LUCRAREA NR.

3 Lumea materială se reazemă pe echilibru,

lumea morală pe dreptate.
V. Hugo

ANALIZĂ CONSTRUCTIV – FUNCŢIONALĂ

A ŞTANŢELOR ŞI MATRIŢLOR

1 . Scopul lucrării
Lucrările cu tematică constructiv – funcţională au ca scop cunoaşterea tipului de ştanţă sau
matriţă, a elementelor componente, a modului de asamblare a acestora precum şi a modului în
care elementele active participă la realizarea proceselor de deformare plastică la rece în
vederea obţinerii pieselor pentru care au fost proiectate.

2. Clasificarea şi definirea sculelor folosite în procesele de deformare plastică la rece

Principalele criterii care stau la baza clasificării sculelor folosite în prelucrările prin deformare
plastică la rece sunt:
- criteriul tehnologic:
- după procesul de deformare care se execută, sculele pot fi:
- ştanţe, dacă execută numai procedee de tăiere;
- matriţe, dacă execută oricare din celelalte procedee de deformare, sau combinaţii ale
acestora.
Atât ştanţele cât şi matriţele poartă denumirea procedeului care se execută pe ele
(ştanţă de perforat, de decupat, de crestat etc., matriţă de ambutisat, de îndoit, de
extrudat, de reliefat etc.).
- după gradul de asociere al proceselor de deformare, ştanţele şi matriţele pot fi:
- simple, dacă pe sculă se execută un singur procedeu de deformare (scula se numeşte
ştanţă simplă de decupat, matriţă simplă de îndoit etc.);
- complexe, dacă pe aceiaşi sculă se execută mai multe procedee de deformare
care fac parte din aceiaşi grupă (de tăiere, de deformare fără modificarea intenţionată a
grosimii, sau de deformare în volum, iar scula se numeşte ştanţă complexă de perforat,
şliţuit şi decupat, matriţă complexă de ambutisat şi răsfrânt marginile etc.);
- matriţe combinate, scule pe care se execută procese de deformare care fac parte din
grupe diferite şi care poartă denumirea proceselor pe care le execută (matriţă combinată
de perforat, răsfrânt marginile, şliţuit, îndoit şi retezat etc.).
- după gradul de simultaneitate al executării proceselor de deformare, sculele pot fi:
- cu acţiune succesivă, când piesa se obţine în urma trecerii ei pe la mai multe posturi
de lucru, la fiecare post realizându-se un proces de prelucrare de acelaşi tip (fig.1).

Fig. 1 Ştanţare succesivă

 Poansoanele 1 execută perforările găurilor de diametru mic, poansoanele 2, găurile cu
diametrul mai mare, poansonul 3 execută şliţuirea, asigurând astfel constanţa pasului,
iar poansoanele 4 realizează decuparea pieselor. Astfel, piesa se obţine în urma trecerii
ei pe la mai multe posturi de lucru, la fiecare din acestea executându-se acelaşi tip de
prelucrări.
- cu acţiune simultană, când piesa se prelucrează la un singur post de lucru unde se
pot realiza simultan mai multe tipuri de procese de prelucrare (fig. 2).

Fig.2 Ştanţare simultană

Se constată că poansonul de pas, poansoanele de perforat şi poansonul de decupat

execută prelucrările la acelaşi post de lucru, piesa obţinându-se la un singur post de
lucru.
- cu acţiune simultan - succesivă, când piesa se execută la mai multe posturi de lucru
existând şi posturi unde piesei i se realizează simultan mai multe tipuri de procese de
prelucrare (fig.3. – piesa se obţine în urma trecerii ei, succesiv, pe la posturile de lucrul
1 – 6, la postul 5 se execută simultan îndoirea piesei şi retezarea acesteia, deci două
procedee de prelucrare care fac parte din grupe diferite).

piesa
Fig.3 Matriţă cu acţiune simultan - succesivă

În aceste situaţii în denumirea sculei trebuie să se regăsească şi modul de funcţionare

al acesteia (matriţă combinată cu acţiune simultan - succesivă de perforat, răsfrânt
marginile, şliţuit, îndoit şi retezat etc.).
- după precizia realizată, ştanţele şi matriţele pot fi :
- cu precizie normală;
- cu precizie ridicată.
- criteriul constructiv:
- după modul de asigurare al ghidării pachetului mobil faţă de cel fix, ştanţele şi
matriţele pot fi:
 - fără ghidare (fig.4);
- cu ghidare pe placă de ghidare – extracţie (fig.5)
- cu ghidare pe coloane (fig.6);

Fig.4 Matriţă fără Fig. 5 Ştanţă cu ghidare Fig. 6 Matriţă cu ghidare

ghidare pe placă pe coloane şi bucşe

- după modul de asigurare a pasului, ştanţele şi matriţele pot fi:

- cu poanson de pas:
- cu secţiune transversală dreptunghiulară (fig.7);

Fig.7 Poanson de pas cu secţiune dreptunghiulară

Poansonul de pas 2, îndepărtează din lăţimea benzii 1, pe toată lungimea ei, fâşia cu
lăţime c. La fiecare avans al benzii se asigură constanţa p a pasului şi obţinerea în final
a piesei 4.
- cu secţiune transversală profilată (fig.8).
 Fig.8 Poanson de pas cu secţiune profilată

Poansonul de pas 2, are o secţiune transversală profilată astfel aleasă încât să asigure
şi valoarea pasului p, dar să îndepărteze şi o parte din deşeul aflat între piese.
- cu opritor:
- fix, montat în placa activă (fig.9);

Fig.9 Opritor fix montat Fig.10 Opritor fix montat

în placa activă în placa de extracţie

- fix, montat în placa de extracţie (fig.10);

Opritorul fix 1 (fig.9), montat în placa activă 5 asigură constanţa pasului prin trecerea
semifabricatului 4 peste el şi tragerea înapoi a acestui până când orificiul perforat devine
tangent la opritor. Când opritorul fix 1 (fig.10), este montat în placa de extracţie 2,
semifabricatul 4 nu poate fi avansat decât până ia contact cu opritorul. După retezare
piesa cade deoarece centrul de greutate al ei se află în afara punctului de sprijin. Rolul
unui opritor fix poate să-l joace şi una din riglele de conducere în cazul ştanţării unor
piese relativ lungi şi înguste, cu grosimi g > 1mm, avansul putând fi manual sau automat
(fig.11).
 Fig.11 Riglă de conducere – opritor fix

Rigla de conducere 1 (fig.11) este mai lungă decât rigla 4 cu o valoare

corespunzătoare capabilă să asigure lungimea piesei. Avansul semifabricatului este
limitat de proeminenţa riglei de conducere 1, asigurându-se astfel constanţa pasului.
Poansoanele 3 execută perforările de la capetele piesei, iar poansonul 2 asigură
prelucrarea corespunzătoare a capetelor piesei dar, în acelaşi timp, realizează şi
retezarea piesei. Centrul de greutate al piesei fiind în afara suprafeţei de sprijin va
asigura căderea piesei similar cu cazul precedent.
- mobil, montat în pachetul inferior al ştanţei sau matriţei (fig.12; fig.13);

Fig.12 Opritor mobil montat Fig.13 Opritor mobil montat

în placa activă în rigla de conducere

Opritorul mobil 2 (fig.12), montat în placa 4, limitează corespunzător avansul

semifabricatului atunci când acţionat de arcul 5 se află în poziţia superioară. Opritorul
mobil 4 (fig.13), montat în rigla de conducere 3, asigură constanţa pasului prin
pătrunderea în şliţuirea realizată în zona deşeului de poansonul 1.
- mobil, montat în pachetul superior al ştanţei sau matriţei (fig.14).
 Fig.14 Opritor mobil montat în placa de extracţie

Opritorul mobil 2 (fig.14), acţionat de arcul lamă 1 este deplasat în sus datorită planului
înclinat şi permite semifabricatului să avanseze. Prin tragerea înapoi a semifabricatului
se asigură constanţa pasului.
- criteriul de exploatare, ştanţele şi matriţele pot fi:
- din punct de vedere al avansului materialului:
- cu avans manual ;
- cu avans automat.
- din punct de vedere al modului de evacuare a pieselor:
- cu evacuare prin palca activă, prin cădere gravitaţională;
- cu evacuare manuală sau automată, pe deasupra plăcii active.
- din punct de vedere al modului de îndepărtare a deşeurilor:
- îndepărtarea benzii deşeu, întreagă sau retezată (tocată);
- îndepărtarea deşeurilor manual sau automat;
- îndepărtarea deşeurilor prin placa activă sau pe deasupra acesteia.
Mai există şi alte criterii de clasificare (după modul de asigurare a pasului, a avansului
etc.), dar se poate considera că cele prezentate sunt cele mai reprezentative.

3. Elemente componente ale ştanţelor şi matriţelor

În funcţie de forma şi complexitatea piesei ce se prelucrează prin deformare plastică la
rece, de condiţiile tehnice impuse acesteia, de volumul de producţie etc., ştanţele sau matriţele
utilizate sunt mai mult sau mai puţin complexe şi ca urmare au în structura lor mai multe sau
mai puţine elemente componente. Indiferent de complexitatea ştanţei sau matriţei (fig.1,fig.18),
elementele componente ale acestora pot fi grupate în două categorii:
- elemente cu destinaţie tehnologică, care vin în contact direct cu materialul care se
prelucrează:
o elemente active - participă direct la procesul de prelucrare (placă activă 10,
poansoane 19, 20);
o elemente de orientare şi fixare - asigură o orientare corespunzătoare a
semifabricatului faţă de elementele active şi conservă această orientare (riglele
de conducere 12, împingătorul lateral 1, poansonul de pas 2, căutătoare de
gaură, plăci de reţinere, , opritoare, alte elemente de orientare specifice pieselor
ce se prelucrează etc.;
o elemente pentru îndepărtarea pieselor sau deşeului din interiorul ştanţei sau
matriţei (plăci de extracţie fixe 13, sau mobile, împingătoare, extractoare etc.
- elemente cu destinaţie constructivă, care nu participă în mod direct la procesele de
deformare, dar care asigură realizarea unui ansamblu unitar şi funcţionarea corectă a
acestuia:
 o elemente de ghidare – asigură deplasarea dirijată convenabil a elementelor
active (coloane de ghidare 7, bucşe de ghidare 14, placă de ghidare 13 etc.);
o elemente de susţinere şi reazem – asigură cadrul pe care se montează
elementele tehnologice (placa de bază 9, placa de capăt 17, placa port –
poanson 15, placa de presiune 16, alte plăci sau elemente intermediare);
o elemente de acţionare – au rolul de a permite transmiterea forţei pe direcţii şi
sensuri convenabile desfăşurării procesului de deformare (pârghii, came,
elemente elastice 11 etc.);
o elemente de asamblare – asigură şi păstrează poziţia reciprocă a elementelor
componente ale ştanţelor şi matriţelor (şuruburi 4, ştifturi scurte şi lungi 5, 6,
nituri 8, pene, bride etc.);
o elemente de asamblare cu utilajul de presare – asigură o legătură rigidă cu
presa (cep de prindere 18, placă de bază 9);
o alte elemente – (pastila de uzură 3 etc.).

4. Modul de lucru
Ştanţa sau matriţa, ce constituie tema lucrării de laborator, va fi catalogată după criteriile
menţionate anterior (exemplu: ştanţă complexă de perforat, şliţuit şi retezat cu acţiune
succesivă; matriţă combinată de perforat, decupat şi ambutisat cu acţiune simultan – succesivă
etc.). Se vor identifica elementele componente ale ştanţei sau matriţei şi se va preciza categoria
din care fac parte (exemplu: elemente cu destinaţie tehnologică: poansonul de perforat,
poansonul de decupat, placa de tăiere; elemente cu destinaţie constructivă: coloane şi bucşe de
ghidare, plăcile de: bază, capăt, port-poanson, de presiune etc.). Având în vedere forma
poansoanelor şi succesiunea dispunerii acestora în sensul avansului semifabricatului se vor
executa schiţele schemei tehnologice (fig.15) şi a piesei, cu dimensiunile care o definesc
(fig.16), care rezultă în urma prelucrării.

Fig. 15 Schemă tehnologică

 Fig.16 Desen de execuţie
Pe un format de desen A3 se va desena schiţa ansamblului ştanţei sau matriţei în poziţie
închisă (la sfârşitul cursei de lucru). Desenul va cuprinde secţiunea din planul orizontal (fig. 18,
realizată prin secţionarea ştanţei sau matriţei cu un plan care trece pe deasupra riglelor de
conducere) şi secţiunea din planul vertical (fig. 17, obţinută prin secţionarea cu un plan în trepte
ale cărui urme se stabilesc în proiecţia din planul orizontal). Desenul de ansamblu va fi cotat cu
dimensiuni de gabarit, dimensiuni de legătură cu presa, pasul de avans, distanţa între riglele de
conducere şi ajustajele formate între diferitele elemente componente. Pe acelaşi format se va
desena indicatorul şi tabelul de componenţă completat corespunzător având în vedere
informaţiile din tabelul 1. Pentru o funcţionare corespunzătoare a ştanţelor şi matriţelor, între
unele din elementele componente trebuie să fie realizate ajustaje care să asigure atât precizia
corespunzătoare piesei ce se prelucrează dar şi o durabilitate optimă a ansamblului. Experienţa
acumulată în domeniu recomandă asigurarea ajustajelor prezentate în tabelul 2.

A-A
Fig.17 Secţiunea din planul vertical

C-C
 Fig.18 Secţiunea din planul orizontal

Tabelul 1
Rezistenţa
Denumirea Material la tracţiune Tratamen Duritate
elementului Rm [MPa] t termic [HRC]
Poansoane şi OSC8, OSC10 STAS 1700 - 88 56 – 60
plăci active pentru C120 STAS 3611 - 88 60 – 64
tăiere
Poansoane şi OSC8, OSC10 STAS 1700 - 88 780 -930 călire + 54 – 58
plăci active pentru C120 STAS 3611 - 88 revenire 54 – 60
îndoire OLC55 STAS 880 - 80 45 – 50
Poansoane şi OSC8, OSC10 STAS 1700 - 88 56 – 60
plăci active pentru C120 STAS 3611 - 88
60 – 64
ambutisare
Fonte aliate STAS 6707 - 88 90 -300 - 60 – 63
Poansoane şi OSC10 STAS 1700 - 88 60 – 62
plăci active pentru C120, C15,W23 STAS 3611 - 88 780 -930 călire + 60 – 64
extrudare R16 STAS 7382 - 88 revenire 56 – 62
Plăci de ghidare - OL50 STAS 500 - 86 490 - 840 - -
extracţie OLC45 STAS 880 - 80 -
Plăci port-poanson OL42, OL50 STAS 880 - 80 410 - 490 - -
Rigle de OL37, OL42 STAS 880 - 80 - -
300 - 450
conducere
Plăci de bază şi Fc250 STAS 568 - 88
de capăt OT500 STAS 600 - 86 250 - 610 - -
OL42, OL50 STAS 880 - 80
călire +
Opritoare OLC45 STAS 880 - 80 690 – 840 45 – 50
revenire
Extractoare OL50 STAS 500 - 86 490 – 610 - -
călire +
Căutătoare OSC8, OSC10 STAS 1700 - 80 690 – 840 54 - 60
revenire
Coloane şi bucşe OLC15 STAS 880 - 80
590 – 780 cementare 54 - 60
de ghidare OSC8 STAS 1700 - 88
Cep de prindere OL42 STAS 500 - 86 390 – 450 - -
OSC10 STAS 1700 - 88
Placă de presiune 780 – 930 - -
ARC
Ştifturi de OLC45 STAS 880 - 80
690 – 840 - -
orientare
OL42 STAS 500 - 86
Şuruburi 410 - 840 - -
OLC45 STAS 880 - 80
Placă de apăsare OLC45 STAS 880 - 80 690 – 840 - -
călire +
Arcuri 35CrV11A STAS 795 - 88 1080-1270 58 - 60
revenire
călire +
Pastilă de pas C15, C120 STAS 3611 - 88 780 - 930 56 - 60
revenire
 Tabelul 2
Nr. Denumirea Ajustajul realizat Rugozitatea
crt. elementului suprafeţei cu rol
Simbolul Cu elementul funcţional important
Ra, [m]
H7 Coloanele de ghidare
r6
1 Placa de bază 1,6
M8 Ştifturile de orientare
h7
2 Placa activă M8 Ştifturile de orientare 1,6
h7
R7 Placa port-poanson 1,6
h6
3 Poansonul
H7 Placa de ghidare
h6
0,8…1,6
H7 Poansonul
h6
4 Placa de ghidare M8 Ştifturile de orientare
h7
H7 Bucşă de ghidare
r6
M8 Ştifturi de orientare
h7
5 Placa de extracţie
H7 Bucşă de ghidare 1,6
r6
R7 Poansonul
h6
6 Placa port-poanson
M8 Ştifturi de orientare
h7
M8 Ştifturi de orientare
h7
7 Placa de capăt
H7 Bucşă de ghidare
r6
H7 Placa de bază 1,6
r6
8 Coloana de ghidare
H7 Bucşa de ghidare
h6 0,8…1,6
H7 Coloana de ghidare
h6
9 Bucşa de ghidare H7 Placa de capăt
r6
 H7 Placa de extracţie
1,6
r6

Tabelul 2 (continuare)
Nr. Denumirea Ajustajul realizat Rugozitatea
crt. elementului suprafeţei cu rol
Simbolul Cu elementul funcţional important
Ra, [m]
10 Riglele de M8 Ştifturi de orientare
conducere
h7
11 Cepul de prindere - Placa de capăt 12,6
M8 Placa de bază
h7
M8 Placa activă
h7
M8 Riglele de conducere
12 Ştifturile h7
1,6
M8 Placa de extracţie
h7
M8 Placa port-poanson
h7
M8 Placa de capăt
h7
13 Pastila de pas H7 Rigla de conducere
r6
14 Şuruburile - Toate plăcile 12,6

5. Concluzii
Se vor face aprecieri privind: precizia de prelucrare, productivitatea prelucrării; consumul
de material rezultat din croirea materialului; posibilitatea utilizării unei alte scheme tehnologice;
asigurarea normelor de protecţia muncii.

Fricosul se teme înainte de primejdie, laşii în timpul ei, curajoşii după ea.
L. P. Richter