PLAN DE SEMINAR XII

CATEDRA DE DREPT PENAL ŞI PROCEDURĂ PENALĂ

DURATA SEMINARULUI
4.40 ore

TEMA SEMINAR 12

Acordul de recunoastere a vinovatiei

RESURSE
 LOGISTICE: markere
 DIDACTICE: dosar de studiu, modele de acte procedurale

OBIECTIVE OPERATIONALE :

La sfarsitul seminarului auditorii vor fi capabili:

 să aplice dispoziţiile legale care reglementează acordul de vinovăţie;
 să înțeleagă procedura de solutionare a acordului de vinovăție;
 să redacteze un acord de recunoaştere a vinovăţiei;
 să redacteze considerentele unei sentinţe penale pronunţate ca urmare a
sesizării instanţei cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei;
 să aprecieze în mod adecvat dacă admit sau resping unui acord de recunoaştere
a vinovăţiei

METODE DE FORMARE:
 discuţie structurată:
o expunerea conţinutului cu implicarea continuă a auditorilor folosind
întrebări specifice;
 explicaţii, dezbateri, exerciţii, lucrul pe grupuri;
 brainstorming;
 jocul de rol;
 schimbarea metodei, alternând între divere metode de formare active;
 reveniri succesive asupra aspectelor cheie ale sesiunii de formare.

METODE DE EVALUARE
 feed-back permanent pe parcusului seminarului.

Activitatea 1

1
Procedura în faza de urmărire penală

1. Noţiune, titularii acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi condiţiile de încheiere

a acestuia;
 procedură specială reglementată de titlul IV, capitolul I din CPP,
aplicabilă doar în faza de urmărire penală, oricând după punerea în
mişcarea acţiunii penale până la terminarea urmăririi penale.
 conform art. 478 alin 1 CPP acordul se încheie între un inculpat si
procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală în
cauza respectivă;
o organul de cercetare penală nu are competenţă în ceea ce
priveşte această procedură specială; initierea şi/sau
încheierea unui asemenea acord de către organul de
cercetare penală este lovită de nulitate absolută, fiind
încălcată competenţa funcţională;
 acordul poate fi initiat atât de către procuror cât şi de inculpat;
o aplicarea dispozitiilor art. 309 alin 2 rap la art. 108 alin 4 Cpp.
o inculpatii minori pot încheia acorduri de vinovăţie, cu
încuviințarea ocrotitorului legal
o dacă încheierea acordului este iniţiată de inculpat, acesta are
dreptul să propună procurorului şi condiţiile de încheiere a
acordului.
o respingerea cererii de acord formulate de către inculpat ( prin
ordonanţă, ce nu poate fi desfiinţată pe considerente de
oportunitate la procurorul ierarhic superior)

 acordul nu poate fi încheiat în lipsa referatului avizat prealabil si scris

de procurorul ierarhic superior;
o ulterior încheierii acordului de vinovăţie acesta este supus
avizului procurorului ierarhic superior –art.478 alin 2 CPP.
o lipsa avizului prim procurorului – afecteaza regularitatea
acestuia;

 condiţiile acordului de vinovăţie cu privire la infracţiunea pentru care

s-a pus în mişcare acţiunea penală
o condiţia nu este îndeplinită dacă, pedeapsa de cel mult 15 ani,
rezultă ca urmare a reţinerii unei cauze de reducere a
pedepsei, de exemplu tentativa la o infracţiune prevăzută de
lege cu o pedeapsa mai mare de 15 ani.
 condiţii cu privire stadiul procedurii :
o atâta vreme cât punerea în mişcare a acţiunii penale este
condiţionată existenţa probelor din care rezultă bănuiala
rezonabilă că suspectul a săvârşit o infracţiune, de principiu

2
 elementele de probă care justifică punerea în mişcare a
acţiunii penale pot fi apreciate drept suficiente, pentru
încheierea acordului de vinovăţie.

2. obiectul acordului de vinovăţie- art. 479 Cpp

 recunoasterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice a faptei
pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală.
o se va avea în vedere, raportat la încadrarea juridică, cu
retinerea art. 5 cand este cazul, starea de recidivă, concursul
de infracţiuni, pluralitatea intermediară, infracţiunea
continuată, etc.
 felul, cuantumului pedepsei, forma de executare a pedepsei.
o efectele acordului se referă:
 atât la pedeapsa principală pentru fiecare infracțiune
(natura acesteia, cuantumul ) cât şi la pedepsele
accesorii si complementare, respectiv pedeapsa
rezultantă in cazul pluralitatii de infractiuni ( concurs,
recidiva postcondamnatorie, pluralitate intermediară)
 modalitatea de executare a pedesei principale;
 stabilirea obligatiilor conform art. 91 cpp, termenul de
supraveghere la amânare şi supravegherea executării,
acordul prealabil pentru prestarea muncii
neremunerate etc.)

 luarea unei măsuri de siguranţă, cum ar fi de exemplu,

confiscarea specială (masurile de siguranţă sunt
sancţiuni de drept penal, ce vizează latura penală a
cauzei, si este recomandabil să fie menționate, chiar
dacă instanța are obligația să se pronunțe din oficiu cu
privire la acest aspect).

3. forma acordului de vinovăţie:

 în scris, încheiat în prezenţa inculpatului asistat de avocat, cu
respectarea condiţiilor prevăzute de art. 482 CPP; această prevedere
a legii reprezintă un caz special de asistentă juridică obligatorie a
inculpatului, în cursul urmăririi penale.
 deși legea nu prevede, este judicios ca procurorul, să facă menţiuni în
acord cu privire la starea de libertate sau arest a inculpatului, cu
privire la datele referitoare la măsura preventivă ce a fost dispusă în
cauză.
 se întocmeşte un acord separat pentru fiecare inculpat, doar cu
privire la infracţiunile pe care aceştia le-au recunoscut; dacă
inculpatul este cercetat pentru infracţiuni concurente, pe care nu le
recunoaste, procurorul va disjunge cauza şi va dispune, dacă sunt

3
 indeplinte condiţiile, trimiterea in judecată pentru aceste fapte, prin
rechizitoriu;
 dacă în dosar au fost cercetaţi mai multi inculpaţi ce au încheiat
acord, acesta se încheie separat cu fiecare inculpat în parte, putând fi
incheiate prin același act.
 În cazul în care inculpatul este cercetat pentru săvârşirea mai multor
infracţiuni în concurs, iar raportat la anumite elemente( fie de
probatiune, fie se constată că nu sunt întrunite elementele
constitutive ale infracţiunii, etc,) se impune o soluţie netrimitere în
judecată, acordul de vinovătie va viza, doar acele infracţiuni faţă de
care rezultă suficiente date. Din punct de vedere procedural, este
judicios ca procurorul sa disjungă cauza pentru restul infractiunilor ce
nu formează obiectul acordului;
 dacă sunt mai multi inculpati în cauză şi numai unul a încheiat acord,
pot fi trimise instantei doar actele de urmărire penală care îl privesc,
sau copii a acestora, originalul dosarului ar trebui să urmeze
rechizitoriu, raportat la natura diferită a procedurii.
 dacă inculpatul e arestat în cauză, sesizarea instanţei trebuie să se
realizeze înainte de expirarea măsurii arestării preventive.
 deşi legea nu prevede, este judicios ca procurorul să indice instanţei,
adresa la care urmează a fi citat inculpatul şi menţiunea privind
citarea părţii civile, atunci când acesta a încheiat o tranzactie sau
acord de mediere cu inculpatul, privind latura civilă a cauzei, citarea
persoanei vatamate, după caz a partii responsabile civilmente.

Aceste aspecte vor fi abordate in mod practic pe baza dosarului de urmarire penală
anexat si pe acordurilor de recunoaștere și a sentintelor judecatoresti anexate.

Procedura în fata instanţei

4. dacă acordul nu îndeplineste conditiile de formă prevăzute de art. 482, 483

dispune acoperirea omisiunilor în 5 zile si sesizează în acest sens conducătorul
parchetului care a emis acordul
 acest demers al instanţei, este realizat în sedinţă publică, la termenul
acordat.
5. instanţa se pronunţă, prin sentinţă în sedinţă publică, după ascultarea
procurorului și a partilor/persoana vatamată
 asistenţă juridică a inculpatului –obligatorie;
6. soluţiile instanţei:
 admite acordul si dispune fără a aplica o situaţie mai grea celei prin
care s-a ajuns prin acord :

4
 o condamnarea/renunţarea la aplicarea pedepsei/amânarea
aplicării pedepsei
 respinge acordul de recunoaştere şi trimite dosarul în vederea
continuării urmăririi penale;
o jurisprudenta actuală este în sensul că instanta respinge
acordul în caz de impacare, daca constată fapta prescrisă,
daca incadrarea juridica nu este completă si astfel nu se poate
stabili in mod previzibil pedeapsa, daca pedeapsa propusa
este nelegala si aplicarea unei pedepse in limite legale ar
îngreuna situatia inculpatului/ daca nu s-a stabilit modalitatea
de executare, dacă nu au fost stabilite obligatiile, etc.
7. în toate cazurile instanţa se pronunţă din oficiu cu privire la stare de arest cu
aplicarea art. 396 alin 9 şi art. 399 Cpp
8. elemente critice cu privire la solutiile instanţei
 dacă o masura preventiva a fost aplicată inculpatului, iar masura
expira măsura pana la solutionarea cauzei, sunt aplicabile dispozitiile
art. 208 cpp rap la art. 362 Cpp;
 revenirea asupra acordului de catre inculpat, dupa sesizarea instantei
nu are ca efect respingerea acordului; exceptie: incidenta unor
aspecte care pot califica consimtamântul la acord ca fiind viciat.

9. soluţionarea acţiunii civile

10. cuprinsul sentinţei

 menţiunile prevăzute la art. 370 alin. (4), art. 403 şi 404;
 fapta pentru care s-a încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei
şi încadrarea juridică a acesteia.

Activitate practică:

Redactarea unui acord de vinovăţie pe baza materialului de urmarire penală anexat

planului de seminar/ sau propus de formator.

OBS:

Decizia Curtii Constitutionale nr. 235/2015

Decizia ICCJ nr. 25/2014 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Chestiuni discutate la intalniri de practica:

5
  Posibilitatea procurorului de a avea în vedere, la încheierea acordului, pentru
stabilirea pedepsei principale, circumstanțele atenuante sau agravante legale

Problema transmisă de parchete

În practica judiciară există două opinii: una în sensul că reținerea unor astfel de
circumstanțe se poate face doar de către judecător, cea de a doua în sensul că
procurorul le va avea în vedere la încheierea acordului.
Autorul întrebării nu a oferit argumente pentru vreuna dintre variantele de
răspuns și nu a exprimat o opțiune pentru vreuna dintre acestea.
În opinia majorității participanților, pedeapsa cu privire la care procurorul și
inculpatul ajung la un acord trebuie să aibă în vedere nu doar minimul și maximul special
prevăzut de lege, ci și cauzele prevăzute de lege care pot avea ca efect mărirea sau
micșorarea acesteia, cu excepția celei prevăzute de art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
O astfel de concluzie este îndreptățită de limitele intervenției judecătorului
asupra cuantumului pedepsei, acesta neputând să îi creeze inculpatului o situație mai
puțin favorabilă decât aceea convenită prin acord.
Dacă, însă, este vorba despre circumstanțe atenuante judiciare, a căror reținere nu
este obligatorie, ori despre circumstanțe agravante, în cazul cărora aplicarea unui spor
este facultativă, negocierea dintre inculpat și procuror trebuie să aibă în vedere o
pedeapsă între limitele speciale nereduse ori nemajorate, după caz.

 Cercetarea unei persoane pentru mai multe infracțiuni, dintre care doar una
formează obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției, pentru celealte
dispunându-se clasarea. Disjungerea cauzei

Problema transmisă de parchete

S-a pus problema, în practica judiciară, dacă, într-o astfel de situație, clasarea
cauzei se va dispune în cadrul aceluiași dosar sau într-un dosar penal separat, format
prin disjungere iar în ceea ce privește dispoziția de disjungere, dacă aceasta trebuie să
se regăsească în cuprinsul acordului sau al unei ordonanțe separate.
Autorul întrebării nu a oferit argumente pentru vreuna dintre variantele de
răspuns și nu a exprimat o opțiune pentru vreuna dintre acestea.
În ceea ce privește prima problemă, în opinia majorității participanților, atât
adoptarea unei soluții de clasare, pentru o parte dintre fapte, urmată de încheierea unui
acord de recunoaștere a vinovăției pentru cealaltă/celelalte fapte, cât și disjungerea
cauzei și formarea a două dosare separate, dintre care într-unul să fie adoptată soluția
de clasare, iar în celălalt să se încheie acord de recunoaștere a vinovăției, sunt legale. În
ceea ce privește cea de a doua soluție, pare preferabilă prin prisma unei mai simple
gestionări administrative a dosarului (împotriva soluției de clasare se poate formula
plângere, iar aceasta este mai dificil de soluționat câtă vreme dosarul, cu acordul de
recunoaștere a vinovăției, a fost deja trimis instanței).
În ceea ce privește disjungerea, aceasta se va dispune prin ordonanță separată,
acordul de recunoaștere a vinovăției nefiind un act prin care procurorul să poată
dispune aceasta, iar cuprinsul său fiind cel prevăzut de art. 482 C. proc. pen.

6
  Posibilitatea instanței de a dispune, în procedura acordului de recunoaștere a
vinovăției, încetarea procesului penal pentru că a intervenit împăcarea,
amnistia, grațierea, decesul persoanei
Problema transmisă de parchete
Într-o opinie, instanţa poate dispune direct încetarea procesului penal, fiind
prioritară judecarea cu celeritate a cauzei.
Într-o altă opinie, soluţiile ce se pot da sunt doar cele prevăzute expres de art. 485
alin. (1) C. proc. pen. În acest sens pledează faptul că, în acest caz, nu se deduce
judecăţii instanţei însuşi raportul juridic de conflict între inculpat şi stat, reprezentat de
procuror, ci validarea acordului prin care se doreşte a se pune capăt acestuia. În situaţia
în care nu sunt întrunite condiţiile pentru a se lua act de acord, acesta este respins, cu
consecinţa reînvestirii procurorului, care poate dispune clasarea.
Un argument esenţial este acela potrivit căruia procedura prevăzută de art. 484
alin. (2) C. proc. pen. este una necontradictorie, deci derogatorie de la dreptul comun,
astfel încât aplicarea ei nu se poate extinde şi la alte cazuri decât cele prevăzute expres
de lege.
În opinia majorității participanților, în situația în care constată intervenit un caz
dintre cele prevăzute de art. 16 C. proc. pen., instanța va dispune respingerea acordului
și trimiterea cauzei la procuror. Argumentul esențial în acest sens a fost acela că, în
cazul în care instanța va dispune direct încetarea procesului penal, partea civilă va fi
lipsită de posibilitatea de a critica hotărârea, dat fiind caracterul restrictiv al normelor ce
reglementează apelul în cadrul acestei proceduri.

 Natura actului prin care procurorul respinge cererea inculpatului de încheiere a

unui acord de recunoaștere a vinovăției
Conform celor agreate de participanți, potrivit art. 286 alin. (1) C. proc. pen., în lipsa
unei alte prevederi exprese, este vorba de ordonanță.