Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
uman.
Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea unor necesitati:
- sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare
- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii
- contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede;
- activitatea de secretie si excretie;
- mentinerea temperaturii constante a corpului;
- repararea uzurilor.
Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in calorii. Kcal= cantitatea de
caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. KJoule= energia cheltuita pentru
deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta de 1 m cu o forta necesara de 1 Newton= forta care transmite unei mase
de un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ)
In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale.
Aceasta cheltuiala minima de E= metabolismul bazal; cnsumul de E depaseste valorile metab.bazal in functie de
activitatea indeplinita.
a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h ;
b. Copii si adolescenti – valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h; scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la adolescenti;
ramane constant(1 cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani metabolismul scade din nou, la 55-60ani fiind
cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.
c. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada de negraviditate, iar – lactatie creste cu
10-20%.
Sexul- MB scazut cu 8-10% fata de barbate cu aceeasi greutate corporala.
Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB , cu valori mai mari la copii.
Subalimentatia prelungita – scadere a cheltuielilor de energie=>o incercare de adaptare a organismului la un aport
alimentar redus.
Marasmul nutriţional - simptome: agitaţie, ce alternează uneori cu apatie, diaree, deshidratare, scădere în greutate, reducerea
ţesutului celular subcutanat, unii copii sunt anorexici cu aspect îmbătrânit. Dacă boala durează înălţimea copilului este sub
valoarea standard. Copiii prezintă diaree şi scaune acide, care se agravează prin adăugirea infecţiei. Abdomenul poate fi suplu,
sau destins de gaze. Musculatura este slabă şi atrofică, membrele sunt numai piele şi os. Pielea şi mucoasele pot fi uscate şi
atrofice, dar schimbările caracteristice din kwashiorkor nu apar. Deficienţele vitaminice pot sau nu pot fi găsite.
2
SUB8.Proteine:clasificare
Proteine simple:-protamine si histone-in cel seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine.
-prolamine si gluteine-seminte de cereale
-albumine
-globuline-miozina,lactoglobulina,glicina
-sclero proteine-colagenul,elastina,keratina.
Proteine conjugate:-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina
-glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic Castle
-lipoproteine
-cromoproteine-hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza
-metaloproteine-siderofilina,hemosiderina,feritina
-nucleoproteine
SUB12.Lipidele:clasificare
1.lipide simple-gliceride
-steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-ficat,creier,ou,icre,lapte
-ceride
2.lipide complexe-fosfatidele-lecitinele,cefaline,serinfosfatide-ficat,lapte,galbenus
-sfingolipide-sfingomieline,
-sfingoglicolipide(gangliozide,cerebrozide)
SUB15.Glucide: clasificare
1.monozaharide-pentoze-riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza
-hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
2.dizaharide-zaharoza,lactoza,maltoza
3.polizaharide-amidon-amiloza+amilopectina
-celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate crude,piersici,prune;
-glicogenul-forma de rezerva a glucozei;
-mucopolizaharidele;
-polizaharide vegetale insulina,gumele,pectinele,mucilagiile.
4
Glucidele trebuie sa acopere 50-68% din ratia alimentara . Pe masura ce standardul economic creste, exista o tendinta
de scadere a procentului de glucide din ratie, in avantajul proteinelor si a lipidelor. In cadrul glucidelor se remarca o
diminuare a cantitatii aduse prin cereale, leguminoase, legume si crestrea proportiei de zahar si a produselor indulcite
cu zahar. Produsele de faina alba si orez decorticat inlocuiesc aproape total pe cele preparate din seminte integrale
sau faina neagra. Consumul sporit de zahar si produse zaharoase favorizeaza caria dentara.
Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de albine..70-80, faina, arpacas, orez, paste fainoase..70-75, dulceturi,
gemuri, jeleuri..55-75 zaharoza, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine alba..53, paine integrala..48,
prajituri..20-40, cartofi..19, struguri..17, fructe proaspete..8-15, legume proaspete..4-8, lapte..4,8
6
Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in stomac si ileon.
Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului.
Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe 2+.
Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala, cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt putin
absorbite.
Ac fitic, ac. Oxalic, contin cantitati exagerate de fosfati si celuloza, scad coeficientul de utilizare a Fe prin formare de
compusi putin solubili sau accelerarea tranzitului.
Conc. Fe plasmatic: 100-140μg/100ml(B) si 80-120 μg/100ml(F).
Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.
7
1. necesar zilnic: 100 U.I. pt. adulti, 400 U.I. pt. sugari si copii mici, 800 U.I. sugarul alimentat artificial si cu
expuneri limitate la soare, 100-200 U.I. pt. copii si adolescenti, 600 U.I. in sarcina, 600-800 U.I. in perioada
alaptarii.
In intoxicatii cu vit. D => anorexie, tulb.digestive, slabire, cefalee, modificari de comportament, sete, poliurie, hiperCa
cu depunere de Ca in tendoane; rinichi, artere mari
2. Surse alimentare: ulei din ficat de peste, peste gras, galbenus de ou, ficat de vita, unt, branzeturi grase.
SUB37.Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori ai
coagularii: protrombina(II),proconvertina(VII), fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido-reducerile tisulare si
fosforilarea oxid. Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta sa se
poate intalni la adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a vitam.K. 38)Vitam. B1 :rolul in nutr. si
sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al hidrocarburilor(gluci-
de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si
CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In
insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in urina.Are rol in
transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe.
SUB.38. Vitamina K: rolul in nutritie si efectele carentei, sursele alimentare
Vitamina K sub forma fitochinonei se găseşte in frunzele verzi (spanac, salata, varza, conopida) unde este sintetizata.
SUB 39. Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul
intermediar al hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea
ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a
ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si
tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de
carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe.
SUB.40 Vitamina B1: rolul in nutritie si efectele carentei, sursele alimentare
SUB.41 Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na este constituientul a 2 enzime: flavinmononu-
cleotid si favin-adenin-dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la NAD,NADH si ii transfera
la citocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si hidroxiacizi la alfa-ce-toacizi
si a xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e 0,6mg/1000kcal,iar in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Sursele
alim.sunt reprez.de fi-cat,rinichi vita,lapte,oua,peste,soia, varza.
SUB42. Vitamina B2: rolul in nutritie si efectele carentei, ratia si sursele alimentare
Carenta de vitamina apare in condiţiile unei denutriţii proteice, fiind asociata cu avitaminozele B1, B12, PP.
Clinic apare fisurarea comisurilor labiale, aspectul depapilat al limbii, coloraţia roşie- purpurie a acesteia,
dermatita seboreica a pielii fetei, leziuni ale corneei, anaclorhidria, diareea, dermatoza scrotală sau vulvară,
vindecarea dificila a rănilor.
8
SUB 45. Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu el e
transportata in ileon unde e absorbita.Participa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la functia normala a
cellule-lor maduvei spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic participa la for-marea si
transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si pirimi-
dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs.
acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin modificarile atrofice
ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.
SUB 46. Vitamina B12: rolul in nutritie si efectele carentei, ratia si sursele alimentare
Raţia - necesarul zilnic al adultului este de 2 - 3 μg; el ajunge la 5 - 6 μg la femeia gravida si in perioada de alăptare;
la copii necesarul este de 1 - 2 μg pe zi.
Sursele alimentare - sunt reprezentate de produsele de origine animala din care se particularizează ficatul. Alimentele
de origine vegetala sunt lipsite de vitamina sau o au in cantităţi extrem de mici.
SUB 47. Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E trans-portata de sange in creier si suprarenala.Participa la reactiile de
oxidoreducere tisulara.Protejeaza vitam.A si E de oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Ac-tiveaza ac.folic in
ac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidici
corticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii subperiostale,intramusculare,gingival-
le,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba cresterea tumorilor maligne.La adult avitaminoza C det.astenie,dureri
musculare,hemoragii gingi-vale si perifoliculare
SUB 48. Sursele alimentare de vitamina C si efectele gastrotehniei
Sursele de vitamina - sunt reprezentate de fructele si legumele proaspete. Dintre fructe se particularizeaza coacazele
negre, citricele, capsunile, ananasul si bananele. Dintre legume varza, conopida, spanacul, salata, ridichiile reprezinta
o sursa importanta de vitamina. Laptele, carnea, ouale sunt sarace ca si painea sau cerealele. Unele legume si fructe
(castraveti, dovlecei, mere) prezinta o enzima denumita ascorbicoxidaza ce are capacitatea de a inactiva vitamina.
Acidul ascorbic este usor de distrus.
SUB 50. Compoz.ch.a laptelui de vaca:-normal alb-galbui,gust usor dulceag,miros caracteristic, dens1026-1034, ph
6,33- 6,59.1)Proteine-caze-ina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-lactoglobuline-le(0,05%);-lactotransferina(0,02%);-cazeina
e o fosfoproteina combinata cu saruri min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6, formand micelii
mari;-cazeinat acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;-prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae jumatate
sunt beta-lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%, contin mult triptofan si alti aa esentiali
2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-7%;3)Glucide:-neu-tre(lactoza);-
azotate(glucozamina, galactozami-na);-acide(ac sialici);-lactoza(4,9g%) se desc in gluc si galactoza;-la 110-130 grade
lactoza pierde apa de cristalizare si incepand cu 150 se ingalbe-neste, la 175 devine bruna;-sufera fenom.de
fermentatie cu form ac lactic, diacetilul si acetil-metilcarbinolul.3)Lipidele:-trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-0,075%);-
steride(colesterol si leci-tina);-grupate in 3 faze distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura aceste globule,
plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfa-butiric,capro-nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic 4)Saruri minerale:- 9-
9,5%;-fosfati(CA, K, Mg)
-citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod; -factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit D sub f activa,
lactoza si ac lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel uman;-conc na, k, mai mare in laptele de vaca
5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act optima la 40-
50 grade;-inceteaza catre 70 sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca de vitD;-ac as-corbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare
la copiii alimentati la san;-sursa sraca de vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A-30%;-C-29%;-PP-6%;-pigmenti: carote-nul,
xantofila, lactoflavina
SUB 51.Laptele: compozitia chimica (39)si valoarea nutritiva a laptelui de vaca
Valoarea nutritivă a produselor lactate - produsele lactate acide conţin elemente nutritive într-o formă uşor digerabilă: cazeina
sub formă precipitată, lactoza sub formă de acid lactic şi o cantitate mare de vitamine B. Acidul lactic care se formează este
indispensabil pentru activitatea pepsinei din sucul gastric. Pentru persoanele sănătoase constituie un aliment ideal, care
prelungeşte viaţa. Aceste produse sunt recomandate următoarelor categorie de persoane:
persoane cu hipoaciditate şi anaciditate;
persoane care nu au lactază;
în bolile hepatice, cardiovasculare, renale;
9
în obezitate.
SUB 53. Laptele: necesarul zilnic si indicatiile folosirii laptelui si produselor lactate
Raţia zilnică de brânză este cuprinsă între 20 - 60 g.
SUB 55. Carnea:compozitia chimica si valoarea nutritiva necesara zilnic, efectele consumului neadecvat
Un regim carenţat în carne generează riscul apariţiei anemiei feriprive, îndeosebi la copii şi femei în perioada
maternităţii. Consumul exagerat de carne expune organismul la consecinţele unui aport insuficient de lapte şi
brânzeturi sau alte grupe de alimente.
SUB 58. Ouale: valoarea nutritiva si consumul zilnic, efectele consumului neadecvat
11
- Fitoncidinele – subst antibiotice produse de palntele superioare : alicilina din usturoi, tomatidina din tomate,
pisantina din mazare
Valoare nutritiva
- sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate de vitamine, saruri minerale, acizi organici,
uleiuri aromatice
- reprez surse de oligielemente
- predomina miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea acidifianta a altor produse alimentare
- factori calorogeni : maslinele
- prezenta substantele fitoncide ( usturoi, ceapa, hrean, morcovi ) inhiba dezvoltarea unor microorganisme
( bacili, protozoare, helminti ) aflate in tractul intestinal
SUB 60.Legumele: compozitia si valoarea nutritiva, necesarul zilnic, efectele consumului neadecvat
SUB. 62. Fructele: compozitia chimica si necesarul zilnic, efectele consumului neadecvat
Alte efecte ale fructelor: - acţiune diuretica prin conţinutul crescut de apa si potasiu;
-acţiune constipanta pentru fructele bogate in substanţe tanante (afine, gutui);
-bogăţia de pectine din mere contribuie la formarea bolului fecal in unele diarei;
-fructele bogate in substanţe de balast prezinta efect laxativ, fiind recomandate in unele forme de constipaţie;
-ele furnizează puţine calorii fiind recomandate in cura de slăbire ( fac excepţie fructele oleaginoase ).
12
3. proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe aluat porozat
4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
5. fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in alimentatie cu laptele,
carnea, ouale, branza, legumele si fructele
13
- intre 18-15% - accelerarea ritmului cardiac, cresterea presiunii arteriale, marirea nr de hematii in sangele periferic,
vasodilatatie periferica
- 15-20% - alcaloza, dispnee, excitatie nervoasa
- in conditii de hipoxie intensa – afectarea centrului respirator, bradicardie, in final colaps respirator si cardiovascular
SB 73:Autopurificarea aerului:
Def:reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia
lor completa din aer
Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele
de apa, fact urbanistici.
Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza
poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat.
atm curentii orizontali disperseaza)
2.Temperatura: diferentele de temp-curenti de aer
3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in
suspensieceataimpiedica difuziunea poluantilor.
-ac lucru se intampla cu oxizii de Nploi acide.
Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului;
-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza aer rece,apare inversia termica.
-S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi
-vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2
Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba de :amplasarea corecta a z ind.,instituirea z de
protectie sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de aer,asigurarea de spatii verzi conform normelor
sanitare.
15
2 – 10 % - tulb senzoriale
- tulb psihomotorii- scade acuitatea vizuala, dexteritatea manuala si randamentul intelectual
-10 – 20 % - se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif ritmului cardiac si respir
-20-40 %- intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb senzoriale
-40 % - pierderea cunostintei
- 60% - moarte
Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z pol
SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate,ameteli,tulb de somn
Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb)alterari miocdecompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc.
-5-10% COHb timp indelungatATS prin modificari enzimatice si de permeab vasculara;
-CO strabate bariera fetoplacentarecopii subdezvolt.
16
Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative (conjunctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan,
hiperpigmentaredegenerari maligne
În mediul profesional au fost descrise peste 150 substaţe ce au efecte fibrozante. În mediul populaţional
principalele substanţe fibrozante sunt azbestul, siliciu, beriliu şi poluanţii iritanţi. Expunerea la azbest duce la
formarea corpilor azbestozici, a calcificărilor şi a plăcilor pleurale. Siliciu reprezintă o problemă pentru populaţia
din deşert. Expunerea la nisip duce la apariţia nodulilor fibroşi diseminaţi pe arii pulmonare extinse. Berilui
determină apariţia leziunilor granulomatoase. Poluanţii iritanţi, în concentraţii mai au şi discrete efecte
fibrozante. Expunerea populaţiei la aceste substanţe este mică, grupa cea mai sensibilă este reprezentată de
copii ce pot prezenta discrete modificări fibroase şi uşoare restricţii pulmonare. Modificările produse de
poluanţii fibrozanţi au un caracter relativ benign, totuşi în timp există riscul transformărilor maligne.
În această categorie intră schimbarea ambianţei cu care omul vine în contact, respectiv: microclimat, floră şi
faună, construcţii sau alte obiecte, efecte economice şi sociale.
Efectele asupra microclimatului sunt reprezentate de:
-modificarea climei prin creşterea nebulozităţii, prin creşterea numărului de zile cu ceaţă, prin creşterea
frecvenţei precipitaţiilor, prin creşterea numărului de zile înourate;
-creşterea concentraţiei bioxidului de carbon determină apariţia efectului de seră;
-scade cantitatea de radiaţii solare ( cu 10 – 30%) şi ultraviolete ( cu 20%) ce ajunge la nivelul solului.
Efectele asupra florei şi faunei sunt la nivel individual ( plante, animale) sau de masă ( cultură, şeptel)
manifestându-se sub formă de subdezvoltare, leziuni, îmbolnăviri sau chiar dispariţia speciei.
Plantele au sensibilitate diferită în funcţie de specie. Cele mai sensibile sunt florile ( trandafirii, gladiolele),
urmate de arborii fructiferi şi conifere şi de viţa de vie, licheni.
Efectele asupra animalelor şi insectelor -cea mai mare sensibilitate o au albinele urmate de viermii de mătase.
Dintre animalele mari cele mai sensibile sunt cele domestice.
Efectele asupra construcţiilor sau altor obiecte- sunt reprezentate de degradarea materialelor utilizate la nivelul
pereţilor clădirii, a monumentelor sau a picturilor exterioare.
Efectele economice şi sociale apar prin scăderea randamentului muncii, prin creşterea numărului de concedii
medicale datorită afectării stării de sănătate. De asemenea apare disconfortul în locuinţă, la locul de muncă
sau în locurile de agrement. Disconfortul se manifestă în special prin mirosuri şi murdărirea obiectelor.
17
necesară stabilirea pragurilor peste care este posibilă apariţia unei patologii legată de poluare. Valorile respective
reprezintă concentraţia maxim admisă, valorile admisibile sau de limită. CMA reprezintă acea concentraţie decelată
prin metode moderne de explorare ce nu exercită efecte directe sau indirecte asupra stării de sănăntate, nu determină
apariţia unor senzaţii subiective şi nu modifică capacitatea de muncă (OMS). Stabilirea ei impune realizarea unor studii
experimentale pe animale de laborator şi epidemiologice.
Concentraţia Maximă Momentană – reprezintă cea mai mare concentraţie permisă pe intervale scurte de timp – 30
min.
Concentraţia Medie Zilnică reprezintă valoarea medie a concentraţiilor poluanţilor pe 24 de ore – minim 12 probe.
Din păcate valorile specifice fiecărei substanţe sunt determinate individual, ori în aer acestea acţionează în asociaţie
realizând reacţii de sumare, potenţare şi mai rar de neutralizare. Normele în vigoare sunt stabilite: pentru mediul
industrial – valorile sunt mai mari deoarece este vorba de persoane adulte sănătoase;
pentru mediul populaţional – valorile sunt mai mici datorită prezenţei
persoanelor foarte sensibile ( copii, bătrâni).
Pentru supravegherea calităţii aerului se folosesc o serie de indicatori igienico-
sanitari – este vorba de elemente din aer, componente normale sau străine ce exercită efecte nocive.
-Profilaxia secundară implică depistarea stadiilor incipiente a bolii, depistare ce se realizeză cu ajutorul controalelor
medicale active la populaţia expusă.
In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin estetic pana la alterari ale microclimatului,florei,
faunei,constructiilor sau altor obiecte.
A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv precipitatiile,cresc cu 15-20% nr zilelor inorate;
-cresterea conc de CO2 din aerefectul de sera;
-e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si refectarea lor de catre impurit din aer.
Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin modific conc de ozon din atm,ceea ce permite o
permeabilit mai mare pt rad UV.
B)Efecte asupra florei si faunei:
*plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la poluarea atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vita
de vie,lichenii si plante rezist precum salcam si stejar
*animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de matase,animale domestice
-poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd,
-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a poluarii aerului.
C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte:
-ex de poluanti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante, pulberi;
-produc degradarea peretilor cladirilor,monumentelor, picturilor precum si a ob metalice(acoperisuri,burlane, garduri
metalice,autovehicule.
SB 84:Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in raspandirea bolilor infectioase :
*Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa apa,mucus si germeni(virusi,bacterii,micete) si care
sunt eliminate prin stranut
-au dimens variabile si au grd de contaminare de 100%
*Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu stabilit
mare ce raman un timp mai lung in aer;
-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii deplasabilitati) desi grd lor de contamin e de 50
%.
*Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs ag.biol.microbieni ce provin din pic Flugge,nl de
picatura sau din prod patolog.
-vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil Koch,bacili difterici,streptococi,stafilococi.
Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin inhalarea suspensiilor contaminate (picaturi, nl
de pic,praf bact).Exista ag patog ce act asupra naso-faring (strept hemolitic,bacil difteric) si altii ce act asupra
traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos).
De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul ca partic pe care adera germ sunt de regula
mari si nu patrund in profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la nivelul cailor resp( mucus,cilii)
Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:
-inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningitE.coli, Streptoc pyogenes,Micobacteriumtuberculosis
18
-conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomonas aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella pneumoph,
stafilococ aureus, strept faecalis,clostridium
-accidental patog:Citobacter,Micrococcus,strept salivaris,
stafilococ epidermidis,Aeromonas Hydrophyla.
SUB. 85 Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase : boli transmise pe calea aerului
- Principalul mecanism de imbolnavire pe cale aerogena este inhalarea suspensiilor contaminate ( ricaturi, nuclei de
picatura, praf bacterian ), care vor produce imbolnaviri ale aparatului respiratior
- agenti patogeni cu putere de agresiune asupra nazo-faringelui ( Streptococ hemolitic, bacil difteric )
- agenti patogeni care actioneaza asupra traheii ( B. pertusis, B tuberculos )
- In general, alveola si tesutul pulmonary sunt protejate contra agentilor agresivi, prin faptul ca particulele pe care adera
germenii sunt de regula cu dimensiuni mai mari, care nu patrund in profunzimea aparatului respirator si sunt retinute la
niv cailor resp superioare. Un alt factor protector este functionare normala a mecanismelor si mijloacelor de retinere la
niv cailor resp ( lama de mucus, cilii vibratili, integritatea mucoasei )
- I n producerea bolii intervin modificari si in virulenta agentilor patogeni.
- Bolile transmise pe calea aerului pot ave aca agenti etiologici bacterii, virusuri, fungi, paraziti.
19
-obos.auditcrest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii la un Zg intens; este reversibila.
-traumatism sonoral timpanului,urechii medii,interne; se manif prin imfundarea sau perfor timpan,hemor
otice.
-surdit.profespierdere def si irevers a auzului in urma expuneii indelung la zg; se prod leziuni la nivel
melcului.
*Efecte extraauditive:
a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije
-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala
-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la trezire,somnolenta diurna
-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia, depresiunea),iritabilit psihica.
b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale pulsului.,modif ale
traseului EKG prin modif tonusului vaselor coronariene.
c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.
d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,
-modific endocrine ale gld cu secr interna.
e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi
SB92:Poluarea apei:autopurificarea:
Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii.
-eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei poluate.
*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a suspensiilor
din apa pe fundul albiei; e infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act bactericida sau
bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai scazuta se ditrug mai repede germ patog).
*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste);
-act litica a bacteriofag(se multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc biochim din
apa( microorg din apa realiz un continuu proc de biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate
exista org nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-litice,feruginoase.
21
Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.
Virusurile necesita concentr mai mari de Cl.
Perim de prot sanitara-z amplasate in jurul surselor sau instal de alim cu apa,in inter carora se impun interzicerea sau
limitarea poluarii.
Rol:asigurarea calit apei potabile.
1.Ape de supraf: la locul de captare
-z de regim sever: marcata cu borne, 100 m in amonte depriza si 25 m aval si later.Se interzic deversari de reziduri
oraginiz sau neorganizate.
-z.de restrictie:in exter perim de regim sever,cu dimens var,fct de partic hidrogeolog ale bazin natural resp.
2.Ape subterane: Perim de reg sever are f circulara,limita ext la o dist de captare incat o eventuala poluare sa o parcurga
in min 20 zile(max de suprav a germ enterici)
-in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 50 m
-se protej: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs fitofarmac,a pasunatului,a forajelor,a depozit mater chim.
-perim de restrictie: o sursa de poluare bacteriolog sau chim,sa aiba o durata de parcurgere de 50 zile pana la limita z
deregim sever
3.Instaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu o raza de 20 m,ingardit cu un zid exter.
-pt conducte de aductiune:30 m de la orice sursa de contam.
22
SUB 99.Boli virale si parazitare transmise prin apa
Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent –
enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase , cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta
virusului in apa (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare – afectiuni produse de protozoare ( a-mibiaza ,
lamibiaza , balantidioza , trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza det de fasciola
hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza – dracun-
culus medinensis )
SUB 100. Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra sanatatii Sub denumirea de subst pesticide
intra subst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare a surselor de
apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor
din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator ,
tratamnete aeriene.Efecte acute – sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, transpi-ratii lacrimare
salivare , contractii musculare.E-fecte cornice – efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene
prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea proprietatilor orga-noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-
centrate de catre organismele acvatice …
SUB 101.Poluarea apei cu detergenti D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici .
Poluare surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si industriale precum si
tratrarea agricola cu insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte ale poluarii apei cu
detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un
miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce
favorizeaza patrunderea altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : 0,2 -0,3 mg / l
SUB 103.Efectele carentei si excesului de fluor si iod din apa asupra organismului:Apa repezinta o sursa
importanta de fluor pt organism deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de fluor –
caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei
externe a dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea
apei cu dif subs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicic…Su-plimentarea orala de fluor prin comprimate
de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale – fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic.
Fluorizarea laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia echilibrata,asigurarea igienii cavitatii
bucale.Excesul de fluor : intoxi-catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ) , intoxicatia cr
= fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg / l apa.
Iodul este singurul oligoelement inte-grat in structura unui hormone, majorit iodului din org este in tiroida15 mg din
totalul de 25 mg. Carenta de iod – gusa endemica
SUB 104.Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre: Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu
cea mai amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu de ceselor .Etiopatogenia BCV este
incomlpet elucidate dar unul din afctorii de risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile
privind importanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector
im-potriva BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au efect protector impotriva BCV. Apele
moi contin elemente chi-mice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza ,
considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri
de calciu in proportii inalte astfel se exercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de
MG det modif EKG , aritmii , HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca apele dure cont o
cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de
ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipo-trop,Vanadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului.
Zincul effect lipolitic , se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale ) HTA.
SUB 105. Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea
materiei orga-nice propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati din apa din soluri intens
mineralize.2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din apa
din soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu nitrati in conc mari det “ intoxicatia cu nitrati” , “ met-
hemoglobinemie “sau”cianoza infantilea “. Me-canismul de formare are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numia
acestia fiind implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina cu henoglobina pe care o transforma
in methemoglobina, iar oxigenul este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-lor.Sdr.de
methemoglobinemie se manifesta:cia-noza fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai mare
incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala. PROFILA-XIE :-stab. conc max admise de nitrite in apa ,
23
cunoasterea cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc de nitrite, ins-truirea medicilor in
recunoasterea bolii , alaptarea naturala , reg;ementarea utilizarii de ingrasaminte
SUB 106. Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont subst chimice care exercita a-supra
organismlui efecte“probabil“cancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene poate avea loc in urmatoarele sit : 1.
poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de apa3.vop-sirea
sau tratarea conductelor de apa Cele mai arspandite si cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA),
compusii N-nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA –sursele pp de impurificare sunt devarsarile de ape uzate
urbane, menajere si industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o raspandire mare in mediul
inconjurator si effect puternic cancerigen.Trhalometanul-cuprinde o fam de compusi chimici din care cloroformul este
cel mai reprezentativ,Expuneera lmamiferelor la THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. Subs
radioactive – radioactivitatea naturala –se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile traversate de
sursele de apa;-radioactv artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati
SUB 107.Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de
microclimat: temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp radianta.Punctul de netralitatea termica =
val temp mediului pt care procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.Punctul de neutralitae termica
are valoare diferita in fct de microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare,
12-14 pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o temp
critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea pierderilor de caldura din partea org prin
termoliza: prin conductie, convectie , rediatie si evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu care org
vine in contact .Convectie =pierderea de caldura care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate
obiectele din mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei,
scade prod de caldura care se traduce pirn anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului.
24
SUB 110.Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra organismului
Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat
soluluide unde e cedata aerului atmospheric.Temperatura aerului variaza in cursul zilei in functie de intemsitatea
radiatiei solare, mai exista si variatia sezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai e
influentata de : altitudine , caracteristicile solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor
poluante. Temp aerului are multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare
al orgamismului;-este factor de terminant in stabilirea caracterului climatic;-este determinanta in stabilirea curentilor de
aer;-regimul de temp al unei zone sau al unui climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de morbiditate
SUB 112. Radiatii infrarosii efecte asupra organismului:Pielea are o mare acpacitate de adsorbtie a RIR , datorita
continutului sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min timp nelimitat , incepand cu
1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau chiar
necroza.Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau chiar inflamatia cronica a
pleoapelor.Efecte asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea reflexului de inchiderea a
ochilor
- iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte efecte: asupra meningelui- insolatia,
paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata , convulsii.Expunerile prelungite det
1.sca-derea reactivitatii imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie a mucoa-sei. 3.
reducerea spermatogenezei
SUB 113. Radiatii ionizante –conditii de expunere:IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit.
radiatiilor emise de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului ambi-
ent(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad de origine solara , cu enrgii ridicate.Radiatii terestre,provin din
elem. radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele radioactive din sol sia apa
migreaza in plante si de aici in organismele animale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor. IRADIEREA
ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale , centrale nuclearo- electrice, ac-tivitati industriale , exploatarile
miniere radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa
artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-
diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte);-Curietera-
pia;-meicina nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se
utilizeaza vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profe-sionala: mineri, muncitori de la
uzinele de tratare a minereurilor, personal medico sanitarindustria constructoare de masini.
SUB114. Radiatii ionizante – ef.somatice preco.:Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expunse la
radiatii ionizan-te in doze ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari celulare grave.Cea mai
grava manif. este”boala de iradiere acuta “, a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad( alfa,beta,gamma,X ).
Principalele modificari sunt de natura hematological( leucopenie),afectiunea putand sa dureze2-3 ani.Pot sa apara tulb
car-diovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala de iradiere in forma grava a
acesteia.STADIUL1(faza prodromala):soc, gre-turi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-psita de manif. clinice
obiectiveSTADIUL3: manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.
115. Rad ionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul
teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile transf cel
norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a cel nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel
25
cancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai
frecv in expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr hematologic(leucopenie,modi-fic
morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e
sdr neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca)
*Efect teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare
SUB 116. Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii, planificarea interioara:Locuinta= mediu complex
su elem artificiale si psiho-soci-ale .Ac mediu trebuie sa asigure conditii pe pro-gresul si desavarsirea individului in
cadrul unie vieti de familie sa-I asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.Recomandarile OMS pt o locuinta
sanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale ( asigurarea spatiului sufficient , o ambianta tremica
corespunzatoare
-prevenirea bolilor transmisibile – pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, provizionarea cu apa potabile ,
existenta unor instalatii sanitare corespunzatoare;-protectia impotriva accidentelor in locuinta( utilize de materiale de
constructie rezistente si neinflamabile, evitarea alunecarilor, caderilor);-asigurarea cerintelor psiho-
sociale( satisfacerea necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale armonioase. AM-PLASAREA
locuintei trebuie sa asigure protectia populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol ,
emanatiilor. Plat-formele pt colectarea reziduurilor , gunoiului me-najer se amplaseaza la min 5 m distanta de locu-
inta.Unitatile de munca industriale, comerciale ce pot crea discomfort dat prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la
min 15 m fata de casa
MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat san u polueze aerul interior( formaldehida, azbest), se
asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie preferate : caramida BCA .
Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie de 10 m2.Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea
aerului 35-65 %.
SUB 117. Fact.med.int.care influ.dezv. copiilor si tinerilor:Fact. materni :deficitele morfologice cuprind insuficientele
morfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei(malfor-matii sau tumori uterine,bazin ingust) ;-
tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni sexuali sau suprarenalieni la
gravide poate duce la embrio sau fetopatii;- reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare
,anemii ale mamei;-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de sarcina poate det
malformatii :antibiotice,sufamide ,su-pradozajul vit. c., sedative...;-boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice,
gripa sifilis ,rubeola...;-tulb de nutritie;-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv
fizica.Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f geneticise; transmit genetic caracterele de rasa,
nanismele ,gigan-tismele,condrodistrofiile, factori metabolici –mo-dificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari
ale sist nervos, ale proteinelor plasma-tice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici ,
defecte in sinteza unor hormoni .a hemoglobinei, defecte in metabolismul unor elem minerale,
factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de centrii nervosi hipotala-mici ,hipofiza ant
,tiroida,suprarenale si pancreas.
h tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei, dezv intelectuala si evol
sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea proteinelor( h este activ doar in prezenta
h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si
latime, h gonadici ,indeo-sebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica , a masei musculare si accelerarea maturarii
sexuale, insulina act asupra proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic
SUB 119. Le-gile dezv. copiilor si tinerilor:RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in
per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere inte-nsiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce
dupa pu-bertate ca la 22-25 ani sa inceteze).RITMUL DEZV.NU ESTE UNIFORM-se creste in greut. toamna si iarna
,iar in inaltime primavera si varaRITMUL DEZV. DIFE. ORG., TES., SIST.SI APAR. E DIFERIT PT ACEEASI PER. DE
TIMP IN DEZV COPI-LULUI;DEZV FIE-CARUI TES. SAU ORG. SE FACE IN STRAN-SA CORELATIE CU DEZV
TUTUROR TES. SI ORG.IN CRESTERE(dezv SN coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg
26
procesul dezv.DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULA-RIT.CARE LE DIFERENTIAZA(la nastere inal-timea
si greut.F e mai redusa ca la B,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii staturale si
ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat
laB,capa-cit.de lucru si ef. musc. e mai cresc.la Bca la F.
SUB 120. Cond. igienico-sanitare in scoli:Capacitate : nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele
mari.Amplasarea : cat mai aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fat de calea ferata .Terenul :sunt
indicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp \ elev.Banca scolara :
sa realizeze un raport corespiunzator intre dimen-siunile si particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie
igienica,sa nu expuna la traumatisme.Microclimatul : temperatura de 18 grade, umiditate intre 30-70%, Incalzirea : prin
instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota.Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei
ore.Iluminatul natural : coe-ficientul de iluminare 1\4-1\6 Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de
podea.Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala , in mediul rural apa se va
pastra in recipiente de lemn sau metal inchise cu lacatprevazute cu un jet ascendent sau robinete.Grupul sanitar : W.C
la orase si latrine in mediul rural .latrinele vor fi prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili
.
SUB 121. Igiena programului instructive educativ in scoala: Igiena scolara se ocupa cu studiul in-fluentei factorilor
exogeni (naturali,sociali,fizici , chimici si biologici)si endogeni (ereditari, meta-bolici ,endorcini)asupra starii de sanatate
a colec-tivitatilor de copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea preve-nirii bolilor
,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii sanatatii.Igiena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat prescolara;-
igiena copiilor si adolescentilor de varsat scolara;-igiena tineretului din invatamantul superior.Igiena sco-lara are ca
obiect urmatoarele probleme:-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copii-lor ,adolescentilor,tinerilor;-
influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;-igie-na institutiilor pt copii ;-igiena procesului de
invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;-pro-filaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala; -educatia sanitara a
celor ce participa la procesul instructive –educativ;-organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile de
copii.Normele pre-ved organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori.Structura unei scoli se refera la : cir-culatia
elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ( vestibule , holuri , culuare).Sali de invatamant ( Sali ,
laboratoare , ateliere).Sali pt activit extrascolare( biblioteca , sala festiva)
Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie ,
uscatorie)
27