Vîrlan Natalia 1.Zgomotul și acțiunea lui asupra organizmului uman Acţiunea zgomotului asupra omului depinde de mai mulţi factori - caracteristicile zgomotului, - durata acţiunii, - calităţile individuale ale omului (starea fizica si psihică) Acţiunea negativă a zgomotului influenţează mai întâi de toate asupra organelor auditive şi se manifestă în trei forme: - obosirea auzului, - traumă sonoră, - hipoacuzie profesională. Zgomotul influenţează negativ asupra proceselor fiziologice, provocînd, în primul rând: îngustarea capilarelor, mărirea tensiunii arteriale si dereglarea activităţii cardiovasculare mărirea conţinutului de zahăr in sânge; în al doilea rând, spasme ale tractului intenstinal, micşorarea contracţiilor stomacale, eliminării sucului gastric și salivei, ceea ce duce la bolile de gastrită si ulcer stomacal. 2.Caracteristicile zgomotului fizice și psihofiziologice Zgomotul este îmbinare haotica de sunete. Sunetul - oscilaţii elastice ale particulelor mediului (gazos, lichid, solid), ce se raspândesc în formă de unde. Caracteristicile fizice: - frecvența oscilaţiilor, - intensitatea (forţa) sunetului, - presiunea sonoră. In dependenta de frecvență sunetele se împart în: - infrasune - sunete - ultrasunete Intensita sunetului I, (Vt/m2) este fluxul energiei sonore ce trece într-o unitate de timp printr-o unitate de suprafaţă, perpendiculara direcţiei raspândirii undei sonore. În cazul sursei sonore (punctiforme) energia emisă se raspândește în formă de undă sferică. La o distanță mare de sursa punctiformă ne putem imagina, că unda sonoră se mişcă dupa legea undei plate. Trecerea undei sonore provoacă schimbarea presiunii, numita presiune sonoră. Presiunea sonora P, (Pa) - diferenţa dintre valoarea momentană a presiunii absolute la trecerea undei sonore prin punctul dat al spaţiului și presiunea mijlocie a mediului neexcitat (neperturbat). Caractersticile psihofiziologice: intervalul de frecvenţă, volumul sonor, nivelul volumului sonor. Analizatorul omenesc al sunetelor (urechea) deosebeşte sunetele în diapazonul de la 16 până la 2000 Hz. Sunetele de diferite frecvţe sunt percepute de organul auditiv în mod diferit. Intervalul de frecvenţă perceptibil- împărţirea diapazonului de frecvenţe ale sunetelor auzite în game de frecvenţă (octave). Diapazonul audtiv al omului este împărţit în opt octave cu valorile medii geometrice: 63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz. Nivelul presiunii sonore este folosit pentru măsurarea zgomotului şi aprecierea acţiunii lui asupra omului. 3.Clasificarea zgomotelor După caracterul spectrului zgomotul se împarte în: -zgomotul de bandă largă – cu spectrul continuu mai lat decât o octavă; -tonal – cu spectrul discret în care compnentele de frecvenţă sunt despărţite una de alta prin intervale de frecvenţă destul de însemnate. După caracteristicile temporare zgomotul se împarte în: -permanent, nivelul căruia în timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decât cu 5 dB; -varialbi, nivelul sunetului căruia în timpul schimbului de lucru ( 8 ore) se schimbă în timp cu mai mult de 5 dB A. 4. Metodele de normare a zgomotului Normarea zgomotului constă în calcularea şi alegerea valorilor admise, ce caracterizează zgomotul, care acţionând permanent asu-pra muncitorului în tot timpul activităţii de muncă nu provoacă boli. Normarea zgomotului se efectuiază conform standardului de stat prin 2 metode: după spectrul-limită şi după nivelul sunetului în dB A. Zgomotul la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelurile addmisibile, valorile cărora sunt in tabelul cu nivelurile admise ale presiunii sonore la locurile de muncă. Zonele cu nivelul sunetului mai înalt de 85 dBA trebuie să fie marcate cu semne de pericol.
5.Mijloacele și metodele de protective contra zgomot
Conform standardului de stat mijloacele de protecţie antizgomot se împart în: mijloacele individuale de protecţie; mijloace şi metode de protecţie colectivă. Mijloacele de protecţie individuală antizgomot includ căşti-antizgomot; bucşe- antizgomot; coifuri-antizgomot; costume-antizgomot.
Metodele : 1. Micsorarea zgomotului la locul de muncă, 2. Reducerea zgomotului cu ajutorul capotei fonoizolante