Kabbala

învăţătura esoterică a iudaismului

Transmisă şi îmbogăţită de un şir neîntrerupt de maeştri spirituali, în-cepînd cu secolul al H-lea,
Kabbala a culminat cu cartea Zohar, în secolul al XlII-lea.
1
Creaţia divină
.Toate puterile divine formează O succesiune de planuri şi sînt asemeni unui arbore" (Sefer ha-Ba-hir)
Insesizabilul
„Dumnezeu a vorbit, acest discurs este o forţă care, la începutul gîndiru creatoare, a fost separata de secretul En-sof-ului
(Cauza cauzelor insesizabile)" (Zohar)
Referinţe
Shalem (G), La Kab-ba/e et sa symbo/ique, Paris, 1960 Zev ben Shimon Ha-levi, L'Arbre de vie Introductton â /a Cabale, Paris, 1985
Acest cuvint care n seamna Tradiţie", desemnează Curentul teosohc, care a traver-1 mdais mul pină în zilele no tre Pn mele sale
manifestări ţii de spt eulaţiilc privind \i/iunc i Tronului divin, înconjurat di îngeri si de „arhonţi' , apoi ceh privind Werkaba, „carul divin
isa cum a apărut ci profetului Lzcchii-l în Sepher Yetznt ( Cartea -Creaţiei'), compusă 11 re sen lele II—V, apare de] i doctrina
Sephiroth-ur\\or con iderate i fi mai întîi cele /^i numi.re primordiale, care mip-cună cu cele douăzeci si dom de litere ale
alfabetului satin ebraic oferă cheile universului creat Mai tîrziu, Sephiioth urile au de semnat emanaţiile divine cari trec, în mod
gradat de la Spin tul insesizabil la er iţia lumii materiale înta de pe atunci Kabbala permitea -a se pa trundă sensul
mişte' lor divim cuprinse în Bib'ie ( u Scplur ha-Bahir care sub l rma sa ae tuală datează din secolul al Xll-lea Kabbala a i
unoscui noi dezvoltări introducerea unui element leminin Prezenţa (Shekma), reprezenimd în t w la măsură principiul însărcinat
eu guvernarea lumii t tra-divine si comunitatea hipost /iată a Isri-
elului
Dar marea cpcu i a Kabbilu , este secolul al XIII lea cu şcolile provensale şi ^pamole mai ales cu cenaclul di la Corona in C a t a l o n
i a A u i 111 disting
itunci, in Demiurgul creator,; pectul său principal non-mafl testat Cauza cauzelor înseşi bilă de către om Kabbala i mai este o
simplă învăţătura t?l oretică, ei o experienţă spintu ala, bazată pe diferite numi a vine şi care trebuie să duca U iluminaţia protetică
• Cartea „Zohar"
Prin anii 1260—1280 se elabt
rează in Spania Sepher ha-Zotiar
( Cartea Splendorii"), socotita
li opera unui teolog din secii
al II-lc i Simeon bar-Yoch
dar care a fost de fapt redacti
de MOISL de Leon, autor al n
multor scrieri ebraice In Zoh
lucrurile nu există decit în i
sura in care ele participă la nuj
mele dnm, care, mamtestindu-sj
in Creaţie, constituie substrat!»
său as( uns Vocaţia misticuhi
consta m capacitatea de a reg
elementele acestui limbaj secreU
unde ni se revelă gindirea H
Dumne/eu Mai întîi speculativi
si re/e i vată unei elite restnnsc
Kabbal i a ajuns să inspire mfl
cănle mesianice ale iudaismul^
printre care hassidismul De '
1500 pi na la 1800, ea a fost c«
sideral i o sursă de doctnnţa
de revelaţie', bucurîndu-se de!
autor ţaţe egală cu cea a Bibi)
si a l ilmudului Kabbala a '•
studiată si de către unu umanist,
creştini cum ar fi italianul Pia
de la Mirandola (1462—1494) ţ
germanul Reuchli
(145*>—1522) apoi de teosot
secolelor XVII si XVIII