau probleme legate de abuzul de droguri.
in cur and, practica ei a devenit un cult, iar pacienti-i au deve-
nit adepti-i ei. Odata cu reu;;ita ei de a-i face sa se lase de droguri,
ii ;;iincuraja sa-i devina total supu;;i ei. Erau obligati sa-i dea sa-
lariile ;;i,In schimb, ea Ie dadea 0 alocatie saptamanala. Nu aveau
voie sa se casatoreasca, iar relatiile sexuale erau permise doar cu
aW fo;;ti dependenti de droguri care erau inscri;;i in programul
ei ;;i doar sub strict a ei supraveghere. Cuvantul ei era intotdea-
una lege ;;i era clar pentru toata lumea ca ea avea Intotdeauna
dreptate. Sub masca altruismului, ea era de fapt un tiran sadie.
101 gre~eli 'in psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

108 Nevoia ei ca pacientii sa-i fie total supu~i, precum ~i nevoia
de a avea intotdeauna dreptate erau partial modul ei de a se pro-
teja impotriva fricii sale incon~tiente de propria sa imperfectiu-
ne; controJandu-~i pacienjii, ea i~i controla de fapt propriile frici.
In plan incon~tient, daca nu era perfecta, daca lumea din jur nu-i
confirma perfectiunea ~i nu-i accepta autoritatea, asta insemna
haos total. Aceasta aparare caracterologica a trebuit mentinuta,
pentru a putea respinge sentimentele infantile timpurii de furie
~i clivaj, provocate de 0 mama tiranica, care 0 vaduvise de foar-
te multe lucruri. Apararea a fost ulterior intarita dind mama ei
a pus-o sa aiba grija de fratii ~i surorile ei mai mici; ea s-a iden-
tificat cu agresorul (mama sa) ~i s-a purtat cu fratii ~i surorile ei
mai mid in acela~i mod in care se purtase ~imama ei cu ea. Chiar
~i mai tarziu, s-a purtat ~i cu propriii ei copii in acela~i fel, culti-
vandu-Ie 0 dependenta ~i 0 supunere morbide.
Era cam genul de tiran - dar nu de tipul amenintator, ci mai
degraba de genul subtil castrator. Era 0 femeie masiva, plina,
care emana un aer de competenta ~i responsabilitate. Mesajul ei
implicit dtre ceilalti era ca ea ~i doar ea ~tia cu adevarat cum sa
conduca lucrurile ~i, prin urmare, de obicei trebuia sa faca lucru-
rile de una singura, ca sa iasa cum trebuie. ~i dad acest lucru
parea sa mearga bine cu pacientii pentru 0 perioada, din moment
ce personalitatile borderline au initial nevoie de limite stricte, cu
timpul i~i mentinea pacientii la un nivel infantil, masochist ~i de-
pendent de functionalitate.
Din nefericire, rigiditatea mecanismelor ei de aparare 0 facea
imuna la orice fel de supervizare. De~i a participat la un grup de
supervizare, s-a folosit de grup in primul rand pentru "a Ie
vorbi", intr-un mod care facea practic imposibil orice feedback
real. La un moment dat, unul dintre barbatii din grup a incercat

~li',lIhi\ 0 atitudine critidi cu privire la metodele ei, iar ea ~i-a 109
111l'nllllcumpatul.
Am avut un sentiment cu privire la dumneavoastra din
IIlPllll'ntulin care v-aji alaturat acestui grup, i-a spus ea barba-
11111 Ii, lremurand de furie. Mi-am spus in sinea mea de cand v-am
\'.1/111: "Ura9te femeile". V-am putut vedea privirea. Sunteji fu-
1111:; pe mine pentru ca sunt femeie 9i pentru ca am mai mult suc-
II':;III practica mea decat dumneavoastra. A~a ca vreji sa ma dis-

I II'ditaji, sa ma criticaji 9i sa ma umiliji aid, in faja tuturor. Sa
Ii ,"Ilie rU9ine. RU9ine. L-a mustrat, scuturandu-9i degetul arata-
1111 spre el, de parca ar fi fost mama lui 9i apoi a izbucnit in sus-
IlIlle: "Toata lumea 9tie cat de mult am facut pentru acest dome-
lilli, cat de mult mi-am ajutat pacienjii. $i toata lumea 9tie cat de
}',n'u m-am chinuit cu copiii mei. Credeji ca e u90r sa dud in car-
,;i lrei drogaji? Chiar credeji? Sa va fie rU9ine!" Grupul de su-
Il('rvizare i-a sarit in aparare, barbatul a fost redus la tacere 9i
,'hestiunea n-a mai fost niciodata adusa in discujie.
101 gre~eli 'in psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

GRE?EALA 25
Terapeutul care era

imun la palavrageala
Timp de Iuni de ziIe, un pacient a stat intins pe canapea, pa-

Iavragind vrute ~i nevrute, reu~ind sa-~i evite problemele prin-
cipale. Terapeutul, un barbat mai in varsta, i-a ascultat palavra-
geala, fara a se putea insa concentra. $i-a spus in sinea sa ca era
plictisit ~i neatent pentru ca pacientul evita esentialul ~i a mai
tras astfel de timp. In cele din urma, a venit ~i ziua cand pacien-
tul, in timpul sporovaielii sale, a inceput sa vorbeasca despre mo-
tivul care-l facuse sa vina la terapie de la inceput.
- $titi care e de fapt problema mea? I-a intrebat el brusc pe
terapeut.
- Care este problema dumneavoastra? a raspuns terapeutul
neatent.
- Mi-e frica de abandon. Asta cred ca e. Vocea pacientului
era foarte serioasa ~i grava. Mi-este foarte frica sa nu fiu aban-
donat de oamenii pe care-i iubesc.
- Inteleg, a raspuns terapeutul, in mod prozaic.
- Nu prea pareti interesat, a spus pacientul, enervandu-se.
Tocmai am fost sincer cu dumneavoastra referitor la problema

III' care 0 consider a fi eea mai importanta pentru mine :;;itot ee 1ll
I I IIteti spune e "injeIeg".
Pacientul, simjindu-se jignit, a devenit disperat :;;ifurios, a in-
,,'put sa puna Ia indoiaia utilitatea psihoterapiei :;;ia fost din ee
III ce mai ostil faja de terapeut. Pacientul era extrem de sensibil
I., genul aeesta de semne indicand lipsa de interes, pentru ca in
"npilaria sa fusese tratat in mod similar de catre aduIjii impor-
LlI1jidin viaja sa. De eealalta parte, eontratransferul terapeutu-
1,1 i deeurgea dintr-o experienja pertinenta din propria sa copila-
rie: fusese obligat sa asculte Ia nesfar:;;it paIavrageaIa ineoerenta

.j unei bunici foarte in varsta (i se impusese sa faea aeest Iueru
de catre parinjii Iui, eare-i spuneau iar :;;iiar: "Fii de treaba eu
buniea, s-ar putea sa nu mai fie cu noi pentru mult timp"). Dupa
un timp, s-a simjit perseeutat de flecareala ei :;;i:;;i-aformat obi-
ceiul de a fi neatent intr-un mod selectiv, pentru a se proteja pe
sine faja de sentimentele de furie faja de ea :;;ifaja de parinjii saL
Astfel, de:;;ide atunci se formase sa asculte intr-un alt fel- "cu
cea de-a treia ureche", cum spune Theodor Reik -, acest pacient
reu:;;isesa-i starneasca sentimentele pe care Ie avusese faja de bu-
nica luL S-a simjit persecutat de paIavrageaIa acestui pacient, a:;;a
ca a regresat Ia forma Iui anterioara de a asculta :;;ia pierdut brus-
ca reveIajie a pacientuluL
Aceasta gre:;;ealaa intarziat cu cateva Iuni formarea unei alian-
je terapeutice.
101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

GRE~EALA 26
Terapeuta care nu putea spune nu
a terapeuta fara experienta trata 0 tanara borderline foarte

instabila. Supervizorul ii spusese terapeutei in mod repetat ca
era important sa fixeze limite clare cu 0 astfel de pacienta. Pa-
cienta indIca orice regula posibila: platea rar 9i acumulase chiar
o datorie foarte mare; fie intarzia foarte mult la gedinte, fie nu
venea deloc; 0 suna pe terapeuta la orice ora 9i terapeuta 0 in-
tretinea in conversatii lungi.
Pacienta devenea din ce in ce mai dezorganizata in restul
vietii sale. Absentele ei repetate de la serviciu au dus la conce-
dierea ei. A avut certuri din ce in ce mai rautacioase cu iubitii,
prietenii 9i familia ei, pana ce i-a indepartat pe toti. In ciuda aver-
tizarilor insistente ale supervizorului, terapeuta pur 9i simplu nu
a putut trage linie 9i sa insiste asupra punctualitatii, asupra pla-
tilor constante 9i asupra renuntarii la telefoanele dintre gedinte.
Intr-un final, pacienta a renuntat la terapie, lasand in urma 0 nota
de plata foarte mare neachitata, avand - mai important - un
adevarat talme9-balme9 la serviciu, in viata afectiva, social a 9i
familiala.
Ce a fost in neregula? De ce nu a respectat aceasta terapeuta
regulile tratamentului, de care era pe deplin con9tienta? Terape-
uta a avut 0 mama care fusese abuziva atat verbal, cat 9i fizic
II
1
113
IIneori cu ea 9i cu fraW saL Mama terapeutei era 0 figura de au-

\(lritate excesiv de tiranica, astfe1 indH, sub nicio forma terape-
Iita nu dorea sa fie ca ea. A tot 1asat de 1a ea, ca sa nu devina ca
Illama ei, incat a sfar9it 1a cea1alta extrema, comportandu-se
Intr-un mod masochist fata de pacienta sa, sub masca umanita-
Iii. Prin permisivitatea sa, in ce1e din urma a distrus terapia.
101 gre~eli in psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
1
GRE~EALA 27
Terapeutul care credea Tn forta
- Nu vreau sa-mi dati interpretari, Ii tot spunea pacientul

terapeutului. Pacientul era 9i el terapeut, de orientare existen-
tialista, 9i nu credea In interpretari. Totu9i, terapeutul nu se
oprea din interpretari. La fiecare gedinta, Intr-un moment sau
altul, elli dadea 0 interpretare. Ulterior, acest lucru ducea la 0
disputa.
- Am crezut ca v-am spus ca nu doresc interpretari, spunea
pacientul.
- Oa, 9tiu ce-ati spus.
- $i atunci de ce-mi dati interpretari?
- Simt ca asta trebuie sa fac In calitate de terapeut.
- Ceea ce trebuie sa faceti este sa-mi urmati sugestiile. Daca
sunt rezistent la interpretari, n-ar trebui sa-mi dati niciuna.
- Asta doar daca rezistenta dumneavoastra nu este una ne-
vrotica.
- Nevrotica sau nu, nu vreau sa va aud interpretarile. In ca-

litate de terapeut, ar trebui sa-mi respectati sentimentele.
- Oar va respect sentimentele 9i de aceea continui sa inter-
pretez. Incerc sa ajung la sentimentele dumneavoastra.
- Ajungeti foarte bine la sentimentele mele. La cele de furie.
- Este bine.

_ Nu, nu e bine. Vreau sa Incetati sa mai interpretati - ma 115
"llziti? Vreau sa va opriti. Nu vreau sa mai interpretati nimic

Iliciodata, niciodata. Oaca mai faceti asta, 0 sa plec de-aici.
Cei doi se aflau Intr-o lupta pentru putere cu privire la in-
I('rpretari, un acting out atilt al dominantei/supunerii specifi-
('('stadiului anal, cat 9i al sentimentelor oedipiene de competitie.
!\mbii terapeuti erau falic-narcisici, cu componente sadomaso-
('histe In personalitatile lor. Pentru pacient, interpretarile tera-
peutului erau traite incon9tient ca ni9te cuceriri sexuale - adi-
dl era violat anal de dHre terapeut (care 11reprezenta pe tatal
~;au);pentru terapeut, pacientul devenise fratele sau mai mic 9i
parilcios, pe care 11elimina acum 9i tatal sau, peste care trium-
fa acum.
$i, tot la un alt nivel, pacientul reprezenta pentru terapeut si-
nele cel rau 9i vinovat pe care 11introiectase In copilarie 9i pe
care-l proiecta acum asupra pacientului. Prin eliminarea pacien-
tului (interpretandu-i comportamentul), el19i elimina propriul
sine rau introiectat.
In mod con9tient, terapeutul19i dadea seama ca avea nevoie
sa treaca de apararile pacientului, pentru a-I forta sa-9i traiasca
vulnerabilitatea. Apartinilnd unei 9colii de gestalt-terapie, el cre-
dea In folosirea unor astfel de masuri stimulatoare. 19iasuma ris-
cuI calculat ca pacientul sa nu renunte la terapie, a9a cum ame-
nintase, Hind prea implicat ill lupta pentru putere pentru a pleca.
Totu9i, urmatoarea data cand terapeutul i-a dat 0 interpreta-
re pacientului, acesta a fost furios. A sarit In picioare 9i a urlat:
"Ti-am spus! Ti-am spus de interpretari, nu? Nu ti-am spus?" $i
a aruncat cu un scaun pliant In terapeut 9i s-a napustit afara din
camera. Terapeutul a ridicat scaunul 9i I-a urmarit calm pe pa-
cient cum pleca, far a sa faca niciun gest pentru a-I opri.
101 gre~eli In psihoterapie • Contratra nsferu ri sadomasochiste

116
In acea noapte, pacientullua cina cu sotia sa ~i cu un alt cu-
plu. Deodata, in timp ce povestea chinul prin care trecuse cu te-
rapeutul, a inceput sa tremure ~i apoi i-a venit rau. A fugit la
baie, a vomitat ~i apoi a avut ~i diaree. Intr-un final, s-a a~ezat
pe toaleta ~i a plans cu sughituri, ca un copila~. Da, intrase in
contact cu sentimentele sale vulnerabile, dar era inca furios pe
terapeut. I~i dorea acum sa-l infranga, mai mult ca niciodata.
S-a intors ~i s-a prefacut (poate con~tient chiar a crezut) ca
avusese 0 revelatie de 0 semnificatie aparte, ca vazuse lumina.
"Puteti acum sa interpretati cat doriti", i-a spus el terapeutului.
Pentru un timp, lucrurile au mers foarte bine; terapeutul oferea
din ce in ce mai multe interpretari ~i pacientulle asculta ~i pa-
rea sa Ie integreze. In sinea sa, terapeutul se felicita pentru me-
toda sa inovatoare. eu toate acestea, pacientul a inceput treptat
sa constate ca nu prea mai avea bani ~i I-a intrebat pe terapeut
daca poate ramane dator. Terapeutul, simtind ca formasera acum
o buna relatie terapeutica, se bucura sa-~i consolideze aceasta in-
credere, ca 0 dovada de apreciere a eforturilor curajoase ale pa-
cientului. Intr-un final, pacientul a acumulat 0 datorie de peste
o mie de dolari. Apoi, a renuntat la terapie.
- Imi pare rau, i-a spus prazaic terapeutului la telefon. M-am
decis. Renunt. Nu puteti face sau spune nimic ca sa ma faceti sa
ma razgandesc. Va doresc sa aveti 0 viata minunata.
- $i banii? a intrebat terapeutul.
- Dati-ma in judecata, a raspuns pacientul.
Terapeutul cmar a incercat sa-l dea in judecata pe pacient, dar
acesta a facut in a~a fel incat sa nu fie prezent pentru a i se in-
mana citatia, ~i in cele din urma terapeutul a renuntat. La acel
moment, terapeutul s-a simtit tare amarat. Prin sadismul sau in-
con~tient, nu facuse altceva decat sa-l faca pe pacient sa fie mai

117
n 'zistentla sentimentele sale vulnerabile. Dincolo de asta, ii pra-
Vllcaseun contraraspuns sadic, care avusese drept consecinta 0
r:isturnare de situatie dureraasa, ca sa nu mai vorbim de pierde-
n'(1 a 0 mie de dolari.

GRE;;EALA 28
In concurenta I cu tatal
Un pacient, care era 9i el terapeut, era in terapie la un terape-

ut cu zece ani mai tanar decat el, dar care avea mult mai multa
experienta. Pacientul s-a plans terapeutului ca, ori de cate ori se
simtea depresiv sau anxios, terapeutul era extrem de grijuliu,
empatic 9i eficient, dar atunci cand ii mergea bine, avea succes
in cariera, i9i dobandea propriul statut, terapeutul era rece, ne-
implicat 9i indiferent cu privire la realizarile sale.
- Ma simt de parca ati concura cu mine, a spus pacientul.
- Faceti 0 proiectie, a raspuns terapeutul. Va proiectati pro-
pria invidie cu privire la realizarile mele. In mintea dumneavoas-
tra, eu sunt eel care va invidiaza, cand de fapt dumneavoastra
ma invidiati pe mine.
- Nu prea cred, a tot repetat pacientul. Cred ca ar trebui sa
va analizati atitudinile mai indeaproape.
S-au tot invartit in jurul acestui subiect timp de cateva luni, fara
niciun rezultat 9i in timp ce faceau asta, terapia era in impas. In
cele din urma, terapeutul a inceput sa discute problema cu super-
vizorul sau 9i cu propriul sau analist 9i 9i-a dat seama ca, intr-ade-
var, avusese un acting out al unei reactii contratransferentiale.
Tatal terapeutului, la fel ca el, fusese un medic de succes. Ta-
tal sau fusese extrem de competitiv cu terapeutul 9i indiferent la

tlli('l'csele din cariera sa; incon~tient, terapeutul integrase atitu- 119
.l11\l'atatalui sau in rela~ia cu pacientul, care devenea pentru el
11\1competitor de succes. De asemenea, prin aceasta distan~are
II 11 Ilpetitiva fa~a de pacient, i9i compensa sentimentele infantile
il1l'On9tientepe care Ie avea fa~a de pacient, cum ar fi frica de a
II IIllocuit de acesta in ochii lumii (mamei), intocmai cum tatalui
1.,111 ii fusese £rica sa fie inlocuit de el. Interpretata din punctul
"I' vedere al psihologiei dezvoltarii, aceasta frica de a fi inlocuit
IIIochii mamei sale este 0 manifestare a unei oglindiri insuficien-
\I' 'in stadiul oral, avand drept rezultat 0 stima de sine scazuta 9i
I) nevoie de realizare personala, care sa sus~ina acele sentimen-
\I', complexul Oedip fiind 0 complica~ie in plus.
In acest caz, in timp ce atitudinea con9tienta a terapeutului era
:';:1 se bucure de succesele pacientului, incon9tient - la fel cum
f:1cusetatal sau cu el - el 11discredita pe pacient 9i nu dorea sa
aiba succes. Cand 9i-a dat seama de cum state au lucrurile, i-a
marturisit pacientului ca exista 0 situa~ie de contratransfer.
_ In~eleg, a raspuns pacientul. Fiind 9i eu terapeut, imi dau
seama cum este sa fii prins in astfel de lucruri.
Uneori, diada terapeut-pacient poate constitui un proces de vin-
decare atat pentru pacient, cat 9ipentru terapeut, atat timp cat aces-
ta din urma asculta cu adevarat ceea ce-i comunica pacientul.
101 grel'eli In psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

GRE,?EALA 29
Terapeuta pasiva
Era 0 terapeuta care se credea moderna ~i ingaduitoare, pen-

tru ca nu facea mai deloc interpretari. De fapt, nu facea mai nid-
odata nidun fel de intervenp.e. Credea ca simplul fapt de a-I ascul-
ta pe pacient cu empatie, de a-i oglindi cand ~i cand afirmatiile
era tot ceea ce avea nevoie sa faca, pentru a-I ajuta pe padent sa
creasca. Era punctul ei de vedere ca padentul ~tia instinctiv spre
ce avea nevoie sa se indrepte ~i ca ea ar trebui sa-l lase sa mear-
ga in directia dorita. Pe scurt, ii permitea pacientului sa condu-
ca in totalitate situatia terapeutica.
In realitate, aceasta tehnica moderna ~i ingaduitoare a tera-
peutei era 0 acoperire pentru masochismul ei. Incon~tient, ii era
frica sa interpreteze, sa fixeze limite, sa lupte pentru reunirea
pacientului cu sinele sau incon~tient (in acela~i fel in care anu-
miti parinti renunta la responsabilitatile lor ~i lasa la discretia
copilului propria sa educatie, numind asta educatie progresis-
ta). Terapeuta era, de fapt, exagerat de pasiva, deta~ata emotio-
nal de pacientii sai, temandu-se de apropiere; a provoca pacien-
tul printr-o interpretare sau a face orice aHa interventie ar fi
putut atrage dupa sine chiar apropierea de care se temea. 0 ast-
fel de intimitate ar fi putut fi prea satisfacatoare - in incon~tien-
tul ei ar fi reprezentat 0 reunire cu mama ei pregenitala, care era

121
dPllIinatoare ~i care ° priva de afectiune in acela~i timp. Astfel,

111\''' ei era ca.pacientul 0 va invada ~i 0 va controla. Prin urma-
14', in timp ce pasivitatea ei aparent urmarea sa-i acorde pacien-
1II!lIi controlul complet asupra situatiei terapeutice, de fapt, 0 fa-
I"" sa detina controlul, in sensul in care 0 asigura ca nu avea sa
n,' intample nimic de natura intima.
101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

GRE~EALA 30
Terapeutul de grup eel sadie
Un terapeut care se autointitula gestalt-terapeut avea un mod

neobi~nuit de a conduce grupuri. La mceperea terapiei cu un grup
nou, cauta primul indiciu de rezistenja, pe care-l considera echiva-
lent cu insurecjia, ~i rezolva lucrurile cu individul rezistent mtr-o
maniera aspra, punitiva. In acest mod, stabilea de la mceput tonul
grupului, acesta fiind "Fa ce spun eu sau vei ie~i din grup".
De exemplu, un grup nou format urma sa se int<'Hneascapen-
tru prima data la ora opt, mtr-o seara. Un barbat din grup a apa-
rut cu cincisprezece minute mai tarziu.
- Imi pare rau ca am mtarziat, a spus el. Am gasit greu ca-
binetul dumneavoastra.
Terapeutul s-a uitat la barbat ~i a zambit sarcastic. "V-a fost
greu sa gasiji cabinetul. Injeleg".
- Spuneji asta de parca nu m-aji crede.
- Ce anume v-a dat aceasta impresie?
Ceilalji membri ai grupului radeau, m timp ce terapeutul con-
tinua sa-i zambeasca sarcastic membrului intarziat. Acesta a in-
ceput sa se simta jenat ~i umilit. "Ce doriji de la mine? Am spus
ca-mi pare rau. Promit sa nu se mai mtample."
Terapeutul s-a uitat fix la intarziat, incruci~andu-~i brajele,
de parca ar fi a~teptat 0 confesiune. $i intarziatul ~i-a incruci~at
RICHARD C. ROBERTIElLO, GERALD SCHOENEWOLF

IIId II .Ie. Continua sa evite privirile acuzatoare ale terapeutului, 123
I "iil;md din priviri sprijinul celorlalti membri din grup.
Ce simteati cu privire la intalnirea din seara aceasta? a in-
11 •. \lOlt
un alt membru.
De-abia a9teptam sa vin, a raspuns intarziatul. Am avut
dllOlI'probleme sa gasesC adresa. Asta-i tot.
Terapeutul i-a zambit membrului care pusese intrebarea.
1\\ .oi, s-a uitat iar lung la intarziat, a9teptand, cu bratele incru-
l 1:,;OltC.Acesta a inceput sa se foiasca in scaun.
_ Sunt putin suparat, a spus el. A~ dori sa trecem mai depar-
"'" Mi-am cerut scuze. Am spus ca voi veni la timp de acum ina-
!Iile.Ce mai vreti de la mine? Terapeutul s-a uitat la intarziat cu
l) privire atotcunoscatoare pe chip. "Dite ce e, chiar vreau sa in-
ll-tcze asta. Incep sa ma enervez de-a binelea. Chiar vreau sa in-
Ideze acum."
Aceasta interactiune a mai durat cinci sau zece minute, cu aW
IlIcmbri ai grupului care se raliau cu terapeutul. Intr-un final, in-
If,rziatul a devenit at at de agitat, incat s-a ridicat in picioare 9i a
II1ceput sa strige ca n-avea sa mai inghita asta.
_ Atunci de ce nu plecati? i-a spus terapeutul de grup calm,
:/.iimbind.
Intarziatul a plecat, de-a dreptulinfuriat.
Aparent, terapeutul parea ca obtine rezultate foarte bune cu
aceasta metoda. Acei membri care au ramas in grup au ajuns de
fapt terorizati de ideea de a se supune oridirui lucru cerut. Se in-
treceau literalmente sa aiba ocazia de a demonstra cat de in acord
crau cu propriile lor sentimente. Totu9i erau mentinuti la un ni-
vel docil de functionare 9i nu aveau practic niciodata ocazia de
a-9i exprima sau rezolva transferurile negative. In schimb, gru-
pul avea tendinta sa produca indivizi obedienti carora Ie mergea
101 gre~eliIn psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

124
bine, atat timp eat erau intr-un sistem in care obedienta era 0 vir-
tute, cum ar fi un mediu corporatist. In schimb, daca Ii s-ar fi ce-
rut initiativa personala sau 0 relatie egalitara, ar fi fost pu~i in
incurcatura. In ceea ce-l prive~te pe intarziat, tratamentul care
i-a fost aplicat de catre terapeut ~i de catre grup i-a fost distruc-
tiv, facandu-l sa se simta zdruncinat, furios ~i macinat de indo-
ieli timp de luni de zile. Intr-adevar, episodul a fost atat de tra-
umatizant pentru el, ineat a avut co~maruri ani de zile.
De ce conducea acest terapeut grupurile in acest fel? Con-
~tient, se simtea in competitie cu fondatorul gestalt-terapiei Fritz
Peds. Incon~tient, avea un acting out al sentimentelor sale de
contra transfer - mai precis, retranspunea in scena piesa intam-
plata in copilaria sa timpurie, eand tatal sau, militar, il pusese sa
mar~aluiasca prin casa, sa se opreasca la comanda, sa-i fie per-
mis "sa rupa randurile" spre camera lui, atunci eand incaIca una
dintre numeroasele reguli ale familiei. Tatal sau ii imprimase va-
lorile eticii militare, spunandu-i iar ~i iar: "Cand vei cre~te, 0
sa-mi multume~ti pentru asta". Tot acest episod fusese introiec-
tat ~iincorporat in modus operandi-ul terapeutului, fara ca aces-
ta sa fie con~tient de el. Nu-~i rezolvase sentimentele fata de ta-
tal sau, iar acum aceste sentimente erau transferate asupra
pacientilor lui. In esenta, devenise un terapeut dictator.

C;RE?EALA 31
Tera peuta ca re aspi ra la sfi ntenie
Era 0 terapeuta care-~i dorea sa fie sfanta ~i care vorbea ade-

sea de Maica Tereza, luand-o drept model pentru cum ~i-ar fi do-
rit sa fie. Ea vedea rolul de terapeut ca pe un devotament altru-
ist fata de suferinta celor oprimati. Percepea un comision foarte
scazut, Ie permitea pacientilor sa acumuleze datorii enorme, ade-
sea Ie acorda timp sup limen tar ~i facea vizite la domiciliu, era
intotdeauna mai degraba suportiva ~i empatica, decat confrun-
tationala sau analitica. De obicei, pacientii 0 adorau ~i, intr-ade-
var, 0 priveau ca pe 0 sfanta, simtindu-se profund ajutati de ea.
Cu toate acestea, in realitate "tamaduirile" ei erau pur ~i simplu
variatii ale tratamentului standard de transfer. Majoritatea pa-
cientilor ramaneau dependenti de ea, fie in cadrul terapiei, fie in
afara ei; ea ramanea arbitrullor moral, steaua in functie de care
i~i calauzeau destinul. Putini dintre ei i~i depa~eau problemele
emotionale ~i reu~eau sa faca progrese in drumul catre indepen-
denta ~i maturitate. Acesta este un exemplu al unei intregi prac-
tici terapeutice care a devenit 0 expresie a contratransferului.
Cum s-a intamplat asta?
Cand terapeuta avea ~ase ani, s-a nascut sora ei mai mica.
Aceasta avea 0 afectiune congenitala grava, care 0 fikea sa fie bol-
navicioasa ~i fragila. Familiei i se spusese ca ~ansele de supra vie-
101 grel'eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste

126
tuire ale acestei surori erau destul de mid. Din aceste conside.
rente, mama ~i taHil ei erau total devotati surorii mai mid.
$i-au cheltuit toata bruma de bani platindu-i tratamentul me-
dical ~i, cel mai important, ii acordau practic toata atentia lor.
Viitoarea terapeuta era in cea mai mare parte a timpului igno-
rata in acest context; era incurajata de catre parintii ei sa se joa-
ce cu bebelu~ul 9i sa-i faca viata, care era posibil sa fie destul
de scurta, dH mai placuta. Tinea foarte mult la surioara ei 9i
avea compasiune pentru boala ei; totu9i dincolo de aceste sen-
timente pozitive - dintre care nu toate erau formatiuni reac-
tionale - ea era geloasa pe atentia primita de sora ei, furioa-
sa ca era ignorata 9i con9tienta ca-~i dorea ca sora ei sa moara.
Odata, in timp ce impinge a carudorul pe 0 panta abrupta, a
avut impulsul de a-i da drumulla vale, spre lacul de la mar-
ginea pantei. Aceste impulsuri au speriat-o 9i au facut-o sa se
simta de doua ori mai vinovata cand sora ei a murit la varsta
de doi ani. 0 parte din ea s-a bucurat cand s-a intamplat asta;
o alta parte a fost insaplina de oroare 9i dezgust cu privire la
gandurile ei "malefice". Drept urmare, a dezvoltat un supra-
eu sever.
Cand a fost la colegiu, s-a bucurat de foarte multa atentie, da-
torita frumusetii 9i talentului ei. A jucat rolul prindpalin multe
piese de teatru in colegiu 9i parea sa 0 a9tepte un viitor de suc-
ces. Totu~i, la absolvire, a renuntat la toate acestea, consider an-
du-le IIgratificatii nardsice frivole" 9i a devenit terapeut. In loc
sa 0 faca sa concureze pentru atentie cu sora ei, vina supravie-
tuitorului a determinat-o sa aleaga sa-9i ispa~easca vina prin de-
votament masochist - 9i prin sacrificarea propriilor nevoi -in
favoarea celor ale padentilor. Intr-un final, nu numai ca paden-
tii ei au avut de suferit (fiind mentinuti intr-o faza de dependenta

127
~I 1I1l;lturitate),ci 9i ea a inceput sa se simta din ce in ce mai va-

t!IIvi Li\ de lucruri 9i mai furioasa.
I lin fericire, 9i-a mceput analiza 9i treptat 9i-a putut da seama
,\.' diferen~a dintre compasiune 9i compulsie.
101 gre~eli In psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste

GRE~EALA 32
T era peutu I ca re credea In catha rsis
El era un terapeut in floarea varstei, specializat in psihanali-

za, care credea totu~i ca abreactia era cheia spre cre~tere. In mun-
ca sa cu pacientii, accentua intotdeauna importanta intrarii lor
in acord cu propriile sentimente, impingandu-i mereu spre ca-
tharsis. Totu~i, facand acest lucru, el neglija total analiza trans-
ferului. Era de parere ca odata ce pacientii se deschideau dHre
sentimentele lor, apararile lor defectuoase aveau sa dispara au-
tomat ~i ca ei urma sa dezvolte "in mod firesc" modalitati mai
sanatoase de a se raporta la ei in~i~i,la carierele lor, la prieteni ~i
la cei dragi. Se mandrea cu terapia sa de scurta durata, pentru
ca nu lucra cu nimeni mai mult de un an de zile.
o tanara femeie a fost in terapie la el aproape un an, pentru
a-~i rezolva problemele legate de depresie ~i de mancatul com-
pulsiv. Folosind metode gestaltiste ~ide baza timp de cateva luni,
a facut-o sa tipe ~i sa strige, exprimandu-~i astfel sentimentele
legate de abuzul din copilaria ei timpurie. I-a oferit apoi terapie
suportiva timp de alte cateva luni. Mai precis, prin abreactie s-a
eliberat mult din ceea ce fusese reprimat ~i acest lucru a contri-
buit semnificativ la a 0 vindeca de depresie. Terapia suportiva a
ajutat-o sa aiba vointa de a-~i controla mancatul compulsiv. To-
tu~i, neglijand sa-i analizeze transferul, mai ales derivatele

.,,,,II-compulsive ;;;ioedipiene, care se recreasera in relatia ei cu 129
h'l'apeutul, el nu a reu~it sa-i ofere in mod real intelegerea, capa-
.11.llea;;;iincrederea de care avea nevoie pentru a functiona mai
l'llluape de nivelul potentialului ei real. De fapt, el 0 facuse sa se
I kschida ~i 0 trimisese inapoi in lume cu sugestia ca lucrurile
,IVcausa fie nemaipomenite de atunci inainte.
Totu;;;i,compulsia ei de a repeta anumite pattern-uri sadoma-
',ochiste de a relationa cu barbatii cu care se intalnea a continuat
IllUIttimp dupa terminarea terapiei. Cativa ani mai tarziu, a re-
v('nit la terapie, de data aceasta cu un psihanalist, pentru a da
(Ie capat acestei probleme.
Primul ei terapeut privea cu scepticism analiza, pentru ca era
fiul unei pSihanaliste, 0 femeie care ;;;i-aanalizat fiul de-a lun-
gul intregii sale copilarii, pentru a-I putea permanent manipu-
101 ;;;ia se amesteca in viata sa personala. Terapeutul, la randul
sau, in analiza sa, i;;;ialesese un analist mai in varsta care, tot ca
el, gasea diferite motive sa respinga analiza transferului: senti-
mentele sale nerezolvate cu mama sa ;;;icum ii afectau ele rela-
~iiledin prezent erau total ignorate sau discutate superficial. In
plus, terapeutul nu-;;;irezolvase niciodata frica de intimitate. Re-
fuzand sa analizeze transferul, el i;;;itinea pacienta la distanta
(la fel cum 11 tinuse ;;;imama sa pe el). Astfel, fad'md terapie in
acel mod, realiza de fapt un acting out al sentimentelor sale de
contratransfer, recreandu-9i propria compulsie la repetitie pe so-
coteala pacientilor.

GRE?EALA 33
Terapeutul care era

preocu pat de ba ni
La inceputul unei gedinte, pacientul a vrut sa-~i plMeasca ono-

rariullunar. I-a dat terapeutului 0 bancnota de 0 mie de dolari
~i i-a cerut rest. Terapeutul a trebuit sa mearga intr-o alta came-
ra sa-9i ia banii, lasand bancnota de 0 mie de dolari pe birou. In
timp ce a lipsit din birou, terapeutul a avut 0 fantasma, cum ca
pacientul 9i-ar fi luat banii inapoi 9i ca urma sa spuna ca i-a luat
de fapt el. Aceasta fantasma - ca expresie a sentimentelor de
contratransfer declan~ate de catre pacient - se baza pe ceea ce
el ~tia deja despre pacient, care manifestase anterior 0 tendinta
destul de accentuata de a nu-i plati onorariul. In plus, acest pa-
cient avea acum un transfer negativ asupra terapeutului, care
consta in recrearea relatiei negative pe care 0 avusese cu tatal
sau. ~i nu in ultimul rand, acest pacient mai avea ~i 0 compo-
nenta psihopatica a personalitatii sale.
Terapeutul ~tia ca fantasma era valoroasa, pentru ca-i indica
ce simtea pacientul -in cursul terapiei sau a oricarei relatii de
lunga durata, cele doua parti incon~tiente ale diadei devin inter-
conectate prin simbioza. Astfel, rand pacientul are ganduri ~i
sentimente, terapeutul (cand este pe aceea~i lungime de unda)

131
v.! avea 9i el gandurile 9i sentimentele respective. Terapeutul a
11I'csupusca pacientul se gandea sa ia banii ~i ca probabil chiar
.!vea sa faca asta.
Cand s-a intors in camera, banii erau tot acolo. I-a dat restul
I lacientului, iar acesta s-a intins pe canapea 9i tacea. Terapeutul
,\ a~teptat ca pacientul sa recunoasca ca-i trecuse prin cap sa ia
hanii. In schimb, pacientul a trecut la alte lucruri. Terapeutul s-a
l'nervat.
_ V-ati gandit chiar acum sau ati simtit anumite lucruri cu
privire la tranzactia financiara dintre noi? a intrebat elin cele din
urma.
- Nu, a raspuns pacientul.
_ Sa va intreb a~a, a continuat terapeutul. Ati simtit ceva
dnd am lasat mia de dolari pe birou ~i m-am dus in cealalta
camera?
-Nu.
_ Am avut 0 fantasma dnd am ie~it din camera ca 0 sa luati
banii ~i 0 sa spuneti ca eu i-am luat.
- Imi spuneti ca ma credeti hot?
_ Ma intreb doar daca ati avut astfel de ganduri.
_ Deloe. De fapt, chiar ma simt jignit ca v-ati putea gandi la
a9a ceva.
Terapeutulil ranise narcisic pe pacient ~i deteriorase astfel
alianta terapeutica. Reactia sa initiala cu privire la aceasta situa-
tie fusese corecta - intentionase sa foloseasca aceste sentimen-
te de contratransfer pentru a interpreta comportamentul pacien-
tului. Totu9i, prin faptul ca nu a~teptase ca pacientul sa-i ofere
de bunavoie informatia ~i ca incercase sa-l prinda in capcana, de
parca ar fi fost in boxa martorilor, nu reu~ise de cat sa-i provo a-
ce ostilitate. Avusese un acting out, in loc sa se foloseasca eficient
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
1
132
de sentimentele sale de contratransfer. Terapeutul se infuriase
aHl.tde tare la gandul di acest pacient incerca sa-l jefuiasca, in-
cat incepuse sa-l vada ca pe un persecutor: adica i~i asumase 0
postura masochista ~i trasaturile sale de caracter anal-tenace ie-
~isera la suprafata. Incon~tient, se temea de revenirea furiei ~i a
vinovatiei sale pregenitale reprimate ~i actionase compulsiv
(printr-o interpretare foarte agresiva) pentru a preintampina
aceasta frica.

i '[.:I~EALA 34
T erapeuta care s-a casatorit
Cand 0 terapeuta tanara ~i foarte atragatoare s-a casatorit,

unul dintre pacientii sai a fost foarte suparat.
_ Asta e a~a, prea brusc, a spus el. Nici macar n-ati amintit
vreodata ca va vedeati cu cineva, cu atat mai putin ca era~i logo-
dita. Nici nu ~tiu ce sa cred despre asta. Chiar nu ~tiu.
Terapeuta a zambit cu superioritate.
_ Sunteti gelos, nu-i a~a?
_ Nu 9tiu, a raspuns el taios, ferindu-~i privirea. Sunt doar
~ocat, asta e tot.
Cateva gedin~e mai tarziu, el a anun~at-o ca avea de gand sa
puna capat terapiei, din considerente legate de cariera sa. Cand
ea a incercat sa vorbeasca cu el, el a refuzat, spunand ca era doar
o chestiune practica ~inimic altceva. Aceea a fost ultima ~edin~a.
Ce se intamplase? Incon~tient, terapeuta gasise 0 placere nar-
cisica in transferul erotic al acestui pacient ~i al nevoii sale de a
o idealiza. Prin urmare, fara sa vrea, 11incurajase, nu in mod di-
rect, ci printr-un flirt subtil cu el. Apoi, cand a constat at cat de
suparat a fost el ca ea s-a casatorit, a simtit 0 satisfactie sadica a
puterii pe care 0 avea asupra lui, din nou, la nivel incon~tient.
Totu9i pacientul a sim~it atat incurajarea, cat ~i sadismul 9i a re-
ac~ionat punand capat terapiei.
101 gre~e\i In psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
1
GRE?EALA 35
Tera peutu I defensiv ?i paeienta ca re

i nd ueea "eom plexu I vi novatiei"
° femeie intre doua varste avusese un tata nemilos 9i trecu-

se printr-un 9ir de tragedii in viata ei. Cu toate acestea, in loc sa
incerce sa depageasca aceste tragedii, ea le-a folosit intr-un mod
subtil, vaitandu-se pentru a trezi compasiunea celor din jurul ei.
Caracterul ei masochist a mentinut-o in postura de victima, un
rol pe care-l invatase de la mama ei. Atat mama ei, cat 9i ea fu-
sesera supuse tiraniei tatalui ei 9i formasera, inca din copilaria
ei timpurie, 0 "diada de plangacioase", unite astfel impotriva
dU9manului comun, oferindu-9i alinare una alteia.
In realitate, povestea pacientei era atat de ingrozitoare, incat,
la 0 prima povestire, nu putea sa nu trezeasca compasiune. Era
incarcata de abuzuri fizice 9i emotionale, de obicei orchestrate
de barbatii din viata ei. Totu9i femeia a tot batut moneda pe ne-
norocirea ei, neputand renunta la ea sau incerca macar sa 0 co-
recteze 9i sa-9i depageasca situatia.
Cand i-a fost recomandat un terapeut de 0 prietena de-a ei, 9i
ea terapeuta, i-a spus 9i lui povestea ei 9i, ca toata lumea, 9i el a
fost la inceput mi9cat de nenorocirea ei. Totu9i, dupa un timp,
9i-a dat seama ca 0 presa sa-9i vada pattern-ul repetitiv.

_ $tiji, i-a spus el intr-o zi, pareji aproape agresiva in a va 135
11astrain postura de victima.

_ Ce vreji sa spuneji? a vrut ea sa ;:;tie.
_ Mil intreb dacil unei parji din dumneavoastra nu-i face, de
1'1pt,placere sa fie victima, daca nu cumva va hraniji din place-
rea de a fi victima.
_ Sa-mi pladl sa fiu victima? s-a uitat lung la el, 90cata.
_ Da, intr-un fel asta cred ca faceji. Terapeutul a continuat
sa-i explice cum gasea ea pIa cere in a fi victima 9i ea continua
sa se uite la el, far a sa-i vina sa creada. De;:;iinterpretarea tera-
peutului era corecta, momentul in care i-a spus-o era total ne-
potrivit. In mod cIar, nu era pregatita sa auda ceea ce-i spunea
el. Ca urmare, din acel moment, a inceput sa se poarte diferit
faja de el; din tonul 9i maniera ei de a se purta se putea dedu-
ce ca se simjea jignita profund ;:;ica prin interpretarea lui deve-
nise ;:;iel 0 alta persoana, un alt barbat care 0 victimizase. Cei
doi s-au blocat intr-o lupta: ea a inceput din ce in ce mai mult
sa-l faca sa se simta vinovat ;:;iel a reacjionat devenind din ce in
ce mai defensiv, reiterandu-;:;i interpretarea ;:;irefuzand sa re-
nunje la ea. Ea avea un stil pIa cut, subtil de a-I face sa se simta
o bruta insensibila, lipsita de compasiune pentru suferinja ei.
La randullui, el adopta un ton exasperant, de superioritate faja
de ea.
Metoda pacientei de a-i induce complexul vinovajiei i-a tre-
zit terapeutului sentimente puternice de furie faja de mama sa.
Avusese 0 mama care acjionase aproape in acela;:;imod ca pa-
cienta. in loc de obi;:;nuitele ,,0 sa-mi iau lumea-n cap" 9i ,,0 sa
mor de inima rea", mama sa 11facuse sa se simta vinovat in ace-
la;:;imod ca pacienta - printr-o blandeje subtila, acuzatoare,
care-l infuria intotdeauna. S-a comportat ;:;icu pacienta tot ca ;:;i

136
cu mama sa - recurgand la a atitudine defensiva prin care a tra-
ta subtil cu superioritate.
Intr-un final, lupta pentru putere a luat sfaq;it cand pacienta
a sunat-o pe prietena care-i recomandase acest terapeut ~i i-a ce-
rut sa intervina. Prietena ei I-a ajutat pe terapeut sa-~i con~tien-
tizeze contratransferul ~i el a fast in stare sa recupereze relatia
intr-un mod care i-a permis sa se retraga din lupta pentru pute-
re ~i sa manifeste compasiune pentru pacienta. Din momentulin
care a facut asta, a putut sa a ajute sa treaca de pattern-ul ei ma-
sochist ~i sa faca ni~te schimbari pozitive in viata ei.
1
C;RE~EALA 36
Terapeuta condescendenta ?i
pacienta cu personalitate multipla
o terapeuta destul de recunoscuta, pentru ca publicase cc1te-

va carti, era infatuata ~i condescendenta cu pacientii ei. Incon-
~tient, li vedea ca pe ni~te fiinte inferioare ~i aceasta atitudine se
transmitea, in ciuda manifestarii interesului ~i a grijii sale. Ca ur-
mare, pacientii ei nu erau niciodata pe deplin sinceri cu ea.
De exemplu, a pacienta avea personalitate multipla. Ea venea
la aceasta terapeuta de un an ~i in acest timp fiecare dintre cele
~apte personalitati ale ei participase la ~edinte. Totu~i aceste per-
sonalitati n-au avut niciodata suficienta incredere in terapeuta
ca sa se destainuie. Terapeuta, examinandu-~i pacienta printr-un
val de infatuare, a diagnosticat-o gre~it ca maniaco-depresiva -
una dintre personalitatile sale era maniaca ~i a alta depresiva -,
scapand total din vedere varietatea comportamentala reprezen-
tata de celelalte personalitati, dintre care una era destul de sana-
toasa. In urma diagnosticarii gre~ite, ~i-a pus pacienta pe un me-
dicament psihotropic (un antidepresiv), care i-a facut rau ~i i-a
provocat atacuri de anxietate ~i efecte secundare adverse. Inter-
pretarile sale au fast total eronate, din moment ce nu ~i-a "va-
zut" de fapt pacienta. De~i pacienta, la fel ca multi alti pacienti,
101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsferu ri sadomasochiste
1
138
mersese la terapeuta datorita renumelui ei ~i dezvoltase astfel
imediat un transfer pozitiv asupra ei; cu toate aces tea, de-a lun-
gul acelui an n-a prea facut niciun progres real. Cel putin, ade-
sea pretindea ca simte ~i gande~te cum dorea terapeuta sa sim-
ta ~i sa gandeasca ea, pentru a-i ca~tiga acordul.
In realitate, aceasta terapeuta nu prea avea niciun respect de
sine. I~i clivase "sinele rau" - sentimentele sale preoedipiene
de furie, gelozie ~i stima de sine scazuta - ~i se aparase de ele
prin cultivarea unei imagini de sine ideale, ca fiind buna, nobi-
la ~i corecta. Cartile ei, pline de succese terapeutice, erau 0 incer-
care de rationalizare a acestei imagini ideale. In acela~i timp, i~i
proiecta "sinele rau" asupra pacientilor; ei erau nebuni ~i ea ii
salva. A~a facuse ~i mama ei cu ea in copilarie; ~i ea facea acum
acela~i lucru cu pacientii ei.
Ca scriitoare, era geniala. Ca terapeuta, era total nepotrivita.
~i faptul ca era atat de plina de ea 0 impiedica sa beneficieze de
genu I de terapie sau supervizare care ar fi putut-o ajuta sa de-
pa~easca aceste deficiente. Uneori, acesta este pretul succesului.
1
GRE;;EALA 37
Terapeutul ros de remu?cari

?i pacienta acuzatoare
Pacienta era 0 femeie tanara care avusese foarte multe pro-

bleme in relatiile ei cu barbatii. Aceste relatii fusesera caracteri-
zate de mult sadomasochism. La baza, pacienta era 0 structura
de personalitate paranoid-masochista, 0 "victima profesionista",
care anticipa ca barbatii doreau sa-i faca felul ~i se expunea ast-
fel incat acest scenariu sa devina 0 profetie care avea sa se inde-
plineasca de la sine. Facea acest lucru luandu-se de cele mai ma-
runte gre~eli ale barbatilor ~i interpretandu-Ie drept dovezi ale
intentiilor lor necurate. Dupa 0 perioada de timp, aceste acuza-
tii, impreuna cu alte comportamente provocatoare, il faceau in
cele din urma pe barbatul in cauza sa devina atat de infuriat, in-
cat sa 0 respinga. In mod firesc, dupa un timp, pacienta a ince-
put sa vada intentii rele ~i la terapeutul ei.
_ Aceasta este 0 remarca sexista, ii spunea ea adesea. De fapt,
aproape tot ce spuneti este sexist. Ceea ce intentionati de fapt este
sa ma devalorizati. Nu ma vedeti ca pe 0 fiinta umana. Sunt doar
un obiect pe care sa-l controlati, sa-l devalorizati ~i sa-l umiliti.
Terapeutul, care-~i con~tientizase relatiile sadomasochiste in
timpul terapiei, a fost revoltat de generalizarea ei cu privire la
101 gre;;eliin psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
1
140
faptul ca el era misogin. "ee anume am facut sa va dau impre-
sia ca sunt misogin? Spuneti-mi un sigur lucru pe care I-am spus
sau I-am facut?" i-a cerut el, Incercand sa-~i contina furia. "Hai-
deti, spuneti-mL"
- Nu va pot spune ceva anume. Practic, tot ce spuneti este sexist.
- Ei bine, nu sunt de acord cu dumneavoastra.
- Foarte bine, nu sunteti de acord. $i unde ne duce asta?
- Dumneavoastra sa-mi spuneti.
- Nu, dumneavoastra sa-mi spuneti, ca sunteti terapeutul.
Terapeutul a Inceput sa fie din ce In ce mai implicat Intr-o re-
latie sadomasochista plina de furie cu pacienta, In care ea 11pu-
nea In defensa printr-una din acuzatiile sale, iar elincerca sa se
apere. Ea 11atrasese In acela~i pattern pe care-l manifestase cu
toti barbatii din viata ei.
Terapeutul i-a relatat situatia supervizorului sau, simtind ca to-
tul era pierdut. Supervizorul i-a analizat contratransferul, obser-
vand ca mama terapeutului fusese 0 femeie care ~tiuse cum sa-l
faca sa se simta vinovat, la fel ca pacienta, 0 femeie careia nu-i pu-
tuse face niciodata pe plac. TerapeutulI~i luase asupra sa vina ~i,
In acela~i timp, I~ireprimase furia cu privire la mecanismul prin
care mama sa Ii inducea sentimentul de vina. Acum, aceasta furie
fusese retrezita In relatia terapeutidi amintita. Supervizorul i-a su-
gerat terapeutului sa recunoasca. fata de pacienta ca relatia lor ur-
mase acela~i pattern pe care ea 11avusese 9i cu alti barbati 9i ca.,
fara sa-9i dea seama, 9i el fusese furat de acest pattern.
Terapeutul a facut ceea ce i-a sugerat supervizorul 9i, rezolvan-
dU-9ivina contratransferentiala, a putut sa 0 ajute pe pacienta sa-~i
analizeze modus operandi-ul sau, fara a se implica Intr-o lupta
pentru putere; prin urmare, Impreuna au putut sa caute radacini-
Ie din copilaria pacientei care au dus la acest pattern distructiv.
.1
GRE?EALA 38
T era peutu I masochist

?i pacientul ostil
Un barbat tanar era In terapie la un terapeut care avea apro-

ximativ cam aceea9i varsta ca el. Tanarul avusese 0 mama con-
strangatoare 9i un tata cam dominator. Tatal sau preluase In to-
talitate responsabilitatea educatiei baiatului cu privire la folosirea
toaletei 9i avusese un acting out al sentimentelor sale infantile
reprimate, Incercand sa-l faca.pe baiat sa se simta incapabil. Ba-
iatul a reactionat la acest comportament, murdarindu-9i panta-
lonii cativa ani de zile. Mai tarziu, tatall-a luat pe baiat sa lucre-
ze cu ella camp (era fermier) 9i din nou I-a facut pe baiat sa se
simta incapabil. Ii cerea baiatului sa faca. 0 anumita treaba, dar,
Inainte ca acesta sa se apuce, Ii lua unealta din mana 9i facea tot
el sarcina, spunandu-i: ,,0 s-o dai In bara, ca Intotdeauna".
In relatia sa cu terapeutul, tanarul- baiatul devenit adult-
a Inceput sa-l trateze pe terapeut ca 9i cum acesta ar fi fost inca-
pabil. I9i asumase pozitia defensiva de identificare cu agresorul
(tatal sau), In timp ce-9i proiecta propriile sentimente de nepu-
tinta asupra terapeutului, punand In scena scenariul din copila-
ria sa, In forma inversata. Ii cerea In permanenta terapeutului sa
Incerce tehnici terapeutice noi cu el. Terapeutul, fiind masochist
101 grel'eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
1
142
9i nedorind sa-i spuna nu pacientului, ii facea pe plac. Pacientul
a dorit sa incerce tehnici bioenergetice. Terapeutul a fost de
acord. Pacientul a dorit sa incerce gestalt-terapia. Terapeutul a
fost de acord. Pacientul a dorit sa incerce hipnoza. Terapeutul a
fost de acord. Cu toate acestea, de fiecare data pacientul gasea
deficiente in tehnica terapeutului. Nu era niciodata suficient de
bun pentru pacient. Intr-un final, terapeutul a incetat sa mai fie
de acord 9i a devenit din ce in ce mai furios. ~i-a exprimat furia
fata de pacient prin interpretari prezentate pe un ton enervat.
Pacientul a raspuns respingand interpretarile, uneori razand de
ele dispretuitor.
- Uneori cred d poate nu sunteti terapeutul potrivit pentru
mine, spunea pacientul adesea.
- De ce credeti asta? intreba terapeutul, sarind ca ars.
- Nu 9tiu. Nu vreau sa va jignesc, dar uneori ma intreb dad
sunteti suficient de de9tept pentru mine.
- Ce va face sa credeti d nu sunt suficient de de9tept?
- Pai, in primul rand pentru ca interpretarile dumneavoas-
tra sunt ca nuca-n perete. ~i apoi, in al doilea rand - sper d nu
o luati personal- nu 9tiu dad 9titi ceea ce faceti. Vreau sa spun
ca folositi toate aceste tehnici, gestalt, hipnoza, bioenergie, 9i nu
cred d aveti suficienta practid sa Ie faceti cum trebuie. ~i apoi,
nu 9tiu, pur 9i simplu nu cred ca sunteti suficient de de9tept sa
va descurcati cu mine. Intotdeauna va enervati pe mine. Imi dau
seama cand sunteti enervat. Deveniti tacut. Ca acum.
Intr-adevar, terapeutul era tacut 9i foarte "enervat". Cu greu
9i-a mai putut contine furia pana la finalulgedintei.
Acest terapeut fusese tapul ispa9itor al familiei; fratii 9i suro-
rile sale mai mari, precum 9i parintii lui 11transformasera per-
manent in tinta glumelor lor cand crescuse 9i de atunci avusese

143
() serie de relatii sadomasochiste cu femei 9i barbati. Ajunsese
acum sa-l perceapa pe pacient ca pe un frate sau 0 sora mai
mare care-l ridiculiza. A devenit din ce in ce mai obsedat de
acest pacient, mergand chiar pana la a avea fantasme de raz-
bunare (tipul de fantasme pe care obi9nuia sa Ie aiba cu privi-
re la familia sa). Nu se mai putea concentra pe niciuna dintre
calitatiIe pacientului sau, nici sa manifeste empatie fata de
transferul negativ al pacientului asupra sa. De9i, la nivel con-
9tient, intelegea transferul, nu mai avea deloc compasiune pen-
tru pacient.
Intr-o zi, pacientul a venit cu 0 noua solicitare. Dorea sa 9tie
daca terapeutul putea sa-i spuna 0 parere sincera: credea terape-
utul ca pacientul era pregatit sa incheie terapia? Terapeutul a fa-
cut 0 pauza, apoi 9i-a exprimat parerea ca pacientul nu era pre-
gatit sa incheie terapia 9i a explicat de ceoPacientul a parut ca
asculta, apoi a respins parerea terapeutului, spunand: "Nu sunt
deloc de acord cu dumneavoastra. Nu cred ca 9titi despre ce vor-
biti. Incepand de saptamana viitoare, cred ca voi veni doar 0 data
pe saptamana, in loc de doua ori, ca sa vad cum merge".
- Dad asta doriti, a raspuns terapeutul.
- Asta doresc.
Terapeutul s-a simtit infrant, pacalit, torturat de pacient. S-a
gandit la el tot weekendul, avand chiar nopti de insomnie. Lu-
nea urmatoare, s-a dus sa-l vada pe supervizorul sau in varsta,
care i-a recomandat sa incheie terapia cu pacientul. La inceput,
terapeutul n-a dorit sa fad asta, pentru ca nu voia sa-9i accepte
egecul. Devenise atat de implicat in lupta pentru putere cu pa-
cientul, incat, in mintea sa, a renunta la pacient insemna nu doar
un egec, ci 9i ca el pierduse 9i pacientul ca9tigase (adica fratele
sau mai mare ca9tigase). Totu9i supervizorul sau a reu9it sa-l
101 gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri sadomasochiste
1
144
convinga ~i terapeutul ~i-aintampinat pacientulla urmatoarea
~edinta cu sugestia de a incheia terapia.
- Cred ca s-ar putea sa fi avut dreptate in ceea ce ma prive~-
te, a spus terapeutul. Cred ca, intr-o anumita masura, nu sunt
suficient de de~tept pentru dumneavoastra.
- Sunteti sarcastic? a intrebat pacientul.
- Nu, vorbesc serios. Cred ca nu am avut suficienta expe-
rienta sa ma descurc cu dumneavoastra ~i va sugerez sa va ga-
siti un terapeut cu mai multa experienta decM mine. V-a~reco-
manda pe cineva, dar nu ~tiu daca aveti suficienta incredere in
mine sa-mi acceptati recomandarile.
- Nu va faceti griji, a raspuns pacientul ridicandu-se in pi-
cioare. 0 sa-mi gasesc eu singur pe cineva.
Astfel, terapeutul a pus capat relatiei intr-un mod sincer ~i a
revenit ~iella terapie pentru a-~irezolva propriul masochism.
1
GRE?EALA 39
Tera peuta lngrijorata ?i pacienta

care vorbea despre sinucidere
o terapeuta trata 0 femeie tanara care trecea printr-o perioa-

da foarte dificila.Uneori, aceasta era deznadajduita ~ivorbea de-
spre sinucidere, de~i nu era de fapt 0 personalitate predispusa
la suicid.
- Nu ~tiu, spunea ea cu voce ~optita. Uneori ma gandesc
ca poate ar trebui sa ma sinucid ~i sa termin cu toate astea.
Totul pare atat de inutil, atat de deprimant. Ma trezesc dimi-
neata ~i nici macar nu vreau sa ma dau jos din pat. Pai, la ce
bun? Oricum, toata lumea ma ura~te, a~a ca le-a~ face 0 fa-
voare tuturor.
Terapeuta a devenit foarte ingrijorata ~i obsedata de pacien-
ta. De~i con~tient i~i dadea seama ca pacienta nu era de fapt in
pericol sa incerce sa se sinucida, a inceput sa-~ifaca griji cu pri-
vire la ea in mod constant ~isa aiba probleme cu dormitul. A in-
sistat sa existe ni~te intalniri in afara terapiei ~i a inceput sa 0
sune pe pacienta noaptea, sa 0 intrebe in ce stare era. Terapeuta
a recunoscut ca acest comportament al ei nu era deloc in favoa-
rea pacientei - nimic nu-l impinge mai mult pe un potential si-
nuciga~ spre marginea prapastiei dedit grija exagerata - ~i cu
101 gre~elitn psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
1
146 toate acestea, nu se putea abjine. In cele din urma, din cauza
acestei paciente, a revenit la terapie ~i la supervizare.
Terapeuta avusese 0 sora mai mica cu probleme emojionale
cronice foarte grave. Mama sa 0 lasa adesea pe sora ei in grija te-
rapeutei, iar aceasta se temea mereu sa nu i se intample ceva rau
acestei surori mai mici ~i sa fie ea facuta vinovata. Era extrem de
grijulie cu sora sa, ca 0 aparare impotriva dorinjei sale de a sca-
pa de ea. Na~terea ei, rand terapeuta avea doi ani, fusese olovi-
tura narcisica. pentru ea, pentru ca. in ace 1 moment s-a simjit
abandonata de mama sa ~i s-a retras in sine. In plan incon~tient,
ea a decis ca.,desigur, nu fusese foarte buna, daca. mama sa a pu-
tut-o abandona in felul acela ~i ca.sora ei cea mica. era mult mai
valoroasa decat ea. Acum, la fel, terapeuta avea 0 dorinja sadi-
ca incon~tienta de a scapa de pacienta ~i s-a comportat cu aceea~i
grija exagerata ca in cazul surorii sale. ~i ii era teama ca daca pa-
cienta murea, ea va fi trasa la raspundere ~i data in judecata pen-
tru malpraxis.
Terapeuta nu ~i-a putut rezolva aceste probleme suficient de
repede pentru a-~i putea ajuta pacienta, a~a ca, din fericire, a pu-
tut recunoa~te acest lucru ~i i-a recomandat pacientei alt specia-
list. In anumite situajii, aceasta este cea mai buna solujie pentru
ambele parji.
~
GRE~EALA40
Terapeutul care ?i-a

abuzat sexual pacienta
o femeie de 28 de ani era in terapie de ~ase ani la un terape-

ut de renume najional. De-a lungul ultimilor ani ai relatiei lor, el
se intalnea cu ea in mod regulat ~i in afara cabinetului ~i relajia
lor sexuala avea indiscutabil caracteristici sadomasochiste. De
exemplu, el 0 lega, 0 batea ~i 0 sodomiza. In timpul acestei pe-
rioade, ea a continuat sa mearga la cabinet ~i sa-~i plateasca ~e-
dinjele regulate de psihanaliza.
Pacienta mai era ~i intr-un grup cu acest terapeut. El ii spu-
sese sa nu spuna niciodata membrilor grupului ca avea 0 relajie
sexual a cu el, dar sa vorbeasca despre el ~i despre reacjiile ei faja
de el folosind un alt nume pentru persoana lui in cadrul grupu-
lui. A mai avertizat-o ca daca spunea persoanelor din grup ca ei
aveau 0 relajie sexuala, acest lucru ar avea un efect negativ asu-
pra "frajilor / surorilor" ei ~i le-ar putea declan~a 0 psihoza sau
o tentativa de sinucidere. In plus, a mai ameninjat-o ca ar inter-
~a-o pe motiv ca e psihotica daca ar dezvalui natura relatiei lor
sexuale.
Pacienta era 0 femeie tanara, inteligenta ~i destul de sana toa-
sa; avea ni~te simp tome nevrotice care 0 facusera sa ajunga la
101 gre;;eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
~
148
terapie, dar nu era nici psihotidi ~inici macar borderline. In afa-
ra acestei relatii, nu mai avusese niciodata 0 aventura sadoma-
sochista. Avea ~i 0 cariera de succes.
Intr-un final, aceasta pacienta a devenit atat de derutata ~i su-
parata, incat s-a consultat cu un alt terapeut.
- Ma simt atat de ... de proasta, a spus cu 0 voce abia ~opti-
ta, cu ochii atintiti in gol spre podea. Ma simt atat de proasta ca....
am permis sa mi se intample toate astea. Cum mi-am putut face
una ca asta? Cum de i-am permis sa ma injoseasca in modul
asta? Nu inteleg. Chiar nu inteleg.
- Sunteti furioasa pe el? a intrebat terapeutul.
- Nu ... nu, nu prea. Nu ~tiu ce sa simt. ~tiu ca., intelectual
vorbind, ar fi de a~teptat sa fiu furioasa pe el. Dar nu sunt. ~i-a
ridicat ochii jenata, apoi i-a fixat iar in podea. In multe privinte,
mi-a fost de ajutor. De fapt, simt ca.-Itradez acum, venind aici la
dumneavoastra. Ma invinuiesc ca.am fost atat de proasta. ~i mi-e
foarte teama.
-Teama?
- Teama sa nu ma implic iar. Chiar ... chiar nu ~tiu daca. pot
sa fac asta. Mi-e teama ca.daca. reiau relatia, se va intampla ace-
la~i lucru.
Consultantul i-a recomandat 0 terapeuta ~i cu ajutorul aces-
teia pacienta a inceput un proces lung de recuperare a propriu-
lui sine. Dupa un timp, a fost in stare sa se rupa de terapeutul
abuziv ~i sa-~i fixeze iar limite Ie cu barbatii cu care se intalnea;
totu~i i-a luat ani de zile de munca. asidua.
~i in ce-l prive~te pe acest terapeut? Cum a ajuns a~a? Sunt
multi ca el?
In mod dar, terapeutul era intr-un acting out al unui contra-
transfer sadomasochist de cea mai joasa factura. Din nefericire,

149
era genul de terapeut care fusese la cele mai bune ~coli, se spe-
cializase intr-un institut de prestigiu, i~i parcursese cu rigurozi-
tate analiza personala ~i supervizarea, toate acestea fara sa-~i
clinteasca cu nimic patologia emotionaliL Copil fiind, terapeutul
fusese abuzat sexual de mama sa. Aceasta incercase, de exem-
plu, sa-l invete sa faca. la olita inainte de a fi pregatit emotional
~i atunci cand opunea rezistenta, illua pe sus ~i-l tinea fortat pe
olita cu orele, pana i~i facea nevoile. Daca trebuia sa pIece, illega
de olita. Plangea ~i tipa in zadar; de fapt, ea chiar radea de el
cand facea asta. Drept razbunare, baietelul a inceput sa faca pe
el. A tot facut pe el pe tot parcursul perioadei oedipiene ~i,la ran-
dul ei, ea a inceput sa-i faca clisme drept pedeapsa. De fiecare
data cand gasea un guguloi in pantalonii sai, ii dadea hainele jos
de pe el, il arunca pe patullui ~i-l "viola" cu aparatul de clisma.
Ca urmare a acestor lucruri ~i a altor abuzuri din copilaria sa,
acest terapeut ~i-a continut pornirile de cruzime in sine, iar aceas-
ta cruzime a ajuns sa fie proiectata asupra pacientilor saL
De~i genul acesta de terapeut este rar intalnit, am simtit ca 0
astfel de carte nu ar fi fost compleHi fara sa fi introdus un astfel
de caz. ~i se mai ridica intrebarea: cum se face ca 0 astfel de fe-
meie inteligenta, de succes ~i fara probleme psihice mari a ce-
dat acestei exploatari oribile? De ce a ramas cu un terapeut abu-
ziv ani de zile, fara sa recunoasca faptul ca era exploatata ~i
abuzata? De ce a a~teptat atat de mult timp ca sa faca ceva? Ex-
plicatia acestui fenomen consta in faptul ca. terapia favorizeaza
regresia pana la un nivel de dezvoltare al eului specific primului
an de viata. Acesta nu este doar un fenomen obi~nuit, ci unul de-
zirabil: atunci cand un pacient intra in stare a de regresie, au loc
cele mai importante abreactii ~ianalize ale transferului ~irezisten-
teL Totu~i in timpul acestei perioade de regresie reapare dorinta
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
1
ISO infantila de a fuziona cu 0 alta fiinta umana (mama omniscien-
ta). Acest mecanism a fost observat in hipnoza 9i, in mod cIar,
apare frecvent in forme de terapie analitica 9i nu numai. Terape-
utii kleinieni, precum 9i sustinatorii teoriei relatiilor obiectuale
i9i asuma aceasta dezvoltare cu toti pacientii lor; anumite inter-
pretari ale lor se 9i bazeaza pe aceasta a9teptare. In aceasta sta-
re de regresie, granitele eului sunt slabite prin procesul terape-
utic 9i eul este extrem de susceptibilla a fi invadat de 0 alta
persoana. Pacienta este, sa zicem, "prinsa in transa" 9i are un
mare dezavantaj in ceea ce prive9te capacitatea de a-9i folosi re-
sursele de adult, pentru a se proteja de un terapeut care dore9te
sa 0 invadeze sau sa 0 abuzeze.
In acest caz, pacienta nu a mai putut distinge intre dorintele
9i impulsurile ei 9i cele ale terapeutului. Sugestii care apartineau
terapeutului au inceput sa fie traite ca 9i cum erau ale ei; 9i, in
acela9i timp, ea s-a confruntat cu trairea unei definiri confuze a
propriei persoane, a dorintelor sale, a limitelor sale. In timpul te-
rapiei, a ajuns pana in punctul in care nu se mai putea simti pe
sine ca separata de terapeut, 9i era, prin urmare, incapabila sa
exprime ostilitate fata de el, fara ca aceasta ostilitate sa nu fie
imediat redirectionata catre propria ei persoana. Aceasta influ-
enta a continuat pana cand ea a ajuns 0 "zombie" in relatia cu
terapeutul, in timp ce 9i-a mentinut un grad relativ bun de func-
tionare a eului in raport cu restullumii.
Aceste simp tome de comportament de tip "zombie" - con-
fuzie, simbioza - sunt atat de caracteristice acestei experiente,
incat se poate pune urmatorul diagnostic specific: afecfiune psi-
hiatricii iatrogenicii, adica 0 afectiune psihiatrica indusa de un psi-
hiatru. Acesta este un sindrom care poate fi descris la fel de cIar
9i de precis ca orice alte sindroame din medicina, psihiatrie 9i

151
psihoterapie. Este 0 mala die care are mai degraba de-a face cu
modul in care psihiatrul i9i trateaza pacientul 9i mai putin cu
propria lui psihopatologie.
101 gre\ieli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
1
::J
OJ
-,
n
......••
VI
......••
n
ro
(,RE?EALA41
T era peutu I ~i pacientu I sceptic
- Sper sa mearga asta, dar va pot spune de acum ca sunt

sceptic, a spus pacientulla prima sa intrevedere. Arata oarecum
nelini9tit, Ii tremurau degetele 9i i9i atintise ochii negri, inten9i
asupra terapeutului.
- De ce spuneti asta? a intrebat terapeutul, mai in vaxsta de-
cat el.
- Ei bine, aceea9i persoana - un prieten de-al meu care este
terapeut - care v-a recomandat mi-a mai recomandat, de ase-
menea,o aHa terapeuta, cea de la care tocmai am plecat. Am
mers la ea un an 9i jumatate 9i nu simt ca i-a pasat vreodata cu
adevarat de mine. Adica pretindea ca-i pasa de mine; 9titi, se
purta ca 0 adevarata profesionista 9i lucruri de genul acesta. Dar
apoi facea deodata nu 9tiu ce comentariu de-mi statea mintea-n
loco Adica, de fiecare data cand eram gata sa am incredere in ea,
imi taia craca de sub picioare.
TIlnarul i-a pus la dispozitie terapeutului 0 lista de exemple de-
spre modul in care I-a dezamagit terapeuta anterioara. Apoi a fa-
cut 0 pauza 9i s-a uitat lung la terapeut care statea tacut in fata sa.
- Aceea9i persoana care mi-a recomandat-o pe terapeuta v-a
recomandat acum 9i pe dumneavoastra. Ma intreb daca pot sa
am incredere in dumneavoastra.
II
,
101 gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri narcisice
J
156
Terapeutul a tikut un moment, dar apoi a simtit un nod In
stomac. A simtit nevoia sa se apere ~i sa lini~teasca temerile
pacientului.
- Este 0 situatie complet diferita. In primul rand, eu sunt te-
rapeut ~i ea era terapeuta. $i avem modalitati diferite de a face
terapie.
- $tiu, dar ... totu~i v-a recomandat aceea~i persoana. Daca a
mai facut 0 alta gre~eala?
- Daca a facut 0 gre~eala, nu Inseamna neaparat ca va mai
face Inca una. I-ati spus despre terapeuta anterioara? A Inteles ce
anume nu a fost In regula ~i ce fel de terapeut cautati acum?
- Da, a~a credo Dar nu poti fi niciodata sigur. I-am mai spus
~i Inainte ce cautam ~i m-a trimis la ea. I-am spus ca doream pe
cineva caruia sa-i pese, cineva capabil de empatie - ~i el m-a tri-
mis la ea! Acum mi-a zis ca dumneavoastra veti fi empatic, dar
nu ~tiu. Pareti empatic, dar ...
- Majoritatea pacientilor ma gasesc empatic. De obicei nu
am avut plangeri din acest punct de vedere.
Terapeutul a continuat sa-llini~teasca pe pacient ~i sa Incer-
ce sa-i ca~tige aprobarea In urmatoarele cateva ~edinte. $i-a dat
seama ca, pe masura ce se straduia mai mult, pe atat mai scep-
tic devenea pacientul. Prin urmare, terapeutul a Inceput sa se
simta din ce In ce mai nelini~tit. A Inceput sa-i fie groaza de pro-
gramarile saptamanale ale pacientului ~i anticipa faptul ca aces-
ta urma sa-l paraseasca.
Din fericire, terapeutul ~i-a interpretat anxietatea ca pe un sem-
nal ca ceva mergea anapoda. Discutand situatia cu supervizorul
sau, ~i-amteles contratransferul. Tatal sau era un terapeut de mar-
ca, care-i discreditase constant ~i In mod subtil munca. Acest pa-
cient nou era ~i el terapeut In curs de formare ~i, asumandu-~i 0

157
1)(lzitie sceptica de la bun Inceput, 11 pusese pe terapeut In de-
I(·nsa. La nivel transferential, pacientul devenise tatal critic al te-
I'dpeutului, a carui aprobare n-o putea ca~tiga.
- S-ar putea sa fii dezamagit sa pierzi acest pacient nou, i-a
,dras atentia supervizorul, dar nu e deloc 0 chestiune de viata ~i
(Ie moarte. Pe de alta parte, cand erai copil ~i depindeai de tatal
Iiiu, a nu-i capata aprobarea atarna greu pentru tine.
Intr-adevar, cand terapeutul era copil, tatal sau fusese rece ~i
dczaprobator ~i baiatul dezvoltase excesiv 0 mare frica de cas-
t rare. Mama sa, de~i Ii pasa sincer de el, era prea sup usa tatalui
sau pentru a putea fi In stare sa-l consoleze pe baiat. Acum, ca
ddult, avea 0 dorinta latenta, incon~tienta, de a ca~tiga aproba-
rea barbatilor importanti din viata lui.
Devenind con~tient de forma negativa a complexului Oedip
~i de modulin care, alaturi de nevoile sale narcisice neimplini-
Ie, aceasta a contribuit la nevoia sa de a-~i lini~ti pacientul, te-
rapeutul a fost In stare sa rectifice situatia. Urmatoarea data
cand pacientul ~i-a exprimat scepticismul cu privire la faptul
daca terapeutului Ii pasa de el, acesta a raspuns: "Exista cu si-
guranta posibilitatea sa nu fiu In stare si'i-mi pese de dumnea-
voastra. Exista Intotdeauna aceasta posibilitate. Dar exista, de
asemenea, ~i posibilitatea ca dumneavoastra sa creati aici 0 anu-
mita situatie".
- Ce vreti sa spuneti? a Intrebat pacientul, ~i degetele au In-
ceput sa-i tremure putin mai tare.
- Poate ca, In mod incon~tient, creati 0 situatie In care sa
nu-mi pese de dumneavoastra. Poate ca acesta este pattern-ul
dumneavoastra repetitiv. Va doriti sa creati 0 situatie In care sa
nu-mi pese de dumneavoastra, ca sa fiti apoi Indreptatit sa ma
respingeti.
101gre~eli1n psihoterapie· Contratransferuri narcisice

158
Fiind la randullui terapeut in formare, pacientul a putut ac-
cepta aceasUi interpretare. "Injeleg ce vreji sa spuneji." Degete-
Ie is-au oprit din tremurat ~i a dat din cap cu injelegere. "Da,
are sens. Injeleg. N-am simjit niciodata ca i-a pasat cuiva de
mine. Niciodata n-am simjit ca parinjilor le-a pasat de mine ~i
injeleg modulin care ma a~tept ca oamenilor sa nu Ie pese de
mine ~i cum creez astfel de situajii. Da, da."
Pacientulincepuse deja procesul de analiza.
~
GRE~EALA42
Terapeuta care l~i

i nfa nti liza pacientu I
- A~ vrea sa va rog ceva, i-a spus un pacient homosexual in

varsta de 25 de ani terapeutei sale, dupa cea de-a treia sau a pa-
tra ~edinja. Ma gandeam daca, ei bine, daca v-ar deranja sa ma
imbraji~aji la sfar~itul ~edinjelor noastre.
Dupa ce a parcurs procedura psihanalitica standard cu el, in-
trebandu-l ce-ar insemna asta pentru el, ea a raspuns: "Cred 6i
ar fi in regula".
Tatal pacientului divorjase de mama sa cand el avea ~apte ani.
In acea perioada, fratele sau mai mare, care avea succes ~i era
responsabil, preluase rolul tatalui. Pe de alta parte, pacientul era
"copila~ul mamei". Ea a dormit 1nacela~ipat cu el pe tot parcursul
adolescenjei sale ~i in general a fost superprotectoare cu el, in-
fantilizandu-l. In ciuda faptului ca avea mult talent ~i multa in-
teligenja, pacientul s-a aflat in deriva ca adult.
Terapeuta a constatat ca avea sentimente puternice faja de pa-
cient, de natura sexual-materna. Una dintre particularitajile te-
rapeutei era ca fusese 0 "admiratoare a pedera~tilor", 0 femeie
atrasa de homosexuali. In propria ei analiza, gasise drept sursa
a acestei atracjii dorinja ei omnipotenta, infantila, de a schimba
10lgrelieliin psihoterapie. Contratransferuri narcisice

160
preferinta sexuala a unui barbat, ca 0 dovada a puterii sale femi-
nine. Tatal ei ii admirase calitatile "masculine", dar niciodata pe
cele "feminine", in timp ce mama sa ii facea concurenta. Prin ur-
mare, era destul de nesigura pe eapacitatea sa de atractie ca feme-
ie. Acum deseoperise ea avea 0 dorinta puternica de a-I transfor-
ma pe aeest pacient homosexual intr-un heterosexual, facandu-l
sa fie atras de ea. Astfel, imbrati$arile pe care i Ie dadea la fina-
lul fiecarei $edinte erau in slujba grandorii sale narcisice. $i, in
mod firese, au atras dupa sine $i mai multa regresie $i I-au men-
tinut pe pacient dependent $i infantilizat, in timp ce dorinta ei
de a-I schimba, pe care el a simtit-o incon$tient, a avut ca efect 0
rezistenta puternica $i resentimentul de a nu fi aceeptat ca atare.
1
I d\E?EALA43
Tera peutu I protector
o pacienta tanara $i draguta i-a spus destul de prozaic psiho-

tcrapeutului ei ca fusese sedusa $i abandonata de un barbat la
sfaq;itul saptamanii trecute. Era genul tipic de barbat care fuse-
se foarte afectuos, romantic $i $armant pana cand ajunsese in pat
cu femeia, disparand apoi a doua zi, cu un zambet arogant pe
chip. $i, ca sa puna capac la toate, a sunat-o cateva zile mai tar-
ziu sa-i spuna ca se hotarase sa pIece din ora9 $i sa se stabileas-
ca in vest.
- Ce-ati spus cand v-a zis asta? a intrebat terapeutul.
- I-am spus ca 0 sa-mi fie dor de el, a raspuns pacienta in
maniera ei realista, dand din umeri.
- Cum va simteati?
- Trista.
- Doar trista? Nimic altceva?
- Nu, doar trista. De ce?
Terapeutul s-a trezit ca se simtea furios pe acest barbat pen-
tru ca 0 amagise pe pacienta $i a izbucnit brusc, manios: "Trebu-
ia sa-i fi spus «La revedere, nesimtitule $i calatorie sprancenata!»".
Dezvoltase 0 identificare narcisica contratransferentiala cu ea
9i avusese astfel un acting out; intensitatea reactiei sale $i a com-
portamentului sau a fost in detrimentul situatiei terapeutice,
101 gre~eli in psihoterapie • Contratransferuri narcisice
1
162 facand-o pe pacienta sa se simta ~i mai necorespunzatoare. $i-a
ie~it din rolul ana Iitic, din cauza sentimentelor sale protectoare
fata de pacienta ~i a urii sale fata de oamenii in~elatori, ambele
inradacinate in trecutul sau. Acest lucru I-a facut sa se identifice
cu situatia dificila a pacientei ~i sa reactioneze cu furie narcisica,
de parca el insu~i fusese respins.
- Cred ca ar fi trebuit sa spun asta, a raspuns ea apasat. Sunt
chiar proasta uneori. Nu ma gandesc niciodata la astfel de lu-
crun.
- Nu, nu cred ca sunteti proasta, a raspuns rapid terapeutul,
redobandindu-~i calmul.
- Ba da, sunt.
- E greu sa te gande~ti la ce sa spui cand e~ti ranit.
- Nu, pur ~i simplu sunt proasta, a spus ea, retragandu-se
din ce in ce mai mult intr-o atitudine masochista, cuprinzandu-se
cu bratele, uitandu-se in jos. Asta sunt eu; sunt prea proasta sa
spun ce trebuie. Intotdeauna am fost a~a ~i intotdeauna voi n.
1
GRE';iEALA 44
Ma me i nsistente si
I tatiI i nsistentiI
Un pacient vorbea cu terapeuta sa despre sentimentele sale

cu privire la baietelul sau de opt ani. "Vreau ca el sa faca toate
lucrurile pe care eu n-am fost niciodata in stare sa Ie fac", a spus
el pe un ton pHingacios. "Vreau sa ia note bune - ~i vreau sa zic
note de zece, nu zece cu minus - ~ivreau sa fie 0 vedeta in liga
mica ~i mai vreau sa ia ~i lectii de pian. Dar mi se tot impotrive~-
te. Nu ~tiu ce-o sa ma fac cu el." Pacientul, care era narcisic, J:n-
cerca in mod evident sa-~i traiasdi viata prin fiul sau.
In timp ce terapeuta il asculta, devenea din ce in ce mai fu-
rioasa. Simtea cum i se incordeaza tot corpul ~i cum ~i gatul ii
era tensionat ~i a facut ceea ce ea erede a ca e un comentariu ne-
utru: "Se pare ca vreti earn multe de la fiul dumneavoastra".
- Da, vreau. E rau? Pareti suparata.
Mama terapeutei fusese 0 femeie extrem de narcisica, 0 a~a-zi-
sa cantareata de opera care simtea nevoia sa controleze ~i sa do-
mine pe toata lumea din jurul ei, mai ales pe fiica ei. Ii spusese
odata terapeutei: "E~ti mana mea dreapta". I~i dorise ca fiica ei
sa devina ceea ce ea nu fusese niciodata, cantareata de opera -
~i a impins-o permanent in acea directie - in timp ce ii sabota
totodata ambitiile muzicale, pentru ca incon~tient nu dorea sa
fie depa~ita de ea. Cand terapeuta ~i-a auzit pacientul vorbind
1
101 gre~eli1n psihoterapie' Contratransferuri narcisice
164 despre fiul sau cam in aceea9i maniera in care mama ei vorbise
despre ea, i s-a retrezit furia fata de aceasta.
Cand a discutat situatia cu supervizorul ei 9i a inteles contra-
transferul, a fost capabila sa-9i depageasca furia 9i sa-i ofere pa-
cientului aceea9i interpretare, dar pe un ton 9i cu 0 atitudine cor-
porala compasive 9i nu pline de furie 9i de critica. La randullui,
pacientul a putut sa 0 asculte.
- Da, chiar se pare ca vreau multe de la fiul meu. Poate vreau
prea multe. Asta vreti sa spuneti? Ca poate imi traiesc viata prin
el? 0, Dumnezeule, nu m-am gandit niciodata la asta in acest fel.
$titi ceva, cred ca aveti dreptate. Cred ca asta fac.
J
GRE~EALA45
Terapeuta specializata
In psi hologia sinel ui
Multi terapeuti incepatori (dar ~iunii veterani) sunt atra~i de

psihologia sinelui, pentru ca tehnicile, eel putin la inceput, pre-
supun mai degraba manifestarea compasiunii ~i a intelegerii ~i
mai putin formulari psihanalitice complexe sau obscure. Acesta
era cazul unei incepatoare talentate, 0 femeie plina de afectiune
~icompasiune, in varsta de treizeci de ani, care trata 0 ta.nara, pe
linia psihologiei sinelui; spre consternarea ei, empatia nu a fost
suficienta pentru a avea succes cu aceasta pacienta.
Pacienta era 0 celibatara de 32 de ani, 0 "artista muritoare de foa-
me" (actrita), care avusese inainte experiente negative cu alti ~apte
terapeuti. Era 0 pacienta dificila, care, in mod evident, avea nevoie
sa gaseasca vina terapeutilor ei, pe care obi~nuia sa-i descrie folo-
sind cuvinte ca ,,~arlatani" sau "criminali", sau "total incompetenti".
Timp de doi ani, aceasta terapeuta a incercat, folosindu-~i
afectiunea, compasiunea, intelegerea ~i rabdarea, sa disipeze ati-
tudinea negativa a pacientei. La suprafata, lucrurile pareau sa
progreseze bine: pacienta i~i dezvoltase un obiect al sinelui, avea
un transfer idealizat ~i parea sa faca salturi mari in cariera ~i in
viata personala. Totu~i,la fiecare patru luni, terapeuta programa
lOlgrelielHn psihoterapie. Contratransferuri narcisice
J
166
o vacanta de doua saptamani. Aceste vacante erau traite de pa-
cienta ca 0 totala lipsa de compasiune.
- Sunteti la fel ca toti ceilalti, va intereseaza doar banii, se
plangea ea inainte de fiecare vacanta. De-abia a~teptati sa sca-
pati de mine, nu-i a~a? Daca vreti sa ~titi, adevarul e ca eu cred
ca nu va pasa de nimeni, decM de dumneavoastra. Trebuie sa
aveti vacanta, indiferent de orice altceva. A~ putea fi in pragul
sinuciderii ~i tot v-ati duce intr-o vacanta idioata in Grecia sau
oriunde naiba v-ati duce. Nu sunteti altceva decat 0 alta incom-
petenta, nepasatoare ~i mercantila, ca toti ceilalti.
Terapeuta a incercat sa asculte cu intelegere, empatie ~icu rab-
dare aceste cuvinte rautacioase, pre cum ~ipe cele care au urmat
dupa fiecare reintoarcere a ei din vacanta ~i care durau cateva
~edinte. Totu~i, in timp, a inceput sa simta ca avea din ce in ce
mai multe resentimente fata de pacienta. Ea ii dadea din plin pa-
cientei afectiune ~i intelegere ~i tot ce primea inapoi era ostilita-
te. Ce nu mergea?
Terapeuta avusese 0 mama extrem de critic a ~i de perfectio-
nista. Contratransferul ei avea doua aspecte: pe de-o parte, avea
o mare nevoie sa aiba dreptate, sa fie corecta din punct de ve-
dere moral, etic; ~i pe de alta parte, ii displacea cand cuiva nu-i
pasa de ea ~i n-o iubea doar pentru ceea ce era, cu bune, cu rele.
Iubirea mamei ei fusese intotdeauna conditionata ~i, incon~tient,
terapeuta inca tanjea sa fie acceptata ~i iubita, indiferent daca
era sau nu corecta. 0 deranja aceasta pacienta pentru ca, la fel
ca mama sa, sentimentele ei pozitive (idealizarea ei) se bazau
pe conditii: nu trebuia sa pIece in vacante. Resentimentele ei fata
de pacienta erau atat 0 expresie a maniei sale fata de acceptarea
conditionata a mamei sale, cat ~i a furiei narcisice privind faptul
de a nu fi iubita din cauza imperfectiunilor sale.
J
167
La finalul celui de-al doilea an de terapie, terapeuta ~i-a pier-
dut increderea in sine. Incercase sa respecte cu sfintenie precep-
tele psihologiei sinelui, ~i totu~i dadea gre~. Pacienta devenea tot
mai abuziva ~i parea pe picior de plecare. In decursul terapiei ~i
al supervizarii, terapeuta a reu~it treptat sa-~i inteleaga contra-
transferul; pacienta 0 facea sa se simta incompetenta ~i imper-
fecta, la fel cum facuse ~i mama sa. Din momentulin care a ie~it
din acest contratransfer subiectiv, a putut iar sa manifeste empa-
tie fata de pacienta ~i a mceput sa foloseasca ~i alte tehnici in afa-
ra celor specifice psihologiei eului - mai precis tehnici legate de
analiza transferului ~i rezistentei pacientilor. Nu dorise nicioda-
ta sa-~i supere mama ~inu dorise niciodata sa 0 sup ere pe aceas-
ta pacienta - era, prin urmare, reticenta sa faca interpretari. To-
tu~i, intr-un final, i-a spus pacientei intr-o zi: "Sunt sigura ca nu
sunt perfecta, ca am multe deficiente ~i ca dezaprobarea dum-
neavoastra poate fi intr-o anumita masura justificata. Dar cred
ca este, de asemenea, important de observat ca le-ati gasit defec-
te tuturor terapeutilor ~i tuturor prietenilor ~i ca de fapt, toata
viata, toate relatiile dumneavoastra au e~uat pentru ca ati ince-
put sa criticati oamenii".
- $i? Ce vreti sa spuneW Ca sunt 0 nenorocita pretentioasa
~i critica? Prietenul meu a~a zice. Asta spuneti acum? Pacienta
era intr-adevar suparata de aceasta interpretare ~i a ramas a~a
mai multe ~edinte; totu~i acesta a fost punctul de cotitura al te-
rapiei, pentru ca a deschis un canal total nou de comunicare. Fo-
losindu-~i afectiunea ~i empatia, terapeuta a fost in stare sa ghi-
deze u~or pacienta catre 0 mai mare obiectivitate cu privire la
propria ei persoana.
101 gre;;eli in psihoterapie' Contratransferuri narcisice

GRE?EALA46
T era peutu I i nfatuat

?i pacientu I neglijent
Era un terapeut earn infatuat cu privire la imaginea sa. Se im-

brika intotdeauna in pas cu mod a, i~i pastra hainele la patru ace,
se tundea ~i se aranja la frizerie 0 data pe saptamana ~i statea sub
o lampa solara sau vara la soare pentru a-~i mentine un ten bron-
zat, sanatos. Cand era pus fata in fata cu obsesia pentru propria
sa imagine, 11cita pe Freud, care avea preocupari similare, spu-
nand: "Modul in care arata cineva are un mare impact asupra mo-
dului in care acea persoana se simte". Aceasta era, desigur, 0 ra-
tionalizare; la originea acestei obsesii era 0 copilarie in care
parintii sai I-au facut pe terapeut sa se simta urat; mama sa nu-l
dorise ~i de la inceput nu i-a oferit oglindirea corespunzatoare,
tatal sau purtandu-se in mod similar. Amandoi 11necajeau cu pri-
vire la urechile lui, care-i ie~eau in evidenta, ~ila nas, care era prea
mare, ~i la alte aspecte ale infati~arii sale. Pentru a compensa ceea
ce el credea ca era un corp urat, i~i facuse de timpuriu un obicei
din a se imbraca bine; ~i acest lucru era ridiculizat de parintii sai,
dar el a persistat cu mai multa tarie in a-~i pune in valoare corec-
titudinea ve~mintelor ~ia inceput totodata sa discrediteze modul
in care se imbracau parintii lui, acuzandu-i de neglijenta.
.L
Majoritatea pacientilor terapeutului erau, la fel ca el, narcisici 169
cu privire la imaginea lor. Totu~i, a venit odata la terapie un bar-

bat destul de neglijent, cu parul neingrijit, cu tenul palid ~i iri-
tat, cu haine ~ifonate ~i unghii murdare. De la bun inceput, tera-
peutul cu greu s-a putut abtine sa nu-~i manifeste dezaprobarea
cu privire la tinuta pacientului, in timp ce, dimpotriva, pacien-
tul nu ~i-a retinut deloc dezaprobarea cu privire la infati~area te-
rapeutului. "Hei, ce faci, stai sub 0 lampa solara in fiecare zi?
Adica, cred ca e ridicol sa te preocupe atat de mult cum arati."
Pacientul, care s-a simtit amenintat de infati~area ingrijita a
terapeutului (care atragea atentia asupra propriei sale neglijen-
te), a inceput sa vorbeasca din ce in ce mai mult ca parintii tera-
peutului. La a treia ~edinta, terapeutul se saturase deja.
- V-ati uitat bine la dumneavoastra? Credeti ca eu sunt prea
fngrijit? Uitati-va la dumneavoastra. Hainele arata de parca n-ar
fi fost niciodata spalate in viata dumneavoastra. Parul arata de
parca n-ar fi fost niciodata spalat sau pieptanat. Tenul arata ca
suprafata lunara. Cred ca ati fi in stare sa aratati putin mai ingri-
jit, nu-i a~a?
Terapeutul a mai palavragit in modul acesta cateva minute,
in timp ce pacientul 11privea cu 0 fata pamantie. Intr-un final,
terapeutul ~i-a dat seam a, s-a inro~it ~i a spus: "Imi pare rau. In
mod dar, nu suntem potriviti unul pentru celalalt. Va recomand
sa mergeti la alt terapeut".
Pacientul a fost mai mult decat fericit sa accepte ~i ~edinta s-a
terminat brusc in acel punct.
101 gre;;eliin psihoterapie· Contratransfcrllri IIdrf i-,jf f'
L
GRE~EALA47
Terapeuta careia li
placea sa se amestece
Dupa ce a avut 0 relatie timp de ~ase ani cu patronul ei, visul

unei femei atragatoare spre patruzeci de ani parea sa se impli-
neasca. EI i~i parasise sotia, ea sotul ~i se mutasera impreuna.
Urmatorul pas, dupa ce se finalizau divorturile, era sa se casa-
toreasca. Pentru un timp, ea a fost in extaz.
Apoi, patronul a inceput sa manifeste ~i acasa acela~i compor-
tament autocratic pe care-l avea la serviciu. Ii dadea femeii or-
dine sa faca una, alta ~i era nepasator cu privire la sentimentele
sale. Cuplul a inceput sa aiba certuri ~i femeia a mers la 0 tera-
peuta pentru consiliere.
Terapeuta la care a ajuns era 0 femeie destul de categorica, care
divortase recent de sotul ei - pe care-l considera slab ~i incapa-
bil - ~i care se intretinea acum pe ea ~i pe copilul ei facand te-
rapie. $i mama ei fusese figura dominanta din familie ~i terape-
uta era foarte ferma privind faptul ca femeile sa se imp una in
fata barbatilor. Aceasta nevoie de a fi dominanta era partial 0
aparare impotriva furiei narcisice legate de sentimentele ei de in-
ferioritate ca femeie. Aceasta furie narcisica a facut-o sa-~i alea-
ga barbati incapabili, ca fostul ei sot, pe care sa-i poata domina
1
171
:;;idupa ce facea acest lucru, Ii dispretuia ~iIi parasea. Nevoia ei
incon~tienta era sa-~i dovedeasca superioritatea fata de barbati.
In mod firesc, a fost ingrozita de descrierea pe care pacienta
a facut-o patronului ~i iubitului ei. Ea nu ar fi acceptat nicioda-
ta 0 asemenea atitudine autoritara de la niciun barbat. Era totu~i
suficient de profesionista ca sa nu emita judecati directe cu pri-
vire la potentialul sot al pacientei; in schimb, a facut aluzii sub-
tile referitoare la modul in care pacienta trebuia sa se poarte fata
de partenerul ei. In esenta, ~i-a incurajat pacienta sa fie catego-
rica in acela~i mod in care ea ~i mama ei fusesera cu barbatii.
Pacienta a tinut cont de sugestiile terapeutei, dar in loc sa-~i im-
bunatateasca relatia, interventiile terapeutei au agravat situatia
atat de mult, incat cuplul era pe cale sa se desparta - ceea ce,
incon~tient, i~i dorea de fapt terapeuta.
Terapeuta a supus cazul atentiei supervizorului ei, care a fa-
cut-o con~tienta de faptul ca era intr-un acting out al identifica-
rii narcisice contratransferentiale cu pacienta; era incapabila sa
faca diferenta dintre ea ~i pacienHi, neputand s-o vada pe aceas-
ta ca atare. Terapeuta avea nevoie sa fie categorica, chiar domi-
nanta; pacienta nu. Pacienta era impacata cu situatia de a-i per-
mite potentialului ei sot sa fie "coco~ulin casa", cu alte cuvinte,
nu 0 deranja sa fie partenerul supus din relatie ~i nici nu dorea
sa schimbe acest lucru. In plus, nu pre a era genul introspectiv ~i
nici nu avea capacitatea - ~i nici macar nu cautase sa 0 aiba --
de a-~i asuma 0 experienta terapeutica reconstructiva. Ea dorise
consiliere. Era esentialmente fericita cu partenerul ei; amandoi
i~i parasisera partenerii pentru celalalt ~i facusera un angajament.
Sa incerce sa se schimbe radical ~i sa-~i schimbe ~i relatia cu el
avea doar sa duca la 0 potentiala distrugere a ceea ce, in mod
clar, reprezenta 0 preferinta a amandurora.
101 gre~eli1n psihoterapie· Contratransferuri narcisice
1
172
Din momentul in care a asimilat interpretarea supervizorului
ei, a putut sa-i ofere pacientei ceea ce-9i dorea 9i avea nevoie _
consiliere cu privire la modul in care sa-9i rezolve problemele cu
sotul ei, in acord cu propriile scopuri 9i cu filosofia ei de viata.
La sfatul terapeutei, pacienta a renuntat la slujba, pentru a se de-
dica statutului de sotie 9i mama; astfe!, s-a mai eliminat ceva din
frictiune, care se datora faptului ca-9i vedea prea mult timp so-
tul (zi 9i noapte) 9i ca se straduia sa indeplineasca prea multe ro-
luri in raport cu el.ln plus, terapeuta a mai sfatuit-o sa se impuna
u90r, intr-un mod nesemnificativ, nonconfruntational9i treptat,
~i sotul ei ~i-a diminuat aerul autoritar - adica a invatat sa fie
capul familiei, fara sa devina ~i tiran. Dupa cateva luni, pacienta
a simtit ca ~i-a atins scopurile ~i terapia a fost incheiata cu succes.

(d<E~EALA 48
Terapeutul care practica

psihoterapia traumei originare*
Comunitatea terapeutica a unui ora~ mare a fost 90cata dlnd

unul dintre membrii ei, un practicant de marca al terapiei trau-
mei originare, a murit brusc in urma unui accident vascular ce-
rebral, la varsta de 37 de ani. Una dintre cun09tintele terapeutu-
lui a spus in cerc restrans ca el murise de 0 "supradoza de
tipete" .
De mai bine de paisprezece ani, acest terapeut practicase psi-
hoterapia traumei originare, lucrand in medie aproximativ trei-
zeci ~i cinci de ore pe saptamana, facand pauza pe timpul verii
9i de Craciun. Avea gedinte de cate doua ore cu fiecare pacient
9i in cea mai mare parte a acestor gedinte pacientul era incurajat
sa planga sau sa-9i elibereze prin tipete sentimentele infantile re-
primate mult timp. Astfel de tipete sunt in general asurzitoare,
a9a ca terapeutulincepuse sa poarte dopuri de urechi in timpul
orelor de lucru. Totu9i el neglijase intelegerea efectului de lunga
durata pe care 0 astfel de munca 11avea asupra starii sale emo-
tionale. Pentru a putea fi cu cineva care tipa, terapeutul trebuie
sa-9i reprime propriile emotii. Acest fel de reprimare cronica a im-
• in engleza "primal therapy" (n. red.)
1
174 pulsului de a-~i manifesta emotiile (tipatul este contagios) poa-
te duce, cu anii, la un accident vascular cerebral. In acest caz, te-
rapeutull~i contracta permanent venele tamplelor, pentru a-~i
reprima propriile sentimente ~i pentru a se imuniza fata de ori-
ce raspuns pe care l-ar putea avea la tipetele pacientului. Avea
mereu dureri de cap. Totu~i toate acestea s-au Intamplat treptat,
tara ca el sa Ie acorde atentie. Accidentul vascular I-a luat prin
surprindere ~i pe el, la fel ca pe toata lumea.
De fapt, Insa~i structura sa de personalitate I-a determinat sa
fie orb la ceea ce-~i facea. Ellnsu~i era destul de reprimat ~i avea
foarte multa ura infantila incon~tienta; totu~i fusese fiul unui pre-
ot metodist ~i fusese instruit de tatal sau cu privire la bine ~i la
rau - adid orice persoana care nutrea furie, manie sau ura fata
de 0 aHa persoana era chiar diavolulin persoana. Prin urmare,
terapeutul avea misiunea de a ajuta alti oameni sa-~i exorcizeze
spiritele malefice prin intermediul terapiei traumei originare.
Ajutandu-i pe altii, se putea ajuta indirect pe sine - sau cel pu-
tin a~a credea elin mod incon~tient.
Acesta este un exemplu de contra transfer narcisic; fiecare pa-
cient devine 0 extensie a propriului eu. Cu toate aces tea, astfel
de terapeuti fac frecvent atat lor, cat ~i pacientilor un mare de-
serviciu. Chiar dad sunt capabili sa-~i ajute pacientii sa-~i re-
zolve continuturile infantile, ei neglijeaza complet analiza trans-
ferului, a carui Intelegere este importanta, pentru a-I ajuta pe
pacient sa Inteleaga ce anume Ii blocheaza relatiile. Cel mai ade-
sea, ei I~i neglijeaza ~i propriile stari emotionale, cu consecinte
dezastruoase.
~
I ,1{E?EALA 49
Terapeutul care avea nevoie

de un obiect al sinelui
_ 0, Dumnezeule, viata mea e un dezastru. Nu ~tiu daca voi

mai fi vreodata fericita, i-a ~optit terapeutului ei 0 femeie tana-
ra ~i atragatoare, ro~cata ~icu ochi verzi, stralucitori. State a aba-
tuta pe scaun, leganandu-se u~or incoace ~i incolo, oftand. "To-
tul pare a~a de lipsit de speranta."
_a sa fie mai bine in curand. Credeti-ma, a raspuns eu com-
pasiune terapeutul, un om mai in varsHL
In primele etape ale terapiei, aceasta pacienta era foarte ne-
ajutorata, avea 0 stima de sine foarte scazuta ~i avea nevoie de
foarte mult sprijin ~i de confirmare. Terapeutul i-a oferit
Intr-adevar sprijin ~i confirmare ~i i-a fost de mare ajutor. A fa-
cut progrese importante in relatiile ei profesionale, sociale, se-
xuale ~i familiale ~i ii era recunoscatoare terapeutului ~i-l idea-
liza, raportandu-se la el ca la "taticul cel bun". Totu~i, dupa ce
prima etapa a terapiei s-a lncheiat ~i a inceput cea de mijloc, pro-
blemele caracterologice ale pacientei au Inceput sa iasa la supra-
fata. A Incetat sa-~i mai plateasca ~edintele, s-a folosit de lingu-
~ire pentru a manipula ~i a fost ~i foarte seducatoare, tot ca 0
forma de manipulare.
lOlgre~eliln psihoterapie· Contratransferuri narcisice
~
176
Terapeutul a cedat manipuHirilor sale nu pentru ca ar fi avut
cine ;:;tiece intentii sexuale nepotrivite fata de ea, ci pentru ca-i
faceau placere lauda ;:;iidealizarea ei. Mama sa manifestase res-
pingere ;:;i-lvaduvise de multe, iar el avea nevoie de reflectie
narcisica. Pacienta Ii ofere a adulatia pe care n-o primise nicio-
data de la mama sa. Devenise un obiect al sinelui perfect, unul
care-l ajuta sa se placa mai mult. Idealizarea pacientei era de
fapt atat de gratificanta pentru el, Incat el nu a confruntat-o
niciodata cu privire la comportamentul ei manipulativ sau la
exploatarea financiara, cu atat mai putin referitor la faptul ca
manifestase un comportament similar ;:;icu barbatii cu care se
vedea.
Dupa un timp, terapeutul a Inceput sa fie suparat pe pacien-
ta, fara sa-9i dea seama de ceoApoi a devenit furios, pentru ca a
vazut ca pacienta nu-l mai idealiza 9i ca-l trata cu dispret. Acest
lucru a ie9it la suprafata In timpul unei ;:;edinte, cand ea a Ince-
put sa rada de ceva ce spusese el.
- De ce-ati ras? a Intrebat el.
- Pur 9i simplu mi s-a parut ca ce-ati spus a fost amuzant.
- A parut mai mult ca radeati de mine.
- Nu prea radeam de dumneavoastra, a spus ea la Inceput.
Apoi a ras iar, ducandu-9i mana la gura ca un copil pus pe rele.
Pai, cred ca rad de dumneavoastra. Ei bine, uneori sunteti amu-
zant. Va straduiti atat de mult sa spuneti ce trebuie 9i apoi iese
tot ce nu trebuie. Este dragut. I-a zambit compatimitor terapeu-
tului 9i el s-a facut palid.
- Inteleg. S-a uitat urat la ea. Credeti ca sunt draguF Se pare
ca nu aveti prea mult respect pentru mine.
Ea a negat categoric. ,,0, nu, nu este adevarat. Radeam doar.
N-o luati personal."
RICHARD C. ROBERTlELLO, GERALD SCHOENEWOLF

177
_ N-o iau personal, a mintit terapeutul. Mi se pare doar in-
teresant di nu mai pareti sa aveti prea mult respect pentru mine
~i ma Intreb cum s-a ajuns aiei.
_ Sunteti a?a de serios uneori, a spus ea, cu 0 fata seducatoa-
re, cu ochi verzi. 9i a Inceput iar sa rada.
Intre timp, terapeutul devenise atilt de Infuriat, Incat n-a mai
putut sa-9i confrunte pacienta 9i sa-i analizeze comportamentul
rezistent. Ea a plecat de la gedinta simtindu-se nelini9tita pe mar-
ginea schimburilor de replici 9i nu s-a mai Intors pentru urma-
toarea programare. Terapeutul a sfilr9it prin a-9i pierde pacien-
ta, multi bani 9i ceva din respectul de sine.
101 gre;;eli 'in psihoterapie • Contratransferuri narcisice
~
GRE~EALA 50
Terapeuta care avea nevoie sa fie cea

m aim a re a u to ri ta te din Iu me
o tanara pacienta, a carei viata era un dezastru atat pe plan per-

sonal, dt ~iprofesional, ~i-ainceput terapia cu 0 autoritate renumi-
ta in domeniu - 0 terapeuta care era autoare de carti, conferentiar
~iprofesor, care aparuse destul de des in emisiuni televizate. TIna-
ra pacienta a devenit repede 0 "fana devotata" a acestei terapeute.
Atat timp cat pacienta a fost macinata de anxietate ~i nepu-
tinta ~i s-a lasat total pe mainile terapeutei, relatia lor a fost efi-
cienta. Pacienta avea nevoie sa-~i idealizeze terapeuta (pentru
a-~i recrea in relatia terapeutica mama "cea buna" ~i omniscien-
ta pe care 0 pierduse in frageda pruncie) ~i terapeuta avea nevo-
ie sa fie idealizata. Pacienta ~i-a luat terapeuta drept model ~i,
de-a lungul anilor, a devenit ~i ea terapeuta. De fapt, interpreta-
rile ~i sfaturile terapeutei cu privire la viata profesionala a pa-
cientei fusesera foarte utile.
Cu toate acestea, n-a putut sa-~i ajute pacienta ~i in plan per-
sonal, pentru ca insa~i viata sa personala era plina de probleme.
Era una dintre acele "personalitati publice" care sublimeaza tot in
viata lor profesionala ~inu au nicio viata personala. Pana intr-un
anumit punct, pacienta nu ~i-a permis sa devina con~tienta de
J
179
inadvertentele din viata personala a terapeutei; totu~i, pe masura
ee forta eului sau a erescut, a inceput sa 0 priveasca pe terapeuta
eu mai multa obiectivitate - a ineetat sa 0 mai idealizeze; a ince-
put sa puna la indoiala anumite conceptii ~imetode ale aeesteia.
- Nu ered ca ~titi ce spuneti, a raspuns terapeuta. Cred ca
poate incepeti sa fiti in competitie cu mine ~i sa va simtiti ame-
nintata de mine, a mai adaugat ea. Modul ei de a fi ~i euvintele
sale pare au sa-i spuna pacientei: "Cine te crezi tu, sa provoci 0
autoritate de prestigiu mondial ca mine?"
Totu~i pacienta a manifestat din ce in ce mai multa rezisten-
ta ~i a pus din ce in ce mai mult sub senmul intrebarii metodele
terapeutei. Intr-un final, terapeuta s-a infuriat ~i ~i-a dat pacien-
ta afara din terapie.
- Daca nu puteti sa-mi urmati sfaturile, nu va vreau ca pa-
cienta, i-a spus ea. Este 0 pierdere de timp ~i pentru dumnea-
voastra, ~i pentru mine.
In lac sa perceapa opozitia pacientei fata de ea ca pe 0 ineercare
sanatoasa de separare ~i renuntare la idealizare, aceasta terapeuta
narcisica - care avea de fapt nevoie sa fie "cea mai mare autorita-
te din lume", pentru a-~itine la distanta sentimentele de incongru-
enta personala pe care pacienta ameninta sa Ie trezeasca in ea - a
fost ranita de renuntarea la idealizarea ei de catre fosta "fana devo-
tata". Furia ei narcisica a fost retrezita, turie pe care 0 simtise pen-
tru prima data dnd mama ei 0 tratase, in frageda pruncie ~i mai
tarziu, de parca n-ar fi fost buna de nimic, spunandu-i in mod re-
petat ca n-o sa se aleaga niciodata nimic de ea. Astfel, ~iea ~i-acon-
eediat pacienta intr-o maniera traumatica pentru aceasta. Pacienta
a fast atat de traumatizata de aceasta experienta, indt i-a luat ani
buni pana dnd a mai fost in stare sa revina la terapie, cu un alt te-
rapeut, pentru a continua sa-~irezolve problemele personale.
101 gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri narcisice
J
GRE?EALA 51
Pacientul care si-a

I
luat vacantaI
Un pacient s-a hotarat sa pIece in vacanta in America de Sud

pentru doua luni; cand i-a imparta~it aceasta decizie terapeutu-
lui, pacientul avea un zambet triumfal pe chip. I~i traia decizia
de a-~i lua vacanta ca pe 0 victorie asupra terapeutului, atat pen-
tru ca avea sa se elibereze de terapeut (care reprezenta proiectia
supereului sau dur), cat ~i pentru ca eli~i putea permite finan-
ciar calMoria, ~i terapeutul nu.
Terapeutul a fost iritat de acest abandon ~i gelos pe conditia
financiara a pacientului. Totu~i a impins la 0 parte aceste senti-
mente ~i i-a raspuns: liCe frumos. Unde va duceti?" Pacientul i-a
relatat itinerarul complet ~i amandoi s-au prefacut ca totul era
in regula. Terapeutul era prea furios pe pacient ca sa-i analizeze
comportamentul; a~a ca s-a prefacut ca se bucura pentru pacient,
lipsindu-l astfel pe acesta de culegerea roadelor victoriei sale (fu-
ria sa).
Cu toate acestea, in ~edintele ramase pana la programarea
vacantei, pacientul a inceput sa fie nelini~tit la gandul ca tera-
peutul ar putea sa caute sa se razbune pentru triumful sau. An-
ticipand aceasta agresivitate a terapeutului, pacientul a contrac-
tat un virus ~i a trebuit in cele din urma sa-~i anuleze calatoria.
La inceput, terapeutul s-a bucurat de aceasta anulare, crezand

181
di pacientuli~i revenise in fire de la sine. Apoi, a inceput sa fie
nelini~tit.
Dupa ce a discutat problema cu supervizorul sau, a inteles de
unde-i venea nelini~tea. Se simtea vinovat ca simtise satisfactie
cu privire la boala pacientului ~i 9i-a dat seama ca se simtea res-
ponsabil pentru cauzarea ei. Abtinandu-~i furia fata de pacient
~i implicit 9i interpretarea ei, ii inducea in mod subtil pacientu-
lui sentimentul de vina (utilizand aceea~i metoda pe care 0 folo-
sise mama sa cu el cand era copil).
La urmatoarea ~edinta, terapeuhll i-a interpretat pacientului
intreaga interactiune ~i pacientul a inteles ~i a fost de acord; te-
rapia era din nou pe faga~ul ei firesc.

GRE?EALA 52
Reactia terapeutica negativa
Era 0 tanara pacienta, din categoria aceea care este 0 adeva-

rata pacoste pentru orice terapeut tanar (9i chiar 9i pentru multi
altii cu experienta): nemultumita cronica. "Numarul" ei consta
In a demonstra ca era 0 victima nefericita 9i ca n-avea cum sa i
se Intample nimic bun. Se specializase In rutina lui "da, dar ...".
Pacienta: - Viata mea ar fi total diferita daca mi-a9 vopsi pa-
rul blond. $tiu ca atunci barbatii ar fi atra9i de mine.
Terapeuta: - Minunat. Vopsiti-va parul blond.
Pacienta: - Da, dar atunci mi-a9 pierde Infati9area 9i aerul
meu natural. N-a9 mai fi autentica. Nu, ceea ce trebuie de fapt
sa fac este sa renunt la serviciul asta idiot, de cacat. II urasc. Nu
e de nivelul meu. Nu pot sa-mi folosesc deloc talentul sau crea-
tivitatea. Doamne, chiar 11urasc.
Terapeuta: - Excelent. Sunt de acord. Chiar ar trebui sa va
schimbati serviciul.
Pacienta: - Da, dar cu noracul meu, n-o sa gasesc niciodata
o alta slujba. Nu 9tiu, daca a91ntalni poate barbatul potrivit...
Terapeuta: - E 0 idee. Poate ar trebui sa ie9iti mai mult, sa
Incercati sa IntaIniti pe cineva.
Pacienta: - Da, dar barbatii pe care Ii IntaInesc se dovedesc
Intotdeauna a fi ni9te tampiti sau nenoraciti. Nu 9tiu ce sa fac.
"J,
Terapeuta: (gandindu-se In sinea ei) Du-te dracului! 183
Pacienta era un caz clasic de reactie terapeutica negativa. Avea
o miza mai mare In a fi victima, decat In a se simti mai bine. Avea
atat de multa furie Impotriva mamei sale (care 0 tot Indemna sa
aiba succes), Incat obtinea mai multa satisfactie din a da gre9 9i
a-9i frustra astfel mama, decat din a avea succes. In acela9i timp,
terapeuta avusese 0 mama care, la fel ca pacienta, era 0 nemul-
tumita, care n-ar fi acceptat niciodata ajutor. Terapeuta 19ipetre-
euse Intreaga viata Incercand sa-9i faea mama fericita. Ea Incer-
ca sa-9i vindece 0 rana narcisica, punand In scena acest act magic,
mai Intai cu mama ei 9i acum eu aeeasta pacienta. Cu pacienta
adoptase 0 atitudine kohutiana, axata pe empatie 9i sprijin, fara
interpretare. Avea sa fie 0 terapeuta atat de afectuoasa 9i de In-
telegatoare, Incat avea sa topeasea pana 9i aceasta inima de pia-
tra. Facuse aeela9i lucru 9i In relatiile sale personale, fiind mereu
atrasa de "baieti rai", pe care aspira sa-i transforme In "baieti
buni" prin iubirea ei. N-a reu9it In viata ei personala 9i n-a reu-
9it nici cu aceasta pacienta.
Terapeuta a devenit din ce In ce mai furioasa pe pacienta, dar
n-a spus nimic. In cele din urma a venit 9i lovitura de gratie: pa-
cienta i-a spus terapeutei ca terapia nu 0 ducea nicaieri, ca se sim-
tea mai rau In loc de mai bine. "Cred ca am nevoie sa merg la un
psihiatru pentru a ma consulta. Va rog sa n-o luati personal, dar
nu 9tiu daca aveti suficienta experienta pentru mine. Nu 9tiu. Poa-
te ca am nevoie de medicamente. Oricum, merita sa Incerc."
Terapeuta a fost de fapt Incantata. In ace 1moment era atat
de frustrata, Incat ajunsese In situatia de "va rag, scapati-ma de
pacienta!"
Psihiatrul pe care i I-a reeomandat pacientei era, de asemenea,
9i psihanalist eu experienta. EI i-a prescris pacientei 0 reteta, dar
101 gre~eli'in psihoterapie' Contratransferuri narcisice
,
184
i-a spus terapeutei eel nu prea credea eel 0 sa 0 ajute. El i-a mai
explicat terapeutei eel pacienta era prinsa intr-o reactie terapeu-
tica negativa ~i a estimat corect eel n-o sa ia niciodata medica-
mentele. Avea dreptate; a luat cateva pastile ~i s-a plans apoi ca
au facut-o sa se simta mai rau.
Intr-un final, la feedbackul psihiatrului care i-a oferit sprijin,
terapeuta a inceput sa 0 puna pe pacienta fata in fata cu rezis-
tenta sa caracterologica ~i terapia a mceput sa progreseze.
RICHARD C. ROBERT1ELLO, GERALD SCHOENEWOLF

(JRE~EALA 53
A~chia n u sa re depa rte de tru nchi
Era un terapeut foarte dezamagit de fiuI sau. Terapeutul, de

varsta medie, i~i dorise ca fiul sau "sa-i calce pe mme" - adica
sa-~i aleaga aceea~i profesie. In schimb, fiul alesese un cu totul
9i cu totul alt domeniu 9i dad use gre~.
Intr-o zi, terapeutul a primit un pacient nou - un tanar ex-
traordinar de inteligent, absolvent de psihologie, pe cale de a de-
veni terapeut - ~i a fost foarte entuziasmat. A fost "dragoste la
prima vedere". Tatal acestui pacient era 9i el terapeut, dar nu
unul de succes, ~i pacientul era dezamagit de tatal sau nu doar
profesional, ci 9i din cauza lipsei sale de afectiune pentru el ~i a
lipsei de apreciere pentru talentul sau. Pacientul ~i-a gasit tatal
pe care ~i-l dorise intotdeauna 9i terapeutul ~i-a gasit fiul dupa
care tanjise. Aceasta combinatie era evidenta pentru amandoi 9i
ar fi putut favoriza 0 alianta de lucru ideala.
In schimb, 0 coniventa s-a creat. Intentiile mai mult sau mai
putin incon~tiente ale terapeutului au inceput sa fie apasatoare
pentru pacient. Era ~lefuit de terapeut ca ~i cum ar fi fost exten-
sia lui narcisica; el avea sa fie succesorul care sa-i dud mai de-
parte munca ~i preocuparile. Cei doi vorbeau prea mult despre
domeniul de specialitate ~i evitau sa se axeze pe problemele psi-
hologice ale pacientului. $i, important de mentionat, pacientul a
101 gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri narcisice
!
,
186 meeput sa-~i reprime lueruri ~i sa evite anumite aspecte, mai ales
reacjiile de transfer negativ. Terapeutul, dedicat susjinerii pro-
priului vis, era neatent intr-un mod selectiv (eontrarezistent) eu
privire la anumite aspecte, pe care altfelle-ar fi observat.
Pana la urma, tanarul pacient a intrat ~i a anunjat: "Mi-am
gasit un alt terapeut. Mi-am dat seama ca am ajuns sa ma simt
din ee in ee mai ineomod eu dumneavoastra; de fapt, va gasese
foarte tiranic ~i sunt foarte furios pe dumneavoastra pentru ea
m-aji dominat. Sunt foarte dezamagit ca aji lasat luerurile sa
mearga in aceasta direcjie". Terapeutul, ~oeat ~i zdrobit afectiv,
I-a intrebat daca dorea sa continue 0 relajie personala. Pacientul
a raspuns negativ.
Para sa-~i dea seama, terapeutul devenise, prin transfer, tatal
pacientului, cel eare-l dezamagise ~i,in loc sa fi gasit 0 noua mo-
dalitate de a se raporta la un "fiu", eeea ee ar fi ereat 0 relajie sa-
natoasa, repetase aeela9i pattern care-l indepartase de propriul
sau fiu.
n J
GRE?EALA 54
Terapeuta dispre~uitoare
Un pacient nu a primit prea multa compasiune din partea te-

rapeutei sale cand a inceput 0 aventura cu 0 femeie mai tanara.
El vedea in sojia sa 0 femeie castratoare, revendicativa, la fel ca
mama sa, iar relajia sa cu femeia mai tanara, eare-l sprijinea foar-
te mult, 0 eonsidera sanatoasa. Totu9i terapeuta nu vedea situ a-
~iain acela9i mod. De9i nu a exprimat acest lucru direct, ea avea
compasiune pentru sojia pacientului, pereepand relajia pacien-
tului eu femeia mai tanara ca pe 0 modalitate de a-i face in ciu-
da, un act de imaturitate, fara a mai vorbi despre tradare.
Pacientul, simjind eenzura terapeutei, a intrebat-o in mod re-
petat: "Credeji ca fac eeea ee trebuie?"
- Numai dumneavoastra puteji raspunde la aeeasta intreba-
re, ii raspundea ea. Din moment ee va puneji aceasta intrebare,
poate ea aveji anumite dubii.
- Bineinjeles. Am foarte multe dubii. N-am mai avut nicio-
data 0 aventura in eei paisprezece ani de casatorie ai mei. Ma
simt confuz. $i speriat. Dar 0 iubesc atat de mult pe Jenny 9i ma
iube~te 9i ea.
- Dar Ellen? Pentru ea ce simtiji? $i ea ce eredeji ca simte?
Terapeuta incerea iar 9i iar sa indrepte atenjia barbatului asu-
pra modului in eare-9i trata sojia. El schimba mereu subieetul in
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri narcisice

188 astfel de momente, simtindu-se de parca ar fi fost in boxa mar-
torilor ~inu in cabinetul terapeutic.
~i terapeuta era 0 femeie mai in varsta, care fusese parasi-
ta de sot pentru 0 femeie mai tanara. In plus, tatal ei avusese
odata 0 aventura cu secretara lui, ceea ce Ie consternase atunci
pe ea ~i pe mama ei. Totodata, mama sa fusese genul de mar-
tira, convinsa de faptul ca doar ea avea dreptate ~i care-~i im-
pinsese incon~tient sotul catre aceasta aventura, prin raceala
~i frica ei de sex; aceasta raceala (ura fata de barbati) ~i frica
de sex fusesera, de asemenea, transmise ~ifiicei sale, care-~iim-
pinsese sotul sa divorteze de ea pentru 0 femeie mai tanara.
Nici mama ~inici fiica nu fusesera in stare sa-~i asume respon-
sabilitatea pentru contributia lor la e~ecul relatiilor maritale;
in schimb, amandoua ~i-au invinuit sotii ~i au folosit aceste ex-
periente drept justificari ale maniei lor fata de barbati. Terape-
uta nu-~i analizase pe deplin aceste aspecte; prin urmare, nu
era capabila de empatie cu acest pacient. Incon~tient, raspun-
sese acestei dileme de parca el ar fi fost fostul ei sot sau tatal
ei. De fapt, se comporta intr-un asemenea mod pentru a-~i ex-
prima dispretul incon~tient, 0 excrescenta a furiei sale narcisi-
ce fata de tatal ei, de mama ei ~i de barbati, al caror rol fusese
sa-i produca suferinta.
- Nu simt ca a~ primi prea multa compasiune din partea
dumneavoastra, se plangea pacientul mereu.
~i terapeuta era mereu surprinsa de astfel de afirmatii. "Bine-
inteles ca va inteleg", raspundea ea, punand in felul acesta ca-
pat oriearei analize ulterioare a acestui subiect.
Totu~iuneori pacientul insista. Dar simt ca ma judecati.
- Este ridieo!. De fiecare data rand va spun ceva ce este in
contradictie cu ceea ce va doriti sa auziti, simtiti ca va judec.
~
Indiferent de ce spunea pacientul, ea reu~eaintotdeauna sa-i 189
intoarca yorba sau sa-l ridieulizeze. In cele din urma, n-a mai
prea vorbit despre nimic in timpul ~edintelor ~i,dupa alte cate-
va luni de impas, i-a spus ca se hotarase sa pIece,pentru a-~igasi
un terapeut capabil de mai multa compasiune.
- Vreti sa spuneti ca doriti sa mergeti la un terapeut care sa
spuna "da" la orice spuneti, nu-i a~a?
Chiar ~ila final, incercarea pacientului de a-~icomunica frus-
trarea a fost intampinata cu luare in deradere. Pacientul a plecat,
simtindu-se furios, infrant ~inecorespunzator. Terapeuta reu~i-
se, pe socoteala pacientului, sa-~imentina intacta imaginea nar-
cisiea a propriei virtuti.
101 gre~eliin psihoterapie' Contratransferuri narcisice

GRE~EALA 55
Terapeuta care se temea de abandon
Era 0 terapeuta tanara care se temea permanent ca toti pacien-

tii ei aveau s-o paraseasca. Se temea mai ales ca pacientele ei ur-
mau s-o paraseasca. Mama terapeutei ie9ise din viata ei cand
avea patru ani 9i plecase sa locuiasca intr-o tara straina; nu mai
auzisese niciodata de ea. In relatiile ei de contratransfer cu pa-
cientele, acestea deveneau mama ei 9i ea fiica ascultatoare care,
de data aceasta, avea sa Ie faca atat de mult pe plac 9i sa Ie con-
soleze, indH ele aveau sa fie foarte multumite 9i recunoscatoare
ca sa nu 0 paraseasca. Totu9i, spre consternarea ei, oridH de mi-
nunata era cu pacientele ei, majoritatea tot plecau. De fapt, cu
cat era mai amabila cu ele, cu atat deveneau ele mai critice fata
de ea 9i plecau mai curand.
De exemplu, a avut 0 pacienta, 0 femeie mai in varsta, care
venise la ea plangandu-se de problemele din mariajul ei 9i care
incepea fiecare gedinta cu afirmatia: "N-am vrut sa vin azi aici".
Terapeutei ii era imediat groaza de urmatoarea propozitie,
pentru ca se gandea mereu ca aceasta va fi "A9a ca m-am hota-
rat sa renunt la terapie".
Totu9i, de obicei, pacienta trecea mai departe 9i spunea ca
nU-9i dorise sa vina, pentru ca asta insemna ca trebuia sa-9i asu-
me problemele pe care Ie avea cu sotul ei.
.!
Dupa cateva luni de acest gen, pacienta a ineeput sa simta, in- 191
con9tient, frica terapeutei de a 0 pierde 9i a inceput sa 0 dispre-
tuiasca. In curand, a mceput sa spuna ca nu credea ca terapeuta
o ajuta. Apoi ca nu credea ca terapeuta era destul de de9teapta
pentru ea, cu suficienta experienta sau destul de in varsta. Pa-
cienta a devenit din ce in ce mai critic a, ca 0 modalitate de apa-
rare impotriva anxietatii sale legate de terapie 9i terapeuta s-a
straduit sa ramana neutra, de obicei raspunzand in felul urma-
tor: "Cum ati dori sa va ajut? Ce-ar insemna daca a9 fi mai de9-
teapta, eu mai multa experienta 9i mai in varsta? Ce s-ar schim-
ba?" Aeeste raspunsuri doar momentan pareau sa domoleasca
dispretul pacientei.
Intr-un final, terapeuta n-a mai putut rezista. Pacienta a mai
avut 0 izbucnire critica, in care a facut speculatii cu privire la fap-
tul ca terapeuta era total nepotrivita pentru ea, din punct de ve-
dere temperamental. Terapeuta a oftat 9i i-a raspuns pe un ton
nervos: ,,$titi, poate ca nu sunt terapeuta potrivita pentru dum-
neavoastra. Poate ca ar fi mai bine sa va gasiti 0 alta terapeuta,
mai potrivita".
- $i eu ma gandeam la acela9i lucru, s-a grabit pacienta sa
raspunda, bucuroasa ca a facut-o pe terapeuta sa-9i asume res-
ponsabilitatea terminarii terapiei.
o saptamana mai tarziu a sunat pentru a spune ca a gasit un
alt terapeut.
Uneori, terapeutii "de treaba" ies pe ultimulloc.
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri narcisic('
!
GRE;;EALA 56
Mama cea critica
o terapeuHl. cu cincisprezece ani de experienta, dar fara doc-

torat, avea In terapie 0 pacienta nestatornica, provocatoare, bor-
derline. La un moment dat pe parcursul terapiei, pacienta, cu
mare difieultate, a reu~it sa-~i obtina doctoratulin domeniul ~ti-
intifie. Pacienta a folosit acum acest lucru ca sa-~i atace terapeu-
ta, pentru ca era indolenta ~inu-~i obtinea propriul doctorat, pen-
tru ca nu avea suficienHl. pregatire academiea pentru a fi 0
terapeuta adecvata, pentru ca 0 dezamagise ~i 0 privase de anu-
mite lucruri.
- Este ridieol, spunea pacienta. Cand 0 sa va luati doctora-
tul? Poftim, eu va sunt pacienta ~iam doctoratul ~i dumneavoas-
tra nu-l aveti.
- Ce-ar Insemna pentru dumneavoastra daca a~ avea docto-
ratul? raspundea terapeuta.
- Ar insemna ca ati fi In stare sa ma ajutati mai mult. Nea-
vand doctoratul, ma vaduviti de propria mea ~ansa de a ma bu-
cura de sana tate mintala. Pe cuvant. Este ridieo!. Toti terapeu-
tii prietenilor mei au doctorate. De ce nu va inscrieti la
Columbia? Universitatea New York. $i sa nu-mi spuneti ca nu
aveti bani, pentru ca ati putea beneficia de un imprumut pen-
tru studenti.

193
Terapeuta avusese ~i ea propriile sale indoieli cu privire la

lipsa recunoa~terii sale academiee, Indoieli care-i fusesera con-
firmate ~i de catre autoritatile competente in acordarea atesta-
tului de libera practica, de catre companiile de asigurari ~i
chiar de catre 0 parte din colegii ei. Totu~i beneficiase de 0 pre-
gatire excelenta, i~i terminase cu succes propria psihanaliza ~i
fusese 0 practicanta de succes ~i foarte eficienta ani de zile. In
esenta, aceasta era 0 ciocnire intre 0 pacienta care fusese frus-
trata de mama sa (maternalism necorespunzator) ~i 0 terape-
uta care avusese 0 mama critica ce 0 abuzase verbal ~i care Ii
~tirbise permanent meritele. Prin urmare, ori de cate ori pa-
cienta izbucnea Intr-unul dintre barajele sale critice, terapeu-
ta devenea nelini~tita. Era suficient de iscusita ~i avea destula
experienta ca sa nu comita vreo gafa majora, cum ar fi sa se
apere sau sa-~i atace pacienta. Totu~i solutia cea mai buna cu
care a putut veni a fost sa-i sugereze pacientei sa-~i gaseasca
un alt terapeut.
_ Daca va privez In felul care vorbiti, i-a spus terapeuta,
atunci poate ca ar trebui sa va cautati un alt terapeut, unul care
sa aiba gradele academice pe care Ie doriti.
_ Poate ca 0 sa fac asta, a raspuns pacienta.
Au mai continuat a~a timp de alte cateva luni. Nelini~tea te-
rapeutei cre~tea. Aceasta nelini~te se datora retrezirii furiei pro-
prii fata de mama sa cea critica. A mceput tot mai mult sa-~i vada
pacienta ca pe 0 mama critica, dorind sa 0 anihileze. Temandu-se
ca aceasta furie ar putea erupe ~i deveni de necontrolat, terape-
uta tot merge a pe ideea terminarii terapiei ~i, in cele din urma,
~i-a ajutat pacienta sa-~i gaseasca alta terapeuta.
_ 0 sa fiti multumita de aceasta feme ie, a spus terapeuta. $i
nu numai ca este 0 foarte buna terapeuta, dar are ~i un doctorat
101 gre~eli In psihoterapie • Contratra nsferu ri narcisice
-L
194
obtinut la 0 ~coala foarte buna. Dati-i 0 ~ansa ~i dad nu merge,
ma ofer sa va recomand pe altcineva.
Un raspuns terapeutic corect ar fi fost ca terapeuta sa empa-
tizeze cu furia pacientei legata de !ipsa unui "maternalism sufi-
cient de bun", sa-i ofere mediul de continere care-i lipsise in co-
pilarie ~i sa-i permita sa-~i con~tientizeze sentimentele negative,
pentru a putea ajunge la dorintele de dincolo de ele.

I ,I{E?EALA 57
Terapeutul care ~i-a exploatat

fi na ncia r pacientu I
Pacientul era un barbat la patruzeci de ani, foarte frumos ~i

de 0 inteligenta remarcabila, care se bucurase pe buna dreptate
de succes in cariera sa in momentul in care ~i-a inceput terapia
cu un renumit terapeut. Terapeutull-a convins sa renunte la ca-
riera sa ~i sa inceapa sa aiba propriii sai pacienti, sub auspiciile
~isupervizarea terapeutului, in timp ce-~i continua ~ipropria sa
terapie. Pacientul era homosexual ~i fusese total respins de catre
tatal sau, muncitor; acum i~i gasise aparent un tata care il apre-
cia ~i care urma sa-l ia drept ucenic in breasla sa. In mod firesc,
era incantat de aceasta perspectiva.
Totu~i pacientul nu avusese absolut niciun fel de pregatire in
terapie, nici macar un curs de psihologie in cadrul colegiului.
_ Cum Dumnezeul, ~i-a intrebat el analistul, 0 sa fac eu tera-
pie? Nu ~tiu ce fac. Nu ~tiu nimic despre problemele emotionale.
_ Nu-ti face griji, i-a raspuns terapeutul. 0 sa fac eu inter-
viurile initiale, 0 sa stabilesc diagnosticul ~i planul de tratament
~i 0 sa-ti supervizez terapia indeaproape.
Pacientul era ~ovaielnic ~i ingrozit la gandul de a-~i trata pa-
cientii fara sa aiba nicio pregatire; totu~i "tata ~tie cel mai bine".
101 gre~eliln psihoterapie· Contratransferuri narcisice
1
196
A renuntat la serviciul sau ~i a primit un cabinet mic In cladirea
terapeutului. Cum terapeutul era renumit, avea foarte multi pa-
cienti pe care sa-i recomande. Veneau multi, adesea fara niciun
interviu initial sau plan de tratament, iar supervizarea promisa
se reducea la trei sau patru propozitii la finalul ~edintelor de te-
rapie platite de pacient. Pacientul ca~tiga uneori ~i 1 000 de do-
lari pe saptamana pentru mentorul sau ~i prime a un stipendiu
de 150 de dolari pe saptamana. Din fericire, pacientul era 0 per-
soana atat de inteligenta, afectuoasa ~i plina de intuitie ~i avea
atata prezenta de spirit ~i integritate, Incat, chiar fara pregatire,
probabil ca Ie facuse pacientilor sai mult mai mult bine de cat
mentorul sau. eu toate acestea, tocmai pentru ca avea 0 aseme-
nea integritate, se simtea foarte vinovat. $i-a mai dat seama ca
se strecurase Intr-o cariera pentru care nu avea nicio forma de
acreditare, ca depindea In totalitate de terapeutul sau pentru re-
comandarea pacientilor ~i ca nu ar fi avut nicio forma de a se In-
tretine financiar fara el. Acest lucru 11facea sa se teama sa-l con-
trazica sau sa nu fie de acord cu cerintele sale.
Totu~i, Intr-un final, a Inceput sa fie din ce In ce mai furios la
ideea ca era exploatat; i-a adresat mentorului sau cererea de a-i
mari stipendiul, Insotindu-~i revendicarea cu 0 amenintare voa-
lata cu demisia.
- Nu ma ameninta, a raspuns terapeutul. Daca-mi faci orice
fel de probleme, 0 sa te dau In judecata pentru practica ilegala.
Pacientul a devenit confuz, furios, depresiv ~i anxios; In acel
moment s-a dus la alt terapeut. In cele din urma, a fost In stare,
cu multa greutate, sa-~i paraseasca fostul terapeut, dar a ramas
cu un sentiment de sine zdruncinat ~i cu 0 viata la fel de zdrun-
cinata. Nu ~i-a mai putut recupera cariera initiala ~i a simtit ca
nu putea sa aiba con~tiinta Impacata daca ar fi continuat sa faca
1
197
terapie. Din fericire, a gasit un alt terapeut care chiar i-a fost un
tata bun ~i a putut astfel depa~i lucrurile care-l afectasera In cei
~ase ani cu fostul terapeut.
Terapeutul din acest caz a avut un acting out al sentimente-
lor sale de omniscient a narcisica, aparandu-se toto data contra
complexului oedipian In forma negativa. In plan con~tient, sim-
tea ca 11ajuta pe buna dreptate pe acest pacient, luandu-l sub ari-
pa sa ~i oferindu-i 0 noua ocupatie. A simtit ca pacientul era foar-
te potrivit sa fie terapeut ~i ca ar fi fost terapeutic pentru el sa
traiasca sentimentul de a-i ajuta pe altii. Intr-o anumita masura
chiar era. Totu~i, incon~tient, terapeutul11 transforma pe pacient
In propria extensie narcisica, modelandu-l dupa propria sa ima-
gine, fara sa tina cont de ce-~i dorea 9i el. II 9i dispretuia incon-
9tient pe pacient, pentru ca era homosexual 9i 19irespingea pro-
pria homosexualitate latenta, exploatandu-i nevoia de a avea un
tata bun care sa-l accepte ca barbat. Purtandu-se astfel dispretui-
tor fata de pacient, 19inega propriile nevoi homosexuale, proiec-
tandu-le asupra pacientului 9i denigrandu-le; prin urmare, pro-
pria sa ura de sine era Indreptata catre exterior, catre pacient.
Din nefericire, trasaturile de caracter narcisice, sadice 9i psi-
hop ate ale terapeutului erau atat de egosintonice, Incat nicio su-
pervizare ~i nicio analiza de formare nu putusera sa-l faca sa Ie
con9tientizeze.
101 grel'eli in psihoterapie· Contratransferuri narcisice
1
GRE?EALA 58
Interpretarea incompleta
Intr-una dintre ~edintele sale cu 0 terapeuta foarte cultivata

~i rafinata, un tanar pacient a vorbit pe un ton depreciativ de-
spre relatiile sale cu femeile.
- Ma simt atat de frustrat. Nici nu va pot spune cat de frus-
trat ma simt. Frustrat ~i furios. Pur ~i simplu, se pare ca nu ajung
niciunde cu tipul de femei de care ma simt atras.
- De ce tip de femei va simtiti atras? a intrebat terapeuta.
- Sunt atras de femei care sunt, nu ~tiu... cred ca ceea ce in-
cere sa spun este ca ma simt atras de femei pe care Ie consider
superioare mie - femei care sunt rafinate, independente ~i in-
teligente. Dar sunt mereu respins de ele. Intotdeauna se dove-
desc a fi obraznice, ni~te ticaloase afurisite, care sunt innebuni-
te sa ma respinga ~i sa ma faca sa ma simt prost. Apoi ma simt
frustrat ~i furios ~i a~ vrea sa Ie fac ceva - adica sa Ie resping,
sa Ie chinui, sa Ie umilesc. Uneori, da, uneori chiar mi-am ima-
ginat cum ar fi sa Ie spoiesc cu rahat pe fata. Poate credeti ca e
oribil. Ce parere aveti despre toate astea?
Terapeuta a facut 0 pauza, apoi a venit cu interpretarea.
"Cred ca atunci cand vorbiti despre frustrarea ~i furia dumnea-
voastra fata de femeile rafinate, independente ~i inteligente, pe
care doriti sa Ie chinuiti ~i umiliti, de fapt vorbiti despre mine.
J
Va transferati mama care v-a frustrat ~i v-a respins asupra mea 199
~i-mi spuneti ca sunteti furios pe mine ~i ca vreti sa ma chinuiti
pentru ca dumneavoastra credeti ca eu 0 sa va resping ~i 0 sa va
chinui. Intr-un fel, cred ca ma avertizati ca s-ar putea sa ma dis-
trugeti, pentru ceea ce reprezint pentru dumneavoastra."
Pacientul a ascultat interpretarea ~i a parut sa 0 asimileze; to-
tu~i, pe tot parcursul ~edintei, a devenit depresiv, ursuz ~i a ra-
mas la fel timp de mai multe ~edinte dupa aceea. De ce depre-
sie? De ce retragere?
Terapeuta daduse 0 interpretare corecta, dar incompleta. Prin
nemultumirile cu privire la femeile din viata sa pe care le-a co-
municat terapeutei, pacientul avea 0 nevoie ~i cauta ceva anu-
me - cauta sa se lege emotional ~i libidinal de un obiect, pen-
tru ca ~edintele anterioare li trezisera sentimente de tandrete ~i
dragoste fata de terapeuta. Nemultumirile sale erau 0 incercare
de a-~i respinge aceste sentimente noi, dar ~i amenintatoare de
tandrete. In mod indirect, i~i intreba terapeuta daca putea sa aiba
incredere in ea, daca putea sa-~i lase garda jos cu ea, daca se pu-
tea abandona, fara sa ri~te suferintele ~i umilintele traite ante-
rior. Terapeuta nu fusese in stare sa-i dea pacientului aceasta par-
te de interpretare, din cauza contratransferului ei narcisic. Ea se
raportase doar la furia lui ~i la tendintele lui devalorizante fata
de femei ~i se simtise, prin identificare la modul general cu fe-
meile, ranita narcisic de criticile pacientului cu privire la "femei-
Ie obraznice ~i ticaloase". Nu putuse sa fie empatica ~i receptiva
la sentimentele sale tandre ~ivulnerabile. Interpretarea ei incom-
pleta se axase doar pe 0 latura negativa, reu~ind astfel sa-l alie-
neze pe pacient.

GRE?EALA 59
Tera peuta lnsa reinata
Cand 0 terapeuta a ramas insarcinata, unul dintre pacienti a

inceput sa-~i manifeste dezaprobarea fata de starea ei.
- Nu sunteti la 0 varsta earn inaintata ca sa mai aveti un co-
pil? a intrebat ella un moment dat, indemnat de ea. $i aHa data
a mai spus: "Sincer sa fiu, cred ca femeile arata bondoace rand
sunt insarcinate". Cu aHa ocazie a mai spus: "Ma a~teptam sa
doriti sa va dedicati carie rei dumneavoastra, sa ajutati pacientii,
nu sa faceti copii".
La nivel con~tient, pacienta putea mtelege de unde veneau toa-
te aceste lucruri. Cand pacientul avea trei ani, mama sa a ramas m-
sarcinata ~i s-a straduit foarte mult sa-l pregateasca pentru venirea
pe lume a unei surioare. Ea citise ni~te carti practice de psihologie
care recomandau acest lucru, dar mersese prea departe, pana mtr-un
punct m care pacientuli~i dorise sa spuna: lICata, e suficient!" In si-
nea sa, pacientulmcepuse din ce m ce mai mult sa deteste faptul ca
mama sa era msarcinata ~i i se parea urata (era yorba de ura sa le-
gata de faptul ca-i altera modulm care 0 percepea). Apoi, cand s-a
nascut copilul, care era fetita - ceea ce-~idorise mama sa mtotdea-
una -, bebelu~ul s-a bucurat de foarte multa atentie, mult mai mul-
ta decat primise vreodata pacientul. Acum, el transfera imaginea
mamei sale gravide, pe care 0 respinsese, asupra terapeutei.

Terapeuta a inteles acest lucru, dar incon~tient ei i-a displacut 201
faptul ca pacientul 0 discreditase. S-a simtit ranita narcisic. Pa-
cientul reprezenta proiectia propriului ei superego, care, in mod
similar, avea 0 atitudine dispretuitoare cu privire la maternitate.
Propria ei imagine de sine nu era cea de mama, ci de femeie de
cariera, puternica ~iindependenta, ~i avusese conflicte majore le-
gate de alegerea intre cariera ~i maternitate, care 0 fikusera sa 0
amane pe cea din urma pana spre varsta de patruzeci de ani. La
un nivel mai profund, acest conflict avea legatura cu un altul, cu
faptul de a fi femeie ~i, mai precis, cu propria ei feminitate. In fa-
milia sa, prin traditie, se pusese mare pret pe virtu tile masculi-
ne, in timp ce calitatile feminine erau discreditate. Prin urmare,
atitudinea negativa a pacientului cu privire la sarcina ei era 0
recreare a intampHirilor prin care trecuse in copilaria ei. Is-au
retrezit astfel sentimentele de inferioritate cu privire la feminita-
tea ei ~i rana narcisica legata de aceste conflicte s-a redeschis.
Ca urmare, terapeuta s-a trezit ca a inceput sa fie defensiva
fata de pacient cu privire la sarcina ei. "Eu una cred ca femeile
insarcinate sunt frumoase", a spus ea la un moment dat. $i aHa
data I-a intrebat direct, far a menajamente: "Poate ca sarcina mea
va reaminte~te de situatia cu mama dumneavoastra. V-ati gan-
dit vreodata la asta?"
Bineinteles ca pacientul se gandise la asta, dar modulin care
terapeuta i-a readus acum acest lucru in atentie I-a determinat
sa-~i doreasca sa 0 ignore ~i sa-~i continue atacul.
Relatia terapeutica a ramas in impas pe tot parcursul sarcinii
~inumai dupa aceea cei doi ~i-au putut depa~i atitudinile defen-
sive ~i ~i-au reluat calatoria in cautarea adevarului.
1
GRE~EALA 60
Terapeutul care s-a simtit

u mi lit de a psi hotica
El era un tanar terapeut care lucra intr-un spital de psihiatrie

~icare se ata~ase de 0 pacienta tanara ~ifrumoasa. Pacienta nu era
doar frumoasa, ci emana ~i un aer de mare intelepciune ~i incre-
dere. Avea mereu pe chip un zambet atotcunoscator, un mers ma-
iestuos, 0 ridicare a sprancenelor plina de intelesuri. Era ca ~icum,
uitandu-se la cineva cu ochii ei de un albastru deschis, ar fi putut
sa vada pana in adancul sufletului lui. Asta se intampla mereu,
ori de cate ori terapeutul"venea s-o vada", a~a cum zicea ea. Se
uita lung la el, in felul ei atotcunoscator ~i el se simtea cunoscut.
Exista pacienti psihotici care sunt psihotici intr-o maniera ge-
niala, care pot convinge pe aproape oricine ca iluziile pe care Ie
nutresc despre ei ~i lume sunt reale. Iluzia acestei femei era ca
este omniscienta. Nu spunea acest lucru in mod direct; se putea,
in schimb, deduce, in mod indirect, prin ceea ce spunea ~i cum
se comporta. Avea tendinta de a vorbi criptic, a~a cum 0 fac muip
psihotici - 0 aparare de care avea nevoie pentru a putea supra-
vietui intr-un mediu familial ostil. Cand vorbea in acest mod
calm, intelept ~i obscur, uitandu-se in ochii terapeutului cu 0 ri-
dicare a sprancenelor plina de inteles, terapeutul nu putea dedit
.J
sa creada ca era ceva adevar in ceea ce spunea. A~a ca 0 asculta 203
cu mult respect ~i da, chiar cu admiratie, in ciuda faptului ca,
atunci dind nu era la ~edintele de terapie cu el, ea avea tendin-
ta sa picteze portrete intunecate, sumbre de oameni inspaiman-
tatori pe peretii camerei sale, folosindu-se uneori de propriile fe-
cale pentru a Ie accentua anumite trasaturi ~i manifestand ~i in
alte moduri un acting out al maniei sale discordante, care parea
ca dezminte iluzia sa de intelepciune calma.
Thnarul avea 0 nevoie narcisica de a fuziona cu 0 figura mater-
na omniscienta, care decurgea dintr-o fixatie din stadiul oral, pe
care n-o depa~ise complet in propria sa terapie. Prin urmare, con-
tinua sa fie din ce in ce mai mult fermecat de aceasta pacienta.
Totu~i pacienta incepea sa-~i piarda din ce in ce mai mult in-
teresul pentru terapie ~i pentru terapeut. Intarzia la ~edinte ~i
vorbea chiar mai criptic, ca el sa nu mai poata intelege ceea ce
spunea. Apoi a inceput sa fie din ce in ce mai critica cu el, chiar
sa gesticuleze ~i sa rada de el. "Sunt lucruri pe care nu poti sa Ie
~tii",raspundea ea, dind el insista sa inteleaga ceea ce spunea.
"Sunt lucruri pe care nu e~ti pregatit sa Ie ~tii."
- $i cand 0 sa fiu pregatit?
- Cand 0 sa fii.
- Cand 0 sa fie asta?
- 0 sa ~tii cand va veni timpul.
-0 sa ~tiu.
- Da ... 0 sa ~tii.
Terapeutul era din ce in ce mai furios pe ea. Se simtea umilit
de ea. Con~tient, i~i dadea seama ca era 0 femeie cu probleme
grave; dar, incon~tient, dezvoltase sentimente contratransferen-
tiale fata de ea. Fara sa-~i dea seama, ea devenise pentru el mult
dorita sa mama omniscient a, care avea sa-l faca iar sa se simta

204
implinit, prin acceptarea ei. Totu$i ea nu-l acceptase; la fel ca
mama sa, ea nu-l considerase demn de lumea sa interioara $i-l
exclusese. Atat de convingcltor era sistemul ei iluzoriu $i suscep-
tibilitatea lui cu privire la acest sistem era atat de mare, incat, in
ciuda pregatirii sale profesionale, a fost total prins in el.
Cand pacienta nu s-a mai prezentat la urmatoarele $edinte, el
$i-a exprimat furia fata de ea cu supervizorul sau. Amandoi $i-au
dat seama ca el era prea prins in vartej ca sa continue terapia cu
ea $i i s-a luat cazul. Nu a fost nici primul, dar nici ultimul tera-
peut care sa sufere aceasta soarta cu acest gen de pacienta.
j
CiRE?EALA 61
Terapeutul plin de grandoare?i

pacienta seducatoare ?i submisiva
Un terapeut novice nU-$i rezolvase nevoia de a fi special, in-

radikinata in relatia cu mama sa, care, de la cea mai frageda va.r-
sta, il tratase de parca ar fi fost intr-adevar cea mai speciala fiin-
ta de pe pamant. Totu$i, aceasta relatie cu mama sa s-a incheiat
brusc cand ea a murit de cancer. Ulterior, tatal sau $i mama sa vi-
trega nu I-au tratat deloc ca $i cum ar fi fost special; dimpotriva,
I-au tratat ca pe un copil rasfatat $i cu multe nevoi $i I-au ridicu-
lizat. Ca adult, inca mai avea nevoie sa fie tratat special $i acest
punct slab al caracterului sau I-a impiedicat adesea in terapie.
a tanara femeie, foarte atragatoare, borderline a venit la te-
rapie plangandu-se de abuzul sexual pe care-l suferise din par-
tea fratelui ei mai mare cand era copil $i de relatiile ei actuale cu
barbatii, dintre care niciuna nu 0 multumea, neputand avea in-
credere. "De obicei ajung sa-i resping", a spus ea. "De fapt, eu
sunt mereu cea care rupe relatia, de obicei destul de brusc." Te-
rapeutul nu a acordat suficienta atentie acestor avertizari, pen-
tru ca se simtea atras de tanara. Se simtea atras de ea pentru ca
inca de la inceput ea se raportase la el intr-o maniera submisiva,
seducatoare.
j
206 I se adresa folosindu-i titlul, "dr. ", de ca.teva ori in
cursul unei ~edinte, ii zambea admirativ, de parca s-ar fi uitat la
Dumnezeu, inclinandu-~i u~or capul, se scuza mereu ~i se sub-
estima fata de el, tratandu-l in toate aspectele cu eel mai mare
respect ~i cu multa admiratie. In timp ce aparent terapeutul ra-
manea cu garda sus, incon~tient, el"sugea la sanul" acestei "zane
bune", care-~i daduse seama ce terapeut special era el. Intr-o zi,
pacienta a povestit un vis.
Am visat ca eram fn cabinetul dumneavoastra - dumneavoastra,

eu pi prietenul meu - pi eram toti fndragostiti unii de a1tii pi doream
cu totii sa facem sex. Ma simteam ca pi cum eram fndragostita de
prietenul meu, dar eram fn acelapi timp fndragostita pi de dumnea-
voastra pi dumneavoastra erati fndragostit de mine, dar amfmdoi
ptiam ca n-o sa facem niciodata sex, pentru ca loialitatea mea era fn
primul rfmd fata de prietenul meu. Oar ptiind ca erati fndragostit de
mine, am putut sa am suficienta fncredere sa fac terapie ...
Terapeutul a simtit mai mult decat un fior de anxietate cand

a auzit acest vis, dar n-a acordat suficienta atentie acestui sen-
timent. Inca 0 data, 0 alta parte din el, grandoarea sa narcisi-
ca., "supsese la san" ~i el se simtise flatat de aceasta oferta de
intimitate.
De~i analizase pacienti borderline ~iii erau cunoscute teoriile
cu privire la submisivitatea lor - care era intotdeauna 0 defen-
sa impotriva dorintei de a domina, 0 forma de lini~tire, conce-
puta pentru a controla atat agresivitatea terapeutului, cat ~i pe
cea a pacientilor -, nu le-a prea acordat multa atentie in acest
caz. Era adormit, sed us, hipnotizat, din cauza nevoii sale contra-
transferentiale de a fi idolatrizat. A convins-o pe pacienta sa vina
-1
de doua ori pe saptamana la terapie ~i a inceput sa se gandeas- 207
ca la ea ~i intre ~edinte, gandindu-se ce pacienta pUkuta era, in-
trebandu-se de ce nu puteau fi toti pacientii la fel de draguti, de
adoratori ~i cooperanti ca ea. De Craciun i-a dat un ornament
special pe care-l facuse chiar ea, spunandu-i ca dorea sa se gan-
deasca la ea pe timpul vacantei. $i el s-a gandit la ea in timpul
vacantei ~i dupa aceea.
Apoi, la 0 ~edinta, a venit ~i a spus cu frivolitate ca revenea
la 0 ~edinta pe saptamana. A mentionat acest lucru in treacat, de
pard nu era important ~i a trecut mai departe sa discute ni~te
probleme pe care Ie avea cu prietenul ei.
Terapeutul s-a simtit furios. "Asta e tot? V-ati decis sa reve-
niti la 0 data pe saptamana, pur ~i simplu?"
- Da. De ce? Pacienta s-a uitat la el surprinsa.
- Nu credeti ca.trebuia sa discutati asta cu mine?
- De ce sa discut cu dumneavoastra? Eu sunt cea care pla-
te~te. Este terapia mea. Sunt prizoniera dumneavoastra sau ceva
de genul acesta? Intreaga atitudine a pacientei se schimbase
brusc. Ii disparuse total submisivitatea. Ii vorbea in schimb pe
un ton plin de dispret ~i frivolitate. lICe, trebuie sa va cer permi-
siunea pentru tot ce fac? Sunteti tatal meu sau ceva de genul
acesta?"
- M-am gandit doar ca ar fi fost elegant dad m-ati fi inclus
in luarea deciziei, i-a scapat terapeutului.
- Pai, imi pare rau ca va simtiti jignit. Dar trebuie sa fac ceea
ce simt ca este bine pentru mine.
Pusese punctul pe i; el se simtea jignit ~i ea s-a cufundat in ta-
cere tot restul ~edintei. Pana la finalul ~edintei, el s-a infuriat la
gandul ca ea il tradase - il sedusese ~i-l facuse s-o iubeasca ~i
acum 11abandona (la fel cum facuse ~i mama sa) - ~i a avut un
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri narcisice
1
208
acting out al furiei sale, intrerupand-o in mijlocul propozitiei $i
informand-o, intr-o maniera rece, ca-i expirase timpul.
Toata saptamana fantazase cum sa incheie terapia cu ea
intr-un mod ranchiunos, rautacios. Daca $i-ar fi putut control a
aceste sentimente de contra transfer, $i-ar fi putut da seama ca
acesta era de fapt modulin care pacienta se simtea fata de el, ca
ea dorea sa-l termine, pe de-o parte pentru a avea un acting out
al resentimentelor pe care Ie acumulase datorita faptului ca a tre-
buit sa fie submisiva fata de el $i, pe de alta parte, ca defensa
contra sentimentelor sale reale de tandrete $i dorinta care ie$eau
la suprafata in acel moment. El nU-$i controla sentimentele, prin
urmare era total nepregatit pentru ce urma sa se illtample la ur-
matoarea $edinta.
Ea a venit iritata, spunandu-i direct ca renunta la terapie, pen-
tru ca nu mai putea avea incredere in el dupa ultima $edinta.
"Ati fost nervos pe mine $i n-ati putut accepta asta. M-ati intre-
rupt la finalul $edintei de parca-a$ fi fost un nimic. $titi cat de
sensibila sunt atunci cand mi se taie yorba $i totu$i ati facut-o.
Nu mai pot ramane in terapie cu dumneavoastra acum. Renunt
$i asta e. Aveti ceva de spus?" S-a uitat urat la el. Inca 0 data, nu
mai avea nimic din submisivitatea anterioara; facuse 0 intoarce-
re de 180 de grade. II respingea acum pe terapeut, la fel cum fa-
cuse cu toti barbatii din viata ei. $i pentru ca el se zbatea in chi-
nurile furiei contratransferentiale, nu se putea gandi la ce i-ar fi
putut spune.
- Nu, n-am nimic de spus, i-a zis el, disimulandu-$i furia sub
masca calmitatii. Daca doriti sa renuntati, $titi pe unde sa ie$iti.
Ea a plecat cu un zambet triumfator. El $i-a petrecut cateva
zile bune suferind cumplit din cauza ei, fantazand ill diferite mo-
duri ca 0 distruge. Dupa 0 sap taman a, a sunat-o $i a rugat-o sa
J
209
vina pentru 0 $edinta de incheiere $i ea a fost de acord. Totw;;i,
la aceasta $edinta, terapeutul era inca prea furios pentru a putea
fi obiectiv $i tot ce i-a spus a parut ca 0 acuzatie sau ca un atac.
I-a spus ca ea avea un acting out al sentimentelor de furie fata
de fratele ei mai mare, ca nU-$i facea niciun bine $i ca ar trebui
sa se mai gandeasca. Ea a fost de acord sa se mai gandeasca, dar
de fapt se hotarase deja $i venise doar pentru a-I alina. Era acum
prea speriata de el ca sa mai continue, prea speriata ca el putea
la un moment dat sa se razbune. L-a sunat in ziua urmatoare,
sa-i spuna di i$i men tinea hotararea de a renunta ~i ca se decise-
se sa mearga la 0 terapeuta. Terapeutul i-a urat succes.
Apoi, ca 0 ultima lovitura, I-a intrebat: "Ma intrebam, mai
sunteti ~i dumneavoastra in terapie?"
Terapeutul a ras oarecum amar: "Nu, draga mea, nu sunt in
terapie".
In cateva zile ~i-a sunat fosta terapeuta. "Virginia, iti mai
aminte~ti de mica mea problema, de nevoia mea ca femeile sa
ma trateze special? De care crezusem ca am sdipat? Cred ca inca
mai am nevoie sa-ti vorbesc despre asta."

n-o
o OJ
:J r-+
r-+~
~ C
OJ N
~ ro
ro n
N 1--1
-'. -'. 1--1
lJ)CL I
r-+ro OJ
ro
:JOQ
..r-+ ~
OJcro
"lJ)
ro
-'.
CL
ro
Introducere
Urmatoarele patruzeci de cazuri prezinta exemple in care tera-

peuW manifesta rezistenta fata de diferite aspecte ale procesului
terapeutic, impiedidind astfel progresul terapeutic. Adesea, rezis-
tentele lor sunt determinate de rezistentele pacientilor; alteori, ele
i~i au pe deplin originea in interiorullor - ca atunci cand un te-
rapeut manifesta rezistenta fata de exprimarea vulnerabilitatii ~i
dorintei pacientilor, pentru ca nici ell ea nu ~i-arezolvat exact ace-
Ie sentimente de vulnerabilitate ~i dorinta, negandu-le existenta.
Uneori, aceste rezistente sunt in mare masura caracterologice, avan-
du-~i originea in complexele ~i fixatiile terapeutului; alteori, ele
sunt culturale, decurgand din valorile, ideologiile ~i prejudecatile
predominante in mediul cultural in care terapeutul a crescut.
Cand vorbim despre rezistente caracterologice, ne referim la
rezistentele legate de a fi blocat emotional intr-o forma sau alta.
Astfel de rezistente pot, de exemplu, decurge din factori de per-
sonalitate de tip narcisic, isteric, sadomasochist, obsesiv-com-
pulsiv, pasiv-feminin, falic-narcisic, masculin-agresiv sau din
combinarea lor.
Terapeutii narcisici pot manifesta rezistenta cand se confrun-
ta cu grandoarea sau furia pacientilor, putandu-le, prin urmare,
cultiva acestora dependenta ~i intari sinele fals. TerapeuW iste-
rici sunt inclinati sa evite sa se confrunte cu sentimentele eroti-
ce ale pacientilor, dar ~i cu ale lor, ceea ce inseamna ca de obicei
101 gre~eli in psihoterapie • Patruzeci de gre?eli de contrarezistenia

214
exista un acting out sexual subtil, care nu este discutat ~i care Ie
poate sabota relatia. Terapeutii sadomasochi~ti au tendinta de a
evita manifestarile de bla.ndete - a~a cum se intampla cu tipu-
rile falic-narcisice ~i masculin-agresive -, putandu-~i astfel men-
tine pacientii blocati intr-o zona a furiei. Terapeutii obsesiv-com-
pulsivi s-ar putea sa nu-~i doreasca sa auda anumite evenimente
traumatice din vie tile pacientilor, care sa Ie reaminteasca de cele
similare din propria lor viata, in timp ce terapeutii pasiv-femi-
nini au tendinta de a manifesta rezistenta fata de exprimarile cri-
tice sau ostile fata de ei. Orice defect caracterologic, de care te-
rapeutul ar trebui macar sa fie con~tient, poate cauza probleme
in diada terapeutica.
Poate cele mai grave dintre rezistentele caracterologice sunt
acelea care decurg din tulburarile de personalitate in care simp-
tomele sunt egosintonice, prin urmare, ele nu vor fi niciodata re-
cunoscute ~i rezolvate. De exemplu, terapeutii pot avea nevoia
de a-~i domina ~i control a pacientii; facand acest lucru, in mod
incon~tient vor avea un acting out al sentimentelor primitive de
agresiune, mentinand astfel 0 falsa senzatie de control ~i 0 stare
de bine care exclud posibilitatea de a se analiza mai indeaproa-
pe. Ori de cate ori apararile nevrotice ale unui terapeut par reu-
~ite, exista de fapt 0 rezistenta cu privire la analiza lor.
~i dad rezistentele caracterologice ale terapeutilor sunt de
obicei discutate in supervizare, rezistentele culturale sunt cel mai
adesea trecute cu vederea. Este important sa se recunoasca totu~i
cat de mult pot influenta in mod negativ terapia ~i aceste rezis-
tente. In general, este mult mai dificil din partea unui supervizor
sa-l confrunte pe supervizat cu privire la 0 idee preconceputa,
decat cu privire la un sentiment contratransferential manifestat
intr-un acting out.
j
215
Una dintre formele de contrarezistenta culturala cele mai
uzuale ~i mai periculoase prin implicatii se observa atunci cand
terapeutii se identifica pe sine - mai precis ca sine ideal - cu
o cauza, 0 religie sau 0 mi~care in masa. Aceia care se identifi-
ca cu 0 astfel de cauza, mi~care sau religie - indiferent daca au
sau nu calitatea recunoscuta de membru - vor fi adesea con-
vin~i ca doar ei au dreptate (ei "au dreptate" ~i cei care nu apar-
tin cauzei "gre~esc"), situatie in care se vor simti indreptatiti sa
aiba un transfer, 0 rezistenta, un acting out al sentimentelor
agresive fata de astfel de outsideri, fara a se simti vinovati. In
astfel de situatii, cauza, religia sau mi9carea respectiva devine
o proiectie a imaginii ideale a terapeutului, iar acele parti din
sine pe care nu doresc sa Ie recunoasca sunt proiectate pe cei
din afara; ei ~i mi9carile lor sunt "bune", iar ceilalti sunt "rai".
In diada terapeutica, cand un terapeut prime~te un pacient care
pare sa fie "de cealalta parte", incon~tient terapeutul poate sa
aiba rezistenta fat a de anumite manifestari ale pacientului, pe
care Ie consider a "rele" sau "gre9ite", facand astfel ca procesul
terapeutic sa deraieze.
Recent, feminismul a devenit 0 astfel de cauza. Toti cei care se
identifica cu feminismul, femei 9i barbati, ajung adesea sa crea-
da ca optiunea lor este singura posibila. Ei "au dreptate" 9i cei
care nu accepta "evanghelia" feminismului "gregesc". Terapeutii
care se identifica cu feminismul vor manifesta rezistenta fata de
pacientii (barbati) pe care-i catalogheaza drept "sexi9ti" 9i fata de
pacientele care sunt considerate "neghioabe" 9i vor respinge ori-
ce idei care sunt contrare doctrinei feministe. De fapt, terapeute-
Ie feministe percep uneori orice acuza adusa sistemului lor de cre-
dinte drept un atac asupra lor inse9i - pentru ca ele s-au
identificat cu mi9carea - 9ivor raspunde cu furie narcisica la ori-
101 gre~eli1n psihoterapie • Patruzeci de gre~eli de contrarezistenta
j
216
ce amenintari de acest gen. Pentru ca feminismul este acum la
moda 9i a devenit 0 forta foarte influenta, am indus cateva ca-
zuri care demonstreaza cum el poate duce la rezistente terapeu-
tice 9i cum poate impiedica progresul.
Prejudecati de diferite tipuri scapa neobservate in cadrul su-
pervizarii. Ele raman totU9i surse puternice de rezistenta pentru
terapeuti. Prejudecatile pot fi de natura rasiala, religioasa, sexu-
ala, ideologica, nationala sau regionala. Terapeutii de rasa alba
pot avea prejudecati mai mult sau mai putin incon~tiente fata de
afro-americani, care iau forma rezistentelor din terapie, ~i, in
mod similar, terapeuti afro-americani pot avea prejudecati fata
de pacientii lor albi. Terapeutii pot avea idei preconcepute fata
de paciente 9i, la fel, terapeutele fata de pacienti. Americanii pot
avea prejudecati fata de bulgari 9i invers. Liberalii pot avea pre-
conceptii fata de conservatori ~i invers. Nordi~tii pot avea pre-
judecati fata de sudi9ti ~i invers. Evreii pot avea prejudecati fata
de catolici 9i invers.
Un terapeut nordist din mediul urban poate avea ca pacient
un sudist din mediu rural, cu un puternic accent sudist. Din ca-
uza mediului sau cultural, terapeutul ar putea avea prejudecati
cu privire la accentele sudiste, considerandu-Ie suparatoare, ceea
ce ar putea atrage dupa sine egecul sau total in ceea ce prive~te
capacitatea de a asculta ~i de a empatiza cu spusele pacientului.
In plus, terapeutul s-ar putea sa nu manifeste intelegere ascul-
tand povestiri despre viata din mediul rural, sudist, datorita re-
zistentelor soli de cu privire la povestirile legate de lin9aje ~i al-
tele asemenea, care circulau ~i erau aspru criticate in mediul sau
cultural. Pacientul provenind dintr-un astfel de mediu se va simti
judecat 9i se va retrage in sine, iar relatia terapeutica nu va mai
merge nicaieri.
RICHARD C. ROBERT1ELLO, GERALD SCHOENEWOLF
1
217
Am selectat 0 varietate de cazuri care reflecta 0 gama larga
de situatii, cu frecventa mare, implicand contrarezistente. Cand
a fost posibil, am aratat modul in care supervizarea ~i terapia au
fost eficiente in a rectifica aceste situatii. Cu siguranta, nu s-a pu-
tut acoperi tot; asta nu pentru ca anumite situatii au fost consi-
derate mai putin importante, ci pentru ca scopul acestei carti a
fost selectarea acelor cazuri cu care eram cei mai obi9nuiti. Poa-
te ca propriile noastre rezistente vor ie9i la suprafata in functie
de situatiile selectate.
Nu in ultimul rand, este interesant de observat ca majoritatea
terapeutilor prezentati in aceste cazuri ~i-au facut specializarile
in cele mai renumite institute. In ciuda procesului de eliminare
a a~a-zi~ilor candidati patogeni, a analizei de formare la fel de
riguroase, precum ~i a supervizarii activitatii, contrarezistentele
raman totu~i 0 realitate. Problema care se pune este legata de
faptul ca ceea ce inteleg membrii unui institut prin personalita-
te sanatoasa poate depinde, de asemenea, de propriile lor preju-
ded1ti; de exemplu, institutele traditionale vor cauta candidati
care sunt mai mult sau mai putin pasivi din punct de vedere
emotional ~i care imparta~esc pareri care coincid cu sistemul ac-
tual de credinte al respectivului institut. Astfel, un candidat poa-
te parea sa-~i fi "neutralizat" sentimentele agresive ~i erotice ~i
poate parea sa fi adoptat punctul de vedere psihanalitic "corect",
cand de fapt personalitatea sa poate avea aspecte psihopatolo-
gice grave, care au fost reprimate cu succes sau sublimate. Mai
exista pericolul ca acele institute sau ~coli de terapie sa devina -
la fel ca mi~carile discutate anterior - dogmatice, superioare ~i
elitiste in atitudine, presupunand implicit ca toti cei care apartin
~colii "au dreptate" ~i ceilalti "gre~esc". Unele dintre cazurile ur-
matoare speram sa dezvolte acest punct de vedere.
101 gre\ieli in psihoterapie • Patruzeci de gre;;eli de contrarezistenta
1
nn
a OJ
::J""O
-"
rl" rl"
-,
OJ a
-,
([) c
N
-" lT1
Vl
rl"
([)
::J
~rl"
([)
nOJ
-,
OJ
nrl"
([)
-,
a
a
O'Q
-'.
n([)
GRE~EALA 62
Terapeuta?i porcul misogin
Un barbat de 25 de ani era de cateva luni in terapie la 0 tera-

peuta mai in varsta, cand a inceput sa se axeze pe problemele
sale cu femeile.
- Pe scurt vorbind, a spus el, urasc americancele. Sunt atat
de ticaloase ~i pline de pretentii ~i, daca vreti sa ~titi, rasfatate.
$i ma dezgusta modulin care folosesc feminismul drept scuza
pentru a-~i manipula ~i controla sotii ~iiubitii. De fapt, m-am ho-
tarat sa ma vad doar cu femei care nu sunt americance. eu fe-
mei orientale, de exemplu. Ele chiar ~tiu cum sa trateze un bar-
bat. Da, de asta am nevoie, de 0 femeie far a pretentii ~i care sa
nu fie 0 ticaloasa ~i pe care sa ma pot baza ori de cate ori am ne-
voi sexuale. Am terminat-o cu americancele.
Terapeuta, 0 femeie matura, care nu era 0 feminista cu vederi
politice, a fost totu~i luata prin surprindere de astfel de diatribe
~i nu a putut raspunde cu empatie. S-a trezit gandind ca el era
"un porc misogin", facand in sinea ei comentarii de genul "In-
teleg, vrei pe cineva care sa-ti fie total supusa" sau "Da, femeile
orientale nu sunt la fel de libere ca americancele, a~a ca sunt mai
u~or de dominat".
Terapeuta a fost ranita narcisic de atacurile pacientului cu pri-
vire la americance ~i s-a simtit obligata sa Ie apere ~i sa se apere.
101 gre~eli in psihoterapie • (ontrarezistente caracterologice
1
222 Adica s-a identificat la modul general cu toate femeile; prin ur-
mare, un atac asupra americancelor a fost considerat implicit ca
un atac asupra ei. Totu~i, cu cat venea ea cu mai multe afirmatii
defensive, cu atat mai virulenta era critica lui. S-au bloc at ~i te-
rapia a capatat caracteristicile unei dispute neintrerupte.
Din fericire, ea a discutat problema cu supervizorul ei (bar-
bat), dandu-~i seama ca se simtea personal atacata de pacient.
Cu ajutorul supervizorului, a putut intelege ~i apoi renunta la
rezistenta ei cu privire la parerile pacientului despre femei, pen-
tru a empatiza cu baietelul care avea nevoie de 0 mama surogat
rabdatoare, care sa-l sustina ~i sa-l inteleaga.
Pacientul avusese 0 mama foarte agresiva ~i seducatoare,
care avea obiceiul sa se strecoare noaptea in patul sau, chiar ~i
in perioada sa de adolescenta medie ~i sa doarma cu el, dupa
ce se certa cu tatallui. Nu a existat niciun contact fizic de na-
tura sexuala, dar a fost foarte multa seductie emotionala. Prin
urmare, pacientul era speriat de femeile revendicative, speriat
nu doar de incalcarea tabuului incestului, ci ~i de fuziunea cu
mama sa, fiind cople~it de ea ~i pierzandu-~i identitatea sexu-
ala - ca sa nu mai mentionam trezirea fricii sale de castrare.
Din cauza acestei instabilitati cu privire la identitatea sa sexu-
ala, avea 0 personalitate de tip falic-narcisica ~i trebuia sa aiba
raporturi sexuale mai mult de 0 data pe zi, adesea suplimenta-
te de masturbare. Masculinitatea sa era atat de amenintata pana
~i de relatiile cu cele mai submisive femei, incat era cuprins de
anxietate; pana ~i cea mai benigna forma de impunere a unei
femei 11speria.
Cand pacientul a inceput sa-i faca avansuri sexuale terapeu-
tei, lucrurile au ajuns intr-un punct critic. Din nou, terapeuta s-a
simtit surprinsa ~i a simtit cum 0 invadeaza furia.
j
- Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca a~ face sex cu 223
dumneavoastra? il intreba, incercand sa-~i pastreze 0 atitudine
neutra, analitica.
- Nu ~tiu. Ce-ar fi sa incercam ~i sa vedem?
El nu era pregatit pentru analiza. A mai simtit ~i dezaproba-
rea terapeutei, lucru care I-a facut sa staruiasca mai mult in ac-
ting out-ul sentimentelor sale ~i in a rezista la analiza. Era de-
parte de punctul in care ar fi putut renunta la aparari, pentru a-~i
examina anxietatea cu privire la masculinitatea sa. In cele din
urma, dupa mai multe discutii cu supervizorul sau, terapeuta a
inceput sa mai lase de la ea. Cand pacientul vorbea despre casa-
toria cu 0 femeie orientala care sa-i indeplineasca nevoile, terapeu-
ta era in stare sa-l sustina, dandu-~i seama ca data fiind psihopa-
tologia lui, precum ~i educatia sa, 0 astfel de casatorie reprezenta
solutia cea mai viabila in acel moment.
101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistenie caracterologi, "

GRE~EALA 63
Terapeutul care a adormit
Un pacient avea un fel anume de a vorbi, in timp ce era in-

tins pe canapea, ca un discurs monoton. Toate propozitiile curgeau
Ia nesfaq>it ~i nu se crea niciodata un moment pentru ca terape-
utuI, un barbat mai in varsta, sa poata interveni. Neschimban-
du-se nimie, terapeutul s-a plictisit in timpul ~edintelor pacien-
tului 9i de cateva ori chiar a adormit.
A doua oara cand a adormit, s-a intamplat ca pacientul sa se
intoarca, simtind ceva ~i I-a surprins pe terapeut motaind pe
scaun.
- Dormiti? I-a intrebat el, profund jignit.
- Nu, a mintit terapeutul. Mi-am inchis doar ochii.
- Ah. Arc'itati ca ~i cum ati fi adormit.
- Daca v-ati inchipuit ca am adormit, la ce v-ati gandit? Cum
v-ati simtit?
Terapeutul a continuat sa parcurga procedura analitiea stan-
dard, fara a recunoa~te vreodata ca, de fapt, adormise. De ce? In
aparenta pentru ca nu dorea sa-l jigneasca pe pacient; la un ni-
vel mai profund, pentru ca-i era friea atat de propriile sentimen-
te, cat ~i de cele ale pacientului, sentimente de furie ~i de dorin-
ta. Pacientul manifestase rezistenta in a-i permite terapeutului
sa-~i aduca propria contributie la cele mai profunde ganduri ale
1
sale. Era ca ~i cum terapeutul nici macar nu exista pentru el. 225
Ceea ce s-a starnit in terapeut a fost 0 reactie de furie; s-a sim-
tit respins de pacient, exclus, in acela~i mod in care tatal sau 11
indepartase cand era copil. Astfel, rezistenta pacientului i-a de-
clan~at terapeutului 0 contrarezistent~L Pacientul a opus rezis-
tenta contactului cu terapeutul, iar acesta a opus ulterior rezis-
tenta contactului cu pacientuI, adormind. Daca terapeutul ar fi
ineercat sa analizeze rezistenta pacientului la stabilirea eontac-
tului eu el, treptat I-ar fi facut pe pacient sa se desehida. In
sehimb, el a avut un acting out al furiei sale adormind ~i a ae-
eentuat apoi prejudiciul ereat, refuzand sa recunoasca fata de
pacient cele intamplate.
Cateva Iuni mai tarziu, pacientul a invocat drept seuza pro-
blemele financiare, pentru a renunta la terapie, iar terapeutuI,
aflat inca in acting out-ul contrarezistentei fata de tatal sau, i-a
dat bineeuvantarea sa.
101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistenie caracterologice
1
GRE?EALA 64
Terapeutul vanitos
?i pacientul pe masura
$apte ani. $apte ani fusese in terapie un pacient, acum in var-

sta de treizeci ;;i ceva de ani, la un terapeut care se indrepta acum
spre cincizeci de ani. $i in toti ace;;ti ani, foarte putine lucruri se
schimbasesra in viata pacientului; el inca se plangea de acelea;;i
lucruri. Era autor de rec1ame, cu un succes mediocru, care se
plangea de faptul ca trebuia sa fie un geniu creator, care sa scrie
"marele roman american". Era casatorit eu 0 sotie afectuoasa,
care-l sustinea, dar se plangea ca merita 0 femeie mai atragatoa-
re;;i mai atenta. Nici n-a inceput vreodata in eei ;;apte ani de te-
rapie sa scrie la roman, nici nu a avut vreo aventura cu 0 alta fe-
meie in cei cincisprezeee ani de casatorie.
Cu destula retinere, terapeutul a reeunoseut ca pacientul nu
faeea progrese. A fost nevoit sa reeunoasca asta fata de sine in-
su;;i, pentru ca a ineeput sa se simta din ee in ee mai iritat inain-
te, in timpul;;i dupa ;;edintele eu pacientul. Care era problema?
In diseutiile sale cu supervizorul, i;;i eon;;tientizase ;;i aeceptase
propria vanitate, precum ;;i pe eea a pacientului sau.
In toti aee;;ti ani, terapeutul nu subliniase vanitatea evidenta
a pacientului, pentru ca era orbit de propria sa vanitate. In realitate,
---j~ .
aeest pacient se temea sa se aventureze in serisul ereativ sau in 227
iubirea ereativa, pentru ca aeestea i-ar fi putut afeeta aura de va-
nitate; ar fi riseat sa descopere ca nu era cine pretindea ca e. $i
era de nesuferit atat pentru sotia sa, cat ;;i pentru colegii sai, din
eauza aeestei probleme earacterologiee evidente. Terapeutul avea
probleme similare privind increderea in sine; avusese 0 pregati-
re muzicala remareabila ;;i simtise intotdeauna ca ar fi putut de-
veni un mare pianist daca ar fi vrut asta, dar se hotarase in
schimb sa-;;i investeasea talentul in slujba ajutorarii semenilor.
$i ca terapeut, traia multe iluzii cu privire la propria sa persoa-
na. Vorbea freevent in fata unei audiente mari la seminarii 9i avea
° parere foarte buna despre el insu;;i. Cu toate aeestea, eolegii
nu-i imparta;;eau aeeasta parere ;;i nu era prea agreat. Prin ur-
mare, nu atinsese statutulla care se a;;teptase, fapt pus pe sea-
ma ghinionului.
Din eauza vanitatii sale, ii era greu sa ceara ajutor ;;i sa-l ascul-
te pe supervizor. A faeut acest lueru doar din eauza irascibilitatii
sale eu privire la acest pacient ;;i nu numai. Cu ajutorul supervi-
zorului, treptat a devenit con;;tient de contrarezistenta ;;i a putut
incepe sa se mi;;te intr-o direetie buna in terapia cu pacientul.
101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistente caracterologice

GRE';iEALA 65
Terapeuta ?i vedeta de televiziune
o terapeuta destul de blnara a avut marele noroc sa fie reco-

mandata unei vedete de televiziune, care i-a devenit pacienta.
S-a simtit atat de onorata sa 0 primeasca pe aceasta pacienta, in-
cat s-a comportat cu ea intr-un mod diferit fata de restul pacien-
tilor. A incercat din rasputeri sa-i faca pe plac, foarte rar 0 punea
sa-~i infrunte problemele, era foarte flexibila in a modifica pro-
gramarea gedintelor, statea pana tarziu la cabinet pentru a 0
primi 9i 9tia cum sa i se bage pe sub piele. Adesea ii facea com-
plimente cu privire la un rol recent, purtandu-se mai mult ca un
fan deca.t ca un terapeut.
Ca urmare a acestui comportament al terapeutei, pacienta a
creat 0 intelegere tacita cu ea; terapeuta ii spunea pacientei ce
vedeta nemaipomenita era 9i vedeta ii spunea terapeutei ce te-
rapeuta grozava era ~iniciuna din ele n-avea sa mentioneze vre-
odata sentimentele negative pe care le-ar fi putut avea una fata
de cealalta. Astfel, transferul 9i rezistenta vedetei n-au fost nici-
odata analizate (din cauza contrarezistentei terapeutei de a face
acela9i lucru).
Terapeuta era un exemplu bun de persoana care se autode-
preciaza, ca aparare impotriva vanitatii. Ii era greu sa accepte
complimente sau sa vorbeasca pozitiv despre ea lnsa9i, din cauza
1
stimei de sine scazute, cronicizata ~i avandu-9i originea in rela- 229
tia infantila cu mama sa, in care s-a simtit dezaprobata. Avea ne-
voie sa ramana ata9ata de aceasta vedeta, pentru a-9i imbunatati
stima de sine prin intermediul unei extensii narcisice. Vedeta 0
reprezenta pe mama sa - mama omniscienta, incantatoare, din
frageda ei copilarie - ~i, in loc sa fie idealizata de pacienta, 0
idealiza ea. Facand acest lucru, alimenta nevoia narcisica a ve-
detei de a fi idealizata 9i de a i se acorda atentie.
$i au continuat a9a luni de zile, cu acela9i ritual.
- Ati fost cea mai buna din film, ii spunea terapeuta. V-ati
exprimat foarte bine sentimentele.
- Sunt a9a de norocoasa sa va am ca terapeuta, spunea vedeta.
- Oh, nu 9tiu ce sa zic. Oricine ar putea lucra cu dumneavoastra.
Lucrand permanent pentru a-9i rezolva contrarezistenta, atat
in propria ei terapie, cat 9i in supervizare, terapeuta a putut in
cele din urma sa-9i rezolve erorile terapeutice.
1
GRE?EALA 66
Terapeutul care nu dorea

sa fie su perior
Cel putin intr-o privinta terapeutii trebuie sa fie superiori pa-

cientilor lor: pentru a-i ajuta, terapeutii trebuie sa fi avansat din
punct de vedere terapeutic sau ca maturitate peste nivelul pa-
cientilor. Altfel, n-ar putea detine obiectivitatea necesara pentru
a Ie fi cu adevarat de ajutor. In plus, multi pacienti au nevoia de
a-~i idealiza terapeutii, de a-i vedea superiori, cu precadere in
prima parte a tratamentului.
Era totu~i un terapeut care nu dorea sa se simta superior pa-
cientilor sai ~i care, prin urmare, opunea rezistenta idealizarii
sale. Aceasta rezistenta a lui decurgea din factori culturali ~i ca-
racterologici. Fusese crescut intr-o cultura care punea accent pe
egalitarism; in conformitate cu sistemul de valori al acestei cul-
turi, toate fiintele umane erau egale ~i nimeni n-ar fi trebuit sa
se simta niciodata superior altcuiva in niciun fel de privinta, cu
atilt mai putin sa 0 mai ~i recunoasca. Acest om a impins aceas-
ta filosofie aHHde departe, incat atunci cand juca tenis, de exem-
plu, nu se implica niciodata in adevaratul sens al cuvantului
intr-un set, de teama ca atunci 0 persoana trebuia sa ca~tige ~i 0
alta sa piarda - una ar fi fost inferioara ~i alta superioara. Din
.J
231
punct de vedere caracterologic, aceasta atitudine i~i avea origi-
nea intr-o aparare contra sentimentelor de vanitate, care-i apa-
rusera pentru prima data in copilarie.
S-a intamplat acum ca a venit un pacient la terapie, un pacient
foarte narcisic, care avea un blocaj emotional pronuntat, menti-
nandu-se la distanta ~i respingand interpretarile. Nu Ie asculta
sau parea ca Ie asculta, dar Ie uita imediat, sau spunea ca erau
irelevante. In acela~i timp, se plangea permanent ca nu se facea
mai bine. "Nu simt ca se intampla nimic. Nu simt nimic. Nici ma-
car ceva fata de dumneavoastra. Cred ca ar trebui sa ma simt
bine in prezenta dumneavoastra sau ceva de genul acesta. Ar tre-
bui sa va admir. Dar nu va admir. De fapt, nu cred ca mi-ati ofe-
rit nimic."
Pe masura ce aceasta situatie continua ~edinta dupa ~edinta,
terapeutul asculta tolerant ~i rabdator, fara sa se apere 9i fara
sa-~i atace pacientul. Facand acest lucru, era pe moment con-
~tient, era de fapt de admirat ca putea sa asculte cu toleranta 9i
rabdare, in ciuda faptului ca pacientul respingea sau anula tot
ce spunea. A tresarit totu~i la acest gand 9i I-a alungat imediat
din minte. Apoi, i-a mai trecut prin minte ca, in sufletul sau, pa-
cientul 11admira, de fapt, ~i se apara, prin atitudinea sa negati-
va, fata de aceste sentimente pozitive nutrite fata de el. Era pe
punctul de a face 0 interpretare, dar apoi s-a oprit. A aparut in
acel moment 0 contrarezistenta la interpretare.
Pe de-o parte, ea provenea dintr-un sentiment de vina ~i de
inhibitie cu privire la vorbitul des pre propriile sale virtuti (de-
spre propria sa superioritate) ~i, pe de alta parte, din identifica-
rea sa cu rezistenta pacientului fata de acceptarea unei relatH cu
un obiect simtit ca superior ~i bun, din moment ce acest lucru
presupunea acceptarea propriei inferioritati ~ivinovatii. In plus,
101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistenj:e caracterologice
J
232
terapeutul mai era con~tient di daca. ar fi f,1cut interpretarea, ar
fi putut rezolva rezistenta pacientului cu privire la acceptarea te-
rapeutului ca pe un obiect superior ~i ca.,ulterior, pacientul ar fi
putut dezvolta un transfer idealizant fata de el; ~i fata de aceas-
ta posibilitate opunea contrarezistenta.
Din fericire, acest terapeut avusese parte de suficienta anali-
za personala pentru a-~i putea transcende mo~tenirea culturala
~i caracterologica; devenind con~tient de propriile sale rezisten-
te, a mers mai departe ~i a oferit interpretarile corespunzatoare
in timpul urmatoarei ~edinte, relatia terapeutica revenind pe fa-
ga~ul ei normal.

GRE?EALA 67
Terapeuta care lncuraja depresia
o terapeuta avea in terapie un profesionist de succes, care era

predispus la depresii severe. Ea era intotdeauna plina de intele-
gere ~i compasiune fata de depresia sa, intreband mereu despre
acest lucru, despre insomnia lui, despre dezamagirile legate de
depresie, repetandu-i lucruri cum ar fi "Cred ca suferiti mult",
"Inteleg cum va simtiti" ~i "Vreau sa ~titi ca.imi pasa cu adeva-
rat de dumneavoastra". Ca raspuns, barbatul a ramas depresiv.
Efectul atitudinii sale pline de intelegere a fost acela de a-i re-
compensa ~i incuraja depresia. Fundamental, el era 0 fire maso-
chista, care dobandise foarte multe ca~tiguri secundare de pe
urma depresiei sale. Terapeuta nu a reu~it sa analizeze niciunul
dintre acestea - de fapt, ea opunea 0 contrarezistenta caracte-
rologica la a Ie analiza - ~idupa un timp el a devenit ~i mai de-
presiv ~i a ajuns chiar in pragul sinuciderii.
Terapeuta avusese un frate mai mic cu dizabilitati - care avu-
sese atat suferinte fizice, cat ~i depresie - ~i ea fusese plina de
compasiune fata de boala sa, dar, incon~tient, prefera ca el sa fie
mai degraba bolnav decat sa-i faca concurenta cu succes. Trans-
fera acum toate acestea pe pacientul ei; aparent parea sa fie in-
telegatoare ~i sa-i acorde sprijin, dar, incon~tient, 11 men tinea in
depresie ~iii neutraliza potentiala competitie cu ea. De asemenea,
101 gre~eli in psihoterapie· Contrarezisten\e cardc1l'rologi( ('

234 prin eompasiunea ei fata de el, i~i ispa~ea vina fata de fratele ei,
dar ~i fata de el.
Aeeasta situatie a fost in eele din urma rezolvata, pentru ea pa-
cientul mai era ~iintr-o terapie de grup eu aeeea~i terapeuta ~idl.ti-
va dintre eeilalti pacienti din grup ~i-au dat seama de ee se inHl.m-
pIa ~ii-au atras atentia terapeutei. La ineeput, ea a vrut sa nege.
- Nu ered ca-i reeompensez depresia, le-a raspuns ea. Imi
fae doar meseria, empatizez eu el. Poate ea sunteti gelo~i pentru
ca simtiti ea Tom se bueura de un tratament preferential. Ar pu-
tea fi asta?
Dar grupul a insistat ~i dupa cateva saptamani terapeuta ~i-a
putut reeunoa~te eontrarezistenta eu privire la alinarea depre-
siei. Pacientul a renuntat apoi la terapie - relatia durase prea
mult timp ~i fusese mult prea distructiva ea el sa mai continue;
totu~i el a admirat onestitatea terapeutei ~i ehiar a reeomandat-o
eelui mai bun prieten al sau.

GRE~EALA68
Terapeutul stoic
- Sotia mea este atat de reee, are un eomportament de res-

ping ere, s-a plans un pacient. E atat de innebunita dupa inde-
pendenta, ea nu ma pot niciodata sprijini pe ea, nici maear pen-
tru 0 secunda.
- Nu fiti a~a plangacios, i-a raspuns terapeutul. Puteti avea
grija de dumneavoastra daea vreti. Aveti prea multe pretentii in-
fantile fata de sotia dumneavoastra. De ce nu va purtati ca un
barbat?
In esenta, aceasta era relatia dintre pacient ~i terapeut. Pacien-
tul ineerca mereu sa obtina compasiune din partea terapeutului
~i acesta 11indeparta permanent. La fel ea sotia sa, terapeutul
nu-i ingaduia sa se sprijine pe el.
Intr-o zi - imediat dupa moartea mamei pacientului - aces-
ta s-a suparat foarte rau pe terapeut.
- $titi, tocmai mi-a murit mama ~inici acum nu simt nici cea
mai vaga urma de eompasiune din parte a dumneavoastra. Nici
macar nu mi-ati spus condole ante, cum se obi~nuie~te.
- De ce sa fiu eu trist pentru dumneavoastra? Mama dumnea-
voastra a murit, nu a mea, a raspuns terapeutul cu raceala.
In mod evident, terapeutul se confrunta eu 0 eontrarezistenta.
Nu era deloe receptiv la a-~i ajuta pacientul sa-~i rezolve fixatiile
101 grel'eli in psihoterapie • Contrarezistente caracterologice

236
orale, din cauza propriilor sale nevoi nerezolvate. Mama terape-
utului murise cand el avea doi ani; pentru a supravietui, a tre-
buit sa-~i reprime nevoile orale, sentimentele ~i amintirile ~i sa
se apere prin dezvoltarea unei structuri de personalitate stoice.
Pentru a-~i intari aceasta aparare, se mai ~i casatorise cu 0 feme-
ie rece, careia ii lipseau in totalitate calitatile materne. Desconsi-
derarea nevoilor pacientilor sai era pusa in slujba mentinerii re-
primarii nevoilor orale ~i a apararii contra a ceea ce ar fi fost 0
lovitura devastatoare pentru eul sau - moartea mamei sale.
Totu~i pacientul se saturase de raceala acestui terapeut. La ca-
teva saptamani dupa moartea mamei sale, a renuntat la terapie.

GRE?EALA 69
Terapeuta ~i pacienta cea urata

~idezgustatoa re
Pacienta era 0 femeie tanara, la treizeci de ani, care fusese la
mai multi terapeuti. Fusese abuzata sexual in copilarie ~i, ca ur-
mare, avea 0 imagine negativa de sine, din cauza sentimentelor
de vinovatie cu privire la experientele sexuale. Datorita terapiei
anterioare, viata ei exterioara se imbunatatise intr-o anumita ma-
sura, dar, in sinea ei, inca se percepea ca 0 "creatura urata, ori-
bila, dezgustatoare". Jar ~i iar, vorbea despre sine cu desconsi-
derare, in fata terapeutei actuale, 0 femeiemaiinvarsta.Nu
numai ca se simtea urata ~i dezgustatoare, dar se mai ~i compa-
ra permanent cu eel doua surori ale sale (ea era mezina) pe care
Ie considera frumoase. Niciuna dintre cele doua surori nu fuse-
se abuzata sexual.
Terapeuta, in esenta cu 0 analiza solid a ~i cu 0 minte analiti-
ca sofisticata, opunea totu~i rezistenta la a 0 asculta pe pacienta
cum se desconsidera ~i incerca permanent sa-i abata atentia de
la aceste aspecte, axandu-se pe laturile pozitive. De exemplu, ii
ceruse pacientei sa aduca fotografii eu ea 9i surorile ei 9i dupa
aceea ii spusese: "Vedeti, sunteti la fel de atragatoare ca surori-
Ie dumneavoastra. De fapt, ati fost 0 fetita foarte, foarte dragutii".
j __________________ ~_~_m.m_~'
•••
_•••,,_.""
••_••••••
_,,_••_ ••_""~li•_"• •.• iii_"''''•••
·oui~ijj~liUli
238
Spre consternarea terapeutei, la urmiHoarea ~edinta, pacien-
ta se subaprecia ~i mai rau ~i a spus chiar: "M-am gandit sa re-
nunt la terapie. Nu cred ca ma ajuta". Terapeuta a incurajat-o sa
continue sa vorbeasca despre ce simtea. "Nu ~tiu", a spus ea.
"N-am prea mari sperante cu privire la viata mea sau la viito-
rul meu. Am cumparat 0 casuta la tara ~i acum nici macar nu
mai ~tiu daca 0 mai vreau. Sunt sigura ca termite Ie 0 vor roade
din temelii, pana nu va mai ramane nimic. In acest weekend tre-
buie sa vina cineva de la dezinsectie, dar sunt sigura ca 0 sa-mi
spuna probabil ca nu am termite, de~i el va :;ti fara indoiala ca
sunt termite acolo. Nu am pur ~i simplu speranta ca totul se va
rezolva."
La inceput, terapeuta n-a inteles semnificatia spuselor pacien-
tei; totu~i supervizorul terapeutei a sugerat ca ceea ce-i spunea
pacienta in mod indirect era di terapeuta nu parea sa 0 intelea-
ga, spunandu-i ca era atragatoare, rand ea ~tia bine ca e urata
(avea termite). Terapeuta incerca practic sa-i panseze ranile psi-
hice cu plasturi, cum mai incercasera ~i terapeutii anteriori.
Din moment ce terapeuta a inteles ce-i comunica, ~i-a putut
accepta contrarezistenta cu privire la capacitatea ei de a 0 ascul-
ta pe pacienta desconsiderandu-se. 0 parte din ea nu dorea sa
se deschida catre sentimentele dezgustatoare, urate nici ale pa-
cientei, dar nici ale ei. Terapeuta i~i incepuse propria analiza
personala cu 0 imagine de sine nu cu mult diferita de cea a pa-
cientei. De~i i~i rezolvase multe aspecte legate de furia ei primi-
tiva, de dezgustul simtit fata de propriul corp, de imagine a ne-
gativa de sine, mai erau inca multe probleme nerezolvate, a~a
ca, incon~tient ~i intr-o anumita masura con~tient, nu dorea sa-~i
aminteasca de propriile probleme, in timp ce se ocupa de cele
ale pacientei.
RICHARD C.ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

239
Intelegandu-~i contrarezistenta, terapeuta a putut continua
terapia cu pacienta, ascultand-o cu adevarat. Ajutand-o pe pa-
cienta sa-~i rezolve problemele, ~iterapeuta a fost nevoita la ran-
dul ei sa continue sa ~i Ie rezolve pe ale ei. Diada terapeutica este
intotdeauna 0 rea1tie terapeutica mutuala, atunci rand functio-
neaza cu adevarat.
101 gre~eli in psihoterapie· Contrarezistente caracterologice
J.
GRE~EALA 70
Terapeuta holistica
o anumita terapeuta era cunoscuta in cercul ei de apropiati

ca fiind una dintre cele mai bhlnde ~i mai umane fiinte de pe
fata pamantului. De~i avea earn treizeci ~i ceva de ani, arata ca
o adolescenta -i~i purta parulin codite ~i i~i farda discret fata
pistruiata. Practica 0 forma de terapie pe care ea 0 numea
"transpersonala" ~i recurgea la terapie suportiva, vitamine, teh-
nici de meditatie ~i filosofie orientala. Era 0 femeie care detesta
orice forma de violenta ~i care credea cu adevarat ca "iubirea e
raspunsul" .
Un pacient a venit la ea la terapie, plangandu-se de cat de fu-
rios era ~i vorbindu-i de toate persoanele din viata lui pe care
planuia sa se razbune. "Intr-o buna zi, toti 0 sa-~i primeasca ina-
poi tot rahatul facut ~i-o sa Ie stea in gat", ii spunea el.
Ea Ii zambea bland ~i schimba subiectul. "Vorbiti-mi despre
ceva din viata dumneavoastra care va da 0 stare de bine."
- Nimic nu-mi da 0 stare de bine.
- Trebuie sa fie ceva anume.
- Nu, nimic. Vreti sa va spun ce-o sa-i fac fostei mele iubite?
De fapt, terapeuta nu dorea sa auda a~a ceva. Opunea rezis-
tenta la a asculta orice era legat de furie sau violenta. Mediul sau
familial fusese violent, taHH ei batand-o mereu pe mama ei,
----- "~
aceasta reducandu-l mereu pe tatal ei la nimic. Crescand, avuse- 241
se fantasme despre cum sa-~i salveze tatal din mainile mamei
sale ~i sa-l elibereze de tendintele lui violente. In mod incon-
~tient, simtea ca ar fi putut sa-~i iubeasca tatal a~a cum merita el
sa fie iubit - nu ca mama ei, care era castratoare fata de el. Pu-
nea acum in scena aceasta drama cu pacientii ei, incercand sa-i
salveze de propria lor violenta prin iubire. Totu~i, facand acest
lucru, i~i nega propria violenta, propria furie nerezolvata fata de
mama ~i tatal ei. Aceasta furie incon~tienta era transpusa intr-un
acting out, prin care nu Ie permitea pacientilor sa-~i exprime su-
pararea, furia sau gandurile violente in prezenta ei. Frustrandu-i
de nevoia de a vorbi despre aceste sentimente, ii facea de fapt sa
devina mai furio~i ~imai violenti, toate acestea sub aparenta fap-
tului de a Ie face bine.
De exemplu, barbatul care venise la terapie ~i care-i vorbise
de planurile sale de razbunare a devenit din ce in ce mai insis-
tent in dorinta sa de a-i vorbi despre aceste planuri. Cu cat te-
rapeuta opunea mai multa rezistenta la a asculta astfel de pla-
nuri, cu atat mai vehement era pacientulin a i Ie face cunoscute.
S-a raportat la ea ca la 0 mama rejectiva ~i, in consecinta, a de-
venit din ce in ce mai furios pe ea. Intr-un final, a manifestat
chiar violenta.
- $tii, i-a spus elintr-o zi, uneori imi vine sa te pocnesc.
- Sa ma pocniti? a spus ea ~optit, cu blandete. V-ati luat me-
dicamentele?
- Nu. Chestiile astea n-au efect la mine.
- V-ati mentinut dieta cu vitamine?
- Nu. Nu cred in asta.
- Nu inteleg cum va a~teptati sa va ajut daca nu vreti sa in-
cercati lucrurile pe care vi Ie-am recomandat.
101 gre~eliin psihoterapie· Contrarezistente caracterologice

242 - N-am nevoie de nimic de genul acesta. Am doar nevoie sa
omor cativa oameni. Asta e tot. Sunt cativa nesimtiti care m-au
caIeat pe coada cam de prea multe ori 9i trebuie doar sa anihilez
cativa dintre ei. Dupa, 0 sa ma simt mai bine.
- $titi, incep sa cred ca nu sunt terapeuta care va trebuie, a
spus ea, simtindu-se foarte nelini9tita 9i speriata.
Pacientul a zambito "Cred ca ai dreptate."
Aceasta terapeuta putea lucra doar cu un anumit tip de pa-
cient - unul care, la fel ca ea, i9i nega propria agresivitate 9i ve-
dea lumea in roz.
J
GRE~EALA 71
Terapeutul intelectual
Cand acest terapeut era copil, mama sa obi9nuia sa-i spuna,

la fel ca multe alte marne: "Inceteaza cu plansul sau 0 sa-ti dau
eu ceva pentru care chiar sa plangi". De fapt, nicio forma de ma-
nifestare emotional a sincera nu era tolerata in familia sa, nici de
catre mama sa, scriitoare, nici de catre tatal sau, editor. Era mai
degraba incurajat sa fie stoic 9i sa aiba teluri intelectuale. Mai
tarziu, ca adolescent, a dezvoltat ceea ce Erik H. Erikson 9i altii
numesc "apararea intelectuala" contra trezirii sexuale, care este
parte integranta a anilor de adolescenta.
Chiar 9i mai tarziu, cand s-a hotarat sa devina terapeut, "a
ales" sa fie psihanalist clasic. In activitatea sa cu pacientii, sub-
linia aspectele intelectuale ale terapiei: ramanea de 0 neutralita-
te 9i 0 pasivitate rigide fata de pacient 9i incerca sa se concentreze
doar pe conflictele psihice ale pacientului, mentinand intotdea-
una lucrurile la nivelul unui fel de invesfigatie 9tiintifica. Citea
cu voracitate 9i avea una dintre cele mai mari biblioteci de psih-
analiza existente; era, intr-adevar, recunoscut drept un savant in
psihanaliza.
Totu9i avea 0 contrarezistenta la emotie 9i Ie spunea pacien-
tilor ca "Freud a abandonat hipnoza 9i abreactia pentru ca le-a
considerat ineficiente". Avea tendinta sa atraga pacienti care, la
101 grelieli in psihoterapie • Contrarezistente caracterologice
J
244 fel ca el, opuneau rezistenta sentimentelor - caz in care exista
un acord incon~tient de a men tine terapia pe un plan intelectu-
al. (Chiar ~i terapeutul ~i respectiv supervizorul sau aveau un
profil intelectual ~i evitau sentimentele.) $i cand acest terapeut
dadea peste un pacient care, in ciuda rezistentei terapeutului, m-
cepea sa tipe sau sa planga, sau sa manifeste emotii intr-un fel
sau altul, terapeutulll oprea.
"Pareti suparat", ii spunea, sau "Cred ca este nevoie sa ana-
lizam asta mai indeaproape, cu 0 privire mai obiectiva", sau "Va
simtiti bine?". Apoi iar, destul de des, intampina orice manifes-
tare emotional a cu 0 tacere de piatra, de parca-ar fi spus: "Este
in regula, da-i drumul ~i complace-te in asta daca trebuie. 0 sa
a~tept pana 0 sa treaca furtuna asta urata". In acela~i fel fusese
tratata ~i emotionalitatea sa in copilarie de catre parintii sai.
Terapia este 0 experienta atat emotionala, cat ~i intelectuala -
a~a cum sunt toate relatiile interumane; ~i a avea doar una sau
alta inseamna a nu fi pe deplin uman. Din cauza rezistentei aces-
tui terapeut la emotionalitate, pacientii sai au avut de suferit in
moduri variate.
1
GRE?EALA 72
T era peuta pasiv-agresiva

?i pacientul pasiv-agresiv
Un terapeut I-a trimis pe sotul unei paciente, pe care el 0 tra-

ta, la 0 terapeuta. Acest barbat - profesor de colegiu, de varsta
mijlocie, care avea barba ~i fuma pipa - era un pasiv-agresiv ti-
pic. El nu manifesta niciodata ostilitate fati~a, dar adesea intar-
zia, i~i reprima sentimentele pozitive, era adesea impotent ~i dez-
interesat de sex ~i niciodata, niciodata nu intelegea de ce sotia sa
se enerva atat de tare pe el.
Totu~i, pe masura ce terapeuta il asculta pe sotul care-~i spu-
nea parte a lui de povestire, ii era destul de greu sa-~i dea seama
ce era in neregula, daca era ceva, cu acest pacient. "SoFa mea e
mereu pretentioasa, pretentioasa, pretentioasa", ii spunea el. ,,$i
mereu ma critic a daca nu cedez pretentiilor sale, a~a ca e firesc
ca trebuie sa ma retrag din ce in ce mai mult. Ce sa va spun, e 0
nenorocita plina de pretentii!" Terapeuta inclina sa fie de acord
cu pacientul ~i terapia cu el era in esenta suportiva; nu a consi-
derat ca era nevoie sa-i analizeze rezistenta caracterologica.
"Cred ca aveti dreptate. Cred ca este pretentioasa." Au petrecut
multe ~edinte analizand-o pe soFa lui.
101 gre:;eli in psihoterapie • Contrarezistente caracterologice
1
246
Ce se intampla? Terapeuta a prezentat situatia supervizoru-
lui ei; acesta i-a spus di avea un acting out al unei contrarezis-
tente. $i terapeuta, la fel ca pacientul, intarzia adesea, i~i repri-
ma sentimentele ~i, in general, era dezinteresata de sex. Sotul ei
o acuzase adesea ca era pasiv-agresiva, mai ales atunci cand ea
uita sa faca lucrurile pe care ii promisese ca Ie va face pentru el.
Terapeuta detesta sa fie etichetata drept pasiv-agresiva ~i ceea ce
nu dorea sa recunoasca cu privire la propria ei persoana nu voia
sa vada nici in pacientul ei. Faptul ca supervizorul a facut-o sa
fie con~tienta de aceasta problema a avut in acest caz 0 eficien-
ta limitata, din moment ce terapeuta a continuat sa-~i nege de-
fensa caracterologica, similar cazului in care asHel de defense
sunt egosintonice.
In cele din urma, ea ~i-a incurajat pacientul sa termine tera-
pia, ajungand la concluzia ca problemele sotiei erau in cea mai
mare masura motivul de conflict in mariajullor.

GRE~EALA 73
Terapeutul care-~i nega

propria obezitate
o femeie care cantarea spre 115 kilograme a mers la un tera-

peut care i~i depa~ise ~i ellimita normaHi de greutate cu vreo 20
de kilograme. Femeia incercase sa se ocupe de problema obezi-
taW intr-un mod behaviorist, dar nu prea se tinuse de el. Mai
avusese ~i cateva incursiuni nereu~ite in terapii de tip psihana-
litic, fara sorti de izbanda. De data aceasta, avea de gand sa se
implice "pe bune" intr-o terapie psihanalitica profunda. Cu toa-
te acestea, a intrat ill noua relatie terapeutica vorbind despre fap-
tul ca nu obezitatea era de fapt problema ei.
_ Stare a mea de sanatate este foarte buna, in ciuda greutatii
mele ~i am suficient de multi barbati care sunt atra~i sexual de
mine, i-a spus ea terapeutului. Problemele mele au mai mult de-a
face cu iresponsabilitatea mea legata de munca mea ca liber-pro-
fesionista, cu furia fata de parintii mei ~i cu incapacitate a mea
de a face lucrurile a~a cum trebuie. Cred ca se nume~te amanare.
Terapeutul a fost de acord cu ea in ceea ce prive~te obezita-
tea. "Cred ca oamenii fac prea mult caz de asta."
Terapeutul era un barbat pe care nu I-am putea numi obez;
oricum, era supraponderal, daca e sa tinem cont ca era scund,
101 grelieli in psihoterapie • Contrarezistente caracterologice
~
248
cu 0 constitutie pirpirie; totu~i, propria sa imagine de sine era ca
avea poate doar 2-3 kilograme in plus, ~i nu 20, ~i ca asta nu-i
afecta sanatatea, faptul de a fi atragator sau capacitatea atletica.
Cand gafaia ~i sufla greu pe terenul de tenis ~i cand adversarul
ii sugera ca n-ar strica sa mai dea jos cateva kilograme, terapeu-
tul spunea ca greutatea sa nu avea nicio legatura cu dificultatea
sa de a respira. ~i ca era doar 0 chestiune ce tinea de conditionare.
In esenta, terapeutul folosea aceea~i tehnica defensiva - ne-
garea - ca pacienta sa. Contrarezistenta sa il impiedica sa ob-
serve un lucru destul de evident, ~i anume ca pacienta sa era
de-a dreptul obeza ~i ca aceasta ii afeeta atat sanatatea, cat ~i re-
latiile. Era reticent, din punet de vedere analitic, sa 0 puna fata-n
fata cu propria sa negare, pentru ca facand acest lucru ar fi in-
semnat sa se confrunte cu propria negare. A~a ca amandoi au ju-
cat scena cu "Hainele cele noi ale imparatului" ~i pacienta nu s-a
ales cu nimic de pe urma terapiei. Intr-un final a plecat, pretin-
zand ca terapeutul nu 0 intelegea.

GRE?EALA 74
A amortiI sau a nu amortiI
Un pacient se plangea ca se simtea "amortit".

_ Ce vreti sa spuneti prin "amortit"? a intrebat terapeutul.
EI a raspuns: "Adica ma amortesc ca sa nu-mi simt sentimen-
tele. Se pare ca mi se intampla ori de cate ori cineva urmeaza sa
ma paraseasca. Ca acum, cand prietena mea e pe punetul de a
pleca in excursia asta. Nu ~tiu ce simt. Cred ca nu vreau sa aflu".
Pacientul nu dorea sa simta nici furia, nici singuratatea aban-
donului, care-~i aveau originea in copilaria sa, cand mama sa I-a
parasit dintr-odata. EI a inceput sa vorbeasca de alte lucruri, ii
cutreiera mintea ~i i se instalase pe chip 0 aura de deta~are. Te-
rapeutul a observat toate aceste lucruri, dar n-a facut nimic. ~i-a
lasat pacientul sa cutreiere mult timp, fiindu-i din ce in ce mai
greu sa-l poata urmari. La un moment dat, s-a plietisit atat de
tare cu acest pacient, incat ~i-a lasat ~i el mintea sa cutreiere ~i
apoi a simtit ~i el ca "amortea". Dintr-odata, a redevenit atent,
dandu-~i seama ca sentimentele sale (sau lipsa lor) erau un indi-
ciu cu privire la ceea ce se intampla la nivel contratransferential.
Ar trebui sa-i indrept pacientului atentia asupra sentimente-
lor sale, dar n-o fac, s-a gandit el. De ce? S-a cufundat, in tacere,
intr-o autoanaliza ~i ~i-a dat seama ca avea un acting out al unei
contrarezistente. Din inHlmplare, ~i sotia sa pleca intr-o excursie
101 gre~eli tn psihoterapie • Contrarezistenj:e caracterologice
1
250
in viitorul apropiat. 9i el, la fel ca pacientul, se apara contra sen-
timentelor de furie 9i pierdere prin "amortire"; de fapt, chiar asta
facea atunci. Nu dorea sa-9i confrunte propriile sentimente pri-
mitive cu privire la abandon; prin urmare, nu dorea sa-9i ajute
nici pacientul sa 9i Ie confrunte pe ale lui.
Trecand prin aceasta mini analiza, terapeutul ~i-a putut redo-
ba.ndi sentimentele 9i I-a putut ajuta pe pacient sa faca acela9i lu-
cru. In foarte scurt timp, amandoi aveau ochii plini de lacrimi.

GRE~EALA 75
Terapeuta falsa?i pacientul fals
Pacientul era un barbat de 35 de ani, provenind dintr-un me-

diu familial foarte deficitar. Mama sa era 0 psihotica care pen-
dulase intre internari 9i externari din spitale de psihiatrie pe toa-
ta perioada copilariei sale; tatal sau era un alcoolic care nu 9i-a
putut niciodata intretine familia. Niciunul dintre ei nu fusese lan-
ga el cand a avut nevoie; in schimb, el a trebuit sa fie langa
amandoi. In consecinta, a fost nevoit sa dezvolte ceea ce Alice
Miller ~i altii au numit "un sine fals" - un sine adaptat la ne-
voile parintilor -, reprimandu-~i ill acest timp "adevaratul sine",
adica adevaratele senti mente de furie, suferinta, tristete, deza-
magire cu privire la relatia sa cu parintii. Acest lucru a avut, de
asemenea, drept urmare 0 relatie falsa sau simulata cu parintii
sai. Copilaria sa timpurie a fost dominata de saracie ~i de ru~i-
ne cu privire la parintii sai, obi~nuind sa-i minta pe cei de-o sea-
ma cu el cu privire la situatia sa 9i la sentimentele sale. Totu~i,
prin munca asidua ~i 0 inteligenta superioara, ca adult, a ajuns
sa aiba mult succes ~i sa fie destul de bogat, mentinandu-9i insa
nevoia de a-~i exagera succesul ~i de a-~i nega sentimentele de
ru~ine ~i singuratate. De~i in general era foarte pIa cut ~ibinevoi-
tor, era aproape imposibil ca sa se apropie cineva de el. Nevoia
sa de a continua sa se protejeze de umilinta I-a facut sa-i tina pe
1
252
oameni la distanta. N-a avut niciodata a relatie apropiata nici cu
un barbat, nici cu a femeie.
Terapeuta sa era a femeie care, in multe privinte, avea a di-
namica psihica ~i defense similare cu ale lui. $i ea provenise
dintr-un mediu sarac, cu un parinte psihotic, care fusese a sur-
sa de mare umilinta. Tatal sau trecea drept bufonul zonei, obi~-
nuind sa se dea permanent in spectacol, in timp ce mama sa era
a personalitate slaba, schizoida. $i terapeuta avea un "sine fals",
a fatada pe care fusese nevoita sa a dezvolte pentru a relationa
cu ace~ti parinti, dar care, ca adult, ii impiedica pe oameni sa a
cunoasca cu adevarat (de exemplu, avea intotdeauna un zambet
pe fata, ca ~i cum totul ar fi fast in regula cu ea). Totu~i se anali-
zase foarte mult ~i i~i rezolvase a mare parte din continuturile
legate de defensele ei.
Terapeuta ~i-a dat seama ca era foarte protectoare cu acest pa-
cient. Con~tientiza faptul ca el avea un sine fals, ca adesea a min-
tea ~i ca se sabota tinand oamenii la distanta, limitandu-se prac-
tic la statutul de "observator" al propriei vieti. Totu~i nu putea
sa-i atace aceasta fatada ~i sa-l forteze sa fie autentic cu ea, pen-
tru ca ~tia foarte bine ca el urma apoi sa se confrunte cu a canti-
tate cople~itoare de furie, tristete ~;iru~ine legate de umilintele
suferite in trecut. Totodata, nu dorea sa fie iar nevoita sa-~i con-
frunte ~i ea durerile similare. Prin urmare, relatia terapeutica era
in mare una suportiva, care de fapt reintarea defensele barbatu-
lui ~i-l impingea sa fie ~i mai fals.
Discutand acest caz cu supervizorul, ea a devenit con~tienta de
contrarezistenta ei la a se confrunta cu durerea lui (implicit ~i cu
a ei). Supervizorul a sugerat ca ar fi a idee buna sa-l includa pe
pacient intr-un grup de terapie activ ~iconfruntational, dar sa con-
tinue ~i terapia individuala. A urmat sugestiile supervizorului,

253
plasandu-l in grupul terapeutic al unui coleg, continuand in ace-
la~i timp ~edintele individuale cu el de doua ori pe saptamana.
Grupul i-a atacat aproape imediat defensele ~i era foarte proba-
bil ca el sa fi parasit grupul, daca n-ar fi primit sprijinul terape-
utei in ~edintele individuale. Aceasta combinatie era exact ceea
ce avea nevoie. Destul de curand a inceput "sa se deschida" in
cadrul grupului, dar ~iin terapia individuala ~i sa-~i exteriorize-
ze durerea ingropata mult timp.
101 gre;;eli 'in psihoterapie· Contrarezistenie caracterologice
J.
GRE~EALA 76
Terapeuta care nu se putea abtine

sa-siI idealizeze fratele
Un anumit pacient, un barbat la patruzeci de ani, foarte dina-

mic ~i cu a cariera de succes, i-a reamintit terapeutei sale mai in
varsta de fratele ei, pe care il idealizase de cand se ~tia. Acest pa-
cient, care era intr-o anumita masura de toata admiratia, era in
egala masura destul de autoritar ~i plin de sine, fiind repudiat
atat de colegii sai, cat ~i de subordonati; ~i soFa ~i copiii sai 11
considerau intolerant ~i intolerabil. Totu~i, spre deosebire de
ace~tia, terapeuta il asculta captivata ~i atenta cum se lauda, i~i
exprima admiratia fata de el ~i aparent inchidea ochii la vanita-
tea ~i la sadismul sau destul de evidente.
Terapeuta avusese un tata abuziv ~i a mama cu a personali-
tate slaba; singura persoana care-i putuse servi drept model in
copilarie fusese fratele ei, care era cu zece ani mai mare decat ea.
Toata copilaria ei, el se purtase ca un mentor fata de ea, expli-
candu-i multe lucruri legate de politica ~i economie. Facandu-~i
retrospectiva, ea ~i-a dat seama ca jucase rolul unui spectator ne-
lipsit la reprezentatiile sale narcisice de excelenta intelectuala ~i
ca aceste reprezentatii erau adesea insotite de a atitudine depre-
ciativa fata de ea ~ide capacitatile sale. Cu toate acestea, ea a trecut

255
cu vederea aceste aspecte negative ale relatiei lor ~i ~i-a negat
sentimentele de furie fata de el, pentru a continua sa se bucure
de atentia lui pozitiva ~i pentru a putea sa-l admire ~i sa-l folo-
seasca drept model.
Cu siguranta ca terapeuta ~i-a dat seama de faptul ca acest
pacient ii reamintea de fratele ei, dar nu a acordat prea multa
atentie acestui lucru. Ori de cate ori pacientul venea la ~edinte,
ea avea sentimentul ca "se aHa la picioarele maestrului", la fel
cum se simtise cu fratele ei. Din moment ce avea nevoie sa-9i
pastreze fratele in postura de figura masculina idealizata a lumii
sale interioare, nu a atacat structura de personalitate falic-narci-
sica a acestui pacient, nici vanitatea sau sadismul sau. Intr-un fi-
nal, pacientul a inceput sa se planga de faptul ca nu se intampla
nimic in terapie. In prima etapa, el venise la terapie din cauza
problemelor sale interpersonale asociate cu sentimente de furie
legate de faptul ca oamenii nu-i apreciau genialitatea. In timp ce
ea, personal, ii apreciase genialitatea, nu-l ajutase totu~i sa-~i dea
seama de ce, practic, nimeni altcineva nu facea acest lucru.
Terapeuta a devenit din ce in ce mai furioasa ca pacientul nu-i
aprecia admiratia; acest lucru a readus-o la supervizare. $i-a ac-
ceptat ~i inteles contrarezistenta la a renunta sa-~i mai idealize-
ze pacientul (~i fratele) ~i la a fi nevoita sa-i confrunte furia. In
consecinta, a fast in stare sa devina mai confruntationala cu pa-
cientul.
J.
GRE~EALA 77
Nem u Itu
I
mitii
I
Adesea, cand in terapie se dezvolta 0 relape de rezistenta-con-

trarezistenta, acest lucru se datoreaza unei confluente de defen-
se caracterologice. A9a s-a intamplat cand un tanar cu multe ca-
litati, dar a carui problema principala era nemulrumirea cronic a,
9i-a inceput terapia cu un terapeut mai in varsta, care era, de ase-
menea, un nemultumit.
Pacientul avea 0 personalitate masochista, era un "nemultu-
mit fara cauza". Terapeutul fusese in mod repetat incurajat de
supervizorul sau sa atace defensele caracterologice ale acestui
pacient (nemultumirea sa cronica); a facut-o cu multa reticenta
9i fara tragere de inima. $i el, la randullui, era 0 personalitate
masochista, de9i acordase multa atentie acestui aspect in propria
sa terapie. Atat mama sa, cat 9i tatal sau fusesera ni9te nemultu-
miti 9i figura de martir fusese cam singurul model pe care-l avu-
sese. Cu toata terapia, pattern-ul sau masochist de baza era inca
predominant.
S-a plans supervizorului ca atacase defensele pacientului sau
9i ca acesta se enerva pe el.
- Foarte bine, i-a raspuns supervizorul. Personalitatea pa-
cientului este 0 defensa impotriva furiei sale primitive. Este fi-
resc ca atunci cand ii ataci personalitatea sa ai parte de furia sa.

- Dar nu-i vreau furia. Mi-e frica de furia lui. Daca renunta 257
la terapie? Poate ca ar trebui sa revin la terapia suportiva eu el.

- Daca faci acest lucru, 0 sa-ti pierzi timpul, 9i pe al tau 9i pe
allui. 0 sa-i sprijini defensa, in loc sa i-o distrugi 9i sa-l ajuti sa
devina autentic.
Terapeutul a dat din cap dezaprobator. "Nu 9tiu ce sa fac.
Cred ca voi incerca."
- De ce ti-e aHHde teama ca va pleca? I-a intrebat supervi-
zorul. Aceasta intrebare a atins miezul problemei: terapeutul
nU-9i rezolvase niciodata complet furia fara de mama sa. In loc
sa-9i traiasca furia cu privire la martirajul mamei sale, el ii lncor-
porase personalitatea 9i avea acum un acting out al furiei sale la
fel ca ea -infranandu-9i furia 9i manifestandu-9i nemultumirea
cu privire la viata sa. Terapeutului ii fusese intotdeauna frica sa
se supere pe mama sa, de teama sa nu-l paraseasca. Acum ii era
frica sa atace defensele pacientului din acela9i motiv.
Fara 0 supervizare eficienta, acest terapeut ar fi putut conti-
nua sa sprijine defensele pacientului ani de zile. Din pacate, astfel
de situatie e destul de des intalnita. Majoritatea pacientilor se
multumesc sa-9i petreaca gedintele vaicarindu-se, capatand 0
anumita forma de consolare prin primirea unui raspuns de com-
patimire. Uneori, pentru pacientii narcisici, aceasta este chiar 0
conditie necesara a terapiei, cel putin pentru 0 perioada. Dar,
intr-un final, defensele caracterologice trebuie atacate, daca se
urmare9te cre9terea pacientului.

GRE~EALA 78
Terapeuta care a uitat a programare
Venise la terapie din cauza atacurilor acute de anxietate, care

aveau legatura eu separarea de mama ei ~i de 0 sora mai mare.
Era mezina familiei ~i intotdeauna se simtise invizibila. Sora ei
mai mare era 0 "vedeta" care aeapara toata atentia, datorita abi-
litatilor sale de patinatoare ~i talentului muzical, in timp ce pa-
cienta era tratata ca 0 reflectie intarziata, careia nu i se recunoa~-
te niciodata meritul. Incercarea ei de a face ceva creativ pentru
care sa fie recunoscuta - inscrierea intr-un atelier literar la var-
sta de 26 de ani - i-a aecelerat ataeurile de anxietate.
Terapia ei a decurs bine, pentru ca terapeuta ei, 0 femeie cu
zece ani mai in varsta, s-a putut identifica foarte bine cu ea ~i i-a
putut aeorda sprijinul necesar pentru a se putea rupe de mama
~i de sora ei mai mare. Doi ani mai tarziu, a fost aeceptata intr-un
program de prestigiu pentru absolventii care doreau sa deviria
scriitori ~i s-a ~i logodit. Atat terapeuta, cat ~i pacienta au hota-
rat atunci ca venise momentul sa incheie terapia.
Totu~i terapeuta opunea rezistenta la a-~i analiza propriile
sentimente legate de separarea de pacienta. Ultima intalnire a
pacientei fusese programata pentru ora 14, intr-o zi de vineri, cu
o zi inainte de nunta pacientei. Terapeuta a uitat de programare
~ia suprapus 0 alta pacienta pentru aceea~i ora. La 13:50 pacienta

a sun at, a intrat ~i terapeuta ~i-a dat seama de gre~eala fikuta. 259
Cfu1da ajuns ~ieea de-a doua pacienta, terapeuta a reprogramat-o.
- Imi pare foarte, foarte rau pentru asta, a spus terapeuta,
a~ezandu-se pe scaun eu fata la pacienta care era pe punctul de
plecare. Cred ca va simtiti foarte dezamagita.
Pacienta nu putea vorbi. Ii curgeau lacrimile pe obraji ~i evi-
ta sa se uite la terapeuta.
- Chiar imi pare rau. Este vina mea; mi-am tot negat faptul
ca incheiati terapia. Toate acestea s-au intamplat din cauza pro-
priilor mele probleme legate de separare. De aceea m-am iden-
tificat atat de mult cu dumneavoastra ~i am devenit atat de ata-
~ata; avem foarte, foarte multe lucruri in eomun. Vedeti, nu
mi-am rezolvat niciodata eu adevarat fricile cu privire la aban-
don ~i nici sentimentele legate de separare. $i cred ca am fost
cam furioasa pe dumneavoastra ca ma parasiti ~i faptul ca am
uitat de programare a fost un acting out al furiei mele. Oricum,
cred ca am vrut doar sa neg totul ~i sa ma fac ca nu se intampla.
Imi pare rau ca v-am faeut sa suferiti din aeeasta cauza. $i ceea
ce este eu adevarat trist e ca tot acest episod este probabil 0 re-
luare a ceea ce vi s-a intamplat de-o viata, cand nimeni nu v-a
observat niciodata, fiind mereu copilul uitat.
Pacienta a ramas pentru un timp tacuta ~i cu lacrimile pe
obraz. "Va multumesc ca v-ati recunoseut gre~eala", a raspuns
zambind. ,,$i va multumese pentru ca m-ati inteles. Nu cred ca
m-am mai simtit vreodata pana acum atat de inteleasa."
Cele doua femei s-au ridicat ~i s-au imbrati~at, izbucnind in
plans, ~i apoi s-au despartit cu afectiune.
De obicei, nu este recomandat ca un terapeut sa fie atat de
deschis; exista totu~i exceptii de la orice regula. In etapa finala a
terapiei, astfel de desehideri sunt mai potrivite - de fapt sunt
10lgre~eliin psihoterapie· Contrarezistcn\e [dfdl 11'1,,1"}',lt I'

260
chiar indicate - ~i adesea in aceasta faza terapeuti, in rest com-
petenti, dau gre~, nefiind in stare sa iasa din postura lor neutra
~i sa fie autentici. Faptul ca terapeuta din acest caz s-a putut in-
telege pe sine ~i a fost deschisa cu pacienta a creat un final adec-
vat. Cand incheierea terapiei decurge bine, acest lucru presupu-
ne de obicei ca terapeutul sa renunte la postura neutra ~i sa
devina, intr-o masura mai mare sau mai mica, 0 fiinta umana,
iar despartirea este mult mai probabil sa fie similara aceleia din-
tre doi prieteni ~i mai putin uneia dintre un terapeut ~i pacien-
tullui.

GRE?EALA 79
Terapeuta
v •
care nu se putea abtine
sa nUl nte rp reteze
Un tanar pacient n-a raspuns niciodata pozitiv la interpreta-

rile terapeutei sale. Uneori ii raspundea categoric, pe un ton su-
parat: "Asta e total deplasat. Nu ma ajutaW'· Sau pur ~i simplu
continua sa faca asocieri libere, fara sa ia in seama comentariile
ei. Acest pacient era excesiv de narcisic ~i ceea ce avea nevoie de
la terapeuta - mai ales in etapele de inceput ale terapiei - era
doar un mediu de sustinere, un lac unde sa-~i poata exprima lu-
crurile pe care nu putuse sa Ie exprime niciodata - mai ales fata
de mama sa, care-l judeca. De fiecare data cand terapeuta Hicea
o interpretare, indiferent cat de subtil ar fi exprimat-o, el perce-
pea aceasta interpretare ca pe 0 judecata, cu alte cuvinte, ca ~i
cum mama sa l-ar fi atacat ~i i-ar fi spus ca e rau.
Pe de alta parte, ~i terapeuta avea trasaturi narcisice de per-
sonalitate ~i de fiecare data cand pacientul ii respingea 0 inter-
pretare, se simtea ranita, ca ~i cum pacientul i-ar fi spus ca inter-
pretarile ei nu erau bune de nimic (ca laptele ei nu era bun de
nimic). Incon~tient, a inceput sa acumuleze furie fata de acest
pacient, dandu-i din ce in ce mai multe interpretari. In copilaria
ei, fusese mezina intr-o familie cu cinci copii ~i nimeni n-a vrut

262
niciodata sa-i asculte parerile cu privire la nimic; de fapt, unul
dintre motivele (incon~tiente) principale de a deveni terapeuta a
fost satisfacerea nevoii de a demonstra ca parerile sale ~i intrea-
ga ei fiinta erau intr-adevar de valoare. Acum daduse peste alt
obiect (reprezentarea surorii mai mari) care-i discredita parerile.
In ce1e din urma, rezistenta pacientului 1a a asculta interpre-
tari ~i contrarezistenta terapeutei la a acorda atentie nemultumi-
rilor pacientu1ui au dus la dispute aprinse intre cei doi. Pacien-
tul s-a simtit inco1tit: fie trebuia sa asculte interpretarile care-l
faceau sa se simta rau, fie trebuia sa renunte la terapie (care l-ar
fi facut in ega1a masura sa se simta rau). Era de fapt chiar inten-
tia incon~tienta a terapeutei sa-1 faca sa se simta a~a. In furia ei
narcisica, dorise sa-~i distruga sora rival a, punandu-l pe pacient
intr-o situatie fara ie~ire. Ea nu mai dorea sa relationeze; dorea
sa cucereasca.
Cand, enervat, pacientul a renuntat la terapie, ea s-a simtit
u~urata 1a inceput. Doar dupa aceea, analizand situatia, a simtit
remu~cari ca ~i-a pierdut pacientul.

GRE?EALA 80
Terapeutul
v •
care nu dorea
sa-?l supere mama
Un terapeut novice avusese 0 mama isterica, manipulatoare.

Daca el nu facea, nu gandea ~inu simtea exact a~a cum dorea ea,
aceasta avea 0 criza de isterie, insotita de atacuri de panica, pal-
pitatii ~i dureri de cap; tatal terapeutului Ii spunea apoi baiatu-
lui: "Vezi ce i-ai facut mamei tale?"
Intamplarea a facut sa vina la ella terapie 0 pacienta care se-
mana foarte mult cu mama sa. Era mai in varsta decat terapeu-
tul ~i a adoptat 0 atitudine materna fata de el, dandu-i sfaturi le-
gate de nutritie ~i igiena. La un anumit nivel, el ~tia ca pacienta
il manipula cu aerul ei condescendent ~i totu~i nu 0 punea fata-n
fata cu acest aspect, de teama sa n-o supere. Nu-i atragea aten-
tia nici asupra faptului ca ea manipula permanent pe toata lu-
mea din viata ei, mai ales pe sotul ~ipe copiii ei. La fel ca mama
terapeutului, aceasta femeie i~i ie~ea din minti daca sotul sau co-
piii nu-i faceau pe plac. De exemplu, intr-o seara, pacienta ~i-a
dorit ca sotul ei sa 0 invite in ora~ ca sa danseze. El s-a plans de
oboseala dupa 0 zi de munca, ca-l dureau ~i genunchii de la ar-
trita ~i ca nu-i placea nici orchestra. Ea a devenit isterica, acuzan-
du-l ca nu se gandea niciodata decat la el ~i ca era un papa-lapte
"'
264
care nu voia niciodata sa iasa din casa, pentru ca-i era prea frica
de oameni. A aruncat cu haine ~i cu scrumiere, a dat cu pumnii
in bratele scaunului pe care statea ~i a tot plans in hohote pana
rand i-au sarit in ajutor cop iii, spunandu-i tatalui lor: ,,0, tata,
de ce n-o dud sa danseze? N-o sa mori. Doar de data asta, de
dragul armoniei din aceasta casa".
Terapeutul a ascultat aceste lucruri ~i se simtea destul de an-
xios ~i uneori chiar ~i furios, dar n-a spus nimic. Zambea ~i da-
dea din cap afirmativ, pacienta facea acela~i lucru ~i era ca ~i cum
cei doi se intelegeau perfect. Terapeutul nu se temea doar sa n-o
sup ere (pe mama sa), ci ~i sa nu-i piarda aprobarea. Ei formau 0
intelegere tacita - 0 intelegere axata pe rezistenta-contrarezis-
tenta; ea se purta cu el ca ~i cum ar fi fost fiul cel bun pe care
~i-ar fi dorit sa-l aiba, care sa 0 inteleaga intotdeauna ~i sa-i acor-
de sprijin neconditionat, iar el, la randullui, se purta a~a cum i~i
dorea ea - 0 accepta neconditionat. Astfel, fiecare ~i-a implinit
in aceasta relatie nevoile nevrotice. El a primit de la ea aproba-
rea pe care n-a primit-o niciodata de la mama sa ~i ea a primit
acceptarea neconditionata pe care n-a avut-o niciodata din par-
tea tatalui ei.
Intre timp, simptomele care 0 determinasera sa ajunga la te-
rapie au ramas neschimbate: a continuat sa bea foarte mult, sa
fie furioasa ~i nemultumita de relatiile sale intime ~i sa se simta
neimplinita ca fiinta umana.

GRE~EALA 81
T era peutu I ca re detesta sa fie

vanator de chiulangii
Padentii borderline pot adesea solicit a foarte multa atentie

din partea terapeutului in faza de inceput a tratamentului, care
poate'dura ani de zile.
° astfel de pacienta a ajuns sa-~i irite destul de rau terapeu-
tul. Era 0 femeie tanara, care avea probleme in aproape toate as-
pectele vietii sale; era mereu concediata, era tot timpul depen-
denta de un drog sau altul (cocaina, marijuana, alcool sau
mescalina) ~i relatiile ei cu oamenii din jur, inclusiv cu familia ~i
cu iubitii, aveau tendinta de a fi extrem de sadomasochiste. In-
cepea fiecare ~edinta plangandu-se ca nu dorea sa fie in terapie,
ca nu avea sa 0 ajute ~i ca era un caz incurabil. In general, intar-
zia la ~edinte ~i, din rand in rand, atunci cand tragea dte-un
chef, sarea dteva ~edinte la rand. Mai mult decat atat, adesea
uita sa-~i achite ~edintele.
Terapeutul a incercat sa-~i mentina neutralitatea terapeutica,
dar a ajuns sa fie din ce in ce mai iritat de ea.
- De ce credeti ca se intampla asta, ca tot intarziati ~i ca une-
ori sariti ~edintele, ii spunea terapeutul, incercand sa-i analize-
ze rezistenta.
lOlgrelieliin psihoterapie. Contrarezistent(' C,HolCl"rol"l:i,,'

266 - Nu ~tiu.Nu-~i gasea locul pe canapea. Credeti ca ar trebui
sa ma vad iar cu prietenul meu? Chiar cred ca ar trebui sa ma
despart de el.
- Ati schimbat subiectul.
- Da? Despre ce vorbeam?
-- V-am intrebat ce anume va face sa veniti tarziu la ~edinte
~ichiar sa pierdeti programari in mod frecvent.
S-a sucit dintr-o parte intr-alta pe canapea, oftand. ,,0, Doam-
ne, cred ca e din cauza ca nu vreau sa fiu aici. Nu ~tiu, poate ca
singurullucru pe care-l pot face e sa ma duc ~isa ma sinucid."
Terapeutul se gnlbea sa-~i analizeze pacienta, in ciuda fap-
tului ca ea nu era nici pe departe pregatita pentru asta. Se gra-
bea din diverse motive. Absolvise recent un institut de forma-
re in psihanaliza ~i dorea sa aplice ce invatase, dorea sa ajunga
la miezul problemei, la continuturile legate de perioada infan-
tila, la transfer ~i rezistenta. In schimb, in loc sa se simta psih-
analist, se simtea mai mult ca un inspector care urmarea elevii
chiulangii in ~coala."Daca a~ fi vrut sa urmaresc chiulangiii in
~coala, m-a~ fi fiicut a~a ceva", i~i spunea in sinea sa. Detesta
faptul ca trebuia sa fixeze limite pentru pacienti, cum era in
acest caz, de~i pacienta avea cu precadere nevoie de acest lu-
cru. Pentru a trata astfel de pacienti, terapeutul trebuie pur ~i
simplu sa treaca la lupte de "tran~ee" cu ei ~i "sa-i scoata la lu-
mina", pana reu~esc sa-~idea seama ~isa accepte modulin care
se comporta. Adesea, terapeutii au nevoie sa poata exprima cat
de furio~i ~i de deznadajduiti ii fac ace~ti pacienti sa se simta
~i cand un terapeut face acest lucru, prinde bine sa i se arate
pacientului ce impact are asupra terapeutului. $i pacientul, la
randullui, se poate simti liber sa-~iexprime astfel de sentimen-
te in mod direct.
j
267
Totu~i fixarea Iimitelor trebuie facuta de la inceput, ca sa
mearga terapia. Din moment ce pacientilor Ii s-a permis sa aiba
un acting out 0 perioada indelungata de timp, ei sunt apoi reti-
centi sa renunte la ceea ce considera a fi "drepturile" lor. In ca-
zul prezentat, intr-adevar, terapeutul a a~teptat prea mult ca "sa
puna piciorulin prag". Rezistenta sa cu privire la a deveni un
vanator de chiulangii, care pentru el echivala cu un tiran, a fost
atat de mare, incat a a~teptat pana cand a fost prea imobilizat de
furie pentru a mai actiona eficient. Cand a incercat sa 0 faca, a
facut-o mtr-un mod furios, critic,care i-a transmis pacientei ideea
ca el se simtea persecutat de ea.
- Imi pare rau, i-a spus el. Pur ~i simplu nu mai pot tolera
un astfel de comportament.
Din nefericire, tonul ~i maniera lui in acel moment au fost
prea asemanatoare acelora ale tatalui ei, dar ~iale tatalui lui ~i
ea nu a mai revenit la terapie dupa aceea.
101 gre~eliin psihoterapie • Contrarezistente caracterologice
j
n
o
n OJ
:J""O
r+ --' .
.......•r+
OJ 0
......••
ro
-c
N
--'.
If) (j'.
r+
ro
:J
~r+
ro
n
c
r+
C
......••
OJ
ro
GRE?EALA 82
Terapeutul - un parlit alb

si
I
debuta nta
El era un terapeut care a trebuit sa-$i croiasca drumul cu mul-

ta dificultate. S-a nascut dintr-un ghetou in Detroit, intr-una din-
tre putinele familii de albi intr-un cartier predominant de
afro-americani. Suferise in toate modurile posibile; ambii parinti
erau alcoolici, cu greu i$i puteau intretine cei $apte copii, dintre
care el era cel de-al patrulea; se simtea pierdut in ezitare, pe ma-
sura ce dorea obtinerea atentiei parentale; $i la $coala, fiind unul
dintre cei trei elevi albi dintr-o $coala de afro-americani, s-a sim-
tit in permanenta persecutat $i invalid at $i s-a ales cu porecla de
"parlit alb". Dand dovada de foarte multa hotarare, a reu$it sa
termine un colegiu de stat $i s-a inscris apoi la un program doc-
toral pe psihologie, reu$ind sa-l termine muncind intr-o fabrica
de automobile din Detroit. S-a mutat la New York pentru a se
specializa intr-un institut de psihanaliza $i a-9i incepe practica
pe pacienti.
Una dintre primele sale paciente a fost 0 debutanta. Era 0 fe-
meie tanara $i atragatoare care-$i facuse debutul in societatea
din Boston la varsta de $aptesprezece ani. Linia ei genealogica
ajungea pana la familia Mayflower. Conduce a un Porsche, avea
lOlgrel'eliin psihoterapie' Contrarezistente culturale

272 propriul ei avion ~i detinea 0 proprietate In Connecticut. Traia
pe picior mare, 0 viata In Inalta societate. In mod evident, Ii mer-
geau bine multe; totu~i avea destul de multa furie fata de bar-
bati, pe de-o parte pentru ca fusese agresata sexual de un unchi
~i pe de alta pentru ca cei doi frati ai ei fusesera favoritii mamei
sale. Aceasta furie pe barbati a facut ravagii In relatiile ei, care
s-au limitat la aventuri de-o noapte. Avea, de asemenea, tendin-
ta sa bea foarte mult ~i era bulimica.
In terapie, a avut tendinta de a-I respinge pe terapeut, fiind
condescendenta ~i castratoare cu el, la fel ca ~i cu toti barbatii
din viata ei. Tema ei recurenta era sa-i spuna terapeutului ca
nu credea ca 0 putea Intelege, In primul rand pentru ca prove-
neau din medii sociale diferite. Ea venea dintr-un anumit "me-
diu social", dar despre el spunea: "Dumneavoastra nici nu pro-
veniti dintr-un mediu social; daca putem spune a~a". Pentru
ca terapeutul era destul de afectat de faptul ca provenea
dintr-o familie saraca de "parliti albi", a dezvoltat 0 contrare-
zistenta. La un anum it nivel, elintelegea ca ea 11testa, pentru
a vedea daca putea avea Incredere In el, dar a refuzat sa-i acor-
de ace a Intelegere. In schimb, s-a aparat ~i a contraatacat-o In
mod subtil.
- Nu, nu sunt din Inalta societate, dar nu cred ca trebuie sa
fii din Inalta societate ca sa Intelegi conflictele psihice ale unei
persoane.
- Da, e firesc sa crezi asta, daca nu e~ti din societate.
- Nu sunteti putin cam snoaba?
- Nu, nu prea credo
- In regula. Bine. Atunci nu va Inteleg. Sa 0 lasam a~a.
- Va bosumflati? Voi, barbatii, va purtati uneori ca ni~te
baietei.

- Ma percepeti ca ~i cum m-a~ bosumfla? Asta v-ati dori - 273
sa ma faceti sa fiu Imbufnat, sa-mi luati barbatia ~i sa ma vedeti
ca pe un baietel bosumflat?
- 0, mereu analizati. Mereu, mereu. Ce-o sa ma fac cu dum-
neavoastra? Chiar trebuie sa fiti a~a de defensiv?
Din moment ce s-a pozitionat defensiv la modul acesta, a pier-
dut controlul relatiei terapeutice; nu a mai fost In stare sa 0 faca
sa-~i con~tientizeze nevoia de a respinge, de a umili, de a fi con-
descendenta, de a castra ~i de a exclude toti barbatii din viata ei,
de a-~i transpune In acting out furia provenita din fixatiile din
copilarie. Nici nu putea sa empatizeze cu fetita abuzata care cau-
ta un barbat In care sa poata avea Incredere. Opunea rezistenta
la a 0 Intelege la nivel uman, la fel cum ~i ea opunea aceea~i re-
zistenta la a-Ilntelege pe ella acela~i nivel. Fiecare devenise pen-
tru celalalt un obiect negativ de transfer ~i se blocasera Intr-o lup-
ta de a-~i demonstra reciproc gre~elile.
Daca terapeutul ar fi fost mai ferm cu privire la acceptarea
mediului sarac de provenienta, ~i-ar fi putut controla sentimen-
tele de contrarezistenta ~i i-ar fi putut acorda pacientei empatia
~i confruntarea blanda de care avea nevoie pentru a-~i accepta
compulsia la repetitie. Din pacate, nu a putut face acest lucru ~i
terapia s-a Incheiat dupa cateva luni.
lOlgre~eliin psihoterapie· (ontrarezisU'r1\C' llJltlJr.rlp

GRE?EALA 83
Tera pe u t u I a I b c u ved e ri Ii be ra Ie
?i pacientul afro-american
De~i un pacient afro-american tanar aducea permanent vise

care indicau a doza mare de neincredere ~i suspiciune cu privi-
re la terapeutul sau alb, acesta din urma opunea rezistenta la a
interpreta aceste vise in termenii unor probleme rasiale. In
schimb, le interpreta in mod repetat ca reactii de transfer asupra
lui ~i ca derivate ale sentimentelor nutrite in copilarie fata de pa-
rintii s~H.
Existau momente de pauza in dialogullor. In aceste momen-
te, pacientul se intreba frecvent daca acest bilrbat alb 11putea in-
telege cu adevilrat; totu~i, din politete, nu spunea nimic cu pri-
vire la acest lucru. Terapeutul se grabea de obicei sa interpreteze
aceste pauze ca datonlndu-se rezistentei pacientului in confrun-
tarea cu continuturile incon~tiente. Relatia a decurs a~a un an
de zile, timp in care terapeutul ~i-a ajutat pacientul cu proble-
me legate de carier!L La finalul anului, s-au despartit in termeni
amicali.
- Va multumesc. M-ati ajutat foarte mult, a spus barbatul
afro-american, zambind ~i strangandu-i mana terapeutului cu
caldura.

- Mil bucur ca v-am putut fi de ajutor. Cea mai mare parte ati 275
facut-o dumneavoastra, a raspuns terapeutul, cu aceea~i caldura.
In realitate, niciunul nu simtea atat de multa afectiune fata de
celalalt ~i nu se intamplase nimic autentic in relatia lor. Pacien-
tul manifestase rezistenta la a deschide subiectul aspectelor ra-
siale, dorind sa-~i impresioneze terapeutul cu privire la cat de
progresist ~i de "nerasist" era el. Terapeutul manifestase contra-
rezistenta la a aduce in discutie acela~i subiect din cauza nevoii
sale - care era in mare parte incon~tienta - de a se considera
a persoana cu vederi liberale, umanitara ~i prin urmare indife-
renta la culoarea unui am. Terapeutul provenea de fapt dintr-o
linie de oameni cu vederi liberale din Boston, care se preocupa-
sera de sustinerea unor cauze cum ar fi obtinerea de drepturi
egale pentru minoritati. In acest cere social, a recunoa~te existen-
ta diferentelor dintre afro-americani ~i albi ar fi fast a gafa ma-
jora; un afro-american nu era altceva decat a alta fiinta umana ~i
a se aduce in discutie rasa lui sau a se sugera diferenta culturii
sale ar fi fast echivalent cu sustinerea unei prejudecati·
$i astfel, in numele drepturilor omului, aceasta relatie terape-
utica s-a sfar~it la fel cum a inceput: prin a fi a fatarnicie.
101gre~eliin psihoterapie· Contrarezistenie culturale

GRE~EALA 84
Terapeuta feminista
o femeie tanara a mers la 0 terapeuta care-~i facea reclama in

ziarullocal, autointitulandu-se "terapeuta feminista", ~i s-a plans
ca sotul ei 0 b~Heain mod constant.
- Ati venit la cine trebuie, i-a spus terapeuta cu empatie. Am
ajutat multe femei ca dumneavoastra. Sa nu va faceti griji, 0 sa
va spun exact ce sa faceti.
Terapeuta a inceput prin a 0 ajuta pe pacienta sa se mute de
acasa, mai intai la un adapost pentru femeile abuzate, ajutand-o
apoi sa-~i gaseasca propriul ei apartament. A mai ajutat-o sa in-
tenteze actiune contra sotului ei pentru molestare ~i ultraj ~i sa
mai ia ~i alte masuri legale. Dupa aproximativ ~ase luni, tera-
peuta a sugerat ca pacienta merge a bine ~i ca nu mai avea ne-
voie de terapie, iar aceasta a fost de acord. Pacienta i-a multu-
mit terapeutei din tot sufletul pentru ajutor, s-au imbrati~at ~i
ea a plecat simtindu-se foarte recunoscatoare ~i puternica. Ca-
teva luni mai tarziu, a cunoscut un alt barbat, care semana mult
cu cel de care tocmai se despartise, ~i s-a mutat cu el. N-a trecut
mult timp ~i a inceput s-o bata ~i el, la fel cum facuse ~i prede-
cesorul sau. In mod evident, terapeuta nu-~i ajutase pacienta
sa-~i rezolve conflictele psihice subiacente care-i determinase-
ra problemele.

Pacienta era 0 femeie foarte furioasa ~i provocatoare, care in- 277
con~tient era castratoare fata de barbatii cu care avea legaturi.

Comportamentul ei provocator ~i castrator Ie inducea in mod in-
variabilo reactie de furie barbatilor (care ~i a~a erau predispu~i
la violenta). Era atrasa de barbati violenti ca tatal ei, in timp ce
mama sa, care fusese, de asemenea, 0 femeie abuzata fizic, juca-
se rolul de martira neajutorata. Prin urmare, toata copilaria ei fu-
sese invatata sa aiba relatii masochiste cu barbatii ~i nu cun09-
tea alt tip de relatie. Terapeuta feminista n-o ajutase deloc sa-9i
rezolve acest masochism.
Terapeuta opunea rezistenta faptului de a vedea problemele
caracterologice ale pacientei. Ca feminista, nutrise ideea ca bar-
batii erau opresori ~i femeile victime. Chiar ~i atunci rand, sa zi-
cern, 0 femeie omora un barbat, aceasta terapeuta gasea motive
pentru care respectiva femeie fusese determinata sa comita acel
act, ca urmare a opresiunii suferite; pe de alta parte, daca un bar-
bat ar fi comis orice act de violenta sau ceva similar, asta era da-
torita faptului ca el era pur 9i simplu "rau", un ticalos. Nu avea
capacitatea de a intelege ca ~ibarbatii puteau fi provocati sa co-
mita astfel de acte. Terapeuta nu-~i rezolvase niciodata furia nar-
cisica legata de evenimentele din copilarie, furie care era acum
transferata pe barbati la modul general; ~i atmosfera culturala a
perioadei in care predomina feminismul a intarit aceasta furie
pe barbati. Terapeuta i~i transpunea furia intr-un acting out, fo-
losindu-se de situatii precum cea oferita de pacienta, pentru a se
lansa intr-o "vanatoare de vrajitoare" a "porcilor misogini". Avea
nevoie sa se vada pe sine ~ipe pacienta ca fiind "corecte" ~i "ne-
vinovate", avea, prin urmare, 0 rezistenta la a lua in considera-
re contributia pacientei la propria ei dilema sau la a acorda aten-
tie structurii sale de personalitate masochiste.
lOlgre~eli1npsihoterapie. Contrarezi';lt'II!" (1111111.11,·

278
~i astfel pacienta ~i-a continuat pattern-ul compulsiv, a per-
petuat cercul vicios, care fusese Intretinut timp de generatii In
familia ei ~i destul de probabil ca avea acum sa fie trecut mai de-
parte copiilor ei.
..J
GRE~EALA 85
Terapeutul A care a evitat

v •
recruta rea 1 n a rmata Sl
I
veteranul razboiului din Vietnam
Pe vremea razboiului din Vietnam, acest terapeut era la cole-

giu ~i militase Impotriva razboiului, I~i arsese livretul militar In
public, fusese Inchis pentru dHeva zile ~i, Intr-un final, locuise
In Canada cativa ani, ca sa scape de recrutare.
A venit un barbat la terapie, plangandu-se de probleme lega-
te de consumul de droguri, de comportament violent fata de
prietena sa 9i de dificultatea de a-~i pastra slujbele. Terapeutul a
ascultat cu empatie 9i rabdare detaliile legate de toate aceste pro-
bleme mai multe gedinte. Apoi, la cea de-a patra ~edinta, pacien-
tul i-a marturisit ca era veteran al razboiului din Vietnam. S-a ui-
tat la terapeut, a~teptand un raspuns plin de compasiune.
- A, da? a raspuns terapeutul.
- N-am mai fost acela~i de la razboi.
- Inteleg.
- Am c09maruri despre razboi tot timpul.
- Inteleg.
- S-a Intamplat ceva?
-Nu. Dece?
101 gre~elitn psihoterapie' Contrarezistente culturale
..J
280 - An'itati ciudat.
lntr-adevar, terapeutul arata ciudat. Se ingalbenise la fata, i~iin-
cruntase sprancenele ~i i~i incruci~ase bratele. Era asediat de un
amalgam de sentimente - vinovatie ca evitase recrutarea sa in raz-
boi, dispret fata de acest om care fusese destul de prost ca sa se
duca acolo ~i furie fata de pacient, care-l pusese intr-o situatie di-
ficila ~i pentru ca-l "implorase" practic sa-i acorde compasiunea.
I~isimtea totodata dispretul fata de pacient, care provenea dintr-un
mediu cultural diferit - muncitorimea conservatoare - ~ivorbea
cu un accent urban grosier. In cele din urma, a putut simti furia in-
tensa a barbatului ~i s-a temut ca ~i el ii va simti dispretul ~i ca-~i
va transfera ura asupra sa ~i ca va deveni violent. Toate acestea la
un loc I-au facut pe terapeut sa opuna 0 rezistenta atat de puterni-
ca fata de acest pacient, incat sa nu mai poata continua terapia.
- Este totul in regula? a intrebat pacientul.
- De fapt, nu este. Mi-e teama ca va trebui sa va recomand
sa mergeti la alt terapeut. Pentru ca aici lucrurile nu vor merge.
Am simtit prea mult antagonism intre noi de la inceput. Imi pare
rau. Nu va voi taxa pentru aceasta ~edinta. Mult noroe.
Spunandu-i acestea, i-a strans mana pacientului. Acesta a ple-
cat cu 0 expresie de uimire pe chip.
Terapeutul a procedat coreet. $tia ca, din partea sa, contra-
transferul ~i contrarezistenta erau prea puternice ~i frica sa prea
acuta, pentru a avea sorti de izbanda cu pacientul. Totu~i, con-
fruntarea cu acest pacient i-a atras atentia asupra unui aspect,
care mai trebuia inca rezolvat in cadrul terapiei sale; pana atunci,
trebuia sa-~i limiteze praetica la anumite tipuri de pacienti, care
erau compatibili cu el. Pentru orice siguranta, toti terapeutii pro-
cedeaza similar. Totu~i uneori, datorita unor defense caractero-
logice evidente sau unor prejudecati culturale, astfel de limitari
sunt mult mai striete decat ar fi necesar.

GRE~EALA 86
Terapeutul care se temea

de dependenta
o tanara pacienta era in permanenta manipulata de terapeu-

tul ei mai in varsta, care era devotat unei forme de analiza pe
care el 0 numea "analiza progresiva", pe care 0 invatase la un
"institut de analiza progresiva" ~i care presupunea 0 abordare
de scurta durata a terapiei. Mai precis, acest terapeut era hota-
rat sa 0 impiedice sa dezvolte 0 forma de dependenta regresiva
fata de el, fiind destul de critic in ceea ce prive~te riscurile pre-
supuse de analiza clasica, cu privire la care el atrasese adesea
atentia ca mentineau oamenii intr-o stare de dependenta infan-
tila ani de zile. (Bineinteles ca el nu-~i rezolvase niciodata senti-
mente Ie infantile de transfer ~i opunea, prin urmare, rezistenta
unor astfel de sentimente venind din partea pacientei.)
A~adar, pentru aceasta pacienta, in mod special, tehnica lui
urmarea sa nu permita aparitia unor lungi momente de tacere,
oferind foarte multa incurajare ~i mentinand atmosfera orei de
terapie plina de vioiciune, de veselie, lipsita de confruntari. Cand
pacienta a inceput 0 relatie sexuala cu un barbat mult mai in var-
sta, terapeutul a insistat in a-i spune ca se vedeau imbunatatiri,
incurajandu-i relatia. El nu-~i vedea manipularile ca pe 0 expresie
lOlgre;;eliin psihoterapie· Contrarezistente culturale

282
a propriilor nevoi instinetuale ~i nici ostilitatea fata de psihana-
liza, eu atat mai putin nu ~i-a putut da seama ca relatia pacien-
tei nu era 0 forma reala de independenta, ci 0 forma de supune-
re fata de el, eombinata cu un acting out al transferului ei sexual,
pe care n-a reu~it sa-l analizeze.
Dupa cateva luni de la Inceperea acestei relatii, pacienta a ho-
tarat ca era pregatita sa Intrerupa terapia ~i terapeutul a Incura-
jat-o In aceasta directie, considerand-o un semn de maturitate ~i
independenta.
- Cred ca, Intr-o masura mai mare sau mai mica, ati reu~it
sa dobanditi ceea ce v-ati prop us, a asigurat-o el.
$i astfel pacienta a Incheiat terapia ~i a Inceput sa aiba un ~ir
de relatii cu barbati mai In varsta, ca forma de acting out, fara
a-~i rezolva sentimentele de transfer, m timp ce terapeutul s-a fe-
licitat pe sine pentru mea 0 reu~ita a "terapiei de scurta durata".
Acesta este doar unul dintre exemplele modului In care 0 ~coa-
la de terapie poate deveni 0 contrarezistenta.
RICHARD C. ROBERl1ELLO, GERALD SCHOENEWOLF

GRE';;EALA 87
Terapeuta IIheterosexuala"
~i pacienta lesbia na
- Am avut un vis ciudat ~i jenant despre dumneavoastra

noaptea trecuta, i-a spus 0 pacienta tanara ~i atragatoare terape-
utei sale, 0 femeie, de asemenea, atragMoare. Nu ~tiu ce Inseam-
na. Era earn sexual. Terapeuta, care era de obicei foarte deschi-
sa, mai ales cand era vorba despre vise, a ramas tacuta. N-am
Inteles niciodata de ce am facut Intotdeauna aceste pasiuni in-
tense pentru femei, a continuat pacienta. 0 fac de cand ma ~tiu.
Poate ca sunt lesbiana. Ce credeti? Credeti di sunt lesbiana?
- Nu va faceti griji. Nu Insearnna asta. Nu sunteti lesbiana,
a raspuns terapeuta rapid. Se grabea sa puna capat subiectului,
pentru ca-i producea foarte multa anxietate; facand acest lucru,
Inchisese practic acest subiect fara sa-~i dea seama, blocand ast-
fel progresul pacientei pentru luni de zile.
Terapeuta provenea dintr-o familie de evrei foarte saraca, care
avea 0 traditie a realizarii scolastice pentru barbati. La varsta de
douazeci de ani, avand doi eopii in Intretinere, terapeuta s-a ho-
tarat sa-~i faca 0 cariera ca asistent social ~i ~i-a Inceput terapia
ca etapa a pregatirii sale. Problema ei era legata de apartenenta:
fiind evreica, simtea ca nu apartine pe deplin unei societati care
101 gre~eliin psihoterapie • Contrarezistente culturale

284 era predominant cre~tina; nu simtea ca apartine nici propriei fa-
milii, unde exista aceasta subordonare a femeilor fata de barbati.
Reu~ita carierei sale de terapeut ~i identificarea cu mi~carea fe-
minista i-au dat un sentiment de apartenenta.
Trata acum aceasta pacienta care se pregatea ~i ea sa devina
terapeuta ~i care dorea sa faca caz de faptul daca era sau nu les-
biana. Terapeuta opunea rezistenta la a asculta acest aspect din
diferite motive. La nivel con~tient, se temea ca tanara femeie va
pierde tot - cu alte cuvinte, ca i~i va pierde sentimentul de apar-
tenenta daca se va decreta lesbiana. La un nivel mai profund, m-
doielile pacientei cu privire la sexualitatea proprie i-au trezit te-
rapeutei indoieli similare cu privire la propria ei sexualitate ~i
feminitate, acestea nefiind niciodata analizate in terapia sa, pen-
tru ca, la randul ei, terapeuta sa a manifestat 0 rezistenta simila-
ra legata de aspectul homosexualitatii.
Doar 0 singura data, cateva luni mai tarziu, a mai adus pa-
cienta subiectulm discutie, iar terapeuta a raspuns in graba: "Nu
sunteti lesbiana, in regula? Incetati sa va mai ingrijorati pentru
acest lucru".
N-a fost in stare sa 0 ajute pe aceasta pacienta, ale carei fan-
tezii homosexuale erau legate de continuturi preoedipiene im-
portante, decisive pentru viata ei personala ~i pentru dezvolta-
rea sa profesionala. Aceasta intreaga zona va ramane un teritoriu
neexplorat pentru terapeuta mai tanara (a~a cum fusese ~i pen-
tru cea mai in varsta), care va continua acest cic1u cu propriii ei
pacienti.

GRE?EALA 88
Terapeutul neamt
si
I victima Holocaustului
Un terapeut de origine germana, care venise in America cand

era doar un copil, inainte sa vina Hitler la putere, a ramas totu~i
cu un sentiment acut de vina cu privire la atrocitatea nazista.
Aceasta vina "culturala" n-a fost niciodata rezolvata in analiza
sa de formare.
Mai tarziu, cand ~i-a inceput practica terapeutica in Boston,
unul dintre pacientii care au venit la terapie era 0 femeie de var-
sta mijlocie, care fusese doar un copilin timpul erei naziste, fi-
ind plasata intr-o tabara de concentrare. Acolo fusese abuzata se-
xual, fusese fortata sa sape un mormant in care, intr-un final,
fusese ingropata chiar mama ei ~i aproape ca murise de inanitie.
Din fericire, forte Ie aliate au eliberat toti prizonierii cand ea era
la un pas de moarte. A supravietuit, dar a ramas cu rani psihice
profunde.
La prima vedere, venise la terapeut din cauza depresiei, sim-
tind ca avea legatura cu moartea recenta a sotului ei in varsta
de treizeci de ani. Terapeutul a fost admirabil de empatic cu pri-
vire la moartea sotului ei, dovedindu-se de un folos real pe pe-
rioada de doliu. Totu~i depresia ei nu a trecut ~i, intr-un tarziu,
101 gre~eli in psihoterapie • Contra rezistente cu Itu rale

286 a inceput sa vorbeasca despre Holocaust. Ori de cate ori facea
acest lucru, terapeutulincepea sa se simta foarte nelini~tit. Din
cauza sentimentelor sale de vina legate de Holocaust, de-abia
putea sa 0 asculte. Pe cat de curand posibil, incerca sa schimbe
subiectul, invocand motivul de "axare pe latura pozitiva".
- Care lucruri simtiti ca sunt pozitive in viata dumneavoas-
tra acum? 0 intreba el.
Fiind 0 padenta cooperanta, asculta cu supunere ~i se gandea
la lucruri pozitive.
Relatia a continuat la modul acesta cateva luni, timp in care
padenta a devenit mai depresiva ~i s-a cufundat in tacere. "Nu
~tiu daca sunteti terapeutul potrivit pentru mine", i-a spus ea in
cele din urma.
- De ce?
- Cred ca din cauza originii dumneavoastra germane. $titi,
nu cred ca intelegeti Holocaustul.
-- Prostii, a protestat el. Bineinteles ca inteleg.
Dupa acea ~edinta, a prezentat cazul supervizorului sau ~i a
devenit con~tient de sentimentele sale de vina, care-i fuses era
practic necunoscute pana in acel moment. A revenit la padenta
~i i-a marturisit acele sentimente ~i din acel moment a putut sa
o asculte vorbind despre Holocaust. Amandoi au avut de ca~ti-
gat in mod considerabil.
""..
GRE~EALA 89
Terapeutul evreu ~i pacientul

apartinand aristrocratiei protestante
Un terapeut evreu crescuse intr-o atmosfera culturala care va-

loriza mobilitatea ascensiunii in lumea aristrocratiei protestante
americane (de origine anglo-saxona); ambii sai parinti vorbeau
cu amaradune despre modulin care evreii erau exclu~i din acea
lume ~i amandoi erau hotarati ca fiullor sa reu~easca. Totu~i,
straduindu-se sa transforme in realitate fantezia parintilor sai,
terapeutul a avut mult de suferit. I-a fost respinsa inscrierea la 0
~coala pregatitoare de elita a acestei lumi; apoi, de~i a fost accep-
tat la un colegiu Ivy League, a fost practic marginalizat de ma-
joritatea colegilor apartinand aristocratiei protestante, locuind
intr-un dormitor cunoscut sub numele de "ghetoul evreiesc".
Aceea~i situatie s-a repetat ~iin cadrul facultatii. Avea deja mul-
te resentimente ~i 0 prejudecata generala cu privire la lumea aris-
trocratiei protestante atund cand ~i-a inceput practica terapeu-
tica, de multe dintre acestea fiind con~tient, de altele nu.
A intrat in cabinetul sau un barbat tanar care era chintesen-
ta aristrocratiei protestante. Era blond, cu ochi alba~tri, inalt ~i
bine facut. Provenea dintr-o familie foarte bogata ~i mer sese la
cele mai "bune" ~coli. Primise un stipendiu anual, format din
lOlgrel'eliin psihoterapie· (onlrdr,·/j·.I"II\'·' lillllI,i1,·
.i
288 ~ase cifre, dintr-un depozit bancar Hlsat de bunicul sau. La pri-
ma vedere, avea toata eleganta ~i aparenta siguranta de sine spe-
cifice unei persoane privilegiate; totu~i, dincolo de aceasta apa-
renta, el era un baietel foarte nesigur ~i imatur. Nu avusese
niciodata succes in cariera ~i nici nu se descurcase sa se ocupe
de institutia financiara a familiei. Era impotent sexual aproape
tot timpul ~i nu putuse avea niciodata 0 relatie reu~ita cu 0 fe-
meie. Putina experienta sexuala pe care 0 avusese se consuma-
se mai ales cu prostituate. Bea, de asemenea, prea mult ~i se te-
mea ca se indrepta spre a deveni alcoolic, ca tatal sau. Totu~i, in
ciuda tuturor acestor probleme, afi~a 0 imagine de ingamfare,
superioritate ~i dispret, sub care-~i ascundea 0 imagine de sine
scazuta.
Terapeutul a avut 0 reactie negativa imediata la imagine a lui
~inu a putut vedea fiinta umana disperata de dincolo de ea; adi-
ca a avut 0 contrarezistenta cultural a imediata la a-i analiza ima-
ginea aparenta. A reactionat fata de pacient tratandu-l ca pe unul
dintre multii reprezentanti ai aristrocratiei protestante care-l res-
pinsesera nu numai pe el, ci ~i pe parintii sai. In timp ce-l ascul-
ta pe pacient cum i~i descria sentimentele negative fata de sine,
terapeutul se intreba: "Cum poate aceasta persoana privilegiata
sa aiba probleme? El crede ca are probleme? Ar trebui sa auda
prin ce-am trecut eu". In timp, pacientul a manifestat ~i 0 atitu-
dine superioara, dispretuitoare fata de terapeut (ca raspuns la
dezaprobarea tacuta a acestuia), care, la randul ei, i-a trezit, te-
rapeutului atat invidie, cat ~i furie. Aceste sentimente I-au imo-
bilizat in ceea ce prive~te posibilitatea de a interpreta acest com-
portament al pacientului drept transfer~i rezistenta. La nivel
incon~tient, nu-~i dorea ca pacientul sa reu~easca, dorea sa sfar-
~easca fiind alcoolic ca tatal sau - ba chiar mai rau. Din acest
RICHARD C. ROBERllELLO, GERALD SCHOENEWOLF

motiv, nu indraznea sa-~i asume riscul confruntarii. Prin urma- 289
re, terapia nu mergea in nicio directie.

Cu toate acestea, dupa 0 perioada de timp, atitudinea supe-
rioara a pacientului a reu~it sa-l scoata din minti pe terapeut. In
cele din urma, el a discutat situatia cu supervizorul sau ~i aces-
ta a reu~it sa-l faca sa-~i con~tientizeze contrarezistenta. Terape-
utul a fost apoi capabil sa depa~easca incadrarea pacientului
intr-un stereotip ~i sa-l vada ca pe 0 fiinta umana aflata-n sufe-
rinta. Ulterior, i-a fost mult mai u~or sa treaca - fara ranchiu-
na - dincolo de defensele caracterologice ale pacientului, con-
stand in dispret ~i superioritate ~i sa inceapa sa-i analizeze
nesigurantele de baza ~i sa Ie gaseasca originea in copilaria pa-
cientului.
101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistenie cu Itu rJ Ie

GRE~EALA 90
T era peuta a pa•••rti na nd a ristocratiei

v
protesta nte ?l pn ntesa evrelca
La prima vedere, ea era intruchiparea unei PEA (Printese

Evreice Americane). 0 femeie atragMoare, in varsta de 39 de ani,
convinsa ca era, daca nu darullui Dumnezeu pentru barbati, ma-
car eel allui Moise. Lucrase multi ani ca gazda la un club de
noapte, intalnise astfel multi barbati, carora Ie facuse multe fa-
voruri; totu9i niciunul nu era niciodata suficient de bun pentru
ea. Se imbraca in haine scumpe, dar nu era prea inspirata ca stil,
purta bijuterii de eel mai prost gust in exces, avea unghii foarte
lungi, vopsite 9i nu facea deloc economie la machiaj. 19ipetrecea
gedintele obi9nuite cu terapeuta vorbindu-9i de rau prietenul,
care era prea zgarcit. Se plangea ca bratarile nu erau dintr-un aur
de buna calitate, ca diamantele inelelor pe care i Ie daruise nu
erau suficient de mari 9i ca hainele de nurca nu erau de cea mai
buna marca. Era intr-o stare permanenta de furie fata de acest
barbat, numindu-l"zgarcit nenorocit" care nu 9tia sa aiba grija
de 0 femeie cum trebuie.
Terapeuta, 0 femeie care era de 0 factura total diferita, i9i tinea
gura u90r intredeschisa in timpul gedintelor pacientei, spunan-
dU-9i in sine a ei: "Nu-mi vine sa credo E9ti cea mai scandaloasa

nenorocita pe care am vazut-o vreodata". Normal ca nu spunea 291
asta cu voce tare, dar transmitea probabil acest lucru prin expre-
sia sa facial a 9i prin limbajul corporal (de obicei statea cu brate-
Ie incruci9ate pe tot parcursul gedintelor pacientei). Terapeuta
crescuse intr-o familie apartinand aristrocratiei protestante, unde
ostentatia 9i posesivitatea legate de bunurile materiale erau ca-
talogate drept gregelile cele mai de condamnat. Ori de cate ori
terapeuta cumpara ceva pentru ea, acel obiect trebuia sa nu fie
scump 9i sa nu atraga atentia, iar de la sotul ei avea grija sa nu
ceara prea multe. De fapt, chiar in ace a perioada tocmai renun-
tase sa-9i cumpere 0 ma9ina sport, pentru ca ar fi batut prea mult
la ochi. Avea 0 asemenea formatiune reactionala contra propriei
lacomii 9i propriului exhibitionism - carora li se adauga influ-
enta cultural a care intarea aceasta formatiune reactionala -, in-
cat era permanent 90cata de pacienta PEA.
A supus acest caz atentiei supervizorului ei 9i el a fortat-o sa-9i
confrunte contrarezistenta cu privire la lacomia pacientei (9i in
egala masura cu privire la propria ei lacomie reprimata). A aju-
tat-o sa 0 vada pe pacienta ca pe un copil suparat, plin de lip-
suri, tipand dupa atentie, admiratie 9i recunoa9terea propriei va-
lori. "Persoana ei intruchipand 0 nenorocita exhibitionista, plina
de pretentii, este 0 defensa contra durerii sale interioare", i-a spus
supervizorul. "In esenta, este 0 personalitate narcisica. Terapia
potrivita pentru ea presupune a i se oferi un bun obiect narcisic
empatic, pentru a-9i permite sa traiasca acceptarea pe care n-a
primit-o niciodata fiind copil." Terapeuta I-a ascultat 9i a putut
renunta la rezistenta sa culturala 9i caracterologica legata de ima-
ginea aparenta a pacientei, pentru a relationa cu copilul singur
9i plin de nevoi din interiorul ei.
lOlgre;;eliln psihoterapie· Contrarezistenie culturale

GRE~EALA 91
T•••
era peuta ita lia no-a merica
v
na
?l paclenta portonca na
Pacienta era 0 portoricana frumoasa, inteligenta, sofisticata,

in varsta de 30 de ani, care arata ~i se purta de parca ar fi fost
anglo-saxona. De~i venise la terapie plangandu-se de incapaci-
tatea sa de a relationa cu barbatii, de probleme legate de con-
trolul greutaW ~i bautul excesiv, i~i mentinea tot timpul 0 atitu-
dine de mandrie, demnitate ~iincredere in sine, de parca niciuna
dintre aceste probleme n-ar fi contat cu adevarat. De fapt, ea fu-
sese un model de succes, dar altfel viata sa era golita de orice
forma de autenticitate. Mandria ei narcisica era 0 defensa im-
potriva unor sentimente mai profunde de ru~ine ~i de lipsa va-
lorii proprii.
Terapeuta sa era 0 femeie care crescuse intr-un cartier italian
din New York, unde portoricanii erau discriminati. Ea dezvolta-
se 0 formatiune reactionala impotriva acestei discriminari ~i, in-
con~tient, avea 0 mare nevoie sa demonstreze cat de lipsita de
prejudecati era in ceea ce-i prive~te pe portoricani. De~i a vazut
ca pacienta sa era extrem de mandra ~i de~i ~tia ca aceasta era 0
masca cu care ea trebuia confruntata, terapeuta era reticenta sa
o faca. Se temea ca pacienta va crede ca este discriminata.

Pacienta opunea rezistenta la discutarea trecutului ei sau la 293
orice altceva legat de originea sa portoricana. Era clar ca dorea
sa uite ca era portoricana ~i sa-~i uite trecutuL Terapeuta a con-
lucrat cu pacienta la acest aspect; ~i ea opunea contrarezistenta
discutarii trecutului pacientei sau a originii sale portoricane. eu
atat mai putin au discutat despre cum se simtea pacienta cu fap-
tul ca era in terapie la 0 terapeuta de origine italiano-americana.
Pentru ca nu se intampla nimic in aceasta situatie terapeuti-
ca, pacienta a redus treptat orele de terapie ~i a mers la alta te-
rapeuta, care nu-~i facea atatea griji cu privire la problema dis-
criminarii. Destul de repede, aceasta ~i-a confruntat pacienta in
legatura cu mandria ei nemasurata. S-a dovedit ca pacienta se
simtea jenata ~i furioasa in ceea ce prive~te mediul ei de prove-
nienta, care era pentru ea un motiv de ru~ine ~i umilinta. Tatal
ei fusese un alcoolic ~i un afemeiat care facuse inchisoare de mai
multe ori; mama ei, 0 prostituata de mare clasa. Unul dintre fra-
W ei era dependent de heroina, iar altul vindea droguri. Pe ma-
sura ce aceste lucruri ie~eau la iveala, pacienta a putut renunta
la imaginea sa - cel putin in timpul terapiei - pentru a ajunge
la sentimentele sale mai profunde de ru~ine ~i umilinta. Terapia
ei se indrepta spre un periplu dificil in cunoa~terea de sine ~i
schimbare.
101 grelieliin psihoterapie· Contrarezisten\e culllHdlc'
,1
GRE;>EALA 92
Terapeuta care nu dorea

ca pacienta ei sa fie casnica
o pacienta in varsta de 23 de ani absolvise colegiul, dar nu

urmarise niciodata sa-~i faca 0 cariera. Avusese 0 varietate de
servicii, dar nu Ie luase niciodata in serios. Scopul ei declarat era
sa se marite, sa fie casnica ~i sa aiba copii. "Ma simt atat de de-
primata", i-a spus ea terapeutei. "Mi-a~ dori sa gasesc barbatul
potrivit, un barbat care sa-~i doreasca mariaj ~i copii. Este a~a de
greu sa gase~ti barbati care sa-~i doreasca asta la ora~."
Terapeuta ei era 0 femeie tanara, de treizeci de ani, care avea
o atitudine total diferita fata de ce ar trebui sa faca femeile cu
viata lor. Credea ca 0 femeie ar trebui sa fie independenta ~i sa-~i
faca 0 cariera. Prin urmare, ori de cate ori pacienta vorbea de-
spre dorinta ei de a-$i gasi un barbat, de a fi casnica $i a face co-
pii, terapeuta era u~or dezaprobatoare, iar cand pacienta mani-
festa fie ~i un oarecare interes fata de orice ar fi adus cu 0 cariera,
terapeuta 0 incuraja.
Terapeuta intampinase foarte multe dificultati dind $i-a ince-
put cariera $i muncise din greu pentru a-~i asigura independen-
ta. Mama sa era 0 femeie dependenta, care nu urmase niciun alt
drum, in afara casei (ca aceasta pacienta, de fapt). Devenise un

fel de extensie a sotului ei ~i suferise 0 pierdere a stimei de sine 295
care a dus-o in depresie la menopauza. Terapeuta era apropiata
de mama sa, dar era impartita intre dorinta de a urma calea ma- .
mei sale ~i spaima de a face acest lucru - spaima de a-~i pierde
de fapt identitatea. A~a ca ~i-a impus sa nu fie dependenta de ni-
meni ~i sa-~i asigure independenta ~i cariera, cu pretul renunta-
rii la relatiile personale cu barbatii.
Relatia terapeutica cu femeia care-~i dorea sa fie casnica a tre-
zit nu numai conflicte caracterologice in terapeuta, dar i-a atacat
~i dramul de sistem de valori, de orientare feminista. De fiecare
data cand pacienta vorbea despre gasirea barbatului potrivit, ca-
satorie ~i a deveni casnica, terapeuta i~i manifesta iar dezapro-
barea intr-o forma sau alta. Dupa un astfel de schimb reciproc,
pacienta devenea tacuta, uitandu-se in jos, cu privirea pierduta.
- Ce s-a intamplat? a intrebat terapeuta.
-Nimic.
- Sunteti sigura?
- Cred ca simt ca nu ma acceptati a~a cum sunt ~i nici nu
aprobati directia in care vreau sa merg.
Terapeuta a supus cazul atentiei supervizorului ei. Acesta a
subliniat faptul di terapeuta opunea contrarezistenta fata de ale-
gerea pacientei referitoare la stilul ei de viata. Telul pacientei era
o amenintare pentru terapeuta, din cauza experientei cu mama
sa ~i a mediului cultural in care crescuse, mediu in care indepen-
denta ~i cariera erau puse mai presus de viata de casnica. Din
cauza acestei rezistente, terapeuta nu putuse sa-~i dea seama ca
pentru aceasta pacienta a fi casnica nu era un aspect masochist
sau de negare de sine - ~i mama terapeutei se simtise bine fiind
casnica ~i se descurcase de minune. Aceasta pacienta de-abia a~-
tepta sa-~i foloseasca creativitatea ~i umanitatea in a cre~te unu
101 gre~eli In psihoterapie· Contrarezistenie culturale

296
sau doi copii sanato$i $i in a asigura un me diu familial sigur $i
armonios pentru sot $i copii.
Cand $i-a rezolvat contrarezistenta, terapeuta s-a putut alia
telurilor pacientei, accentul terapiei deplasandu-se pe blocajele
care 0 impiedicau pe pacienta sa-$i gaseasca un barbat care sa-i
indeplineasca aceste teluri. In timp, a gasit un astfel de barbat,
iar destul de curand a inceput sa duca 0 viata plina de satisfac-
tii, a$a cum i$i dorea.

GRE~EALA 93
Terapeutul misogin
si
I
femeia ambitioasa
I
a femeie inteligenta, atragatoare, in varsta de 40 de ani a mers

la terapie la acela$i terapeut mai in varsta care-l trata $i pe so-
tul ei. ari de cate ori discuta problemele pe care Ie avea cu sotul
ei, in mod invariabil terapeutul ii lua partea sotului. El 0 sfatu-
ia pe pacienta sa fie sotia supusa, plina de abnegatie $i sustine-
re pe care $i-o dorea sotul ei. a descurajase cu privire la a-$i face
o cariera. "Cea mai mare realizare a ta", i-a spus el, "ar trebui sa
fie sa-l faci pe sotul tau fericit, sa ai copii sanato$i $i fericiti $i sa
ai grija de casali. Sotul sau era, de fapt, un tiran egoist; de$i aceas-
ta pacienta i$i facuse un tel din a fi supusa $i din a-$i sacrifica
propriile interese, sotul ei nu-i aprecia meritele, nu-i daruia ad-
mira tie $i iubire. $i totu$i aceste teluri nu erau deloc ceea ce-$i
dorise de la viata. I$i dorise sa fie sotie intr-o relatie de egalitate
$i i$i mai dorise $i 0 cariera. Era 0 persoana inteligenta $i talen-
tata, care-$i dorise sa foloseasca aceste capacitati pentru a deveni
director executiv al unei firme de publicitate.
Acest terapeut opunea rezistenta intelegerii $i sustinerii sen-
timentelor $i telurilor pacientei cu privire la sotul $i la cariera ei.
Contrarezistenta sa se baza pe un sistem de valori masculinist
101 gre~eli in psihoterapie· Contrarezistente culturale

298 adanc innld,kinat, cu care eu1 sau profund se identifica 1a nivel
narcisic, incon~tient. Sentimente1e ~i teluri1e pacientei veneau in
contradictie cu sistemu11ui de valori, erau, prin urmare, amenin-
tiHoare pentru sine. Incon~tient, acceptarea lor ar fi Insemnat dez-
integrarea eului sau. Se identificase cu acest sistem de valori prin
intermediu1 mediu1ui sau de provenienta - crescuse intr-un car-
tier de muncitori, unde patriarhatul era regula - ~i sistemu1 se
rigidizase de-a 1ungul anilor. Acum nu mai era capabil sa 0 aju-
te intr-un mod empatic pe aceasta pacienta sa-~i exploreze ne-
voile reale ~i dorinte1e.
Cu toate aces tea, cu ajutoru1 prieteni10r, care i-au sustinut do-
rinta de autonomie, ea ~i-a putut parasi aHHterapeutul, cat ~i so-
tu1, c1adindu-~i 0 cariera remarcabila in domeniul dorit. Intr-un
final, s-a casatorit cu un barbat afectuos, suportiv, care i-a admi-
rat ambitia ~i a fost incantat de independenta ei.

GRE?EALA 94
Analistu\ ortodox
~i pacientu\ care dorea sa ~ipe
- Imi vine sa tip, a spus pacientul.

- Cu ce v-ar ajuta asta? a intrebat terapeutul.
- M-ar elibera.
- V-ar elibera de ce?
- Nu ~tiu. Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau doar s-o
fac. Dar mi-e teama ca daca a~ face-o, m-ati dezaproba.
- Simtiti ca v-a~ dezaproba daca ati tipa?
- Da. Ati crede ca sunt prea indulgent cu mine insumi sau
ceva de genul acesta.
- Ce ar insemna asta pentru dumneavoastra, daca v-ati
gandi ca va consider indulgent?
- Ar insemna, nu ~tiu. Vreau doar sa tip. Nu vreau sa vor-
besc despre asta. Dumnezeule, de-a~ putea tipa.
Acest dialog s-a re1uat de mai multe ori In decursul unei luni,
cu 0 frecventa a analizei de trei ori pe saptamana. Pacientul era
un tanar care avusese 0 educatie chinuitoare ~i a carui furie in-
fantila ie~ise acum la iveala. Terapeutul era un psihana1ist for- I
mat la ~coala c1asica ~i care opunea 0 rezistenta la tipat. Aceasta II
rezistenta era atat culturala, cat ~i caracterologica. Cultural, ea
lOlgre~eliin psihoterapie· Contrarezistente culturale

300 decurgea din formarea sa clasica la un institut de psihanaliza de
prestigiu din New York, care punea accent pe ecranul alb, pe ne-
utralitate 9i pe concentrarea pe conflictele intrapsihice dintre eu,
se 9i supraeu. Cu alte cuvinte, abordarea predata la acest insti-
tut 9i adoptata in practica de anali9tii care erau inca in formare,
de supervizorii lor 9i de altii presupunea 0 rezistenta autoimpu-
sa la exprimarea emotional a - care era, intr-adevar, considera-
ta 0 indulgenta 9i 0 abatere inutila de la scopul principal al tera-
pieL In plus, acest institut inca mai accepta teoria - care era
transmisa de la 0 genera tie la aIta de terapeuti - conform careia
complexul Oedip se afla la baza tuturor nevrozelor; rezolvarea
complexului Oedip era echivalenta cu obtinerea unei vindecari.
Existau, prin urmare, 0 rezistenta la continuturile preoedipiene,
precum 9i 0 rezistenta la exprimarea emotionala. Din acest mo-
tiv, pacientul din cazul de fata avea doua puncte impotriva sa de
la bun inceput.
- Uneori ma simt a9a de singur, spunea el. Uneori ma simt
a9a de singur, ca-mi vine sa tip.
- Cu ce v-ar ajuta asta? repeta terapeutul replica sa standard.
- Nu 9tiu. Nu 9tiu cu ce m-ar ajuta. Nu 9tiu. Vreau doar s-o
fac. Chiar nu va intra asta-n cap? Vreau doar s-o fac.
Pacientul n-ar fi fost niciodata in stare sa tipe, nu cu acest te-
rapeut. Ar fi trebuit sa gaseasca un aIt terapeut pentru asta, ceea
ce s-a 9i intamplat.

GRE,?EALA 95
Tera peuta ca re credea In avort
o pacienta care a fost crescuta intr-o cuItura conservatoare 9i

care nu credea in avort se afla in terapie la 0 terapeuta care fu-
sese crescuta in spiritul culturii liberale 9i care avea convingeri
ferme in favoarea avortului. Cand pacienta a ramas insarcinata,
tema avortului fusese deja discutata in cadrul terapiei.
Pacienta era 0 femeie tanara, de treizeci 9i ceva de ani, prove-
nind dintr-o familie catolica. Terapeuta era 0 evreica mai in var-
sta 9i foarte independenta. De9i iubitul tinerei femei ii spusese
ca nu se va casatori cu ea, ea i9i dorea foarte mult sa pastreze co-
pilul 9i a vorbit cu terapeuta despre avantajele 9i dezavantajele
de a face acest copiL
- $tiu ca 0 sa fie greu sa cresc un copil singura, dar nu ma
vad omorand 0 viata, i-a spus ea terapeutei.
- Vedeti un avort ca pe un omor?
- Da. Pacienta era de neclintit. Este un omor.
- Dar viata ta? Terapeuta a ridicat 0 spranceana.
- Ce-i cu ea? 0 sa fie in regula. Pacienta a oftat 9i s-a uitat fix
la terapeuta, de parca ar fi vrut sa 0 studieze. Incep sa cred ca nu
va doriti ca eu sa pastrez copiluL Am senzatia ca ati dori ca eu sa
fac un avort. Nu cred ca este corect acest lucru. Nu cred ca ati
avea dreptul sa faceti asta. Adica este acest lucru terapeutic?
101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistente culturale

302 La inceput, terapeuta a negat ca incerca sa 0 influenteze pe
pacienta. "Joc doar rolul avocatului diavolului", a spus ea. To-
tu~i, cand s-a gandit la acest lucru ceva mai tarziu, nu s-a simtit
prea bine.
A discutat cazul cu supervizorul ei ~i ~i-a dat seama cat
mtr-adevar, avea convingeri ferme in privinta avortului ~icat fara
indoiala, incerca sa-~i influenteze pacienta. Ii impunea pacientei
propriul ei sistem de valori, considerandu-l superior. Asta-i pro-
ducea pacientei foarte multa suferinta, atat din cauza atitudinii
superioare a terapeutei (pe care pacienta 0 putuse simti), cat ~i
din cauza faptului ca parerea terapeutei cu privire la avort intra
in contradictie cu dramul de credinta al pacientei. Aceasta pa-
cienta avea nevoie sa-~i rezolve lucrurile a~a cum credea ea de
cuviinta, nu cum dorea terapeuta, ~i supervizorul i-a subliniat
clar acest lucru terapeutei. Daca 0 influentati sa faca avort cand
supraeul ei n-ar putea tolera 0 astfel de decizie, i-ati putea pro-
duce foarte multa suferinta morala, care, rnai devreme sau mai
tarziu, ar distruge relatia terapeutica, i-a spus supervizorul. Te-
rapeuta a inteles.
Terapeuta ~i-a recunoscut rezistenta cu privire la dorinta pa-
cientei de a pastra copilul ~i a asigurat-o ca va mcerca sa fie mult
mai obiectiva din acel moment. Cu sprijinul terapeutei, pacien-
ta a nascut copilul ~i a devenit 0 mama cat se poate de buna.

GRE~EALA 96
Tera peuta religioasa ?i ateu I
Cand ea a absolvit colegiul, s-a inscris la 0 ~coala de teologie,

cu scopul de a deveni preot hirotonisit al bisericii metodiste. To-
tu~i, dupa un an de zile, n-a mai fost incantata de idee, in schimb
s-a hotarat sa devina terapeuta, inscriindu-se la 0 ~coala de asis-
tenta sociala. A ramas 0 cre~tina devotata pe tot parcursul studi-
ilor ~i, cand mai Hlrziu a inceput sa practice psihoterapia, a pas-
trat in comportamentul ei ceva din zelul specific misionarilor.
Un pacient - un barbat tanar fata de care ea manifesta un in-
teres matern (putea sa fie fiul pe care nu I-a avut niciodata ~i pe
care ~i I-a imaginat) - i-a marturisit intr-o zi ca el nu credea in
Dumnezeu.
- Cred cat a~a cum a spus Marx, religia este opiul maselor.
Terapeuta a fost foarte jignita de aceasta remarca, nu doar
pentru ca-i contrazicea sistemul de credinte - care era strans le-
gat, din punct de vedere narcisic, de sentimentele sale de respect
~i apreciere de sine -, ci ~i pentru ca reprezenta 0 tradare din
partea obiectului sinelui. Din aceste motive ~i multe altele, ma-
nifesta rezistenta la a-i asculta parerile despre acest subiect, gra-
bindu-se sa-lintrerupa. "Dar se pare ca ne departam de su-
biect. Iar acesta este legat de faptul ca aveti probleme cu ~eful
dumneavoastra."
101 gre~eli in psihoterapie· Contrarezistente culturalf~

304 - A, da, cu geful meu. Pacientul a cedat, a revenit la discutia
despre geful sau 9i subiectul religios a fost abandonat; prin ur-
mare, s-a evitat un aspect important al situatiei de transfer 9i con-
tratransfer, "a fost trecut sub tacere" 9i terapia nu a inregistrat
progrese, cel putin nu legate de acel aspect.
Cu toate acestea, avea acum 0 misiune noua - sa-l conver-
teasca pe acest tanar la calea "cea dreapta". Nu era interesata sa
analizeze transferul (sa vada de ce facuse acea remarca in acel
moment, cum 0 percepea pe ea etc.). Dimpotriva, din momentul
in care el facuse acea remarca, tot corpul i-a fost inundat de an-
xietate, de parca i-ar fi injectat otrava. Singura ei idee era sa eli-
mine otrava din propriul ei sistem 9i din allui: sa-i exorcizeze
demonii.
In gedintele care au urmat, ori de cate ori prindea ocazia, ea
aducea in discutie aspectul religios. Intr-un mod subtil, incerca
sa-i ridiculizeze ateismul9i sa-i dea de inteles ca era doar 0 for-
ma de acting out impotriva autoritatii, nefiind bazat pe 0 deci-
zie rationala.
- II yeti accepta pe Dumneazeu cand 0 sa fiti pregatit, ii
spunea.
Nesimtindu-se acceptat ca atare, el a devenit mai ferm cu pri-
vire la ateism 9i a inceput sa ridiculizeze "nevoia de opiu" a te-
rapeutei. Era din ce in ce mai dezamagit de ea ca terapeuta 9i
intr-un final a pus capat gedintelor de terapie cu ea. "Nu mai
merge", i-a spus.
- Ma intristeaza foarte mult plecarea dumneavoastra. Chiar
simt ca v-am dezamagit. Sper sa va gasiti calea de unul singur.
Dumnezeu sa va binecuvanteze.
- $i pe dumneavoastra sa va binecuvanteze Marx, i-a dat re-
plica pacientul.
_____________________________________________ "_~>JiiIl
GRE~EALA 97
Terapeutul conservator
si
I
comunistul
Pacientul era un barbat de varsta mijlocie crescut intr-o at-

mosfera care punea un mare accent pe comunism ca fiind cea
mai mare priori tate in viata. Parintii sai fusesera amandoi poli-
ti9ti 9i membri activi ai partidului; 11invatasera pe pacient sa
creada ca era posibila transformarea Americii intr-o societate co-
munista, aceasta reprezentand singura 9ansa pentru rezolvarea
nenumaratelor nedreptati sociale 9i culturale care imbolnaveau
tara. De9i practic pacientul nu era afiliat partidului, ca adult inca
mai avea 0 viziune comunista asupra lumii, evitand "cultura nar-
cisismului" 9i materialismul. Relatiile sale erau, de asemenea, in-
fluentate de nevoia sa socialista de a-i ajuta pe altii, care erau
dezavantajati, decat de a urma telurile sale "egoiste".
Terapeutul sau, tot de varsta mijlocie, apartinea partidului
conservator, iar mediul sau cultural punea foarte mult accent pe
realizarea personala. In atmosfera culturala in care crescuse te-
rapeutul nu se punea prea mult pret pe individ ca membru al
unui grup, in sens comunist. De fapt, comuni9tii 9i altii aseme-
nea lor din tabara liberala erau considerati ca inimi sangerande
care nu vedeau lumea in mod realist.
lOlgre~eliin psihoterapie· Contrarezistente culturalp
l
306 Cand pacientul a vorbit despre relatia sa cu comunitatea de
pretutindeni ~i de nevoia sa de a se dedica reformelor sociale, te-
rapeutul avea tendinta de a se raporta la aceste afirmatii anali-
zandu-le drept defensele auto depreciative ale pacientului con-
tra narcisismului ~i vanitatii sale.
- Daca nu e~ti comunist cand ai 20 de ani, nu ai inima, i-a
spus el odata pacientului. $i daca inca mai e~ti comunist la 30 de
ani, atunci n-ai minte.
De~i interpretarile sale cu privire la pacient s-ar putea sa fi
fost justificate, terapeutulle-a folosit totu~i pentru a-i inchide
gura pacientului. Din cauza rezistentei sale la orice avea legatu-
ra cu comunismul sau liberalismul, terapeutul nu-l putea as cul-
ta cu empatie pe pacient. N-a putut a~tepta sa existe suficienta
incredere intre pacient ~i el, spre a-i putea sugera aceste inter-
pretari intr-o maniera afectuoasa, ~inu una u~or ostila. S-a creat,
prin urmare, un punct mort ~i progresul terapeutic a fost impie-
dicat timp de luni de zile.
",.
GRE~EALA 98
Terapeuta care avea nevoie

sa-siI demonstreze teza
Inainte sa fie terapeuta, fusese profesor universitar, urmand

o traditie academica. Specializarea sa era in psihologie sociala ~i
i~i scrisese teza de doctorat pe tema efectelor culturii asupra per-
sonalitatii. Teza era un studiu centrat pe familiile apartinand aris-
tocratiei protestante americane de origine anglo-saxona. In vi-
ziunea sa, aceste familii erau adevarate pustiuri emotionale, in
care sentimentele erau rareori exprimate des,chis. Teza sa se con-
centrase asupra sistemului de pedeapsa ~i recompensa din aceste
familii, demonstrand modul in care exprimarea individualitatii
~i emotionalitatea erau in general pedepsite, iar conformismul,
stoicismul ~i adaptarea erau recompensate.
I-a venit 0 pacienta la terapie care parea sa fie reprezentanta
tipica a acestor familii. Era 0 femeie tanara, la treizeci de ani, care
crescuse in Connecticut, a carei mama apartinea Bisericii Presbi-
teriene, tatal tinand de Biserica Episcopala. Totu~i atmosfera in
familia sa nu era una tipica. De~i tatal sau se incadra in stereoti-
pul obi~nuit al aristocratului protestant calm, plictisitor, lipsit de
afectiune, distant fata de sotie ~i copii ~i cufundat in munca sa,
acaparat de golf, de Martini ~i de carti, pe de alta parte, mama
lOlgre;>eliin psihoterapie· Contrarezistente culturale
<i
308 sa era foarte emop.onaliL Vorbea cu mult patos, batea campii, tipa
~i adesea i~i abuza verbal ~i fizic copiii. In general, copiii i9i luau
mama - care macar era prezenta - drept model. In consecin-
ta, pacienta se considera 0 persoana emotionala.
Cand pacienta incerca sa-~i descrie copilaria ca fiind plina de
emotionalitate ~i conflict, terapeuta 0 contrazicea frecvent cu afir-
matii din teza sa. "Sunteti sigura ca mama dumneavoastra era
intr-adevar emotionala?" 0 intreba ea. "Poate ca, la 0 privire re-
trospectiva, exagerati foarte mult lucrurile."
- Nu, nu exagerez.
- Ei bine, tot ce va pot spune este ca in studiul meu pe un
e~antion format din 126 de familii apartinand aristocratiei pro-
testante americane de origine anglo-saxona nu am intalnit nici-
odata ceea ce descrieti dumneavoastra.
- Tot incerc sa va spun, familia mea a fost 0 exceptie.
-A~a credo
Terapeuta s-a simtit amenintata de amintirile din copilaria
acestei paciente, incarcate de emotionalitate 9i abuz fizic, pentru
ca pareau sa-i combata teza. Era mult prea implicata narcisic in
aceasta teza ~i in realizarea sa academica ca sa mai poata fi in
stare sa asculte tara prejudecati. Din nefericire, contrarezistenta
sa fata de trecutul pacientei a impiedicat-o sa analizeze impor-
tanta multor situatii traumatice din copilaria acesteia ~i a blocat,
prin urmare, progresul terapeutic ~i dezvoltarea emotionala a
pacientei.

GRE~EALA 99
Terapeutul care dorea sa aduca

prostituatele pe calea cea buna
La un anumit moment in cariera sa, un terapeut s-a hotarat

sa se specializeze in a aduce prostituatele pe calea cea buna.
Crescuse intr-un me diu familial in care predominau femeile, in-
cluzand 9i cateva matu~i nemaritate care vorbeau frecvent cu
multa vehementa despre modul in care erau exploatate femeile
in societatea americana. Ori de cate ori aceste matu~i vedeau ca
o femeie era supusa in fata unui barbat, exclamau: "Cum se poa-
te injosi in felul acesta?". Tanarului i se insuflase acest sistem de
valori ~i mai tarziu, ca adult, se simtea vinovat de fiecare data
cand trecea pe langa 0 prostituata, gandindu-se in sinea lui:
"Cum se poate injosi in felul acesta?". A~a ca i-a venit idee a sa
faca reclama unei terapii speciale pentru femeile "de viata" -
a~a cum erau ele numite de catre cei care apartineau profesiei.
Una dintre primele lui paciente a fost 0 tanara atragatoare,
cu par blond, decolorat. I-a spus ca fugise de acasa la varsta de
16 ani 9i incepuse sa se prostitueze la varsta de 17 ani. Avea
acum 21 de ani, era proprietara unui condominiu in Greenwich
Village, avea 0 ma~ina sport ~i 0 casa la tara - pentru toate pla-
tise eu bani gheata ca9tigati din munea ei ea prostituata. Ca9tiga
lOlgrelieliin psihoterapie· Contrarezisten\f' (1111111,i1l'

310
300 de dolari pe ora $i i-ar fi fost imposibil sa ca$tige ace$ti bani
intr-un alt mod; ca sa se lase de meserie, ar fi trebuit sa faca un
adevarat sacrificiu financiar. Oricum, nu venise la el sa-$i schim-
be cariera, unde nu considera ca avea probleme. Dorea sa vor-
beasca despre probleme legate de consumul de droguri, de prie-
tenul ei $i de proxenetul ei.
- Cum va simtiti legat de faptul ca sunteti prostituata? 0 in-
treba el, de fiecare data cand aparea in discutie subiectul carierei.
- Ma simt in regula. De ce ma tot intrebati asta?
- Vi se pare vreodata umilitor?
- Nu, nu prea.
- Niciodata?
- Nu. Este 0 meserie. Ce sa va zic?
- V-ati gandit vreodata sa deveniti model?
- Da, m-am gandit la asta, dar nu sunt suficient de inalta,
am picioarele pre a groase $i pometii obrajilor sunt prea cazuti.
Oricum, este foarte greu sa patrunzi in acel domeniu.
- Dar in vanzari? V-ati gandit vreodata sa lucrati in vanzari?
- Nu, nu prea. Sunt multumita sa fiu prostituata. Imi achi-
ta facturile. In cativa ani 0 sa ma retrag $i 0 sa devin matroana
$i apoi, dupa ceva timp, 0 sa mai fac cateva milioane $i apoi 0
sa ma retrag de tot. Nu vad nimic in neregula cu acest lucru,
nu-i a$a?
Terapeutul n-a raspuns. Bineinteles ca el avea alte intentii le-
gate de ea, $i chiar din cauza acestora opunea rezistenta la a-$i
intelege pacienta in felul ei. Era 0 persoana care avusese 0 mama
foarte intruziva $i, prin urmare, era foarte hotarata sa faca lucru-
rile in felul ei. Stilul ei de viata era partial un acting out al furiei
fata de mama sa, care 0 avertizase intotdeauna ca daca nu facea
ce-i spunea ea, 0 sa ajunga 0 depravata. Era ca $i cum i-ar fi spus

acum mamei sale: "In regula, acum sunt 0 depravata $i-mi pla- 311
ce destul de mult, a$a ca asta e". Terapeutul, incercand sa 0 adu-
ca pe calea cea dreapta, ii repunea in scena situatia cu mama ei,
devenind astfel 0 alta persoana intruziva care 0 judeca $i incer-
ca sa-i conduca viata. Nereu$ind sa vada acest lucru $i sa rela-
tioneze cu ea a$a cum era - adica sa-i permita sa fie indepen-
denta, sa-i ofere un mediu suportiv, unde sa nu se simta judecata,
pana cand ajungea ea sa-$i doreasca sa abordeze problemele re-
ale care faceau parte din stilul ei de viata -, el n-a facut decat
sa 0 indeparteze.
In scurt timp, pacienta - precum $i celelalte prostituate care
raspunsesera la anuntullui - a incheiat terapia. In cele din
urma, el a renuntat la ideea de a se specializa in a aduce pe ca-
lea cea buna prostituatele, $i-a reluat terapia obi$nuita $i a reve-
nit la supervizare.
101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistente culturale

GRE?EALA 100
Terapeuta care nu dorea

sa vorbeasca la telefon
- $tiu ca nu va place sa discutati prin telefon, a spus 0 pacien-

ta, cu rugaminte in glas. Dar aceasta este 0 urgenta. Chiar este.
- Sunt sigura ca este, a raspuns terapeuta, 0 femeie mai in
varsta. Doriti 0 programare pentru astazi, mai tarziu?
- Dar este 0 urgenta!
- Imi pare rau, dar imi cunoa~teti politica in ceea ce prive~-
te vorbitulla telefon.
- Nu puteti face 0 exceptie, macar de data aceasta?
-Nu, nu pot.
- Nici macar nu doriti sa 9titi care este urgenta?
- Oricare ar fi, sunt sigura ca va fi mult mai bine discutata
mtr-o gedinta normala.
- Nu mai conteaza. Pacienta a inchis telefonul.
Aceasta terapeuta hotarase ca orice contact cu pacientii ei in
afara cabinetului (inclusiv contactele telefonice) ii punea in um-
bra transferul 9i, mai mult decM atat, reprezenta 0 incaIcare a re-
gulii abstinentei. In plus, simtea ca e important sa-9i pastreze li-
mitele impuse, pentru ca orice fluctuatie de la respectarea acestor
limite ar fi putut fi perceputa de pacienti ca slabiciune, care i-ar

fi incurajat apoi sa 0 manipuleze. Aceasta rigiditate in ceea ce 313
prive9te tehnica i9i avea originea atat in formarea prin care tre-
cuse ca terapeuta, cat 9i in educatia ei, ambele punand accent pe
respectarea cu strictete a regulilor. In acela9i timp, aceasta pa-
cienta era genul care sfida permanent regulile 9i acum nu era pri-
ma data cand incercase sa 0 faca pe terapeuta sa discute ceva cu
ea prin telefon. Prin urmare, tinand cont de contextul acestui caz,
terapeuta avea 0 justificare in plus sa nu incaIce regulile.
Totu~i, rezistenta sa cu privire la vorbitulla telefon cu aceas-
ta pacienta fusese atat de mare, incat refuzase chiar sa afle care
era urgenta. Aceasta a fost gre~eala ei, ~i a fost una care a cos-
tat-o mult. Pentru ca, de data aceasta, pacienta chiar avea un mo-
tiv intemeiat sa vorbeasca la telefon cu terapeuta: tocmai fusese
violata ~i era in stare de ~oc.Exista intotdeauna exceptii de la ori-
ce regula - terapeuta 9tia acest lucru, dar era prea suparata pe
aceasta pacienta 9i prea rigida ca sa poata incaIca regula. In con-
secinta, pacienta nu numai ca a renuntat la terapie, dar a ~i dat-o
in judecata pe terapeuta pentru abandon ~i a ca9tigat, prin acor-
dul partilor, cateva mii de dolari.
101 gre~elitn psihoterapie • Contrarezistenie culturale

GRE;iEALA 101
Terapeutul care
n u dorea sa se vi ndece
El era un terapeut care se pregatise cu speciali~ti de varf din

domeniu, paricipand la ateliere intr-o parte ~i alta, dar opunea
rezistenta la a-~i incepe propria terapie. Provenea dintr-o serie
de medici ~i psihiatri ~i nimeni din familia sa nu avusese vreo-
data nevoie de terapie. Terapia, credea el, era doar pentru oame-
nii bolnavi. El avea sa fie cel mai bun, la fel ca tatal ~i bunicul
sau, in a-i ajuta pe ace~ti oameni bolnavi.
Cand ~i-a incheiat pregatirea cu cei mai buni terapeuti din
New York, a~a cum ii considera el, s-a mutat impreuna cu sotia
sa intr-un ora~el ~i ~i-a deschis cabinet.
- a sa am cabinetul plin pana la finalul anului, i-a spus so-
tiei sale.
- Sunt convinsa de asta, dragul meu, i-a raspuns ea.
Din moment ce era nevoie de terapeuti in acest ora~, el ~i-a
atins scopul in doar ~ase luni. Dar in decurs de doi ani ~i-a pier-
dut toti pacientii.
- Cred ca am nevoie de mai multa pregatire, i-a spus el
sotiei.
- A~a cred, dragul meu, i-a raspuns ea.

S-a dus in Franta, sa studieze cu cei mai buni terapeuti de aco- 315
10, in cadrul ~colii existentialiste, apoi s-a intors sa-~i deschida

cabinet intr-un alt ora~el.
- De data aceasta cu siguranta ca voi reu~i, a spus el.
- Da, dragul meu, a spus sotia.
Doi ani mai Hlrziu, se alegea iar praful de cabinetul sau.
- Cred ca..., i-a spus el sotiei.
- Ai nevoie de mai multa pregatire, i-a dus ea mai departe
propozitia.
A plecat in Anglia, sa studieze cu experti de marca, in cadrul
~colii relatiilor obiectale, apoi s-a intors sa-~i deschida cabinet
intr-un alt ora~el.
- De data aceasta nu mai pot da gre~, ~i-a asigurat el sotia,
clipind iar din ochi.
- Bineinteles ca nu, dragul meu, a raspuns ea.
Doi ani mai tarziu, se afla iar in acela~i punct.
- Cred ca..., i-a spus el sotiei.
- Ai nevoie de mai multa pregatire, i-a incheiat ea propozitia.
- Ai spus lucrurilor pe nume.
A calatorit in locuri indepartate - India, America de Sud,
Rusia, strangand informatii despre modul in care faceau ei tera-
pie. S-a intors plin de incredere ~i de zel.
- Asta e! i-a spus el sotiei. M-am pregatit cu toti terapeutii
de varf din domeniu, din trecut ~i din prezent.
- Dragul meu, ma gandeam, i-a spus sotia. Te-ai pregatit cu
toti terapeutii de marca, dar tu unul n-ai fost in terapie.
- De ce-a~ avea nevoie de terapie? Eu nu sunt bolnav; ei sunt.
Doi ani mai tarziu, dadea iar faliment.
Pentru prima data, terapeutul era cam trist. A stat in cabine-
tul pustiu 0 zi intreaga, meditand la soarta sa. Sotia sa a venit
sa-i tina companie.
lOlgre~eliin psihoterapie· Contrarezisten1;e culturale

316 - Nu ~tiu ce sa fac. M-am pregatit cu cei mai buni speciali~ti.
M-am pregatit cu Rogers ~iWinnicott, cu Laing ~i Fromm. M-am
pregatit cu cei mai buni speciali~ti. Nu inteleg. S-a cufundat in
tacere.
- $tii, dragul meu, i-a raspuns sotia. Poate ca ai putea sa stai
de yorba cu ditiva dintre fo~tii tai pacienti.
Terapeutul s-a uitat ~ocat la sotia sa. Pentru ce Dumnezeu sa
fac asta?
- Ei bine, ma gandeam ca poate ei ti-ar putea spune de ce
te-au parasit ~i a~a ai putea invata ceva.
- E absurd, a spus el, intrerupand-o. Cum ar putea ei sa ma
invete ceva pe mine? Ce ~tiu ei despre terapie?
- Nimic, draga, doar ca.,a mai incercat ea, doar ca.m-am gan-
dit ca poate ei ar fi in stare sa-F spuna ce anume nu le-a pUicut
la tine, la personalitatea ta, sa zicem, ce anume i-a facut sa pIe-
ce ~i apoi...
- Este eel mai ridicollucru pe care I-am auzit vreodata, a stri-
gat el, sarind ca ars. Personalitatea mea este in regula. Cum in-
drazne~ti sa sugerezi un astfel de lucru. Cum indrazne~ti sa ma
desconsideri in acest fel. Nu am nevoie de 0 sotie care sa ma des-
considere. Am nevoie de 0 soFe care sa ma sustina. Acum nu mai
vreau sa mai aud nimic legat de personalitatea mea.
- Da, draga.
- De fapt, a spus el, simFndu-se putin mai bine, acum ca.ma
gandesc, mai exista un specialist cu care nu m-am pregatit. Yates
a
din Australia. Da, asta 0 sa fac. sa ma pregMesc cu Yates timp
de un an. Apoi sunt sigur ca voi ~ti tot ce e nevoie sa ~tiu.
- Bineinteles ca vei ~ti, draga, i-a raspuns soFa.
- Apoi ma voi intoarce ~i-mi voi deschide un cabinet in ora-
~ul urmator.

- Sunt sigura ca va merge de minune eabinetul, i-a spus sotia. 317
- Cu siguranta ea va merge.
Dupa 0 saptamana a plecat in Australia.
lOlgre!jOeliin psihoterapie· Contrarezisten1;e culturale

CJ
.....,0non
---'. OJ
, ::s OJ "'D
:::a r-T rw--. ---' •
-, .., V4 r-T
~
OJ
OJ::So
r-TO-
"-'I .., If)
Q OJ r-T-C
n ::s r;' 'l
, If) OJ
:::a (l)1..,
a .., ro
C)- C OJ
(']) -
....., C"lf)
r-;.. ••....••••....••
m' ''If) r-T

::::: --' .
a OJ
r-T
no
::s OJ
q- 3
OJ ro
.., ::s
ro
N r-T
---'.
If)
C
r-T
ro
::s
"r-T
ro
---' .
Un prieten de-al meu avea un unchi care, dupa ce a fost inter-
nat mai multi ani, a fost extemat dintr-un spital de stat. Ori de dHe
ori intra illtr-una dintre frecventele sale dispute aprinse ~i i se pu-
nea la illdoiala sanatatea psihica, scotea la iveala biletul de ie~iredin
spital. "Uite, zicea ell asta e dovada ca eu sunt sanatos. Tu ce dova-
da ai?" Din nefericire, multi anali~ti ~i terapeuti i~i folosesc termi-
narea analizei de formare ~icertificatul de absolvire al unui institut
analitic sau terapeutic ill aceea~i maniera. Au dovada sanatatii lor
mintale, ill timp ce pacientii ~iprietenii lor care nu apartin profesiei
nu au niciuna. Se folosesc de aceasta iluzie cu privire la sanatatea
lor mintala pentru a-~i nega existenta restului de psihopatologie.
De fapt, aceasta este 0 iluzie la granita amagirii, cum ca "nu
este nevoie sa fii neb un ca sa fii psihiatru". Majoritatea specia-
li~tilor din domeniul nostru au fost motivati de propriile anxie-
tati ~i dificultati interpersonale. Incepem cu un exemplu de-a
dreptul imperfect. Speciali~tii din domeniul nostru trebuie sa re-
cunoasca faptul ca au 0 incidenta mult mai ridicata de probleme
psihice decat, sa zicem, dermatologii, denti~tii sau arhitectii (cred
ca voi exclude avocatii de pe aceasta lista). Mai cunoa~tem, de
asemenea, sau ar trebui sa cunoa~tem, limitele muncii noastre.
Exista 0 expresie in italiana care se refera la ~ansele noastre de
schimbare prin efort propriu: "Amagliare forse, ma curare mail" -
"Sa imbunatatim, poate; dar sa vindecam, niciodata!"
101 gre;;eli in psihoterapie' Diagnosticarea;;i tratamentul contratransferului. ..

322 $ansele noastre de a ne schimba total patologia ~i de a ie~i din
terapia de formare cu un bilet impecabil de saniHate sunt negli-
jabile. 0 parte din aceasta iluzie este perpetuata de acei anali~ti
care cred ca complexul Oedip este miezul psihopatologiei nevro-
zelor. Complexul Oedip se poate adesea rezolva; daca este
intr-adevar cauza problemelor cuiva, atunci este justificat ca un
terapeut sa se simta "vindecat" in urma analizei de formare. To-
tu~i multi dintre noi cred acum ca complexul Oedip este doar
varful aisbergului. Daca putem fi optimi~ti cu privire la limitele
rezolvarii complexului Oedip, trebuie sa fim in egala masura
prudenti cu rezolvarea mult mai stabila ~i mai profunda a con-
tinuturilor preoedipiene.
In calitate de terapeuti, trebuie sa luam pozitie ~i sa recunoa~-
tern existenta ~i persistenta unei mari cantitati de psihopatolo-
gie in noi in~ine ~i sa renuntam la atitudinea noastra defensiva.
Trebuie sa recunoa~tem contratransferul ~i contrarezistenta ca fi-
ind aspecte universale - ~i nu fenomene rare care apar doar in
cazul catorva terapeuti diferiti ~i anormali.
Eliminarea acestei negari ~i a acestor iluzii cu privire la noi
in~ine deschide 0 noua lume. Intrebarea nu se mai pune daca
"Am contra transfer ~i contrarezistenta?", ci intrebarea devine
"La ce fel de contratransferuri ~i contrarezistente sunt predis-
pus?". $i asta duce la alte intrebari. "Cum Ie pot categoriza ast-
fel incat sa fiu pus in garda ~i sa-mi cunosc sensibilitatile fata de
anumiti pacienti sau anumite tipuri de continuturi? Sunt ele atat
de puternice, incat ar trebui in mod clar sa evit anumiti pacienti
pentru ca ~tiu a priori ca ei vor atinge in mine anumite corzi care
vor fi in detrimentul obtinerii unui rezultat terapeutic reu~it? Ce
indicii am care sa-mi spuna cand un contratransfer sau 0 contra-
rezistenta i~i face simtita prezenta deloc placuta? Ce-ar trebui sa
.-d
fac cand descopar un astfel de indiciu?" Cand i-am pus aceasta 323
ultima intrebare unuia dintre supervizatii mei, el a spus - sper
ca in gluma - "Ei bine, in mod evident, primullucru este sa-l
negi in totalitate". Ma intreb daca acest raspuns dat in gluma s-ar
putea sa fie realitatea pe care multi dintre noi sa nu fie dispu~i
sa 0 accepte.
Este de datoria noastra sa ne gandim cu seriozitate la raspun-
surile acestor intrebari. Sa incepem cu prima: "La ce fel de con-
tratransferuri ~i contrarezistente sunt predispus?" Pentru a gasi
raspunsul, ne uitam la acele parti din mamele, tatii, fratii ~i su-
rorile noastre pe care nu Ie-am agreat sau care ne-au creat pro-
bleme. 0 sa ma iau pe mine drept exemplu.
Voi incepe cu ceea ce in mod evident este 0 parere preconce-
puta ~i foarte subiectiva despre "draga mea mama". Mama era
o femeie pasiva, care practic nu exista decat ca extensie a tatalui
meu. Era in permanenta depresiva ~i se plangea ca el 0 abuza.
N-a facut absolut nimic cu viata ei ~i le-a indus permanent ~i in
mod subtil tuturor celor din jurul ei sentimentul de vina, facan-
du-i in mod tacit vinovati pentru depresia ei. Nu era 0 femeie
intruziva, plina de pretentii sau care sa vrea sa controleze. Nu
era deloc partizana disciplinei. Era atat de neajutorata, incat ma
respingea permanent. Din moment ce nu putea sa faca fata la ni-
mic, nici macar mie, ma expedia mereu la rude - in weekenduri,
in timpul vacantelor, ori de cate ori se putea. Chiar ~i acasa, ma
lasa in grija menajerelor sau a bunicilor. Ce efect are acest context
asupra contratransferurilor ~i contrarezistentelor mele? Ei bine,
partea buna este ca reactionez negativ la "mamele evreice" mult
mai putin decat majoritatea colegilor mei. Nu doar ca Ie pot to-
lera, dar Ie pot chiar primi cu bratele deschise pe femeile care sunt
intruzive sau obsedate de control. Imi plac "cadourile caritabile"
10lgrel'eliin psihoterapie· Diagnosticarea ~itratamentul contratransferului ...
d.
324 9i supa de pui. Ma pot descurca foarte bine cu un anumit tip de
paciente care ii scot din minti pe colegii mei. Partea proasta a lu-
crurilor este ca sunt foarte sensibilIa respingerea din partea pa-
cientelor. Am tendinta sa dispretuiesc femeile care nU-9i folosesc
potentialul. Unul dintre colegii mei a formulat-o intr-un mod cri-
tic, spunand ca eu "Ie fac sa Ie creasca coaie femeilor". De fapt,
eu admir foarte mult 9i sprijin eforturile femeilor de a-9i face 0
cariera. Acesta a fost un avantaj pentru majoritatea pacientelor
mele. Pe de alta parte, sunt extrem de reactiv 9i reactionez agre-
siv fata de femeile care "induc complexul vinovatiei" barbatilor
9i mie. Pacientele care nu pot fi niciodata multumite sau facute
fericite reprezinta egecul dorintei mele infantile omnipotente de
a 0 face pe mama sa se schimbe. La fel stau lucrurile 9i in lega-
tura cu reactiile mele fata de femeile care ma acuza ca Ie-am dez-
amagit sau care sunt "victime profesioniste" sau care-i acuza pe
barbati ca ei sunt motivul pentru care 9i-au distrus viata. In mod
evident, simplific mult lucrurile. ~tiu ca mama a fost mai mult
sau probabil mai putin in felul in care am descris-o. ~i 9tiu ca
contratransferurile mele asupra femeilor contin mult mai multe
nuante decat cele pe care Ie-am descris. Dar ceea ce am spus este
adevarat. Radarul meu interior imi da certitudinea ca acest gen
de femei 9i acest fel de probleme ma irita 9i ma determina sa am
reactii irationale.
Acum sa trecem la "dragul de tata". Pentru mine, el a fost un
monstru cu doua capete, in mai multe privinte. Am avut 0 figu-
ra paterna clivata - tatal meu real 9i tatal tatalui meu, bunicul
din partea tatalui. Amandoi au locuit in aceea9i casa cu mine toa-
ta copilaria mea. Erau destul de diferiti. Tata era un medic foar-
te ocupat care, din fericire, era rareori acasa in timpul zilei. Cand
venea acasa, ma ascundeam adesea in baie. Era furios, feroce,

amenintator 9i extrem de competitiv cu mine pentru ca9tigarea 325
atentiei mamei. Tatallui, bunicul meu, era de asemenea, infrico-
9ator; era un partizan crud al disciplinei, care ma teroriza cu 0
curea, pe care nu ezita s-o foloseasca. Era hotarat sa ma faca ex-
tensia sa narcisica 9i-mi cere a "doar munca, fara joaca" 9i sa fiu
de 0 perfectiune de neclintit. Deci, dupa aceasta experienta feri-
cita cu barbatii din copilaria mea, trebuie sa 9tiu ca am 0 reactie
extrem de negativa fata de barbatii care fie sunt competitivi, fie
au tendinta de a controla 9i a fi autoritari. Sa speram ca aceasta
con9tientizare a lucrurilor ma ajuta sa evit anumite capcane. Cel
putin, nu ma arunc in relatia cu acest gen de barbati cu ochii in-
chi9i; cand un pacient are astfel de calitati, sunt de obicei vigi-
lent cu privire la sentimentele mele de contratransfer fata de ei.
Cea mai importanta sora a mea, pe care am iubit-o, dar am 9i
urat-o in egala masura, a murit cand avea cinci ani 9i eu 9apte.
M-am simtit groaznic de vinovat la moartea ei, pentru ca ma pu-
sese in umbra. Cu toate acestea, ea fusese singurul membru al fa-
miliei me Ie pentru care am simtit iubire 9i de la care am primit
afectiune. Cand vad 0 domni90ara vulnerabila, mi se intampla sa
dezvolt fata de ea un contratransfer extrem de pozitiv 9i uneori
erotic. Ma implic, de asemenea, peste masura in a readuce la via-
ta 0 pasare ranita; asta pentru a-mi ispa9i vina 9i ca sa-mi demon-
strez, de asemenea, omnipotenta infantila. In acest caz, cunoa9-
terea predilectiei mele ma va opri, in cel mai fericit caz, sa nu
dezvolt reactii contratransferentiale prea puternice sau cel putin
ma va ajuta sa Ie fac fata din timp, inainte sa afecteze pacientii.
M-am folosit de exemplul personal pentru ca mi-a9 dori sa fiu
un model pentru alti terapeuti, in ceea ce prive9te asumarea sin-
ceritatii fata de ei in9i9i 9i fata de egalii lor, colegi, supervizori, cu
privire la psihopatologia lor. Dupa un an sau doi, supervizarea
101 gre;;eli 'in psihoterapie· Diagnosticarea ?i tratamentul contratransferului ...

326 ar trebui sa se axeze cu precadere pe analiza contratransferuri-
lor 9i contrarezistentelor terapeutului. Dupa acel moment, ma-
joritatea gregelilor nu vor mai fi facute din ne9tiinta sau din erori
de tehnica.
Care sunt, prin urmare, indiciile care ne pot spune cand sun-
tern prin9i intr-o reactie de contra transfer sau contrarezistenta?
Acestea devin evidente din momentul in care Ie putem recunoa9-
te. Un astfel de indiciu este un sentiment de antipatie cu privire
la modul in care ne a9teptam sa arate pacientul. Altele pot fi co-
miterea unei gregeli la programarea gedintelor, cum ar fi fixarea
aceleia9i ore pentru doi pacienti sau uitarea unei programari a
unui pacient. Uneori, putem uita numele pacientului sau putem
constata ca devenim anxi09i in timpulgedintei cu un pacient. Ne
mai putem trezi ca ne zboara gandurile sau ca sun tern somno-
ro9i. Un vis despre un pacient este un indiciu care nu ar trebui
trecut cu vederea. Acela9i lucru este valabil9i in ceea ce prive9-
te fantasmele - erotice, competitive, ostile sau chiar 9i banale -
legate de un pacient. Dupa parerea mea, visele 9i fantasmele i9i
au intotdeauna originea in experientele din copilarie. Prezenta
unui pacient intr-un vis sau intr-o fantasma inseamna ca el re-
prezinta 0 figura din trecutul nostru. Lapsusurile lingvistice fa-
cute in timpul unei gedinte ar trebui sa ne atraga atentia ca ceva
nu e in ordine, la fel9i alte scapari, cum ar fi terminarea unei ge-
dinte inainte de incheierea timpului alocat sau prelungirea unei
gedinte, intarzierea repetata la gedinta cu un pacient sau incepe-
rea ei mai devreme. Faptul de a-i permite unui pacient sa acu-
muleze 0 datorie mare este adesea motivat de ceva mai mult de-
cat de altruism, de9i, in anumite conditii, poate fi justificat.
Acela9i lucru se poate spune despre acordarea unui interval de
timp mult prea mare pacientului la telefon, in afara orei de terapie.

Socializarea cu pacientul in afara cabinetului, chiar daca nu este 327
intotdeauna potrivita sau in detrimentul acestuia, trebuie mereu
urmarita cu atentie. Ca regula general a, avem tendinta de a res-
pecta 0 rutina cand avem de-a face cu pacientii. Daca comporta-
mentul nostru cu un anumit pacient este destul de diferit, ar tre-
bui sa ne intrebam ce anume poate determina renutarea acestuia
la terapie. Gregelile legate de incasarea banilor n-ar trebui luate
doar ca simple erori de aritmetica. Una peste alta, ar trebui sa
fim obiectul constant al propriei noastre observatii, cautand ori-
ce sentimente intense nutrite fata de pacienti 9i sa fim vigilenti
cu privire la ivirea urmatorului moment in care mintea noastra
incon9tienta ne-ar putea trada.
Un terapeut care nu 9i-a facut analiza personal a, a facut-o pe
o perioada scurta de timp sau cu superficialitate n-are nicio 9an-
sa de reu9ita. Am devenit mult mai con9tienti de dificultatile pe
care Freud le-a avut cu pacientii sai, in ciuda genialitatii sale.
Acela9i lucru este valabil 9i in cazul celor care au beneficiat de
perioade scurte de analiza sub supervizarea lui Freud 9i al alto-
ra, la inceput de secol XX 9i care au intampinat, de asemenea,
greutati cu pacientH lor. A face terapie fara sa beneficiezi la ran-
dul tau de 0 analiza amanuntita 9i profunda se poate compara
cu a face 0 operatie fara instrumente ascutite. Insu9i Freud reco-
manda ca anali9tii sa revina la analiza personala la interval de
cinci ani. Ma alatur din toata inima punctului sau de vedere. Din
moment ce nu exista "vindecare", problemele pot aparea in di-
verse forme, in etape diferite din ciclul vietH. $i totodata, anu-
mite probleme care nu au fost vizibile la un moment dat pot ie9i
la iveala mai tarziu. Un exemplu poate sa fie dificultatea de a ne
\ impaca cu ideea propriei mortalitati, care se poate accentua oda-
ta cu inaintarea in varsta. Analizele de lunga durata, profunde
101 gre~eli in psihoterapie' Diagnosticarea ?i tratamentul contratransferului ..

328
~i repetate - de preferinta cu anali~ti diferiti, de sexe diferite -
reprezinta una dintre modalitatile de a mentine deschisa calea
dinspre incon~tient catre con~tient; cu siguranta ca acest lucru se
va dovedi extrem de util in evitarea sau identificarea rapida a
contratransferurilor ~i contrarezistentelor. Va mai ajuta, de ase-
menea,la disiparea iluziei ca cineva poate fi "pe deplin analizat"
~i ca nu mai are nicio bariera intre con~tient ~i incon~tient. Tre-
cerea dincolo de reprimari ~i alte defense ar trebui sa fie un pro-
ces care sa nu inceteze niciodata in viata unui ana list.
Am parcurs pregatirea analitica corespunziltoare ~i ne-am la-
murit ce fel de pacienti sau situatii ne pot declan~a reactii ira-
tionale. Ne-am observat, de asemenea, cu multa vigilenta. Am
identificat unul sau mai multe indicii - de exemplu un pacient
a aparut intr-unul din visele noastre. Vine acum primul ~i cel
mai greu test. A~a cum a raspuns supervizatul meu cand a fost
intrebat ce face atunci dl.nd devine con~tient de un indiciu -
sa-l negam total? Din nefericire, asta vor face majoritatea tera-
peutilor. In acest moment, trebuie sa acceptam situatia ~i sa
punem diagnosticul de care ne este uneori groaza - acela de
contra transfer sau contrarezistenta, sau ambele! Trebuie sa re-
cunoa~tem ca asta se intampla cand lucram cu pacientii. ;;i am
ca~tigat astfel mai mult de jumiltate din batalie. Dar nu este ~i
sfar~itul bataliei. Stabilirea diagnosticului este necesara, dar nici
pe departe ~i suficienta. Ce facem mai departe? Dupa diagnos-
tic urmeaza tratamentul.
Daca avem experienta ~i am trecut prin etapele psihanalizei
personale, prin supervizare, intervizare etc., s-ar putea sa fim in
stare sa ne depa~im rezistenta ~i sa vedem cine sau ce anume re-
prezinta pacientul pentru noi, incat ne face sa-l asociem sau s-o
asociem cu 0 figura din trecut sau cu un aspect trecut sau prezent

329
din viata noastra. Dad. avem noroc ~i suntem suficient de des-
chi~i fata de propriul nostru flux incon~tient, s-ar putea sa ve-
dem un bec electric, cel de-al treilea ochi al iluminarii, luminan-
du-ne mintea. Ne putem apoi lamuri in ce a constat reactia
noastra ~i 0 putem transcende fara niciun ajutor suplimentar din
surse externe. Se poate intampla acest lucru mai ales anali~tilor
cu experienta, care au trait nenumarate astfel de reactii de-a lun-
gul anilor ~ii~i cunosc foarte bine slabiciunile. Daca oricare din-
tre indicii persista, sa speram ca vor ~ti di nu au reu~it de unii
singuri ~i au nevoie de ajutor extern.
Terapeutullipsit de experienta se poate a~tepta la 0 multitu-
dine de probleme aparute in contratransfer ~i contrarezistenta.
Terapeutul in formare are nevoie de analize interminabile, dar ~i
de supervizare permanenta, amanuntita - ceea ce presupune
folosirea notitelor din timpul ~edintei, chiar a unui reportofon,
a unei oglinzi duble sau a unui video recorder. Doar printr-un
astfel de proces dificil ~i plin de exigenta, poate un tanar analist
incepe sa inteleaga pattern-ul aspectelor sale irationale. Este de
sperat ca ~i dupa perioada formala de timp acordata superviza-
rii - de preferinta cu mai mult de un supervizor, pentru ca ~i ei
i~i au punctele lor nevralgice - analistul incepator sa revina la
supervizare atunci cand se confrunta cu manifestarea unor difi-
cultati legate de contra transfer, pentru cat nefiind in stare sa Ie
inteleaga declan~area, nici nu Ie poate rezolva.
Imi amintesc din practica mea terapeutica momentul cand
mi-am dat seama ca nu mai aveam nevoie de supervizare. La in-
ceput, a fost mai mult infrico~ator decat amuzant. Cand un te-
rapeut a dobandit acest statut ~iincepe sa fie con~tient de un con-
tratransfer sau 0 contrarezistenta, fire~te ca va incerca sa Ie
descifreze singur ~iva reu~i. Daca acest lucru nu este posibit este
101 gre~eliin psihoterapie· Diagnosticarea ~i tratamentul contratransferului ..

330
necesar sa discute situatia cu un coleg. La acest nivel, un super-
vizor ar parea nepotrivit, dar 0 discutie cu un coleg din breasla
este obligatorie.
Cand am inceput prima data sa practic terapia, ma a~teptam
sa am reactii contratransferentiale fata de mai toti pacientii mei.
Din nefericire, predictia mea a fost corecta. La mijlocul perioa-
dei mele de practica terapeutica -intre cel de-al zecelea ~i res-
pectiv al doisprezecelea an - ma a~teptam ~i-mi permiteam trei
sau patru contratransferuri sau contrarezistente serioase pe an.
Totu~i, de obicei nu aveam atat de multe. Am considerat ca asta
reprezenta valoarea medie a procesului, in acea etapa a dezvol-
tarii mele. $i cand folosesc cuvantul "serioase" ma refer la un
contratransfer care sa ma tulbure sau care sa aiba potentialul de
a distruge procesul terapeutic. Contratransferuri ~i contrarezis-
tente minore apar zilnic, chiar ~i in cazul celor mai experimen-
tati terapeuti. Dar sunt rapid diagnosticate ~i eliminate, fara aju-
tor extern ~i nu au un impact mare asupra mersului terapiei.
Dupa aproximativ douazeci de ani, incidenta reactiilor irationa-
Ie serioase tinde sa fie rara. (Unul dintre motive este ca un tera-
peut cu experienta i~i poate adesea selecta pacientii. Beneficiind
de acest privilegiu, poate evita acele categorii de pacienti despre
care ~tie din experienta ca ar avea ~anse mult mai mari de a pro-
voca reactii contratransferentiale.) Contratransferurile minore
inca mai persista, chiar ~i dupa douazeci de ani de experienta
clinica ~i este inca necesar sa Ii se acorde atentie constanta, pen-
tru a nu deveni serioase.
Multi dintre colegii mei - chiar ~i aceia cu multi ani de expe-
rienta -i~i continua auto analiza ill grupuri de intervizare. Aceas-
ta acceptare a vulnerabilitatii ~i recunoa~terea necesitatii unui
feedback obiectiv sunt de laud at. Ele reprezinta 0 modalitate de

331
a face fata naturii omniprezente a acestor fenomene ~i potentia-
lului lor constant de a se infiltra subtilin eforturile terapeutice.
Un grup de supervizare sau unul format din colegi poate ade-
sea avea un impact mai mare decat un supervizor individual sau
un coleg.
Cand un pacient vine la terapie, ne confruntam cu 0 respon-
sabilitate covar~itoare. Un psihoterapeut 11poate ajuta pe pacient
sa triHasca 0 viata de suferinta psihotica sau una relativ lini~tita.
Avem 0 responsabilitate covar~itoare datorita puterii noastre. In
general, pacientii intra in stare de regresie in cadrul terapiei, ajun-
gand adesea pana la 0 stare de neajutorare ~i de vulnerabilitate
extrema. Aceasta stare de regresie este adesea necesara ~i contri-
buie la rezultatul terapeutic. Dar 11pune totodata pe pacient illtr-o
stare in care orice comportament gre~it al terapeutului il poate
afecta. Am indus cateva cazuri in care terapeutii, mai mult sau
mai putin con~tient, ~i-au exploatat pacientii pentru ca~tigullor
sexual, emotional sau financiar. Am descris aceste situatii ~iIe-am
catalogat drept cazuri de boli psihiatrice iatrogene - boli cauza-
te de terapeuti. Sensibilitatea pacientului este accentuata de ne-
voia de fuziune cu 0 figura parentala binefacatoare. Faptul de a
fi exploatat de un terapeut lipsit de scrupule poate determina 0
pierdere a granitelor eului, 0 grava confuzie a identitatii, adesea
cu consecinte majore asupra relatiilor sau carierei pacientului. Din
fericire, aceste situatii sunt acum destul de rare in profesia noas-
tra; dar, la fel de bine cum putem invata despre ceea ce este "nor-
mal" prin intermediul "anormalului", putem invata ~i despre
efectele contratransferului ~i contrarezistentei analizand aceste
exemple extreme. Aceste situatii extreme afecteaza mult mai rau
un pacient decat situatiile care presupun acele tipuri normale, in-
con~tiente de contratransfer ~icontrarezistenta. In acest ultim caz,
101 gre~eli in psihoterapie • Diagnosticarea ?i tratamentul contratransferului .

332
afectarea pacientului poate fi vazuUi mai mult in termeni de ce
s-ar fi putut fntampla daca nu s-ar fi intervenit. Cu toate acestea,
in domeniul nostru nu prea s-a acordat atentie acestui subiect: te-
rapeutii care pot face rau pacientilor.
Aceasta carte pune in evidenta aspectele legate de contra-
transfer ~i contrarezistenta, prin intermediul situatiilor clinice _
situatii cu care orice terapeut este foarte familiarizat. Cazurile
prezentate reprezinta, in cea mai mare parte, situatii clinice ac-
tuale - preluate din propriile noastre experiente sau din cele ale
colegilor no~tri. Este important sa putem privi aceste intamplari
fara vinovatie. Ele nu se intampla pentru ca ne lipse~te integri-
tatea sau pentru ca suntem extrem de nevrotici. Ele sunt univer-
sale. Se intampla pentru ca suntem cu totii umani ~i supu~i gre-
~elii. Avem de-a face cu instrumente delicate - psihicul
pacientilor no~tri ~i al nostru. Nu ne putem a~tepta ca psihicul
nostru sa fie atM de bine acordat ineat sa nu-l tulbure uneori pe
eel al pacientilor. Contratransferurile ~i contrarezistentele fac par-
te din experienta noastra profesionala. Lasand la 0 parte contra-
transferurile ~i contrarezistentele aparute prin inductie ~i care
sunt de ajutor in cadrul terapiei, acelea care provin indeosebi din
propriile noastre aspecte irationale nu pot fi niciodata eliminate
~i trebuie permanent confruntate, acceptate ~i rezolvate in mod
eficient. Singurul act iresponsabil este neacceptarea contratrans-
ferului ~i contrarezistentei, negarea existentei lor ~iplasarea noas-
tra in postura de modele de sanatate mintala perfecta.
Confruntarea ~i rezolvarea contratransferurilor ~i contrarezis-
tentelor noastre Ie pot reduce impactul negativ la un nivel mi-
nim al tolerabilitatii. Este modul in care noi ne putem vindeca,
pentru a-i putea apoi vindeca pe pacienti.

Hrana care otraveste
•
Toxic Nourishment
Autor: Michael Eigen
Publicata de: Karnac Books, London 2001
Limba originala: engleza
Traducere: Simona Mudava
Anul aparitiei: 2009
20 de cazuri in care psihoterapia neutralizeaza otrava din suflet

Deseori «hrana» afectiva de care avem nevoie este amestecata cu
«toxine» emotionale, care ne otravesc ;;i pentru a obtine hrana necesara,
suntem obligati sa <<lnghitim»;;i toxinele. Cand acest fapt se repeta, unii
dintre noi se obi;;nuiesc atat de mult cu un astfel de me diu toxic, incat ajung
sa caute hrana emotionala in otravuri, ;;i, in diferite grade, sa fie otraviti de
aceasta hrana. Depresia, sinuciderea, ura de sine, avorturile spontane,
somatizarile grave - sunt cateva dintre efecte. Multi dintre cei care incep 0
psihoterapie descopera cu uimire in ei
in;;i;;i forte auto-distructive, prin care se
auto-saboteaza, sau care Ii fac sa
considere ca nu sunt demni sa traiasca.
In aceasta carte, prin istoriile unor
pacienti aflati in psihoterapie, Michael
Eigen ne conduce in lumea lor interioara
;;i ne ofera ocazia de a fi martori la lupta
pentru ca;;tigarea echilibrului dintre
iubire ;;i ura, dintre bine ;;i rau, dintre
hrana ;;i otrava psihica.
Michael Eigen este psiholog ;;i
psihanalist. Este profesor de psihologie
la New York University, in cadrul
Programului postdoctoral in
psihoterapie ;;i psihanaliza ;;i este
membru senior in National
Psychological Association for
Psychoanalysis. A scris numeroase carti,
printre care The Psychoanalytic Mystic,
Feeling Matters ;;i Flames from the
i Unconscious.
I
I
I
I

101 Greseli in Psihoterapie - Robertiello Schoenewolf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

101 Greseli in Psihoterapie - Robertiello Schoenewolf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RICHARD C.

101 gre~eli In psihoterapie

Traducere din engleza de

FABER STUDIO (5. Olteanu, B. Hateganu, D. Dumbravician)

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei

101 gre~eli in psihoterapie: contratransfer ~i contrarezistenta in

© Copyright 1987 by Jason Aronson Inc.

Copyright © Editura Trei,2010

c.P. 27-0490, Bucure~ti

Partea I: ~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

45 (3) Terapeuta care imbrati9a

48 (4) Terapeutul care s-a autocastrat

50 (5) Terapeuta care nU-9i rezolvase invidia de penis

54 (6) Terapeutul homofob

57 (8) Terapeutul care s-a indragostit

60 (9) Terapeuta lesbiana 9i victima curajoasa

63 (10) Terapeutul caruia ii era frica de

senzatiile sale sexuale

67 (12) A se intinde sau a nu se intinde (pe canapea)

101 gre~eliin psihoterapie· Cuprins

RICHARD C. ROBERTIELLO. GERALD SCHOENEWOLF

101 gre;;eli'in psihoterapie· Cuprins

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie· Cuprins

La inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza rezistentei.

101 gre~eli in psihoterapie • Prefata

Cazurile prezentate In aceasta carte, la origine bazate pe ca-

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

Or. Gerald Schoenewolf

101 grel'eli in psihoterapie • Contratransfer ~icontrarezistenta

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie' Contratransfer;;i contrarezistenta

Pe de alta parte, atunci cand sunt folosite cum trebuie, senti-

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

De9i s-a scris foarte mult despre transfer in lucrarile de refe-

101 gre1'eli in psihoterapie • Contratransfer?i contrarezistenta

Heinrich Racker ill Transfer pi contratransfer a introdus concep-

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

101 grel'eli in psihoterapie • Contratransfer?i contrarezistenta

In relatia terapeutica, atentia terapeutului se axeaza pe reve-

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie· Contratransfer?i contrarezistenta

Racker a definit contrarezistentele analistului ca fiind cores-

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsfer ?i contra rezistenta

mai subtile de comportament, care apar de obicei pe la mijlo-

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie· (ontratransfer;;i contrarezistenta

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

Aceste cazuri demonstreaza 0 varietate de dileme legate de

10lgre~eliin psihoterapie· ~aizeci;;i una de gre;;eli de contratransfer

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

10lgre;;eliin psihoterapie· ~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie • ;;aizeci ?i una de gre?eli de contratransfer

T era peutu I ?i corista

- Af?putea intotdeauna seduce earn pe oricine af?vrea, i-a

101 gre~eliin psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri erotice

RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF

T era peutu I ?i vi rgi na

Cand a venit pentru prima data la tanarul terapeut, 0 femeie