4.

DISPOZITIVELE SI TEHNOLOGII UTILIZATE PENTRU CURĂȚIREA INTERIOARA A CONDUCTELOR

4.1. Pigabilitatea vs. Non-pigabilitatea conductelor

In activitatea de exploatare a conductelor de transport gaze naturale se utilizează numeroase tipuri de dispozitive
speciale introduse in interiorul acestora pentru curățirea interioara sau pentru evaluarea stării tehnice a materialului
tubular. In acest sens caracteristicile constructive - funcționale ale conductelor trebuie să fie astfel proiectate si realizate
încât să permită trecere in siguranță si fără întreruperea fluxului de gaz de la un capăt la celălalt a acestor dispozițiune
speciale, cunoscute frecvent cu denumirea de ,,PIG’’.
În termeni simpli, pigging este un termen care se refera la operația de curățare a unei conducte din domeniul petrolului
și a gazelor, utilizând aceste dispozitive cunoscut sub numele de PIG. In conformitate cu standardul API 1163 privind
In-Line Inspection Systems Qualification, denumirea de PIG este un termen generic, reprezentând orice instrument,
vehicul, dispozitiv care se mișca in interiorul unei conducte pentru inspecție, dimensionare sau curățare. Pentru
curățirea la interior a conductelor se utilizează denumirea de PIG de curățire iar pentru inspecția de la interior a
acestora se utilizează, conform API 1163, termenul de In- Line Inspection Tool care reprezintă un instrument sau
vehicul care utilizează o tehnologie de testare non distructiva pentru inspecția de la interior a unei conducte sau care
utilizează senzori sau alt dispozitive de măsurare a una sau mai multor caracteristici ale materialului tubular sau PIG
inteligente.

O conducta este considerata pigabila (piggable pipeline) sau godevilabila daca prin interiorul ei poate trece, de la
un capătă celălalt, un dispozitiv de tip PIG fără a fi necesar modificări constructiv – funcționale ale acesteia sau ale
dispozitivului utilizat. In cazul in care dispozitivul utilizate este de tip In- Line Inspection Tool conducta are si caracterul
de conducta inspectabilă. O conducta este considerata nepigabila (non- piggable pipeline) daca inspectarea cu
tehnologiile si procedurile actuale este considerata nerealizabila (prin interiorul acesteia nu poate trece, de la un capăt
la celălalt, un dispozitiv de tip PIG )

Aceste definiții sugerează că posibilitatea de curățire si inspectare a unei conducte se bazează pe caracteristicile
constructiv-funcționale ale acesteia si ale dispozitivelor de tip PIG utilizate. In acest context principalele aspecte care
pot definii caracteristica de piggable sau non-piggable al unei conducte sunt legate de trei aspecte:
a) Accesibilitatea - posibilitate introducerii unor dispozitive de tip PIG in conducta fără a întrerupe fluxul de gaze
si a afecta funcționarea in siguranța a acesteia,
b) Funcționalitatea - existenta unei geometri a materialului tubular si a elementelor de legătura (curbe, robinete,
teuri) a cărei secțiune interioara sa asigure trecerea sigura si funcționala a unui dispozitivului de tip PIG,
c) Operarea - existenta unui mediu de lucru a cărui parametri sa poată asigura vehicularea optimă a unui
dispozitivului de tip PIG prin conducta ,
Cu toate acestea, niciuna din aceste aspecte nu garantează că o conductă poate fi curățata sau inspectata cu succes
cu ajutorul unor dispozitiv de tip PIG. Din punct de vedere al posibilității de utilizare a unor dispozitive de tip PIG pentru
curățirea si inspectare periodica a conductelor acestea pot fi împărțite in mai multe categorii, conform tabelului 4.1

Tab. 4.1 Caracterizarea conductelor de transport

Caracteristicile conductei Categoria
Nu sunt necesare modificări ale conductei sau elementelor sale componente Pigabile
Sunt necesare modificări ale conductei prin instalarea de instalații de lansare / primire Ușor pigabile
Sunt necesare modificări majore ale conductei si elementelor sale component Dificil pigabile
Caracteristicile tehnice ale conductei nu sunt definite Nepigabile

81
4.2. Particularitățile constructiv-funcționale ale conductelor pigabile

Caracteristica principal a conducte pigabile (godevilabilă), este aceea ca materialul tubular si toate componentele
acesteia sa aibă o geometrii interioare adecvata care sa fac posibile introducerea, deplasarea şi recuperarea
dispozitivelor de tip PIG, necesare pentru curățirea şi inspectarea interioară periodice a acesteia. In acest context
principalele caracteristici tehnice sunt, figura 4.1. [17]:
 sa fie prevăzute cu instalații fixe de lansare / primire a dispozitivelor de tip PIG sau sa permite cuplarea unora
mobile,
 să aibă diametrul interior cât mai constant, iar razele curbelor şi coturilor de pe trase să fie mai mari de suficient
de mari R ˃ 3De, De fiind diametrul exterior al tubulaturii conductei,
 între două curbe sau coturi succesive de pe traseul să existe o porțiune rectilinie cu lungimea Lre ≥ 3De,
robinetele montate pe traseul trebuie să aibă secțiunea de trecere circulară, cu diametrul identic cu diametrul
interior al tubulaturii conductei,
 racordurile de ramificare cu diametrul exterior de > De/3, montate pe tubulatura conductei, vor fi prevăzute cu
grătare care să delimiteze şi să mențină constantă secțiunea interioară a conductei.

Fig. 4.1. Principalele elemente componente ale unei conducte pigabile

4.3. Particularitățile constructiv-funcționale ale conductelor non- piggable

La ora actuala cca 45 - 50% dintre conductele de transport produse petroliere existente pe plan mondial sunt conducte
construite in regim negodevilabil (non-piggable). In decursul timpului, pentru realizarea acestor conducte s-au utilizat
o serie de tehnologii si elemente componente de legătura neconforme. Curbele sau coturile semifabricate sau cele
realizate in șantier (cu gușa) utilizate la schimbările de direcție sunt de cele mai multe ori cu raza mica de curbura
(R<1,5D) sau nu respecta lungimea minima dintre ele care sa permit trecerea dispozitivelor de tip PIG; acest lucru
devine si mai dificil la utilizarea dispozitivelor de tip PIG pentru operațiile de inspectare a conductelor unde datorita
complexității dispozitivelor se impune existente unor curbe cu lungimi ale arcului de deschidere mult mai mare. De
asemenea foarte multe suduri circulare de întregire a țevilor au fost executate utilizând tehnologii de sudare pe niple
interioare utilizate atât pentru centrarea capetelor de sudare cit si ca suport a primului stratului (de rădăcina) si care
in timpul operațiile de propulsare a dispozitivelor de tip PIG se pot desprinde parțial ducând la blocarea acestora.
Datorita impurităților mecanice si/sau lichide existente in gazele transportate, conductele pot conține la interior depuneri
solidificate de material solid, depuse in timp, cum ar fi: sare, cruste solidificate de nisipuri argiloase combinate cu
produce petroliere, oxizi de fier care prin antrenare pot forma bariere solide aderente care obturează sau chiar
blochează trecerea dispozitivelor de tip PIG. Pe traseul conductelor s-au utilizat robinete de secționare cu trecere
parțiala ( cu sertar pana) si care pot bloca trecerea diapozitivelor de tip PIG. Au fost construite conducte telescopice
utilizând o serie de elemente de legătura de tip reducții concentrice sau reducții excentrice. Cuplările si interconectările
dintre conducte s-au realizat cu elemente de legătura de tip racord sudate de cele mai multe ori, prin pătrunderea
acestora in interiorul conductei (30 - 40 mm) obturând astfel secțiunea de trecere a dispozitivelor de tip PIG. S-au
realizat in prezent dispozitive de tip PIG care pot trece prin secțiuni variabile ale diametrului interior in gama de variație
82
(10-12%). În punctele de interconectare a conductelor unde sau utilizat elemente de legătura de tip ,,teu’’ sau ramificații
in unghi, poate apărea fenomenul de „aspirație” sau blocare a dispozitivului. Toate aceste bariere sunt destul de dificil
de localizat si eliminat la conductele care nu au fost construite in regim pigabil (mai ales ca majoritatea conductelor
sunt cu montaj îngropat), in unele cazuri fiind necesar chiar eliminarea unor componente (segmente) din conducta
respective, figura 4.2.

Fig. 4.2. Particularitățile constructiv-funcționale ale conductelor non-pigabile

Conductele cu astfel de caracteristici constructiv - funcționale trebuise modificate înainte de utilizarea unor dispozitive
de tip PIG prin eliminarea tuturor acestor elemente neconforme. Lucrările de eliminarea unor componente (robinete,
curbe, reducții, sifoane segmente colmatate, etc.) din conducta respective sunt operații costisitoare si cu mare risc
având in vedere faptul ca, de cele mai multe ori, ele se executa in prezenta emanațiilor de gaza. Echipele de intervenții,
care executa aceste lucrări trebuie sa fie foarte bine instruite iar masurile de protecție si siguranța trebuie sa fie de
maxima importanta. De cele mai multe ori caracterul de conducta pigabila poate fi stabilit numai după mai multe etape
de trecere a unor dispozitive de tip PIG de identificare a neconformităților si calibrare interioara a conductei, operații
executate cu personal de înalta calificare inginereasca. Astfel de modificări pot avea impact asupra furnizării gazului și
pot să afecteze asigurarea cu gaze a consumatorilor. Unele conducte pot constitui unica sursă de alimentare cu gaz și
care nu poate fi întreruptă cu ușurință, nici pentru o inspecție planificată, nici pentru alte lucrări de intervenție. Dacă
întreruperea este inevitabilă, atunci e nevoie de surse alternative de alimentare cu gaz (care deseori sunt foarte
costisitoare). Chiar si acolo unde sunt montate instalații de lansare/primire dispozitive de tip PIG adecvate, s-ar putea
să fie necesară modificarea caracteristicilor constructive ale conductei, pentru a putea realiza cu succes o operație de
curățire sau inspecție a acesteia. Lungimea conductei ce urmează a fi curățita sau inspectata este de asemenea un
aspect inițial important. Rareori se utilizează dispozitive de tip PIG pentru inspecție interioara vehiculate de gazele
transportate pentru conducte scurte. Pentru acest tip de conducte, utilizarea numai a dispozitivelor de inspecție ar fi
costisitoare, dacă nu se pot utiliza si dispozitive de curățare pentru îndepărtarea periodica a lichidelor cumulate. In
general costurile aferente operațiilor de inspecție si/sau de curățare scad cu cit lungimea conductei este mai mare (>
50 Km). Fiecare dintre tehnologiile si dispozitivele de curățire disponibile au puncte forte, dar și limitări; nicio tehnologie
nu este similara cu alta si nu se aplicabila în aceleași condiții in conductele de gaz. Pentru a garanta funcționara in
condiții de siguranța si eficienta maxima este necesar stabilirea tipurilor de dispozitive de tip PIG utilizate in scopul
operațiilor de curățire interioara si parametri tehnologicii de vehiculare a acestor dispozitive. O presiune prea mare
poate crea acumulări mari de energie, acestea putând duce la variații mari de viteze in anumite momente ale parcursului
83
iar o presiuni prea scăzuta pot fi dezavantajoase (mai ales în teren deluros), deoarece compresibilitatea gazelor poate
duce la micșorări ale vitezei de inspecție. Pentru ca operațiile de curățire sau inspectare interioara a conductelor
utilizând dispozitivele de curățire tip PIG sa fie eficiente, viteză recomandat de producător pentru vehicularea acestor
este de (3 - 5 )m/s pentru curățirea si de (2 -3)m/s pentru inspectare. Prin modificarea parametrilor tehnologici de
funcționare ai conductei (presiunea si debitul) se poate regla viteza fluidului vehiculat astfel incit sa se poată obține
rezultate optime ale operațiilor de curățire. La unele conducte, creșterile de presiune necesare pentru vehicularea
dispozitivelor de tip PIG poate fi restricționata de presiunea maxima de operare a conductei (MOP) sau de alte restricții
de limitare a presiunii. In acest caz pot fi aplicate ajustări ale presiunii si debitului, cu ajutorul robinetelor de pe traseu.
În prezent sunt utilizate la dispozitivele de inspecție tehnologia de bypass, care asigura o reglare a viteze de inspecție
îmbunătățite într-un interval mai larg al condițiilor de curgere. In Anexa 4.1 este prezentata sub forma unei diagrame
posibilitatea de inspecție a unei conducte.

In acest context principalele caracteristici tehnice ale conductelor non-pigabile tehnice sunt (v. figura 4.1):
 Funcționalitatea
 existenta unor secțiuni multidiameru de-a lungul traseului conducte (conducte telescopice),
 teuri de cuplare fără grătar sau conexiune in Y ,
 curbe sau coturi cu deschidere mica (R ≤ D) sau curbe cu gușă,
 reducții concentrice sau excentrice laminate pe șantier,
 inele interioare pentru centrare țevilor sau ca suport la rădăcina sudurilor circumferenţiale,
 robinete de secționare cu sertar pana sau cep echilibrat,
 separatoare de lichide orizontale îngropate,
 traversări aeriene sau subtraversări de râuri/pariuri sau cai de comunicații in construcții speciale,
 sifoane de scurgere lichide din conducte,
 acumulări de depuneri mecanice in interiorul conductei,
 Accesul la conducta
 accesul greoi la traseul conductei (zone verticale),
 lipsa gărilor de lansare /primire PIG,
 Operarea dispozitivelor de tip PIG
 debitul fluidului transportat este prea mare
 debitul fluidului transportat veste prea mic
 presiunea de lucru este prea mica
4.4. Curățirea interioara a conductelor de transport gaze naturale

Datorita impurităților mecanice si/sau lichide existente in gazele transportate, conductele pot conține la interior depuneri
solidificate de material solid, depuse in timp, cum ar fi: sare, cruste solidificate de nisipuri argiloase combinate cu
produce petroliere, oxizi de fier care prin antrenarea lor pot forma bariere solide aderente care obturează sau chiar
blochează trecerea dispozitivelor de curățire si inspectare, Anexa 4.1. Pentru marea majoritate a acestor conducte se
impun regulat operați de curățire interioara in scop operațional pentru asigurarea calității gazelor transportate si a
menținerii capacității de transport sau operații de curățire interioara in scopul stabilirii stări tehnice a materialului tubular
prin vehicularea unor dispozitive de inspecție. Nivelul de curățire obținut după trecerea unor dispozitive de curățire, nu
este întotdeauna satisfăcător datorita neadaptării corespunzătoare a acestora cu tipul si cantităților de depuneri
cumulate in interiorul conductei, figura 4.3. Acumularea interioară a depunerilor pot deteriora integritatea conductelor
si pot încuraja formarea coroziunii și subțierea conductelor punând in pericol exploatarea in siguranța a acestora.

84
 Fig. 4.3 Aspecte ale procesului de curățire interioara a conductelor

Curățirea in scop operațional. Dispozitivele standard de curățare nu sunt de regula foarte agresive si rareori reușesc
sa înlăture toate depunerile mecanice si/sau lichide din interiorul unei conducte in timpul unei singure operațiuni
obișnuite de curățire (trecere). Viteza de vehiculare a echipamentului de curățare trebuie controlata cu ajutorul
parametrilor de funcționare a conductei (presiune, debit) astfel incit depunerile cumulate in fata echipamentului de
curățare sa poată fi transportate de acesta până la evacuarea lor in instalațiile de primire. Daca gazele nu sunt
contaminate la sosire, sau foarte puțin contaminate, atunci conducta este considerata a fi bine curățată in scop
operațional.
Curățirea in scopul inspecției. Calitatea unei inspecții depinde foarte mult de calitatea suprafeței interioare a
materialului tubular inspectat. Din acest punct de vedere, o conducta bine curata la interior va oferi rezultate mai bune
si mai precise decât o conducta ce conține depuneri pe suprafața sa interioara. De regula, pentru a obține un grad de
curățare adecvat operației de inspecție interioara, curățare se realizează utilizând o gama diversa de dispozitive de
curățare adaptate cerințelor dispozitivelor de inspecție utilizate. Daca depunerile mecanice colectate in gara de primire
sunt in cantități reduse (oxizi de fier, praf negru sunt sub 5kg) iar materiale metalice (electrozi, platbanda, etc.) nu sunt
prezente, atunci conducta poate fi considerata curata si echipamentul de inspecție poate fi utilizat. Resturi de impurități
mecanice ramase de la operațiile de curățire, pot fi colectate de echipamentul de inspecție pe parcursul traseului si
vor putea fi împinse ( transportate) de acesta pina la instalația de primire, fără a afecta procesul de inspectare. In cazul
in care depunerile sunt in cantitate mare, acestea se pot acumula in fata echipamentului de curățire, pe măsura ce
acesta înaintează putând duce la deteriorarea lui sau chiar la blocarea acestuia in conducta.

4.5. Pârțile componente si funcționarea dispozitivelor de curățare.

Pârțile principale componente ale unui echipament de curățire sunt: (1) corpul echipamentului, (2) discurile de
etanșare, (3) discurile de ghidare, (4) perii de curățire, (5) magneți permanenți, (6) emițător. Corpul echipamentului este
in general o construcție metalica prevăzută cu elemente de legătura si montaj a parților sale componente. Sistemul de
curățire si sistemul de ghidare este alcătuit, in general, din discuri de etanșare si discuri de ghidare, plane sau in forma
de cupa, proiectate astfel incit sa asigure o interfața cu peretele conductei, tabelul 4.2[8], iar sistemul de curățire format
din perii dispuse radial sau axiale pe corpul echipamentului menite sa desprindă si sa antreneze depunerile solide din
interiorul conductei. După ce sunt introduse în conductă, dispozitivele de curățire sunt vehiculate cu ajutorul fluidului
transportat, prin aplicarea unei presiuni mărite în direcția mișcării dorite. Datorita frecării echipamentului de curățire de
peretele interior al conductei si ca urmare a cumulărilor create in fata lui, se creează astfel o diferența de presiune (ΔP)
intre cele doua fete (amonte si aval), rezultând deplasarea în direcția scăderii presiunii, ( P1 > P2) figura 4.4.

85
 Fig. 4.4. Pârțile componente si schema de funcționare a unui dispozitiv de curățire de tip PIG

Presiunea la care echipamentul începe să se miște este cunoscută ca și presiune de „pornire” sau de „stricțiune”.
Aceasta tinde să fie mai mare decât presiunea necesară pentru menținerea mișcării și este caracterizată de o creștere
de presiune in punctul de lansare urmată de o scădere a presiunii in acest punct. Odată ce forța de împingere din
spatele echipamentului de curățare devine mai mare decât forța de frecare din sens opus, acesta se va mișca în
direcția forței aplicate. Inevitabil, există un bypass de neetanșare datorat asperităților suprafeței interioare a conductei
si a rădăcinii sudurilor circumferențiare. Interfața dintre discurile de ghidare și peretele conductei creează o acțiune de
curățare pe peretele conductei. Turbulența creata în fluxul din amonte va antrena si ridica depunerile solide,
îndepărtându-le de peretele conducte iar sistemul de etanșare si ghidare va asigura transportul lor până la punctul de
primire. În funcție de tipul discurilor de ghidare si a discurilor de etanșare, dispozitivele de curățare pot fi lansate spre
vehiculare într-o singură a conductelor se folosesc dispozitiv de curățare standard si/sau de curățare specializate,
alegerea lor făcând-se funcție de specificul si gradul depunerilor existente in interiorul conductelor, precum si de tipul
si lungimea conductei, materialele constructive ale dispozitivelor, condițiile de mediu, etc. Dispozitivele standard, pe
lingă elementele constructive de baza (discuri de ghidare si discuri de etanșare), pot fi configurate cu diferite elemente
auxiliare pentru a marii gradul de curățare: magneți, perii circulare, perii radiale, perii montate pe arcuri, raclete sau
lamele tip plug pentru parafine sau depuneri solide. La ora actuala exista o gama foarte diversa de dispozitiv de
curățare, fiecare producător încercând sa soluționeze prin forma constructiva si echipare abordata, cerințele cerute de
client in procesul de curățare interioara a conductelor.

Tab. 4.2. Corelarea diametrelor discurilor de centrare si de ghidare

Component Mărime
Diametru discului de etanșare 1 (102 – 105)% diametru interior al conductei
Diametrul discului de ghidare ( 98 – 99)% diametru interior al conductei
Lungimea minima a echipamentului 1,5 x diametrul interior al conductei

De calitatea gradului de curățare depind, in principal, si acuratețea datelor obținute in urma inspecției interioare cu PIG.
Dispozitivele cele mai utilizate in procesul de curățare al conductelor de transport gaze naturale sunt cele de tip
Mandrina, Anexa 4.2

4.6. Dispozitiv de curățire tip Mandrina (Mandrel Pig)

Elementele componente principale ale unui dispozitiv de curățare de tip mandrina bidirecțional standard sunt: discurile
de ghidare, discurile de etanșare, care sunt prinse de corp echipamentului folosind elemente de asamblare multiple.
Discurile de ghidare sunt mai groase si mai rigide iar diametrul lor exterior aproape egalează diametrul interior al
conductei (v. tab 4.2). Ele vor susține si vor centra echipamentul de curățare in timpul vehicularii si vor realiza totodată
86
o acțiune de raclare pe peretele conductei, pentru a desprinde si a împinge majoritatea depunerilor medii si dure in fata
echipamentului. O echipare standard a acestora este 2(1x1) sau 4(2x2) discuri de ghidare. Discurile de etanșare sunt
mai subțiri mai flexibile iar diametrul lor exterior este mai mare decât diametrul interior al conductei. Acest lucru asigura
ca etanșarea intre echipamentul de curățare si peretele conductei sa fie menținută pe tot parcursul vehicularii lui.
Dispozitivele de curățare sunt dotate de regula cu 4 discuri de etanșare (2x2). Se utilizează frecvent si dispozitiv de
curățare tip mandrina unidirecționale in acest caz acestea fiind echipate cu discuri de etanșare/ghidare tip ,,cupă’’. La
ora actuala exista o gama foarte diversa de dispozitiv de curățare performante derivate din cele standard aceste fiind
echipate cu dispozitive auxiliare de curățare.
Dispozitiv de curățare cu magneți. Prezenta resturilor feroase, precum si a capetelor de electrozi de sudura (ramași
in interiorul conductei) nu reprezintă, in general, o problema majora in activitatea de operare, ele devin periculoase in
cazul activităților de inspecții inteligente ILI ( In-Line Inspection). In aceste cazuri dispozitivele de curățare sunt echipate
cu pachete de magneți permanenți de putere mare atașate de corpul echipamentului si care atrag rămășițele feroase
ridicate si antrenate in fluxul de gaze, figura 4.5. In condiții normale astfel de dispozitiv pot îndepărta in mare parte
reziduurile feroase prin mai multe treceri prin conducta.

Fig. 4.5. Dispozitiv de curățire de tip Mandrina

Dispozitiv de curățare cu peri. Praful si alte depuneri mecanice ce sunt „lipite” de peretele interior al conductei, pot
duce in timp la apariția de coroziuni interioare. Distribuția acestor depuneri este, de regula inegala si neregulata,
ducând, prin formarea unor cruste, la reducerea diametrului interior si la turbulenta fluidului de curgere. Pentru
desprinderea si eliminarea acestora, dispozitivele de curățare pot fi echipate cu peri speciale de curățare, acestea fiind
capabile sa desprindă aceste depuneri si sa le antreneze in fluxul fluidului. Configurarea echipamentului de curățare
cu tipul, numărul si repartizarea periilor de curățare este determinata de diametrul conductei si tipul depunerilor
estimate, acestea trebuind sa ofere o acoperire de 100% al diametrului interior al conductei, figura 4.6. [45], [46]. [47]
Pentru îndepărtarea depunerilor ușoare si moi dispozitiv de curățare sunt echipate cu sisteme de perii montate pe
articulații elastice (brațe articulate) iar pentru depuneri mai dure si unde brațele cu arc vor fi împinse iar periile nu vor
putea desprinde aceste depuneri, se vor utiliza pachete de perii circulare care sunt mai rigide si care realizează o
acțiune de ștergerea si frecarea a peretelui interior al conductei dar care au dezavantajul ca la lungimi mari ale conductei
se pot uza reducând efectul de răzuire. In general starea echipamentului la sosire ne va putea da o imagine clara
asupra tipurilor de depunerilor existente in conducta funcție de care se poate aprecia modul de echipare si numărul de
treceri astfel incit sa se poată obține gradul de curățare dorit .
Dispozitiv de curățare cu ace carbon. Aceste dispozitiv sunt destinate pentru îndepărtarea depunerilor si a crustei
dure si sunt utilizate de regula in scopul curățării performante a conductelor. Acestea sunt format din corpul
echipamentului, discurile de ghidare iar discurile circulare de etanșare sunt înlocuite cu discuri de etanșare de tip cupa
de care sunt prinse mecanic acele carbon realizând o acoperire de 360º a peretelui conductei, figura 4.6. Flexibilitatea
discurilor de etanșare de tip cupa permite echipamentului sa treacă peste orice schimbare a diametrului interior
generata de depuneri interioare consolidate iar vârfuri dure ale acelor montate pe acestea exercita o acțiune de
„spargere‟ a acestor depuneri. Pot fi utilizate diverse profiluri ale vârfurilor dure funcție de tipul si starea depunerilor ce
trebuie înlăturate. Dispozitiv de curățare cu ace carbon pot funcționa singure (echipate in acest sens) sau tractate de
87
un echipament standard printr-o articulație sferica. Agresivitatea dispozitivelor de curățare cu ace carbon poate fi
controlata prin: (1) cantitatea de ace de răzuire, (2) profilul vârfurilor dure, (3) lungimea acelor, (4) flexibilitatea discurilor
de etanșate de tip cupa. In cazul procesului de curățare utilizând astfel de dispozitiv se adopta un mod progresiv de
curățare pentru a reduce riscul de blocare a echipamentului prin îndepărtarea prea rapida a unei cantități mari de
depuneri. Practica uzuala este utilizarea pentru prima trecere a unui echipament echipat doar cu 25% din ace. In funcție
de rezultatele obținute, numărul acelor poate fi crescut la 50% apoi 75% iar in final 100%. Depunerile desprinse de
către echipamentul de curățare cu ace sunt lăsate, in general in conducta, el nu pot fi antrenate si dirijate spre evacuare,
de aceia după fiecare trecere a unui astfel de echipament este necesar utilizarea unui echipament de curățare cu modul
dublu (perii si magneți). Această succesiune a operațiilor se va repeta pian când se obține gradul de curățare dorit sau
impus de procesul de inspectare cu PIG inteligent

4.7. Dispozitiv de curățare tip Monobloc (Solid Cast Pigs)

Elementele componente ale dispozitivelor de curățare tip Monobloc apar ca un singur component turnat din poliuretan
sau materiale plastice rezistente la uzura expusa in timpul procesului de ,,raclare” a depunerilor solide din interiorul
conductelor, figura 4.6 [48], [49]

Fig.4.6. Dispozitiv de curățare tip Monobloc

Aceste tipuri de dispozitiv de curățare tip Monobloc se folosesc in principal la conductele de transport produse petroliere
(țiței) care facilitează depuneri de parafine pe interiorul conductelor sau conducte de transport gaze naturale cu
depuneri mecanice solidificate si pentru a căror eliminare se impun creșteri ale presiunii de vehiculare. Forma
constructiva si numărul discurilor de etanșare si a discurilor de raclare sa alege funcție de caracteristicile si cantitatea
materialul depus

4.8. Dispozitiv de curățare tip Spumă (Foam Pig)

Spuma poliuretanica cu celule deschise este disponibilă în densitate ușoară, medie și mare, depinzând de aplicație.
Dispozitivele de curățare din spumă pot fi protejate la exterior cu un strat protector pentru a îmbunătăți stabilitate si
rezistența la uzură, figura 4.7 [50]. Ele sunt folosite in principal pentru eliminarea depunerilor lichide (apa, condensat,
etc) si pentru eliminarea depunerilor ușoare (praf). In cazul când se folosesc ca echipament de verificare a diametrului
interior a unei conducte (pigabilitatea) a unei conducte, la întâlnirea unor elemente de conducta obturatoare de tip
reducție sau niplu interioare acestea se blochează având loc o creștere a presiunii de vehiculare, in amonte dând
informația de prezenta a unui element obturator pe conducta iar creșterea presiunii peste o anumita valoare duce la
deblocarea pistonului prin deteriorarea sau distrugerea lui. Acest lucru, precum si starea suprafeței exterioare la sosire,
pot da informații operatorul despre pigabilitatea conductei. Pentru urmărirea acestor tipuri de dispozitiv cu ajutorul
indicatoarelor de trecere in timpul procesului de curățare, se poate ,,implanta’’ in masa de poliuretan magneți speciali
pentru a putea fi localizat cu ajutorul unor detectoare speciale.

88
 Fig. 4.7. Dispozitiv de curățire din spumă poliuretanica

4.9. Dispozitiv de tip Mandrina - articulate

Sânt formate din două sau mai multe module unite printr-un cuplaj special (articulație) formând un tren de curățare.
Cele doua module pot fi echipate asemănător sau echipate diferit funcție de scopul utilizat, de depunerile existente in
conducte si de gradul de curățire dorit, figura 4.8. [45], [51], [52] Se folosesc in general dispozitiv tip mandrina echipate
special pentru mărirea gradului de curățire si reducerea timpului total necesar realizării programului de curățire. Un
echipament de curățire cu modul dublu poate fi utilizat in etapa finala a curățirii unei conducte datorita acțiunii sale
performante de curățire.Într-un tren de curățare articulat, primul modul poate constitui elementul motor celelalte module
fiind echipate cu elemente suplimentare de curățare (perii speciale, magnați, racle speciale).

Fig. 4.8. Dispozitiv de curățire articulate

Dispozitivele cu modul dublu oferă avantajul important ca prin extinderea lungimii creste capacitatea de etanșare,
oferind totodată un grad de flexibilitate prin articulația care racordează cele doua module. Acesta este un avantaj

Fig. 4.8. Dispozitiv de curățire de tip mandrina-articulat

Trebuie avut in vedere ca lungimea totala a dispozitivului sa nu afecteze capacitatea lui de a trece prin curbe cu raza
mica de deschidere (R≤ 1,5D) sau racorduri ale conductei in Y sau.

4.10. Dispozitiv de curățire tip bypass

Dispozitivele de curățire de tip bypass sunt destinate pentru a putea fi folosite in conducte in care nu au avut loc
operațiuni anterioare de curățire si a căror stare la interior este necunoscuta, sau in conducte in care pot fi prezente
cantități mari de depuneri. Avantajul major al unui echipament de curtier de tip bypass este ca daca acesta rămâne
blocat in interiorul conductei din cauza acumulărilor de depuneri sau a unei neconformități mecanice, atunci forma
constructiva a dispozitivului va permite fluidului de lucru sa treacă prin interiorul corpului sau si deci se evita in acest
fel blocarea completa a conductei, figura 4.9. [47]. Partea din fata a corpului dispozitivului este echipata cu o supapa
uni sens care este reglata sa se deschidă la o creștere a presiunii prestabilita la lansare. In momentul in care
echipamentul întâlnește o neconformitate mecanica sau in fata lui se formează o acumulare de depuneri mecanice, va
avea loc o creștere a presiunii diferențiale pian la deschiderea supapei de bypass. In acel moment, prin supapa de
bypass are loc o scurgere de fluid la 360º la o viteza foarte mare care va putea propulsa depunerile mecanice acumulata

89
in fata pistonului. Imediat ce presiunea diferențiala scade, supapa de bypass se închide si echipamentul de curățire își
continua drumul prin conducta. Daca echipamentul se blochează datorita unei neconformități mecanice supapa de
bypass va rămâne deschisa evitând blocarea completa a conductei.

Figa. 4.9. Funcționarea dispozitivului bypass

4.11. Dispozitiv de curățare tip Dual (Dual-Diametre Pig)

Dispozitiv de curățire duale ( doua diametre) sunt utilizate in procesul de curățire a conductelor care prezinta de-a
lungul lor schimbări de diametru (conducte telescopice), utilizând o combinație de discuri de etanșare si discuri de
ghidare profilate, figura 4.10 [45] Acestea trebuie sa fie capabile sa se ,,plieze’’ in timp ce echipamentul de curățire
traversează porțiuni ale conductei cu diametre interioare mai mici si capabile sa susțină si sa ghideze echipamentul
de curățire prin conducte de diametre mai mari.

Fig.4.10. Configurația unui dispozitiv de curățare dual

In funcție de dimensiunile conductei si de realizarea schimbării in diametru, pot fi utilizate roti glisante de susținere a
echipamentul de curățire care vor ajuta la centrarea lui in ambele diametre ale conductei. In cazul utilizării echipamentul
de curățire duale, doar porțiunile de conducta cu diametre mai mici vor fi curățate mai eficient.

4.12. Dispozitiv de curățare tip Sfere (Spheres)

Sferele sunt folosite, in principal, pentru separarea produselor petroliere transportate împreuna prin conducta, cum ar
fi: gazolina, benzina, țiței brut, etc. Se pot utiliza si in activitatea de mentenanța pentru eliminarea parafinelor din
conductele petroliere sau a lichidelor sau condensatelor din conductele de transport gaze naturale. Se pot utiliza si la
efectuarea testelor hidrostatice pentru un tronson de conducta; introduse in conducta înaintea pompării apei necesare
probei hidrostatica elimina aerul din tronsonul respectiv, iar după efectuarea probei, utilizata in sens invers elimina apa

90
din tronsonul probat. Ele pot fi solide sau expandabile cu aer, apă, sau glicol și se pot utiliza si pentru controlul
pigabilitatii conductelor după unele modificări constructive. Ele sunt disponibile într-o gama de dimensiuni de la 2’’ la
36’’. In general diametrul exterior al unei sferei, după expandare, este mai mare cu 1% decât diametrul interior al
conductei, figura 4.11 [53].

Fig.4.11. Dispozitiv de curățire sferice

4.13. Dispozitiv de curățare tip Black Powders

Prezenta prafului negru, deși este un fenomen relative recent, creează îngrijorări in industria gazului natural din
cauza numeroaselor efecte secundare pe care le are asupra sistemului de conducte si a instalațiilor de reglare-
măsurare. Praful negru poate fi găsit solidar in gazul uscat sau asociat cu alte impurități din conductele de gaz
cum ar fi apa, hidrocarburi lichide , etc. Praful conține in principal oxid de fier in diferite combinații chimice sau
diferiți sulfați. In condițiile in care gazul este uscat, poate lua forma unui praf fin sau sediment solid, dar in
condiții umede de obicei apare ca si șlam. In aceste condiții particulare, chiar si un număr ridicat de treceri cu dispozitive
clasice de curățire nu îmbunătățește in mod evident gradul de curățire. Combinând avantajele unor dispozitiv de curățire
clasica cu acelea ale unora dispozitiv dotate cu magneți articulați, noul echipament de curățire este dotat cu: un suport
cu roti inclinat astfel încât sa se creeze o mișcare circulara continua cu scopul de a preveni frecarea de perete doar a
uneia dintre parți, elemente de etanșare si ghidare, precum si elemente de aspirare/refulare a prafului.

Fig.4.12. Pârțile componente si principiul de funcționare

Pentru a îmbunătăți capacitățile de curățire, echipamentul este echipat cu perii magnetice articulate. Caracteristica
principala a noii tehnologii este calculul debitului din ajutajul central, figura 4.12 [45]. Diferența de presiune dintre ajutaj
si peretele interior al conductei permite aspirația prafului antrenat de curgerea turbionara creata si localizat intre
garniturile de etanșare. Aspirația este asigurata de conducte localizate in spațial dintre discuri si spatele periilor si a
magneților. Praful aspirat este dirijat in fata ajutajului unde este preluat de fluxul central de gaz si ,,aruncat’’ datorita
vitezei in amonte fiind transportat, împreuna cu debitul din conducta, in sensul de înaintare a dispozitivului. Prin
realizarea de canalele de admisie special proiectate se genera o admisie continua a prafului, volumele eliminate vor fi
91
înlocuite in mod continuu iar sistemul: garnituri etanșare – perii – magneți, asigurând gradul de curățire dar si diferența
de presiune necesara aspirației prafului. Presiunea din conducta si debitul de vehiculare sunt principalele mărimi care
trebuise luate in considerare pentru a optimiza performanta de curățire pe de o parte, dar si de a preveni eventualele
probleme datorate unor acumulări excesive in fata dispozitivului. Este necesar, deci, ca toate condițiile traseului sa fie
luate in considerare pentru a asigura o pregătire optima a acestor dispozitiv de curățire. Pentru a monitoriza
performanta si modul de operare, fiecare echipament este echipat cu un sistem PDL (Pipeline Data Logger) care poate
măsura, temperatura, presiunea absoluta, diferențiala, si accelerația in cele trei direcții ortogonale cu trei mărimi
(minim, maxim, media)

4.14. Curățirea cu Geluri Speciale

Gelurile folosite in curățirea conductelor sunt serii de lichide gelate foarte vâscoase dezvoltate pentru a fi folosite in
operați speciale pe conducte de petrol si gaze, in timpul sau după punerea in exploatare. Aceste geluri pot sa ridice si
sa transporte depunerile solide / corpuri sfărâmicioase, dar cu eficienta variabila si in funcție de diferite niveluri de
încărcare. Gelul este de obicei un lichid viscoplastic de mare viscozitate care ne asigura ca depunerile rămân
suspendate chiar daca gelul este static pentru o perioada de timp. Atât vâscozitatea gelului cat si punctul de cedare
cresc odată ce încărcarea cu depuneri solide. Gelul de îndepărtare a depunerilor trebuie sa fie folosit împreuna cu
dispozitiv mecanice si vehiculate de regulă cu viteze de la 0.3 m/s pana la 0.9m/s pentru a se asigura ca gelul rămâne
sub forma de dop (compact) in timpul tranzitului de-a lungul conductei. In acest regim de curgere, volumul gelului își
schimbă prin rotire masa de la exterior spre interior, gelul din apropierea peretelui conductei, care prin mișcare
aproape statica înglobează in masa sa depunerile de pe peretele interior al conductei, trece in centru volumului
vehiculat. Gelul din zona exterioara (inelara) este preluat înspre zona de mijloc (de centru), generând astfel o acțiune
de tracțiune (remorcare) a depunerilor, figura 4.13.

Fig.4.13. Schema de principiu privind curățirea cu geluri

Gelul este foarte lipicios/adeziv la depunerile ușoare sau la materialele desprinse de dispozitivele mecanice. Aceste
depuneri sunt adunata, urcata in ,, tren’’ si carata in timpul vehicularii in mijlocul dopului de gel prin acțiunii de
remorcare. In acest fel, depunerile nu se pot acumula in fata dispozitivelor mecanice pentru al bloca, caci ele sunt
fluidizate si distribuite de-a-lungul întregii mase de gel. In general trebuie asigurat un tren de curățire de minim 100-120
m lungime din gel intre dispozitivele mecanice, pentru ca aceasta caracteristica a regimului de curgere sa se dezvolte
normal.

4.15. Verificarea diametrului interior al conductei

Pentru a identifica orice anomalie mecanica majoră în secțiunea de curgere a conductei, se pot utiliza dispozitiv
speciale de verificare a diametrului interior sau se pot atașa elemente de calibrare (discuri simple de metal moale),

92
dispozitivelor mecanice de curățire, care pot furniza informații despre starea interioara a conductei. Orice anomalie
majora ( niplu interior, schimbări de dimetru, ovalizare, ștuțuri interioare, etc ) va cauza deteriorări ale elementului de
calibrare ( discul de calibrare), arătând că este o problemă, dar neindicând locul unde se afla. În general se vehiculează
mai multe treceri ale dispozitivelor de curățire echipate cu diametre succesive ale discurilor de calibrare cuprinse intre
90-95% din diametrul intern al conductei, acest lucru fiind stabilit de operator. Se recomanda utilizarea ambelor
diametre, succesiv, pentru a putea determina obturarea minima existenta. Discurile de calibrare sunt executate dintr-
un material ușor deformabil (Aluminiu) care se va deforma plastic la impactul cu anomaliile mecanice întâlnite. Prin
măsurarea acestor deformațiilor remanente se poate evalua gradul de obturare a secțiunii interioare a conductei
Discurilor de calibrare li se pot aplica tăieturi scurte radiale, pentru a minimiza riscul blocării pagului si a permite porțiunii
din disc să se deformeze mai ușor la impactul cu anomalia mecanica întâlnita, figura 4.14.

Fig.4.14. Discuri de calibrare

Utilizarea discurilor de aluminiu atașabile dispozitivelor de curățire permit evaluarea pigabilitatii unei conductei înainte
de vehicularea altor dispozitiv mai speciale necesare procesului de diagnosticare precum: dispozitiv geometrice sau
dispozitiv de inspectare inteligente. In acest fel se poate evita costurile suplimentare generate de blocarea acestor
dispozitiv.

4.16. Sisteme de detectare a dispozitivelor de curățare

Exista numeroase motive ca in timpul vehicularii unui echipament de curățire acesta sa rămână blocat in interiorul
conductei datorita unor anomalii mecanice neidentificate cum ar fi: deformări mecanice a materialului tubular,
elementare constructive obturatoare (știut, reducții, teuri, robinete, etc)), acumularea excesiva a depunerilor sau sa
se ,,piardă’’ urmărirea lui ca urmare a unor manevre de operare incorecte, uzura in exces a discurilor de etanșare ,
avarierea completa a dispozitivului, etc. In toate aceste cazuri este necesar localizarea si eliminarea dispozitivului din
interiorul conductei.

Fig.4.15. Aparate si dispozitive de urmărire PIG

La ora actuala exista numeroase sisteme de semnalizare si de detectare a dispozitivelor de curățire in timpul procesului
de vehiculare a acestora prin interiorul conductei si care se atașează de corpul dispozitivului sau se montează pe
93
conducte, figura 4.15 [45]. Semnalizatoarele non-intruzive nu necesita penetrarea peretelui conductei si funcționează
de regula prin detectare de către o unitate statica sau portabila existenta la exteriorul conductei a câmpului magnetic
emis de un sistem de magneții permanenți ai dispozitivului, figura. 4.15 a) sau a undelor radio emise de către un
emițător. In cazul utilizării sistemului bazat pe emisie/recepție unde radio, emițătorul se fixează cu ajutorul unei flanșe
speciale de corpul dispozitivului iar undele emise vor fi recepționate de către o unitatea portabila de recepție. Cu acest
echipament pot fi căutate si localizate dispozitivele de curățire blocate in conducta, figura 4.15 b) Sistemele intruzive
se utilizează in principal in punctele de lansare/primire sau pe traseul conductei in zone accesibile si vizibile si se
montează prin penetrarea peretelui conductei. Ele sunt activate mecanic de mecanismului de declanșare al
semnalizatorului in momentul trecerii dispozitivului de curățire prin dreptul lor, figura 4.15 c).

4.17. Agenții de vehiculare a dispozitivelor de curățare

Lichid. Mediul preferat al dispozitivelor de curățire este lichidul. Lichidele, care sunt medii incompresibile, furnizează
control maxim asupra vitezei dispozitivului la fel ca și lubrifiere la discurile de etanșarea, minimizând uzura și
maximizând eficacitatea izolării și durata de viață. In cazul utilizări ca agent de vehiculare a unor lichide precum: petrol
brut, produse petroliere prelucrate sau produse chimice, se impune o analiza atenta pentru a se asigura că materialele
elementelor de etanșare sunt compatibile cu mediul de lucru, cu presiunea dominantă și condițiile de debit.
Gaz. Deoarece gazele sunt compresibile, cantitatea de energie stocată în spatele unui echipament de curățire
vehiculat de gaz este mai mare decât energia stocata in spatele unuia vehiculat de lichid. Atenția deosebită trebuie
acordată implicațiilor rezultate din aceasta energie stocată deoarece viteza de deplasare a dispozitivului este foarte
influențata de aceasta energie cumulata. În cazul folosirii gazelor ca agent de vehiculare, uzura pe discurile de etanșare
poate creste acest lucru ducând la apariția fenomenului de bypass si implicit la perturbarea regimului de vehiculare a
dispozitivului. Acest fapt trebuie luat în considerare la alegerea si echiparea dispozitivului de curățire.

94
ANEXA 4.1. Diagrama Piggable vs. Non- Piggable

95
ANEXA 4.2 Curățiri operaționale conducte

96
ANEXA 4.3 Dispozitiv de curățire de tip Mandrina

97