Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Electronica si Telecomunicatii
Departament:Telecomunicatii

REFERAT

Lucrarea de Laborator nr. 3

Disciplina:Semnale, circuite si sisteme

Tema: REZONANŢA DE TENSIUNE ŞI CURENT

A efectuat Studentul grupei IMTC-191

________________________ Caldarov Dan

semnătura

A verificat __________ ______ ______________ Mirovski Vladimir

nota data semnătura

Chisinău 2020
Scopul lucrării: Studierea experimentală a proprietăţilor circuitelor electrice cu unire
consecutivă a elementelor în regimul de rezonanţă; trasarea curbelor de rezonanţă a circuitelor.

Sarcina teoretică

1. Să se studieze proprietăţile circuitelor electrice cu unire consecutiva.

2. Să se analizeze metoda de calcul a proprietăţilor elementelor in regimul de rezonanţă.

Îndrumări metodice
Noţiuni generale

Rezonanţa este regimul unui circuit electric pasiv, ce conţine bobine de inductanţă şi
condensatori, în timpul căruia reactanţa de intrare ori susceptanţa reactivă de intrare sînt egale cu
zero.
Rezonanţa în circuit poate fi obţinută:
- prin varierea frecvenţei f a tensiunii aplicate la circuit, cînd L=Const şi C=Const;
- prin varierea L sau C cînd f=Const.
Funcţiile x L (ω), xC (ω), x(ω),r(ω), z(ω),b L (ω),bC (ω),b (ω), g(ω), y (ω), ϕ (ω) se numesc
caracteristice de frecvenţe, iar reprezentarea grafică a funcţiilor
I( ω), U L (ω), U C (ω),U (ω), I C (ω),I L (ω),ϕ (ω) poartă denumirea de curbe de rezonanţă.
Rezonanţa de tensiune apare în circuitul electric cu unire consecutivă a elementelor ce
1
x=ω 0 L− =0 ,
conţin inductivitate şi capacitate (fig.1), cînd are loc condiţia ωC de unde
1
ω 0= .
√ LC
i R L C

UR UL UC
U
Fig.1
În acest caz curentul şi tensiunea aplicată la circuit coincid după fază ( ϕ=0 ) , iar impedanţa
(rezistenţa rezultantă) a circuitului este egală cu cea activă:
1 x
√
Z =Z= R2 +( ωL−
ωC
)2 =R ; ϕ=arctg =0 .
R
Inductanţa şi capacitanţa circuitului sînt egale între ele şi egale cu impedanţa
caracteristică ori de undă a circuitului :
1 L
ω 0 L=
ω0 C √
= =ρ .
C
Curentul în momentul de rezonanţă I0 are valoarea maximă, fiindcă impedanţa circuitului
în acest timp este minimă şi egală cu R.
U U
I 0= = =I
Z R max .
În timp de rezonanţă tensiunea pe inductanţă UL0 este egală după valoare cu tensiunea pe
capacitanţă UC0 şi se găseşte cu ea în opoziţie de fază, iar tensiunea pe rezistenţa activă este egală
cu tensiunea aplicată la circuit (UR=U) (fig.2).
 La rezonanţa de tensiune maximele de energie acumulate în cîmpul electric al capacităţii

.2
Fig
şi în cîmpul magnetic al inductanţei sînt egale între ele:
W Lmax =W C max
În timp de rezonanţă a tensiunii în circuit are loc schimbul neîntrerupt de energie între
cîmpurile magnetic şi electric şi, în acelaşi timp, energia rezultantă a acestor cîmpuri rămâne
constantă:
2 2 2
LI m 2 2 LI m CU cm
W L +W C = ( cos ω0 t +sin ω0 t )= 2 = 2 =Const .
2
În caz dacă în circuit n-au loc pierderi (R=0), energia iniţial acumulată în contur, la conectarea
lui la sursă oscilează în regimul de rezonanţă între L şi C, fără participarea sursei. Dacă circuitul
conţine rezistenţa activă R, toată energia electrică, care în timpul rezonanţei se primeşte de
contur de la sursă, se consumă în această rezistenţă. Tensiunile U L0 şi UC0 în timp de rezonanţă
pot să depăşească considerabil valoare de tensiune la intrarea circuitului U, dacă
1
ω 0 L= =ρ¿ ¿ R ¿
ω0 C ; din această cauză rezonanţa în circuitul consecutiv se numeşte
rezonanţă de tensiune.
Raportul dintre tensiunea de inductanţă sau capacitanţă şi tensiunea aplicată la circuit, ce
se găseşte în regimul de rezonanţă, se numeşte factor de calitate Q:
1 L
U
U
U
U
I ω L ω L
Q= 0 L = 0 C = 0 0 = 0 =
I0 R R
√ LC L=
R
√ R
C ρ
= .
R
În instalaţiile radiotehnice contemporane factorul de calitate atinge valoarea 300 şi mai
mult.
Rezonanţa de curent apare în circuitul electric cu unire în paralel a elementelor, ce conţin
u
i
g
Fig.3

C L

inductivitate şi capacitate (fig.3), cînd are loc condiţia:

b=b L−b C =
1
−ω 0 C=0 ,
1
ω 0= .
ω0 L sau √ LC
La rezonanţa de curent susceptanţa capacitativă bc a conturului paralel este egală după
valoare cu susceptanţa inductivă bL iar admitanţa conturului Y- egală cu conductanţa lui g.
 Fig.4
1
−ω 0 C
1 2 ω0 L
√
Y= g + 2
ω0 L ( )
−ω0 C =g ; ϕ=arctg
g
=0 .

În acest caz curentul la intrare în circuit şi tensiunea aplicată la circuit coincid după fază
(fig.4).
La rezonanţă curentul la intrare în circuit are valoarea minimă, fiindcă admitanţa de intrare are
valoarea minimă, egală cu conductanţa activă a circuitului:
I 0=Ug=I min .
Curenţii în inductanţă şi capacitanţă sînt egale după valoare şi se găsesc în opoziţie de
fază unul faţă de altul: ILO=ICO.
Factorul de calitate a conturului oscilator paralel se determină în caz de rezonanţă prin
raportul dintre curenţii în elementele reactive (IL ori IC) şi curentul în partea neramificată a
circuitului IO :
C
Q=
I LO I CO Uωo C ωo C
=
IO IO
=
Ug
=
g
=
L γ
= ,
g g
√
unde γ este conductanţa de undă ori caracteristică a circuitului.
La rezonanţă curenţii ILO şi ICO pot să depăşească considerabil valoarea curentului IO în

partea neramificată a circuitului, dacă

g¿¿ de aceea rezonanţa în circuit cu unire
paralelă a elementelor se numeşte rezonanţă de curent.
 La rezonanţa de curent, ca şi la cea de tensiune, are loc schimbul neîntrerupt de energie
dintre inductanţă şi capacitanţă fără participarea la acest proces a sursei de energie. În caz de
existenţă a pierderilor ( g≠0 ) , energia ce rezultă de la sursă în caz de rezonanţă se consumă în
conductanţa g. Unirea în paralel a unei bobine inductive şi a unui condensator real este
prezentată prin schema echivalentă pe fig.5.
Rezonanţa are loc, cînd susceptanţa reactivă de intrare b=b 1+b2=0 sau b1=-b2 unde b1 şi b2 sînt
susceptanţele reactive ale ramurilor circuitului. Dacă b1=–b2 , componentele reactive ale
curenţilor sînt egale între el după valoare şi se găsesc în opoziţie de fază (fig.6).
Din diagrama vectorială se vede, că la rezonanţă curentul la intrare în circuit poate fi
considerabil mai mic în comparaţie cu curenţii din ramurile cu elemente reactive. Dacă R 1=R2=0,
curenţii din ramurile cu elemente reactive sînt decolaţi după fază faţă de tensiunea cu unghiul
Fig.6

i i2
i1
L C
U

A W R1
L R2
R RC C RL
U V V
V Fig.5
1 2
Fig.
7
π
±
2 şi curentul total IO=I1+I2=0. Rezistenţa de intrare a circuitului este extrem de mare (tinde
spre infinit).
Exprimînd b1 şi b2 prin parametrii circuitului şi frecvenţa ciclică, obţinem condiţiile
pentru rezonanţa de curent:

1
ωL ωC
2 2
= 2
.
R 1+ ( ωL ) 1
( )
R 22+
ωC

Îndrumar privind îndeplinirea compartimentului practic

1. Montaţi circuitul electric conform schemei (fig.7).

2. Menţinînd tensiunea la intrarea circuitului constantă U=…V, măsuraţi şi înscrieţi valorile
arătate în tabela1:
№ Măsurat Calculat
I Uk UC Zk Rk XL XC L C cos
A V V Ω Ω Ω Ω mHn μF
 1 2.29 39.27 58.53 21.17 16 6.028 19.90 12 100 0.647
2 2.43 41.72 50.66 17.55 16 6.028 13.26 12 150 0.900
3 2.48 42.74 46.69 16.47 16 6.028 9.95 12 200 0.970
4 2.49 42.62 45.30 16.21 16 6.028 8.65 12 230 0.987
5 2.50 42.74 42.77 16 16 6.028 6.04 12 329 0.999
6 2.49 42.74 42.77 16.01 16 6.028 5.23 12 380 1
7 2.49 42.69 41.45 16.08 16 6.028 4.42 12 450 0.995
8 2.49 42.68 41.14 16.13 16 6.028 3.98 12 500 0.991
9 2.49 42.64 40.87 16.18 16 6.028 3.61 12 550 0.988
Tabela 1

a) inductanţa L=Const şi capacitatea C=Var (luaţi 11-12 valori C);în apropierea punctului
de rezonanţă luaţi 5 valori de capacitate schimbînd-o este 1μF (pasul de variaţie 4 –5 μF).
b) capacitatea C=C0=Const şi L=Var (luaţi 11 –12 valori)
U=…V

3. Montaţi circuitul electric conform schemei (fig.8).

4. Menţinând tensiunea pe conturul paralel U =…V, măsuraţi şi înscrieţi valorile arătate în
tabelul 2:

A W A2
R C
A1
U
V
L

Fig.8

Tabela 2

№
Măsurat Calculat
 U I IC Ik Yk Gk bL bC L C cosφ φ
V A A V Sm mHn μF grad
1 80 4.39 1.92 6.32 0.09 0.06 0.16 0.09 12 100 0.393 49
2 80 4.10 3.46 7.56 0.08 0.06 0.16 0.11 12 150 0.672 40
3 80 3.58 5.61 9.20 0.07 0.06 0.16 0.13 12 200 0.877 26
4 80 3.09 7.28 10.38 0.06 0.06 0.16 0.14 12 230 0.945 18
5 80 52.26 13.27 13.21 0.06 0.06 0.16 0.16 12 329.8 1 0
6 80 1.94 14.12 12.18 0.06 0.06 0.16 0.18 12 380 0.945 -18
7 80 3.51 12.92 9.41 0.07 0.06 0.16 0.19 12 450 0.877 -27
8 80 4.06 11.77 7.72 0.07 0.06 0.16 0.20 12 500 0.786 -34
9 80 4.36 10.80 6.43 0.08 0.06 0.16 0.21 12 550 0.672 -40

a) inductanţa L=Const şi capacitatea C=Var (luaţi 11-12 valori C); în apropierea punctului de
rezonanţă schimbaţi valoarea C cu pasul 1F; în afară de punctul de rezonanţă, schimbaţi cu
pasul 4-5 F;
b) capacitatea C=C0=Const şi L=Var.

5. Construiţi diagramele vectoriale ale circuitului, folosind datele punctelor 2 şi 4 pentru

trei valori ale capacităţii:
CC0 ; CC0 ; CC0.
Construiţi pe hîrtie milimetrică graficele funcţiilor indicate în coloana “măsurat” ale tabelului1 în
funcţie de capacitatea C.

Varianta-4.
Sarcina la lucrarea de laborator Nr.3

RLC serie şi RLC paralel

Nr U, V f, Hz R=RC= RL, Ω C, μF L, mH
4 80 80 16 40 12
Screen-uri la circuit:
Concluzie:

Efectuînd această lucrare am făcut cunoştinţă cu efectul de rezonanţă de curent şi

tensiune în curent alternativ. Am făcut cunoştinţă cu metoda de obţinere a efectu-
lui de rezonanţă. Esenţa rezonanţei consta în stabilirea valorilor capacităţii şi
inductanţei după formula frecvenţei de rezonanţă. . De asemenea am calculat
impedanţa Z la conectarea în serie a circuitului şi admitanţa Y a conexiunii
paralele a circuitului de curent alternativ. Pentru regimul de rezonanta noi am
calculat valoarea capacitatii si am obtinut
C= 329 μF.