Subiecte Kinetologie

1.Tipuri de miscari la nivelul articulatiilor principale:

-abductie, adductie, flexie, extensie, rotatie interna, rotatie externa, pronatie sau
supinatie,circumductie , flexie dorsala, flexie plantare(extensia labei piciorului)

2.Contractia izotonica:definitie, avantaje,dezavantaje,exemple.

Definitie: Contractia izotonica este acea contractie musculara in care musciul isi modifica
lungimea iar tensiunea ramane constanta.
Avantaje: - mentine/ dezvolta mobilitatea articulara;
- mentine/ dezvolta elasticitatea musculara
- contractia se face cu consum de oxigen

3.Contractia izometrica:definitie, avantaje, dezavantaje,exemple.

Definitie: Contractia izometrica este acea contractie musculara in care muschiul nu isi schimba
lungimea dar tensiunea variaza.
Avantaje: - dezvolta volumul muscular
- nu necesita spatiu mare, pentru practicare
- poate fi aplicata chiar si in perioada de imobilizare (de exemplu in timpul
purtarii ghipsului)

4.Miscarea concentrica: definitii, demonstratie.

Def: Miscarea concentrica este acea miscare in care forta musculara invinge o rezistenta exterioara
sau forta gravitationala.
Demonstratie: ridicarea ganterei.

5.Miscarea excentrica: def., demonstratie.

Def: Miscarea excentrica este acea miscare in care rezistenta exterioara invinge forta musculara.
Demonstratie: impingerea in perete.

6.Evaluarea fortei musculare.(cele 6 nivele de la 0 la 5)

0-nu exista lucru mecanic
1-se produce o usoara contractie dar fara a realiza miscarea propriu-zisa
2-se realizeaza miscarea daca eliminam gravitatia
3-muschiul poate invinge gravitatia
4-muschiul poate invinge o rezistenta moderata
5-muschiul normal, capabil sa invinga o rezistenta foarte mare

7.Efort aerob/ efort anaerob

Efort aerob= efort cu un puternic consum de oxigen(mersul cu bicicleta)

Efort anaerob= efort in deficit de oxigen(alergarea de 100 m viteza)

8. Componentele unui antrenament aerob.

Incalzirea
Partea fundamentala
Revenirea dupa efort

9.Parametrii antrenamentului aerob.

Intensitate
Frecventa
Durata

10.Cifoza:definitie, semne, 3 exercitii pentru corectare.

Def:Cifoza este reprezentata de deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital, prin exagerarea
curburilor normale ale coloanei vertebrale.

Semne: Umerii pot parea rotunzi, coloana superioara mai curbata fata de normal.

Exercitii:

a ; pentru corectarea si hipercorectarea cifozei se aplica mobilizarea pasiva a coloanei

si posturii de corectie.

b ; atarnarea la scara fixa si elongatii cervicale la capastru.

c ; reechilibrarea bazinului se realizeaza prin tonifierea abdominalilor si fesierilor.

d ; tonifierea muschilor vertebrali si a fixatiilor omoplatilor se obtine prin miscari active
si izometrice.

e ; se impune controlul permanent a tinutei in timpul zilei.

11.Lordoza:definitie, semne, 3 exercitii pentru corectare.

Def: lordoza reprezinta o deviatie a coloanei vertebrale, in plan sagital cu concavitatea

indreptata posterior, prin accentuarea curburilor fiziologice.

Semne: Cand este descoperita lombar pacientul prezinta spate in sa, fesele proeminente si
postura exagerata.

Cand este descoperita cervical,pacientul prezinta hiperextensia gatului, cu barbia mult ridicata.

Exercitii:

1 –postura in cifoza lombara cu controlul mainii 

2 –tonifierea abdomenului din pozitie corecta cu bazinul in retroversie si coordonarea respiratiei

diafragmatice cu exercitiile de abdomen

3 –tonifierea musculaturii dorso-lombare prin contractii izometrice diferite pe regiuni (dorsala,

lombara).

4 –tonifierea musculaturii rotative externe a membrelor si a cvadricepsului.

12.Scolioza:definitie, semne.

Def: Scolioza este deviatia colioanei vertebrale in plan frontal, cu rotiri ale corpurilor vertebrale
de partea convexa, rotiri care antreneaza si coastele, determinand o gibozitate de partea covexa

Semne: Coloana asimetrica este singurul semn. Coastele si scapula sunt proeminente pe o parte
a corpului, cu umarul ridicat fata de celalalt sau protruzia soldului de partea opusa. Deformarea
este evidenta cind curbura este inalta, mai ales in pozitia toracica. In curburile mixte-
 toracolombare, deformarea mai putin vizibila ca rezultat al echilibrarii curburilor, dar scurtarea
trunchiului este evidenta.

Deltoid ■ Muschiul deltoid. Realizeaza relieful umarului, acoperind articulatia scapulo-

humerala. Este un muschi superficial format din 3 fascicule: fasciculul anterior se insera pe 1/3 laterala a
marginii anterioare a claviculei; fasciculul mijlociu pe marginea laterala a acromionului; fasciculul
posterior pe spina scapulei (baza inferioara a marginii posterioare).
Cele 3 fascicule converg spre un tendon ce se insera pe tuberozitatea deltoidiana a humerusului
(fata anterolaterala).
Actiune: fascicolul anterior realizeaza flexia si rotatia interna a bratului; fascicolul mijlociu
realizeaza abductia bratului; fascicolul posterior realizeaza extensia si rotatia externa a bratului. In
actiunea de abductie a bratului fasciculele anterior si posterior stabilizeaza bratul, astfel miscarea este
realizata intr-un mod mai precis.

Biceps Muschiul biceps brahial prezinta 2 capete distincte:

- capatul lung se insera pe tuberculul supraglenoidal al scapulei;
- capul scurt al bicepsului ia nastere printr-un tendon pe procesul coracoid
(comun cu al coracobrahialului).
Cele 2 capete fuzioneaza intr-un singur corp muscular ce coboara pana la articulatia cotului
unde se insera printr-un tendon unic pe tuberozitatea radiusului.
Actiune: Miscarea principala este de flexie a antebratului pe brat. De asemenea este
un puternic supinator al antebratului. L a nivelul umarului actiunea celor 2 capete este diferita
(adductie prin capul scurt si abductie prin capul lung);
Actiunea sa la nivelul umarului: participa la antepulsie (capatul lung participa la abductie, capatul
scurt la adductie).

Triceps Antagonist cu muschiul biceps. Se gaseste pe partea

posterioara a bratului.
Prezinta 3 capete:
- capul lung se insera pe tuberculul infraglenoidal al scapulei
- capul lateral se insera pe fata posterioara a humerusului (deasupra santului nervului radial);
- capul medial se insera pe fata posterioara a humerusului (sub santul nervului radial).
Cele 3 capete se unec intr-un corp muscular unic ce se termina printr-un tendon comun puternic
pe olecran.
Actiune: actiunea de ansamblu realizeaza extensia antebratului pe brat; capatul lung participa la
adductia si extensia bratului.
 Trapez se insera pe linia nuchala superioara, procesele spinoase C7-T12 ligament nuchal si
ligamentul supraspinos toracal. De aici fibrele converg spre centura scapulara astfel:
✔Fasciculul superior (oblic descendent) se termina pe marginea posterioara a
claviculei si acromion;
✔Fasciculul mijlociu (orizontal) se termina pe spina scapulei;
✔Fasciculul inferior (oblic ascendent) se termina pe portiunea interna a spinei scapulei.
Actiune :
- Daca ia punct fix pe coloana cervicodorsala actiunea de ansamblu este de adductie
(aduce scapula spre linia mediana);
- Portiunea descendenta ridica umarul;

Marele dorsal Se insera pe fata externa a ultimelor 3-6 coaste prin digitatii incrucisate cu ale
oblicului extern, pe procesele spinoase ale ultimelor 5-6 vertebre toracale, ale vertebrelor lombare,
creasta sacrala mediana, creasta iliaca (1/3 posterioara); prin intermediul fasciei toracolombare fibrele
converg spre axila prin trei tipuri de fascicule: superioare orizontale, mijlocii oblice descendente si
inferioare aproape verticale.
Se torsioneaza si se insera la nivelul santului intertubercular al humerusului.

Actiune: daca ia punct fix pe coloana vertebrala; coboara bratul ridicat - adductie, rotatie interna si
extensie usoara; daca ia punct fix pe humerus ridica toracele - muschi inspirator

Pectoral mare Muschiul pectoral mare este format din trei fascicule musculare
- fasciculul superior (clavicular) ia nastere de pe jumatatea mediala a marginii anterioare a claviculei
- fasciculul mijlociu (sternocostal) pleaca de pe fata anterioara a sternului si de pe cartilajele primelor
sase coaste
- fasciculul inferior (abdominal) pleaca de pe teaca dreptului abdominal
Toate cele 3 fascicule converg spre un tendon comun ce se insera pe tubercului mare al humerusului.
Actiune: cand ia punct fix pe torace, muschiul este un puternic adductor al bratului. Participa si la
miscarea de rotatie interna si flexie a bratului. Cand ia punct fix pe humerus, inervine in actiunea de catarare,
ridicand toracele. Este si muschi inspirator.

Drept abdominal ia nastere superior pe marginea coastelor 5,6,7 pe apendicele xifoid si se

termina inferior pe pube

Fesieri Muschiul fesier mare

Este unul din muschii cei mai voluminosi ai corpului. Este dispus in doua plane: unul superficial si
 altul profund. Ia nastere pe fata posterioara a sacrului si coccigelui si pe marginea iliaca externa
(portiunea posterioara). Insertia terminala se face pe tuberozitatea gluteala a femurului.
Actiune: miscarea principala este de extensie a coapsei pe bazin si rotatie externa.
Fasciculele superioare realizeaza abductia, iar cele inferioare adductia.

Muschiul fesier mijlociu

Ia nastere pe fata gluteala in zona delimitata de linia posterioara si cea anterioara; fibrele converg spre
trohanterul mare si se termina pe fata sa externa.
Actiune : - realizeaza abductia coapsei, flexia si rotatia interna (prin fibrele anterioare) si extensia si rotatia
externa(prin fibrele posterioare).

Muschiul fesieru mic

Ia nastere de pe fata gluteala a osului iliac, anterior de fesierul mijlociu, in zona delimitata de linia
anterioara si cea inferioara si se termina pe fata anterioara a trohanterului mare.
Actiunea sa este aceeasi cu cea a fesierului mijlociu.

Psoasiliac Muschiul iliopsoas este format din 2 muschi, psoas mare si iliac.
Muschiul psoas mare
Acest muschi ia nastere pe vertebrele T12-L5 si se termina pe trohanterul mic.
Muschiul iliac
Ia nastere in fosa iliaca pe care o captuseste, coteste peste marginea anterioara a coxalului si se
termina printr-un tendon comun cu psoasul mare pe trohantreul mic.
Actiune: flexia coapsei pe bazin

Cvadriceps Este un muschi situat anterior si se termina prin tendonul comun pe tuberozitatea tibiei
Prezinta 4 capete de origine : 3 uniarticulare (vastul medial, lateral si intermediar) si unul biarticular
(dreptul femural). Se termina printr-un tendon comun care inglobeaza patela si se fixeaza prin intermediul
ligamentelor patelare pe tuberozitatea tibiei.
- dreptul femural prezinta 2 capete ale tendonului de origine : unul vertical (direct) pe
spina iliaca anterosuperioara si altul orizontal (reflectat) deasupra spancenei acetabulare.
- vastul lateral (cel mai voluminos) se insera pe marginea laterala a liniei aspre;
- vastul medial se insera pe marginea interna a liniei aspre. Portiunea inferioara este mai voluminoasa
formand o proeminenta deasupra si medial de genunchi, vizibila mai ales cand muschiul e relaxat;
- vastul intermediar este situat direct pe corpul femurulu, pe fata anterioara;
Actiune : ansamblul muscular realizeaza extensia genunchiului.

Trices sural Acest muschi este cel mai puternic muschi al gambei, fiind format din 3 corpuri
musculare ce se termina printr-un tendon comun (tendonul lui Achile) pe fata posterioara a
calcaneului. Muschii componenti sunt cei 2 gastrocnemieni si solearul.
 Solearul se gaseste profund, avand insertie pe fata posterioara a tibiei si fibulei (portiunea
superioara). Actioneaza asupra articulatiilor gleznei si subtalara.Este acoperit de 2 corpuri musculare
(cei 2 gemeni- gastrocnemieni) ce au fiecare origine pe fata cutanata a unui condil femural (medial
si lateral). Actioneaza asupra articulatiilot genunchiului, gleznei si subtalara.
Actiune: Ansamblul muscular realizeaza flexia plantara
Gastrocnemianul participa la flexia genunchiului.

Tibial anterior Muschiul tibial anterior se insera pe fata externa a tibiei (superioara) si se termina pe primul
cuneiform si primul metatarsian.
Actiune: Realizeaza flexia dorsala a piciorului, fiind muschiul principal al acestei miscari
Ischiogambieri Pe fata posterioara a coapsei se gasesc 3 muschi care pleaca de pe
tuberozitatea ischiadica:
- semimembranosul ajunge pe fata posterioara a condilului medial tibial;
- semitendinosul la nivelul labei de gasca .
-muschiul biceps femural ia nastere tot pe tuberozitatea ischiadica (portiunea lunga) si pe linia
aspra (portiunea scurta). Se termina pe capul fibulei.
Acesti trei muschi formeaza un ansamblu numit muschii ischiogambieri.
Actiune : actiunea principala este de flexia a genunchiului; participa si la miscarea de extensie a
copasei.

Grupul antebratului(flexori si extensori)

Regiunea anterioara
- Rotund pronator
- Flexor radial al carpului
- Palmar lung
- Flexor ulnar al carpului
- Flexor superficial al degetelor
- Flexor profund al degetelor
- Flexor lung al policelui
- Patrat pronator

Regiunea posteriora
- Extensorul degetelor
- Extensorul degetului mic
- Extensorul ulnar al carpului
- Anconeul
- Lungul abductor al policelui
- Scurtul extensor al policelui
- Lungul extensor al policelui
- Extensorului indexului

Regiunea laterala
- Brahioradial
 - Lung extensor radial al carpului
- Scurt extensor radial al carpului
- Supinator

Rotatori ai umarului Muschiul supraspinos. Ia nastere in fosa supraspinoasa.

Se termina printr-un tendon care trece pe sub arcada formata de acromion, procesul
coracoid si ligamentele ce le unesc si se insera pe polul superior al tuberculului mare humeral.
- realizeaza abductia bratului.
- participa si la miscarea de rotatie externa

■ Muschiul infraspinos. Ia nastere din fosa subspinoasa. Tendonul sau trece peste capsula
articulatiei scapulohumerala si se insera pe tuberculul mare humeral (posterior de supaspinos).
Actiune:
- realizeaza rotatia externa a humerusului cu eficienta mai mare cand bratul a fost rotat in
prealabil intern;
- participa partial la abductie;

■ Muschiul rotund mic. Ia nastere de pe marginea laterala(jumatatea superioara) a scapulei. Se

termina pe tuberculul mare, posterior de infraspinos.
Actiune: realizeaza rotatia externa a humersului.

■ Muschiul rotund mare. Ia nastere de pe marginea laterala(jumatatea inferioara) a scapulei, trece pe

sub axila si se termina pe tuberculul mic al humerusului.
Actiune: realizeaza rotatia interna a bratului

■ Muschiul subscapular. Acest muschi ia nastere de pe fata anterioara a scapulei, din fosa
subscapulara, fibrele sale converg spre unghiul lateral al scapulei; se termina printr-un tendon pe
tuberculul mic humeral.
Actiune: este principalul rotator intern al bratului.

Acesti 5 muschi profunzi formeaza « coiful rotatorilor ».

Articulatia umarului Mijloace de unire:

- capsula articulara
- superior: ligamentul coracohumeral ce pleaca de la procesul coracoid si se fixeaza pe
tuberculul mare al humerusului. Este cel mai puternic ligament al articulatiei.

- anterior: ligamentele glenohumerale ; sunt 3 fascicule fibroase ce se intind de la cadrul glenoidal la

colul anatomic al humerusului.
 Articulatia cotului Ligamentele cotului - ligamentul colateral intern (ulnar)

- ligamentul colateral extern (radial)

- ligamentul inelar (pleaca de pe fata anterioara a incizurii radiale
a ulnei si ajunge pe fata posterioara a aceleasi incizuri)

Articulatia soldului
-capsula articulara
ligamentul iliofemural
ligamentul ischiofemural
ligamentul pubofemural;
ligamentul capului femural (ligament rotund).

Articulatia genunchiului

-meniscurile
-capsula articulara
-ligamentele incrucisate
-ligamentele colaterale
-ligamentul transvers al genunchiului
-ligamentul rotulian
-2 ligamente poplitee

5 ligamente dintre 2 vertebre 1.Articulatiile corpurilor vertebrale ( simfize - semimobile )

Componente:
-suprafete articulare reprezentate de fetele superioare si inferioare ale corpurilor vertebrale.
-mijloace de unire reprezentate de discurile intervertebrale si ligamentele vertebrale
longitudinale - anterior si posterior.
Discurile intervertebrale ( fibrocartilaje ) au forma unor lentile biconvexe.
Prezinta o portiune centrala ( nucleu pulpos ) si un inel fibros periferic.
Ligamentul vertebral longitudinal anterior reprezinta o panglica fibroconjunctiva care se intinde
de la baza occipitalului pana la S2; adera strans de corpurile vertebrale si mai slab de discurile
intervertebrale. Limiteaza miscare de extensie exagerata a coloanei vertebrale.
Ligamentul vertebral longitudinal posterior reprezinta o panglica situata pe fata posterioara a
 corpurilor vertebrale, in interiorul canalului vertebral, inaintea maduvei si a duramater, de la occipital
pana la baza coccigelui. Limiteaza miscarea de flexie exagerata a coloanei vertebrale.

2.Articulatiile proceselor articulare sunt:

-plane in regiunile cervicala si toracala;
-trohoide in regiunea lombara.
Se mai numesc articulatii zigapofizare sau unciforme, si se realizeaza cu ajutorul unei capsule articulare

3.Articulatile lamelor vertebrale ( sindesmoze - semimobile) se realizeaza prin ligamente galbene

elastice=ligamentele flava.
Impiedica flexia exagerata, brusca a coloanei vertebrale cu protejarea
discurilor;

4.Articulatiile proceselor spinoase se realizeaza prin ligamente interspinoase care

unesc doua procese spinoase succesive si ligamentul supraspinos care uneste toate procesele spinoase; in
regiunea cervicala acesta poarta numele de ligament nuchal.

5. Articulatiile proceselor transversale se realizeaza prin ligamente intertransversale.

Discul intervertebral- inel fibros+nucleu pulpos

Toate oasele.

DISPOZITIVUL OSOS AL PICIORULUI

Piciorul este alcatuit din urmatoarele oase:

- 7 oase tarsiene( calcaneu, cuboid, talus, navicular si 3 cuneiforme)
- 5 metatarsiene
- 2 falange (proximala si distala) pentru haluce
- Cate 3 falange (proximala, medie, si distala) pentru celelalte 4 degete

DISPOZITIVUL OSOS AL MAINII

Mana prezinta 3 regiuni osoase: superior carpul format din 8 oase cubice dispuse pe 2 siruri.
Urmeaza regiunea metacarpiana formata din 5 oase lungi (metacarpienele) dispuse in evantai, formand
scheletul palmei; a treia regiune osoasa este cea a falangelor (2 pentru police si 3 pentru celelalte degete)
formand scheletul degetelor.
Carpul. Este un ansamblu putin voluminos format din 2 siruri de oase: in primul sir dinspre
police spre degetul mic se gasesc: scafoidul, semilunarul, piramidalul si pisiformul. In al doilea sir se
gasesc in aceeasi ordine trapezul, trapezoidul, osul mare si osul cu carlig.
Metacarpienele si falangele.
Exista 5 coloane osoase compuse fiecare dintr-un metacarpian si falangele aferente.
Degetele sunt in numar de 5, numerotate lateromedial de la I la V.
Fiecare deget are cate un nume: police, indice (index), medius, inelar si mic
(auricular). Oasele care formeaza degetele se numesc falange; sunt in total 14 falange.