Cuprins

Pagina
Introducere 3
I Capitol 4-5
II Capitol 6
Concluzie 7
Bibliografie 8

Introducere
“Piata monetara’’ reprezinta interactiunea cererii cu oferta de disponibilitati banesti,
pe baza unor relatii complexe dintre diferite  categorii de agenti economici. Asa
deci, piata monetara este caracterizată de cererea si oferta de monedă.
 M –masa monetară;
 L – cererea de monedă; 
M/p – oferta de monedă.

Rolul pietii monetare este de a compensa excedentul cu deficitul de disponibilitati

banesti existent la diferite categorii de agenti economici. Prin agenti economici se subinteleg
cei care solicita si care ofera disponibilitati banesti. Participantii pietei monetare sunt:
Banca Centrală;
Bancile comerciale;
Alte institutii financiare, care au relatii cu diferiti agenti economici.

Bancile comerciale mai sunt numite intermediari, deoarece au rolul de a facilita

intilnirea cererii cu oferta de moneda. Sistemul bancar al oricărei economii cuprinde
mai multe tipuri de bănci ierarhizate in functie de atributiile lor si de particularitătile
functionării lor astfel:
• băncile de emisiune;
• băncile comerciale;
• băncile de comer" exterior;
•casele de economii.
 

Profitbruta l b ă n c i l o r   r e p r e z i n t ă   d i f e r e n t a   d i n t r e   d o b a n z i l e   i n c a s a t e   ( p e n t r u   c r
e d i t e l e acordate) si cele plătite (la sumele de bani depuse de agentii economici).

 Profil bancar net este diferenta dintre profitul bancar si cheltuielile de administratie

si deintretinere a băncilor.

 Rata rezervelor  obligatorii r e p r e z i n t ă p a r t e a d i n d e p o z i t e p e c a r e b ă n c i l e
t r e b u i e s ă l e  păstreze sub formă de active lichide sau rezerve.C a n t i t a t e a
d e   b a n i   e x i s t e n t ă   l a   u n m o m e n t   d a t i n   c i r c u l a t i e r e p r e z i n t a oferta de
monedă.
 Masa monetară reprezinta numerarul din economie plus depozitele bancare.
M = N + Dep. , unde
M-masă monetară; 
N-numerar;
Dep. –depozite bancare

I Capitol

2
Oferta monetară (M=MS) reprezintă cantitatea de bani existentă în circulaţie într-o anumită
perioadă de timp. MS este legată de o operaţiune de creditare
Reglarea ofertei monetare se face de către BNM prin două modalităţi:
- emisiunea sau retragerea din numerar a banilor lichizi;
- crearea sau retragerea de către bănci a unei cantităţi de bani structurali (decont).
Emisiunea de bani are loc în următoarele situaţii:
- creşterea cantităţii de bunuri şi servicii (valoarea bunurilor şi serviciilor = M);
- pentru acoperirea deficitului bugetar;
- pentru stimularea cererii agregate;
- pentru oferirea de monedă naţională în schimbul celei străine.

BNM nu poate însă în totalitatea controla masa monetară deoarece:

-băncile comerciale îşi determină singure rezervele excedentare influenţînd astfel asupra ratei
rezervelor obligatorii şi asupra multiplicatorului;
-BNM nu poate determina singură care va fi mărimea creditelor acordate de către băncile
populaţiei;
-coeficientul depunerilor este determinat de comportamentul populaţiei.

Retragerea de bani are loc la: reducerea de bunuri şi servicii; cînd există excedent; cînd se oferă
monedă străină în schimbul celei naţionale. BNM poate influenţa asupra masei monetare
influenţînd asupra bazei monetare, adică asupra rezervei. Mai întîi de toate banca influenţează
asupra B pe baza schimbării obligaţiunilor băncii faţă de populaţie şi faţă de sistemul bancar. Mai
apoi se influenţează asupra modificării M prin procesul multiplicării în sistemul bancar.

Baza monetara reprezinta stocul de bani cu putere mare de cumparare:

B = N + R , unde B – bază monetară; R – rezerve.

Multiplicatorul monetar, ne arata cu cât se va modifica masa monetara la cresterea cu o unitate a

bazei monetare. Mm = M / B , unde Mm – multiplicator monetar.

Rata rezervelor obligatorii calculată prin raportul dintre rezerve şi depozite.

rr = R / Dep.

Coeficientul depozitelor care se calculează dupa raportul dintre numerar si depozit.

cr = N / Dep.

Multiplicatorul bancar se va calcula:

Mb = 1 / rr

Procesul de creare a banilor în sistemul bancar.

Presupunem ca depunerile initiale la o banca „X” au constituit 1000 u.m. Daca rr = 20%, atunci
rezulta ca din suma dată rezervele obligatorii vor constitui 200 u.m., iar restul 800 u.m. ea le
poate acorda sub forma de credite altei banci „Y”. Banca „Y” din suma data de 800 u.m. va
depune ca rezerve obligatorii 160 u.m., iar
restul 640 u.m. le poate acorda sub forma de credite la o a treia banca „Z”. Banca „Z” poate
efectua aceeasi procedură, acest proces fiind continuu. Efectul dat se numeste efect de
multiplicare, adica de creare a banilor in sistemul bancar.
Creşterea cantităţii de monedă prin operaţiile de creditare poate fi stimulată sau frânată de
nivelul dobânzii. Dobânda este suma de bani pe care debitorul trebuie să o plătească creditorului

3
(bancă sau altă instituţie financiară sau agent economic) pentru folosirea banilor împrumutaţi
până la restituirea lor.

Factorii care influenţează nivelul dobânzii sunt:

 productivitatea capitalului;
 lichiditatea (faţă de care dobânda este invers proporţională);
 riscul nerambursării;
 raportul dintre cererea şi oferta de credite.

Formula de calcul a dobânzii (D):

D = C*i*n, unde:
C = valoarea creditului (suma de bani împrumutată);
i - rata dobânzii (preţul plătit pentru a dispune pe timp de un an de 100 u.m.; i = D/C*100);
n – durata creditului (în ani).

Rata dobânzii constituie factorul care influenţează mărimea masei monetare astfel:
 dacă rata dobânzii este mare, scade cererea de credite, ceea ce determină reducerea masei
monetare;
 dacă rata dobânzii este mică, creşte cererea de credite, ceea ce determină creşterea masei
monetare.

Calculul dobânzii compuse se face după relaţia:

Sn = S0(1+i)n , unde:
Sn – suma din depozitul bancar după n ani;
S0 – suma formată ca depozit bancar.

Capitolul II

4
 În schemele următoare este prezentat mecanismul ofertei de monedă, în condiţiile Băncii
Libere.

Emiterea şi acceptarea monedei Circulaţie diferitelor monede (A şi B)

Persoana fizică A deţine un Persoana fizică B deţine un
cont la Banca B cont la Banca A
BANCA A

Emitere de monedă A Plăteşte în moneda A, Plăteşte în moneda B,

primeşte moneda B primeşte moneda A
Garantarea cu aur
bunuri şi produse
Cererea de conversie a Cererea de conversie a
monedei B în A monedei A în B
Acceptarea de către public
a monedei A
Intervenţia băncilor

Nu Da

Piaţa monetară
Dispariţia Activitate
băncii A bancară Oferta de monedă A în
Oferta de monedă B în
schimbul monedei A schimbul monedei B

Determinarea cursului de
schimb A/B

Concluzie

5
 În concluzie, reconsiderarea ofertei de monedă, prin prisma libertăţii bancare, deschide
perspective noi în domeniul cercetării monetare:

 libertatea bancară permite înnoirea dezbaterilor asupra caracterului exogen sau endogen
al ofertei de monedă;
 cadrul analizei propus de curentul „Banca Liberă” este mai adaptat la inovaţiile monetare
de tipul monedă virtuală;
 transferurile financiare realizabile prin „Digicash” sau tranzacţiile prin Internet pot
conduce la concluzia că, în prezent, asistăm la o ofertă privată de monedă cu o largă
acceptabilitate, ceea ce „bulversează” concepţia referitoare la rolul Băncii Centrale în
oferta centralizată de monedă.
Rezultă, astfel, că în viitor va exista posibilitatea ca utilizatorii de monedă să îşi aleagă ofertantul
de monedă sau să îl părăsească pe acesta în favoarea altuia.

Bibliografie

6
https://www.academia.edu/9579692/Tema_Pia%C5%A3a_monetar%C4%83

https://www.scribd.com/doc/24231372/Cererea-Si-Oferta-de-Moneda