Spațiul românesc între

diplomație și conflict (2)

Memorii și proiecte de reformă

în secolul al XVIII-lea

Lect. dr. Radu Nedici

Facultatea de Istorie, Universitatea din București
La ce se uită istoricul?

Informația Contextul Cauze și

istorică mai larg efecte
Viziuni reformatoare: domnia și boierii

 Domnitorii „fanarioți” au în vedere reformarea

statului și a mecanismelor sale de funcționare.
 Reorganizarea sistemului fiscal: cuantumul și
modalitățile de plată a dărilor; stabilitatea populației
contribuabile; lărgirea bazei fiscale.
 Consolidarea birocrației: eficiența administrației;
eliminarea abuzurilor; generalizarea procedurii scrise.
 Redefinirea relațiilor sociale: restabilirea libertății
personale; reglementarea relațiilor agrare.
 Impunerea justiției statului: codificarea legislativă.
Viziuni reformatoare: domnia și boierii

Reorganizarea
sistemului fiscal

Impunerea Consolidarea
justiției statului birocrației

Redefinirea
relațiilor sociale
Viziuni reformatoare: domnia și boierii

 Boierii vizează transformarea sistemului politic.

 Solicitarea cea mai frecventă privește revenirea la
domniile pământene (21 de memorii: 1769–1821).
 Elita boierească dorește instaurarea unui regim
nobiliar (1769: conducere colectivă, 12 mari boieri).
 „Democratizarea” dezbaterii asupra reformelor
impune atitudini mai liberale: idealul monarhiei
constituționale (I. Tăutu, S. Marcovici: 1820–1830).
 Cereri pentru restabilirea autonomiei Principatelor
și înlăturarea monopolului comercial otoman;
primele mențiuni ale unirii într-un singur stat.
Țările Române în secolul al XVIII-lea
Influențe și modele

 Impactul reformelor inițiate de habsburgi în

Oltenia austriacă (1718–1739).
 Racordarea la ideile Iluminismului european prin
traduceri și activitatea Academiilor domnești.
 Internaționalizarea „Problemei Orientale”:
 ocupațiile militare austriece și rusești aduc o
mai mare circulație a ideilor occidentale;
 negocierile de pace oferă o scenă pentru
prezentarea cererilor elitelor românești;
 înființarea unor consulate ale marilor puteri.
Consecințe

 Consolidarea puterii centrale prin instrumente de

cunoaștere birocratică (recensăminte, acte de
identitate, condici de cancelarie).
 Dezvoltarea birocrației statului, mai numeroasă,
mai bine instruită și care funcționează potrivit unor
reguli mai ferme decât înainte.
 Impunerea statutului Țărilor Române ca subiect pe
agenda internațională, cu un proiect maximal care
aparține unora dintre boieri – unire, autonomie,
guvernare constituțională.