CUPRINS

Argument
CAPITOLUL I. REALIZAREA COLECTIEI DE
MODELE
1.1 Realizarea colectiei de modele
1.2 Alegerea produsului vestimentar si a modelului
CAPITOLUL II. OBTINEREA SABLOANELOR
2.1 Constructia tiparului clasic
2.2 Transformarea in model
2.3 Realizarea sabloanelor
CAPITOLUL III. NORMA INTERNA
3.1 Materialul de baza si a materialelor auxiliare
3.2 Conditii dimensionale
3.3 Stabilirea utilajelor necesare realizarii produsului
CAPITOLUL IV. NORMA DE CONSUM
4.1 Elaborarea incadrarilor
4.2 Calculul normei de consum si indicatorilor de
eficienta.
CAPITOLUL V. PROCESUL TEHNOLOGIC DE
CONFECTIONARE
5.1 Intocmirea procesului tehnologic
5.2 Calculul indicatorilor procesului tehnologic

Bibliografie:
Manuale:Utilajul si tehnologia meseriei
Proiectarea imbracamintei
Pliante si publicatii de specialitate
Internetul

1
 CAP. III NORMA INTERNA
III.1 ALEGEREA MATERIALELOR DE BAZA SI AUXILIARE
Materialele textile necesare confecționăriii unui produs vestimentar se împart în
două grupe: materiale de bază și materiale auxiliare. 
Materiale de baza sunt materiale din componenta produsului care îndeplinesc functia
principala în produs și se folosesc la confectionarea fetei produsului .
Pentru confectionarea imbracamintei pot fi utilizate diverse materiale cu funcctia de material
de baza ,conditie determina de produs și desstinatie acestuia .
Cele mai folosite materiale de baza sunt tesaturile ,tricoturilor ,blanurile naturale sau
artificiale, pielea naturala sau sintetica , produsele caserate.
Pentru confectionarea imbracamintei se folosesc diferite materiale, insa prezenta de baza o
deține materiale textile .
Materialele de bază formează stratul superior al produsului. În industria ușoară se
folosește un sortiment vast de materiale de bază: țesături, tricoturi, blănuri, piei.

Materialele auxiliare sunt utilizate atât în interiorul, cât și pe fața produsului

de îmbrăcăminte. Alegerea materialelor auxiliare se face în funcție de produs,
materialele de bază și model. Din categoria materialelor auxiliare fac parte:
căptușeli, întărituri, dubluri, furnituri (ațe de cusut, nasturi, copci, capse,
fermoare) și garnituri (dantele, panglici, broderii, șireturi, piele, blănuri).

Căptuşelile au rolul de a dubla detaliile produselor de îmbrăcăminte, mărindu-le

rezistenţa la purtare, șifonare, contribuind la păstrarea formei și dimensiunilor
lor.Cele mai cunoscute sunt ţesăturile cu următoarele denumiri comerciale: atlazul,
serjul, satinul, satinul vărgat, țesătura.

Întăriturile sunt materialele auxiliare care dublează atât unele detalii ale

îmbrăcămintei (de exemplu, gulerul sau reverul), cât și părți întregi ale acesteia. Din
categoria materialelor ţesute, se utilizează: pânza vatir, canafasul, pânza tare,
rosharul.

Din categoria materialelor nețesute fac parte flizelina, proclamelina, filțul (siuntul) etc.

Materialele termoizolante reprezintă materiale textile nețesute care se folosesc la
confecționarea îmbrăcămintei exterioare de iarnă și au rolul de izolare termică. Aţa
de cusut este un material auxiliar folosit la confecţionarea, prelucrarea, asamblarea
și finisarea îmbrăcămintei. Aţa trebuie să corespundă următoarelor cerințe: ața,
finețea firului de ață, ea trebuie să corespundă ca rezistență a materialului folosit,
culoarea aței.
• Aţa de cusut se clasifică după următoarele criterii:

După origine:

•din bumbac;
•din in şi cânepă

2
•din mătase naturală
•din mătase artificială
•din fibre sintetice (PES, PA)
•din fibre în amestec.

După fineţe:

•aţă subţire: Nm 100/3; 85/3

•aţă de fineţemedie: Nm 60/3; 54/2

•aţă groasă (pentru materiale groase şi butoniere): Nm 40/4; 54/2/3; 85/2/3; 100/2/3

•aţă foarte groasă (pentru articole din piele): Nm 40/3; 40/3/3; 54/3

Garniturile sunt materiale auxiliare folosite în scop funcțional sau ornamental

Furniturile folosite pentru încheierea și ornamentarea produselor sunt:
• nasturii – din material plastic, lemn, metal, os, sticlă, piele etc.;
• copcile metalice;
• capsele metalice;
• cataramele – din material plastic, lemn, metal și os;
• fermoarele – din material plastic și metal.
• banda velcro – bandă textilă utilizată ca sistem de închidere a produselor
sport, marochinărie.
Nasturii se întrebuințează la îmbrăcăminte atât în scop funcțional, pentru închiderea
și poziționarea corectă a îmbrăcămintei, cât și în scop decorativ. Nasturii pot fi
confecționați din:
• materie primă naturală: sidef, os, corn, lemn, piele, sticlă, ceramică;
• materiale plastice;
• metale şi aliaje de metale: oţel, aluminiu, bronz etc.
Fermoarul este un accesoriu pentru închiderea detaliilor îmbrăcămintei, format
dintr-un ansamblu de zimţi, numit glisieră, pe care se deplasează un cursor. 

Furniturile sunt materiale auxiliare cu funcţii multiple: măresc rezistenţa produselor,

facilitează ajustarea produselor pe corp și sporesc aspectul estetic al produselor.
Principalele furnituri sunt: Pernițele pentru umeri, rejansa, banda de protecție,
elasticul
-materile care, in funcție de produs și model, pot lipsi din componenta produsului;
-completeaza insusirile generale ale produselor vestimentare din punct de vedere calitativ și
estetic;

3
 Fig.2 Fisa tehnica de asortare a produsului

III.2 Condiții dimensionale

 Așezarea șabloanelor pe material se face conform indicațiilor marcate pe șabloane;
 Nesuprapunerea șabloanelor, Evitarea marginilor (lizerelor) țesăturii;
 Respectarea firului și a desenului din material la toate piesele componente;
 Șabloanele reprezintă copia fidelă a tiparelor de bază, la care se adaugă rezervele de
cusături și tivuri.
 Se confecționează din hârtie sau carton și pe suprafața lor se marchează:
 -denumirea produsului și numărul de model
 -mărimea (exprimată prin talie și grosime)
 -denumirea detaliului
 -numărul piesei din completul de șabloane.

III.3 Stabilirea utilajelor necesare realizarii

produsului
Pentru * 1 ac, cusatura rigida, transport inferior
cusătura
tighel ZJ8800A-D3 * taietor de fir
simplu: Masina simpla cu taietor de fir,
* retractor de fir
intarire, ridicare piciorus
* intarire automata

* ridicare automata a piciorusului

* ac DB x 1 , greifer mic

* pentru materiale usoare - medii

* viteza: max. 5500 imp/min

* ungere automata

4
AC

NECESAR PENTRU REALIZAREA BRODERIE MANUALE

Pentru Fier de calcat industrial –Rezistenta in talpa cu incarcare

calcat si (800W) joasa si o suprafata mare pentru schimbul de caldura.
finisare Talpa sudata, cu gauri concentrate in varf, pentru a obtine un
finala: jet

Jet de abur puternic, fără întrerupere, cu un rezervor de apă

de 1,4 litri

Puternic, dar surprinzător de compact, acest fier de călcat

produce permanent flux de abur de înaltă presiune, făcând
călcarea rapidă şi facilă. Datorită rezervorului de apă detaşabil
de 1,4 litri, puteţi călca fără întrerupere ore în şir.

CAP IV NORMA DE CONSUM

4.1 Elaborarea incadrarilor

Metode de șablonare:
 Simplă- cuprind completul de șabloane pentru un produs, acestea pot fi așezate pe
toată lățimea materialului sau pe material dublat. Această modalitate de încadrare se
utilizează doar pentru croirea prototipului sau pentru lichidarea lansărilor, consumul
de materie primă este mare.
 Combinată- cuprind două sau mai multe complete de șablonare, de mărimi diferite sau
modele diferite, cumplarea acestora având ca efect economii de material. Alegerea
tipodimensiunilor ce se vor încadra combinat se realizează pe baza cunoașterii
volumului de produse preconizate a se realiza la fiecare tipodimensiuni, specificate în
dispoziția de lansare.

5
4.2. Calculul normei de consum si indicatorilor de eficienta
Norma de consum reprezintă cantitatea de materie primă de bază,
secundară sau auxiliară care se poate consuma pentru realizarea unui singur
exemplar dintr-un produs dat.
Pentru calculul normei de consum se parcurg urmatoarele etape:

a) Formarea conbinatiilor: stabilite marimile care se vor incadra pe

material astfel incat sa conduca la un consum rational de material. 
b) Elaborarea incadrari

Operaţia de amplasare a şabloanelor pe material se numeşte încadrare, In

proiect s-au realizat incadrari simple pe materialul desfacut, utilizandu-se
sabloanele unui singur produs.

CAPITOLUL V. PROCESUL TEHNOLOGIC DE

CONFECTIONARE
5.1 Intocmirea procesului tehnologic
Procesul tehnologic de confectionare reprezinta totalitatea operatilor din care piesele croite se
transforma in produse confectionate .Structura procesului de confectionare este :
1 Prelucarea detalilor -operatii de pregatire
-operatii de tratament umido- termic
-operatii de coasere
2 Ansamblarea detalilor -operatii de pregatire
-operatii de coasere

6
 -descalcare(operatii de tratamente umido- termic)
3Finisarea produsului-curatirea de ate , controlul calitatii produsului
-etichetatrea
-ambalarea
4.3 PRELUCRAREA DETALIILOR
Prelucrarea pieptilor;

 surfilarea detaliilor la masina simpla de cusut, cu o cusatura de surfilare in zig-zag

Prelucrarea spatelui;

 surfilarea reperelor spate la masina simpla de cusut ,cu o cusatura de surfilare in zig-
zag
Prelucrarea decolteului;

 rihtuirea marginilor decolteului

Prelcrarea mancilor;

 surfilarea detaliilor la masina simpla de cusut, cu o cusatura de surfilare in zig-zag

ASAMBLAREA DETALIILOR
Asamblarea detaliilor se realizeaza la masina de cusut tighel simplu ,cu o cusatura tighel cu
pasul de 2 -2,5 mm .

 se descalca cusaturile de coasere

PRELUCRAREA TIVULUI PRIN INDOIRE DUBLA :

 se indoaie tivul in interior si se coase cu o cusatura tighel dublu de 0,2 cm de margine

 se fixeaza tivul printr-un tratament umido-termic cu masina de calcat :

FINISAREA PRODUSULUI
Finisarea produsului este ansamblu de operatii aplicate produsului pentru definitivarea formei
,aspectului si calitati dorite (curatarea de ate , scame ,pete ,calcarea finala ):
Am executat urmatoarele operatii ;

 curatirea de scame :

 calcarea produsului final

La terminarea produsului de confectionat , ia este supusa controlului tehnic de calitate .

7
Prin acest control se verifica aspectul si dimensiunile produselor finite ,sunt depistate
operatile si lucrarile care nu corespund calitativ .Controlul se face pe baza unor norme
tehnice . Produsul este controlat din nou si nu mai dupa ce se admite impachetarea pentru
livrare.

5.2 Calculul indicatorilor procesului tehnologic

Acest calcul se face după stabilirea operațiilor pe baza conținutului cuprins în
procesul tehnologic.
Calculul cuprinde etapele referitoare în timpul de lucru la personalul utilizat în
desfășurarea procesului tehnologic și la costul manoperei rezultate din procesul de lucru
elaborat.