Geneza : La crearea trilogiei Fratii Jderi s-a pomit de la un material artistic si documentar - cronica lui

Ureche si O sama de cuvinte a lui Neculce, Descrierea Moldovei de Cantemir -, dar scriitorul a avut in atentie
si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga in care era glorificat Stefan cel Mare.
in tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica; recunoastem motive preluate din balade populare
(Toma Alimos, Corbea, Chira Chiralina, Serb sarac. Gruia lui Novac), ori din basme, precum si elemente de
mitologie- pagana si crestina. Din monografia literaturizata Viata lui Stefan cel Mare, publicata de
Sadoveanu in 1934, au intrat in cadrul romanului capitolele VI si VII.

Tema : lupta pentru apararea fiintei nationale si pentru afirmarea constiintei nationale.
Temele : istoria, razboiul,dragostea, judecata

Ideea este ca lupta pentru tara si neam se duce cu sacrificii.

Mesajul acestei lucrari este ca pentru a obtine ceva este necesar uneori sa
facem sacrificii.

Structura si compozitie Volumul I are titlul "Ucenicia lui lonut"." poemul intaiei dragoste
juvenile fara urmari" (G.CalinescU). Este vorba de iubirea lui lonut, "Jderul cel mititel", pentru o
jupanita, pe care o indragea si Alexandru, fiul Domnitorului. Pe jupanita Nasta o vor lua tatarii in robie
si toti fratii Jderi vor porni s-o caute dincolo de hotare, "de unde "planul" romanului de aventuri".

Volumul al II-lea - "Izvorul Alb" ("Poemul dragostei matrimoniale" -G.CalinescU). Aici este evocata o
nunta domneasca - e vorba de casatoria lui Stefan cu Maria de Mangop. Un alt eveniment, care merita
toata atentia cititorilor, este cel cu titlul "Vanatoare domneasca si bourul cel tare de la Izvorul Alb".
Pentru ironia sadoveniana, capitolul "in care se vede ca femeile au totdeauna dreptate".

Volumul ai III-lea, "Oamenii Mariei Sale" este dedicat evocarii, pregatirii si desfasurarii bataliei
victorioase de la Vaslui, apogeu al gloriei Moldovei sub Stefan cel Mare. Finalul evoca destinul
personajelor si dupa victorie si dupa aflarea pierderilor tragice: vor muri Comisul Manole "Par Negru",
parintele Jderilor si fiul cel mare. Simion; morti simbolice, aratand ca au pierit oameni de valoare si ca
victoria a fost sfintita cu multa suferinta. Aceasta pe planul vietii obisnuite, de familie.

Subiectul il formeaza Moldova In timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant. Structura narativa a
romanului este arborescenta, fiind construita pe doua nuclee, unul in jurul domnului Stefan dezvoltand
Ierna luptei pentru destinul national si realizand cadrul social-istoric iar celalalt avand drept centru pe
lonut Jder, impreuna cu familia lui Manole Par Negru si urmareste problema formarii eroului, a
luptatorului pentru apararea fiintei nationale. Stefan devine un erou simbol al constiintei nationale
iar Ionul Jder este incorporarea ei intr-un luptator pentru destinul national.

Expresivitatea rezulta si din utilizarea termenilor rari ca: arhimandrit, lipani, chitului, parcalabul,
starostelui, schivnicilor, lotrilor, nohaii, rodin, malorosieni. condur, cneaghina, obijduiri: prin folosirea
termenilor dialectali ca: brumarii, bastina, capauca, chindie, jold. podvezi. ocnita, megiesi, sama,
pane, bielsug, sfara, covrul, hodina. pristav, cergi.

Constructia personajelor Se poate spune ca personajele romanului Fratii Jderi nu sufera un

proces de devenire psihologica, ele sunt fixe. De fapt, sunt incadrate cosmologic, pentru ca natura se
reflecta in om. Ele sunt arhetipuri, avand rol mitic. In acelasi timp, caracteristica spatiului epopeic este
monumentalitatea eroilor.
Personajele apar si in ipostaza de naratori. Povestitorul nareaza istoria, povestitorii comenteaza viata.
Solul papal si solii venetieni care viziteaza Tara Moldovei creeaza romanul epocii. Cand autorul
intreprinde panorama vietii sociale, personajul colectiv devine narator: ,JVoi razesii, mai ales noi
razesii din Tara-de-Sus, suntem barbati care nu ne spariem cu usurinta de unii si de altii".
Cele doua personaje fundamentale ale epopeii sunt Stefan cel Mare si Ionut Jder. Stefan cel Mare
este un personaj istoric, este domnitorul, dar este urmarit si in momente comune tuturor oamenilor,
este umanizat. Portretul sau urmareste linia inaugurata de Grigore Ureche: "Se vorbeste prin sate
despre muria-sa ca-i un om nu prea mare de stat, insa groaznic cand isi incrunta spranceana". Stefan
cel Mare este un om al Renasterii, un umanist. De multe ori, postura sa de personaj absent il ridica la
puterea de forta coordonatoare a realitatii. infaptuieste ordinea in planul uman (,JZazboiul meu il am
cu aceasta tara fara randuiala"), dar si la nivel cosmic: "De cand acea putere se asezase asupra
Moldovei, parea ca s-au schimbat si stihiile". Are calitate de mag, de invatat, dar are si atributele
eroului, pentru ca transmite un sens universului. Este un personaj justitiar, instaurand in Moldova
siguranta si spiritul dreptatii. Dintre diversele situatii in care e prezentat, definitoriu apare episodul
luptei de la Vaslui, aceasta devenind simbol al tuturor razboaielor sale, al epopeii Moldovei timpului
sau, al conducatorului de osti - Stefan, el insusi erou de epopee.

Portretul domnului Ştefan este construit din linii sigure: „Se purta ras cu mustaţa uşor încărunţită. Avea o puternică
strângere a buzelor şi o privire verde tăioasă. Deşi scund de statură, cei dinaintea sa, opriţi la zece paşi păreau că se
uită la el de jos în sus“. Accentul este pus pe puterea sa lăuntrică: „un om nu prea mare de stat însă groaznic când
îşi încrunta sprânceana“.

Ionut Jder este eroul aventuros al epopeii, fiind in buna masura un personaj picaro, prezentat in
mers, cinetic. Mobilitatea sa se verifica mai ales in situatii dificile. Cand ucenicia sa ia sfarsit, dupa ce
se initiaza in tainele vietii si ale societatii, Ionut ocupa un loc in ierarhia sociala si in cea familiala.
Batalia de la Vaslui, unde Ionut se remarca, ii certifica inca o data vitejia, intelepciunea, barbatia si
devotamentul pentru domn si tara.
Manole Jder poate fi pus in paralel cu celalalt personaj dominant al romanului, Domnitorul. Capul
familiei Jderilor este, structural - dar la o scara mai mica - corespondentul puterii absolute, Stapanul.
Manole este dominat de sentimentul devotamentului pentru domnitor. Ca si ceilalti oameni din popor
(de exemplu Calimanii), Jderii au fata de domnitor atitudini care, de fapt, reflecta felul de a fi al
acestuia. Solidaritatea din familia lui Manole oglindeste solidaritatea locuitorilor intregii tari.
Desemnandu-i pe membrii familiei lui Manole ca reprezentanti ai poporului, Sadoveanu subliniaza
ideea ca acesta este, alaturi de domn, fauritor de istorie.
Ilisafta este prezenta stabila, statica a clanului. Lipsa de mobilitate este compensata in cazul ei de
setea de informatie. Sotia lui Manole Jder se caracterizeaza printr-o gandire mitica, arhaica, fiind
convinsa ca ,Jlecare om are un urs al sau", care ii poarta norocul in viata. Este pastratoare de traditii.
Patroneaza nuntile, petrecerile si botezurile din familie. Are un pronuntat instinct matern. La batranete
este autoritara, clevetitoare, poseda arta impunsaturilor verbale, dar si a vorbelor dulci. Cand afla ca
Simion si comisul Manole au cazut in lupta de la Vaslui, comportarea ei este exemplara, nu are timp
de jelit, ci pentru indeplinirea datoriei fata de cei morti.
Desi nu i se acorda spatiu prea larg in roman, Nicodim Jder reprezinta o linie definitorie in tesatura
cartii. Citeste lucrurile, oamenii, stelele si traduce semnele lor. Dupa fiecare eveniment important el
consemneaza faptele, apare in ipostaza povestitorului, este cronicarul epocii.
Simion Jder este cel mai mare dintre fiii comisului Manole. Initiator al lui Ionut in mestesugul armelor,
este un ostean vrednic si incercat. Este melancolic si taciturn, insa exploziv cand nu te astepti, timid si
calculat, rece, curajos si viteaz in bataliile purtate de Stefan cel Mare. Cade eroic, impreuna cu tatal
sau, in batalia de la Podul-inalt.
Amfilohie Sendrea este modelul carturarului. Practica ascetismul, traind intru spirit. In acelasi timp,
este un om de actiune, avand si o intensa viata pusa in slujba domnitorului. Arhimandritul este
creierul ideologic si politic al domniei.

Stilul lui Sadoveanu poarta amprenta marilor sale inzestrari artistice. in Fratii Jderi, panorama
epopeica se construieste prin folosirea retoricii figurative ca principiu structuram al naratiunii
(hiperbolizare, extensiune simbolica, repetitie, enumerare). Stilul, sadovenian arata maturitatea
artistica atinsa de Mihail Sadoveanu, apartenenta sa la linia realismului liric, continuandu-1 pe Ion
Creanga, asa cum el insusi o marturiseste. El recreeaza un climat social-istoric, nu-l reconstituie ci ii
da aspectul popular al traditiei povestitorilor populari dar avandu-i ca model pe Ion Neculce si pe Ion
Creanga.
Punctul culminant –conflictul al romanului il constituie batalia de la Vaslui cu toate
consecintele ei. Stefan atrage cavaleria turca si artilei ia in noroaiele si baltile facute de apa
Barladului, apoi cu doua corpuri de cavalerie-conduse-de Jderi taie armata turca.

Subiectul. Teme si motive Hramul Manastirii Neamt, din vara anului 1469, cu care se deschide primul
volum, este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta
si mase. in acest moment intra in scena lonut Jder si starostele Nechifor Caliman. Din povestea batranului
staroste, plina de umor, aflam despre razboiul lui Stefan.

Intriga se tese mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan, calul lui
Stefan. Armasarul domnesc are insusiri magice. In el este concentrata puterea voievodului.

Ionut este chemat in slujba domneasca si in prima sa calatorie la Suceava este insotit de fratele sau,
vistiernicul Cristea, si de frumoasa Candachia, sotia acestuia. Arhimandritul Amfilohte si parintele Timotei
sunt dascali vestiti, de la care lonut are de invatat. Numit Bildungsroman, Ucenicia lui lonut este
deocamdata un roman al inocentei. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor
Caliman, care il numeste "manz". Tanarul cunoaste si prima criza erotica. Dragostea pentru jupanita Nasta,
de la Ionaseni, il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda, fiul lui Stefan cel Mare. Are
prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat, prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda, salvand viata
fiului domnesc. lonut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor, cand il ajuta pe
Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han.

Volumul I este un roman al cunoasterii primitive, empirice. intocmai ca in basmele romanesti, oamenii
cred in existenta cailor nazdravani cum ar fi Catalan, care totusi refuza "tabla cu jaratic" cand lonut i-o pune
inainte. Ilisafta evoca cu spaima vedenia cumplita a baiatului lui Todiras Arama: "Din acele neguri s-a ales o
apa; din acea apa a iesit o aratare cu par despletit si cu gheare". Tot ea il afuma pe lonut in somn cu par de
lup si este convinsa ca destinul omului depinde de un urs mitic care "are randuiala sa umble si sa lucreze
pentru omul lui". Volumul urmator este romanul cunoasterii magice, iar ultimul - al cunoasterii rationale.

Seceta si cutremurul descrise la inceputul partii a doua a romanului sunt semne ale evenimentelor viitoare.
Tehnica anticipativa realizata prin simbolizare este proprie epopeii: ,A detunat in fundul pamantului si s-a
dat zvon in inaltime, pentru ca sa nu mai intarzie domnii si imparatii; sa nu se mai desfraneze in lume, ci sa
purceada impotriva lui Antihrist razboi pentru credinta dreapta'. Viziunea mitica este intarita si prin
dimensiunea monumentala si fantastica atribuita fratilor Caliman, prezenti, in momentul cutremurului, la
curtea de la Suceava: "Uita-te la dansii cat is de mari si de grei: parca ar fi inorogi". Gandirea lor este
primitiva, miscandu-se pe linia acestei viziuni, ei fiind convinsi ca "N-a dat din coada prea tare pestele cel
mare pe care sta asezat pamantul".

Plin de haz este episodul in care cei doi frati, Onofrei si Samoila, duc o scrisoare la cetatea Neamt,
surprinzandu-se aici atitudinea omului primar fata de textul scris.

Ideile principale : 1.prezentarea imaginii universului viu, in plina miscare,complex, in

care se cultiva elementele de specific national.

2. Natura este prezenta in viata eroilor si avem prezenta participarea ei la evenimentele

istorice, oferind un cadru unic evenimentelor importante.