Studiu individual al efectului post Covid asupra sănătății minatale a foștilor pacienți

infectați de Covid – 19
elaborat: Podubnîi Constanța,
psiholog, AMT Centru
În Republica Moldova, ca și majoritatea țărilor afectate de pandemia Covid-19, nu doar
populația simplă a fost afectată de acestă pandemie, dar îndeosebi personalul medical a fost
categoria profesională cea mai expusă riscului unei infecții cu noul coronavirus. Pe lângă faptul
că Covid 19 este o afecțiune de lungă durată cu o simptomatică dificilă, pacienții bolnavi de
acest virus rămân în corp cu o serie întreagă de sechele. Chiar și după recuperarea după
coronavirus, mulți pacienți suferă de complicații severe. Acest fenomen a primit denumirea de
„sindrom postcovid”.
Un studiu realizat în Coreea de Sud, arată că din 965 de pacienți vindecați de Covid 19,
peste 90 la sută dintre ei au spus că au avut cel puțin un efect advers în urma bolii. Cei mai mulți
s-au plâns de oboseală accentuată și de dificultate în concentrare.
(www.mediafax.ro/amp/social/covid-19-boala-care-naste-alte-boli)
Trebuie să remarcăm că impactul psihologic al bolii este unul de lungă durată.
Tulburările mintale, apatia și gândurile suicidare sunt câteva dintre aceste complicații.
Prin faptul că coronavirusul poate provoca probleme psihologice chiar și după recuperare
a fost dovedit de multe studii din străinătate. În noiembrie 2019, un studiu al oamenilor de știință
de la Universitatea Britanică din Oxford a fost publicat în revista The Lancet Psychiatry., care au
analizat 69 de milioane de dosare medicale ale rezidenților SUA, dintre care peste 62 mii
avuseseră coronavirus. (https://www.bbc.com/russian/features-55486915)
Studiul a constatat că aproape unul din cinci americani a fost diagnosticat cu o tulburare
mintală în termen de trei luni de la recuperare. Cel mai adesea acestea erau anxietate, depresie și
insomnie. O explicație în acest sens este oferită de către psihiatrul-consultant al Colegiul
Universitar din Londra Michael Bloomfield, prin care el subliniază că acest lucru se datorează
probabil unei combinații atât a factorilor de stres psihologic asociați cu această pandemie
specifică, cât și a consecințelor fizice ale bolii. (https://www.bbc.com/russian/features-
55486915)
Prof. Dr. Cătălina Tudose , șef secție de psihiatrie la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Prof.
Dr. Alexandru Obregia” din București menționează într-un interviu că s-au observat tot soiul de
consecințe psihiatrice la bolnavii cu Covid-19, și în timpul bolii, și după ce s-au vindecat de
infecția acută: strări confuzionale, insomnii, tulburări de memorie și anxietate care pot ajunge
până la atacuri de panică severe. ( www.smartliving.ro/bolile-psihice-in-covid-19 )

1
 În încercarea de a oferi un răspuns cum apar bolile psihice în Covid-19 dr. Cătălin
Tudose specifică că ”în psihiatrie, cauzele unei boli sunt întotdeauna combinate, iar COVID-19
complică lucrurile prin necunoscutele pe care încă le mai are. Suferințele psihice observate la
bolnavii care au trecut prin COVID-19 pot avea atât cauze organice, cât și psihologice. Depresia
și anxietatea pot fi legate de starea de boală și de frică – frica de moarte, frica de a nu-i
îmbolnăvi pe cei dragi. Alte tulburări mintale, cum este demența, ar putea fi consecința unor
leziuni cerebrale, ale unei suferințe cerebrale.” http://smartliving.ro/bolile-psihice-in-covid-19/
Profesorul Cătălin Tudose este de părerea că depresiile, în general, nu sunt cauzate de
leziuni cerebrale, ci de experiențele prin care trecem și de trăirile pe care le avem în legătură cu
ele. C. Tudose, afircă că mecanismul de apariție este secundar trăirii stării de boală și a traumelor
prin care treci. Nici nu știm cât este depresie post-COVID sau tulburare de stres posttraumatic ce
trăiesc acești bolnavi, mai ales cei cu simptomatologie foarte gravă, care văd moartea cu ochii.
http://smartliving.ro/bolile-psihice-in-covid-19/
Tot Cîătălin Tudose este cel care menționează că este firesc să avem stări de anxietate
când trecem printr-o suferință, dar boala COVID-19 vine cu motive în plus de teamă și neliniște.
Pe lângă frica de boală și de complicațiile ei, mai există și teama de necunoscut în infecția cu
noul coronavirus. „Nu ești mai fericit nici dacă ai gripă sau pneumonie, dar nu ești atât de
înfricoșat, pentru că știi că există tratamente țintite și că medicii au o experiență îndelungată cu
astfel de afecțiuni. Evoluția imprevizibilă a infecției COVID-19 sperie. Sperie pe toată lumea,
inclusiv pe medici, pentru că trebuie să vorbim și despre patologia psihică a personalului care
îngrijește bolnavii și care este epuizat și anxios, la rândul său”, spune prof. dr. Cătălina Tudose.
Problemele de somn sunt o consecință a stărilor de anxietate, completează specialistul.
http://smartliving.ro/bolile-psihice-in-covid-19/
Cu un citat foarte potrivit la tema respectivă și cu o comparație a acestei epidemii cu un
război, vine Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru, care consemnează: „Trăim un
veritabil război pe timp de pace și modelul războiului spune că vom avea un asemenea nivel de
turbulență socială, încât, epidemiologic, în tandem cu răspândirea virusului, avem și semnele
incipiente ale unei afectări în masă ale sănătății mintale a populației”.
Ar trebui să ne îngrijoreze cum reacționează oamenii la izolarea prelungită sau la
internarea îndelungată la terapie intensivă, crede medicul Gabriel Diaconu. Un episod sever de
boală poate avea un impact psihologic major asupra unei persoane. Trauma pe care o poate avea
cineva când se îmbolnăvesc mai mulți membri ai familiei, dintre care unii vor muri, poate fi, de
asemenea, majoră. http://smartliving.ro/bolile-psihice-in-covid-19/

2
 În acest context neavând elaborat un Protocol Național în recuperarea și gestionarea
psihoemoțională ca consecință a infectării cu Covid 19, ca specialiști în domeniu ne vom
propune ca strategie eficientă de lucru: psihoterapia individuală cu pacienții postCovid. Unde
vom încerca să abordăm metode de lucru din diverse orientări terapeutice ținând cont de
particularitățile individuale ale personalității.
Un accent sporit îl vom pune pe strategiile de relaxare, terapiile cognitiv-
comportamentale, lucrul cu trauma, metode coping în stresul post-traumatic, strategii de
gestionare a stresului, etc.